Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Planificarea apărării, atribut şi componentă esenţială a politicii de apărare, reprezintă un complex de activităţi şi măsuri care vizează protejarea şi promovarea intereselor naţionale, definirea şi îndeplinirea obiectivelor securităţii naţionale a României în domeniul apărării.
(2) Planificarea apărării este procesul care stă la baza transformării şi modernizării în domeniul apărării şi include totalitatea programelor, acţiunilor şi măsurilor iniţiate de România pentru identificarea, dezvoltarea şi pregătirea capabilităţilor militare şi nonmilitare necesare îndeplinirii misiunilor şi obiectivelor în domeniul apărării pentru:
a) îndeplinirea obligaţiilor ce derivă din Constituţia României, republicată, şi din lege;
b) îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în asigurarea securităţii şi apărării colective în cadrul NATO;
c) asigurarea participării României la Politica de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene;
d) respectarea angajamentelor în contextul cooperării internaţionale în domeniul apărării cu alte state şi al îndeplinirii obligaţiilor asumate prin participarea la activitatea altor organizaţii internaţionale sau în alte situaţii reglementate de dreptul internaţional, în condiţiile legii.
(3) Pentru îndeplinirea misiunilor, obiectivelor şi angajamentelor asumate, România dezvoltă şi menţine un set unic de capabilităţi, gestionat prin intermediul unui mecanism integrat de planificare a apărării.
(4) Coordonarea procesului de planificare a apărării reprezintă un element de bază al procesului de control democratic civil în domeniul apărării.
ART. 2
(1) Planificarea apărării se realizează prin integrarea coerentă a următoarelor domenii:
a) planificare forţe;
b) planificare armamente;
c) C 3 - comandă, control, comunicaţii;
d) logistică;
e) urgenţe civile;
f) resurse;
g) apărare aeriană;
h) management al traficului aerian;
i) informaţii;
j) medical;
k) cercetare-dezvoltare;
l) standardizare.
(2) Planificarea pentru urgenţe civile este reglementată în conformitate cu prevederile legii speciale.
(3) Obligaţiile ce revin României în cadrul NATO şi UE pot presupune şi contribuţii cu capabilităţi nonmilitare, care pot depăşi responsabilităţile Armatei. Constituirea capabilităţilor nonmilitare poate reveni şi altor ministere şi agenţii guvernamentale, potrivit legii, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, denumit în continuare CSAT, Ministerul Apărării Naţionale asigurând asistenţă de specialitate.
CAP. II
Planificarea apărării
ART. 3
(1) Documentele pentru planificarea apărării de la nivel naţional şi departamental iau în considerare obligaţiile, cerinţele şi recomandările rezultate din:
a) procesul de planificare a apărării în NATO;
b) Conceptul strategic al NATO;
c) Directiva politică a NATO;
d) Strategia de Securitate a Uniunii Europene;
e) alte documente NATO şi UE de planificare în domeniul apărării;
f) scenariile strategice şi documentele de planificare a operaţiilor.
(2) Principalele documente care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional sunt:
a) Strategia naţională de apărare a ţării;
b) Programul de guvernare.
(3) Documentele de planificare a apărării, la nivel departamental, sunt:
a) Carta albă a apărării;
b) Strategia militară;
c) Directiva de planificare a apărării;
d) programele majore;
e) planurile anuale.
(4) Planificarea apărării se realizează pe baza deciziilor Preşedintelui României şi Guvernului României, cu avizul CSAT, potrivit legii, şi cu aprobarea Parlamentului, după caz, precum şi a măsurilor şi acţiunilor întreprinse la nivelul celorlalte instituţii publice care, potrivit legii, au răspunderi în domeniul apărării.
SECŢIUNEA 1
Planificarea apărării la nivel naţional
ART. 4
(1) Strategia naţională de apărare a ţării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional. Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului, prezintă în Parlament Strategia naţională de apărare a ţării care se dezbate şi se aprobă, prin hotărâre, în şedinţă comună a celor două Camere.
(2) În cazul în care, pe perioada de valabilitate a Strategiei naţionale de apărare a ţării, intervin modificări ale mediului de securitate, Preşedintele României poate iniţia procesul de modificare a acesteia şi de prezentare în Parlament, în vederea adoptării în regim de urgenţă.
(3) Strategia naţională de apărare a ţării cuprinde:
a) valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate;
b) evaluarea mediului internaţional de securitate;
c) potenţialele riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi identificate;
d) obiectivele strategice şi priorităţile în domeniul apărării;
e) direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României în domeniul apărării.
(4) Strategia naţională de apărare a ţării are ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidenţial, conţinând şi prevederi pe termen mediu şi lung.
ART. 5
În Programul de guvernare se stabilesc obiective, priorităţi şi direcţii de acţiune în domeniul apărării.
SECŢIUNEA a 2-a
Planificarea apărării la nivel departamental
ART. 6
(1) Carta albă a apărării este elaborată de către Ministerul Apărării Naţionale pentru îndeplinirea prevederilor Strategiei naţionale de apărare a ţării şi implementarea obiectivelor în domeniul apărării stabilite prin Programul de guvernare şi în conformitate cu prevederile Conceptului strategic al NATO.
(2) Carta albă a apărării stabileşte:
a) obiectivele politicii de apărare - politica sectorială în domeniul apărării naţionale;
b) măsurile şi acţiunile avute în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare;
c) misiunile şi cerinţele specifice pentru Armata României;
d) principalele direcţii de dezvoltare a capabilităţilor;
e) politicile privind managementul integrat al resurselor pentru apărare;
f) resursele financiare care urmează să fie asigurate pe durata mandatului Guvernului, sub forma unui plan strategic de cheltuieli.
(3) Carta albă a apărării se supune spre aprobare Parlamentului, în termen de cel mult 6 luni de la acordarea încrederii Guvernului, după ce este însuşită de Guvern şi avizată de CSAT.
(4) Carta albă a apărării reprezintă fundamentul documentului-sinteză privind politica, strategiile sectoriale şi priorităţile stabilite în formularea propunerilor de buget ale Ministerului Apărării Naţionale.
(5) Carta albă a apărării are un orizont de acoperire de 4 ani, conţinând şi prevederi pe termen mediu şi lung.
(6) Carta albă a apărării poate fi revizuită la apariţia sau modificarea Strategiei naţionale de apărare a ţării sau dacă circumstanţele o impun.
ART. 7
(1) Strategia militară este elaborată de către Ministerul Apărării Naţionale pe baza Strategiei naţionale de apărare a ţării, a Cartei albe a apărării şi a documentelor relevante la nivel NATO şi UE.
(2) Strategia militară cuprinde:
a) potenţialele riscuri şi ameninţări militare identificate;
b) obiectivele militare naţionale;
c) capabilităţile de apărare şi priorităţile realizării acestora;
d) detalierea structurii de forţe a armatei şi direcţionări pentru configurarea, dimensionarea, pregătirea şi înzestrarea Armatei României;
e) conceptele operaţionale stabilite pentru îndeplinirea acestor obiective şi a misiunilor armatei.
(3) După ce este avizată de CSAT, Strategia militară se supune spre aprobare Guvernului, în termen de cel mult 3 luni de la aprobarea Cartei albe a apărării.
(4) Strategia militară are un orizont de acoperire de 4 ani, conţinând şi prevederi pe termen mediu şi lung.
(5) Strategia militară poate fi revizuită, în cazul modificării documentelor pe baza cărora a fost elaborată, dacă situaţia o impune.
ART. 8
(1) Directiva de planificare a apărării este elaborată de către Ministerul Apărării Naţionale pe baza prevederilor Cartei albe a apărării, a Strategiei militare şi a documentelor relevante la nivel NATO şi UE, la cel mult 5 zile după primirea scrisorii-cadru privind contextul macroeconomic pe baza căruia sunt întocmite proiectele de buget pe anul următor şi estimările pe următorii 3 ani, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.
(2) Directiva de planificare a apărării conţine:
a) obiectivele generale şi priorităţile Ministerului Apărării Naţionale;
b) obiectivele specifice şi direcţionările pentru domeniile planificării apărării;
c) denumirea programelor majore şi directorii acestora;
d) obiectivele specifice şi capabilităţile pentru fiecare program major;
e) proiecţia bugetară pentru fiecare program major.
(3) Directiva de planificare a apărării se aprobă prin ordin al ministrului apărării naţionale, după adoptarea acesteia prin hotărârea Consiliului de Planificare a Apărării, organul deliberativ abilitat să hotărască obiectivele şi acţiunile de importanţă majoră ce trebuie desfăşurate pentru înfăptuirea sarcinilor ce revin Ministerului Apărării Naţionale, precum şi volumul, structura şi modul de alocare a resurselor necesare îndeplinirii acestora.
(4) Consiliul de Planificare a Apărării este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Directiva de planificare a apărării este elaborată anual, pentru un orizont de timp de 10 ani.
ART. 9
(1) Programele majore se elaborează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, pe baza Directivei de planificare a apărării.
(2) Programele majore cuprind:
a) totalitatea acţiunilor şi a măsurilor concrete desfăşurate pentru modernizare, înzestrare, instruire la pace, executarea serviciului de luptă şi intervenţie, pregătire pentru participarea la misiuni în afara teritoriului naţional, precum şi pentru situaţii de criză şi război;
b) acţiunile şi măsurile concrete desfăşurate pentru asigurarea condiţiilor optime de viaţă pentru personal, asigurarea sprijinului logistic şi a rezervelor pentru mobilizare şi război, crearea şi întreţinerea infrastructurii pentru acţiuni militare în cadrul apărării colective a NATO, participarea la acţiuni de cooperare internaţională cu alte state;
c) resursele alocate anual pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor prevăzute la lit. a) şi b).
(3) Programele majore includ, după caz, şi fondurile necesare acoperirii obligaţiilor financiare faţă de organizaţiile şi iniţiativele internaţionale în domeniul apărării, în cadrul programelor de colaborare derulate de agenţii ale acestora.
(4) Elaborarea şi execuţia programelor majore intră în responsabilitatea directorilor de programe majore, conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale.
(5) Coordonarea şi monitorizarea programelor majore revin în responsabilitatea structurii centrale de planificare a apărării din Ministerul Apărării Naţionale, potrivit legii. În vederea implementării mecanismului integrat de planificare a apărării, structura centrală de planificare a apărării va coopta funcţional, în raport cu activităţile specifice, reprezentanţi ai domeniilor de planificare a apărării prevăzute la art. 2 alin. (1).
(6) Directorul de program major este şeful/comandantul unei structuri, de regulă ordonator secundar de credite, care răspunde de constituirea, dezvoltarea şi menţinerea de capabilităţi. În acest sens, prin Directiva de planificare a apărării i se alocă resursele necesare şi i se stabilesc obiectivele specifice de realizat.
(7) Noţiunea de program major are, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, înţelesul de program, aşa cum este definit în Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi înţelesul de program bugetar.
(8) Programele majore sunt elaborate anual, pentru un orizont de timp de 10 ani.
ART. 10
(1) Planurile anuale se elaborează de către directorii de programe majore pe baza programelor majore, a fondurilor alocate prin bugetul de stat pentru anul respectiv şi a execuţiei bugetare a anului anterior, inclusiv a stadiului îndeplinirii indicatorilor de program aprobaţi.
(2) În caz de rectificări bugetare se actualizează măsurile şi acţiunile preconizate, prin actualizarea indicatorilor de program.
ART. 11
(1) Planificarea apărării asigură desfăşurarea procesului de planificare a operaţiilor în vederea îndeplinirii misiunilor şi obiectivelor în domeniul apărării.
(2) Principalele documente elaborate în procesul de planificare a operaţiilor sunt scenariile strategice, planurile permanente de apărare şi planurile de contingenţă.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se elaborează pe baza Strategiei militare, conform reglementărilor specifice la nivelul Ministerului Apărării Naţionale.
(4) Planurile permanente de apărare se aprobă de CSAT, iar celelalte documente prevăzute la alin. (2) se aprobă potrivit reglementărilor specifice la nivelul Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 12
Pentru elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor permanente de apărare şi a planurilor de contingenţă, Ministerul Apărării Naţionale poate încheia protocoale de cooperare cu alte ministere şi instituţii guvernamentale, în condiţiile legii.
ART. 13
(1) Prin capabilitate se înţelege abilitatea de a executa acţiuni în scopul îndeplinirii unor obiective.
(2) Constituirea, dezvoltarea şi menţinerea unei capabilităţi au în vedere un complex de măsuri şi acţiuni într-o perspectivă largă, cuprinzând elemente de: doctrină, organizare, pregătire, echipamente, comandă, infrastructură, personal şi interoperabilitate.
CAP. III
Evaluarea apărării
ART. 14
(1) Directorii de programe majore elaborează rapoarte pentru evaluarea stadiului derulării programelor majore şi a planurilor anuale.
(2) Anual, în cursul trimestrului II, Ministerul Apărării Naţionale prezintă CSAT o informare privind stadiul îndeplinirii obiectivelor şi priorităţilor Ministerului Apărării Naţionale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, la nivelul anului precedent.
ART. 15
(1) Concluziile rezultate în urma analizei şi evaluării planificării apărării la nivelul NATO, pentru România, din cadrul procesului de planificare a apărării în NATO prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. a), vor face obiectul unei informări a CSAT, în termen de maximum 3 luni de la finalizarea acestora.
(2) Concluziile şi propunerile rezultate în urma analizelor în CSAT constituie elemente pentru ajustarea documentelor de planificare a apărării şi eficientizarea planificării apărării.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 16
Modalităţile concrete privind elaborarea, coordonarea şi execuţia prevederilor documentelor de planificare a apărării din Ministerul Apărării Naţionale se reglementează prin ordin al ministrului apărării naţionale.
ART. 17
Conducerile celorlalte componente ale forţelor armate, aşa cum sunt definite în Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, cu modificările ulterioare, altele decât Armata, emit documente proprii de planificare de nivel departamental, pe baza cărora structurile de specialitate îşi planifică propriile capabilităţi şi alocă resursele necesare.
ART. 18
Încălcarea ori neîndeplinirea prevederilor prezentei legi de către persoanele cu atribuţii în organizarea şi realizarea planificării apărării atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condiţiile legii.
ART. 19
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 12 noiembrie 2004.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU
Bucureşti, 16 iulie 2015.
Nr. 203.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
