Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 20 din 16 februarie 1971 a organizarii contributiei banesti si in munca pentru efectuarea unor lucrari de interes obstesc
Pentru continua dezvoltare a localitãţilor rurale şi urbane, în planurile de dezvoltare a economiei naţionale se aloca fonduri însemnate care asigura schimbarea radicala a înfãţişãrii tuturor unitãţilor administrativ-teritoriale, progresul şi propãşirea fiecãrei localitãţi. Creşterea aportului maselor la soluţionarea multiplelor probleme pe care le ridica modernizarea, buna gospodãrire şi infrumusetare a comunelor şi oraşelor, constituie însã o condiţie esenţialã de care depinde în mare mãsura înfãptuirea acestor planuri pentru satisfacerea necesitãţilor de viata civilã ale populaţiei. Patrunse de un înalt patriotism, masele populare în adunãri hotãrãsc în mod liber consimţit sa participe cu contribuţie bãneascã şi în munca la ridicarea nivelului edilitar-gospodãresc, infrumusetarea şi innobilarea peisajului nostru rural şi urban, la imbogatirea vieţii culturale a oamenilor muncii din comunele, oraşele şi municipiile patriei noastre. Venind în întâmpinarea propunerilor fãcute de organele locale ale puterii şi ale administraţiei de stat, precum şi de masele largi de oameni ai muncii, de a se asigura în mai mare mãsura extinderea şi intensificarea iniţiativei cetatenesti în activitatea de conducere a treburilor obşteşti, prin participarea nemijlocitã a acestora la ridicarea de noi edificii social-culturale şi a altor lucrãri de interes obştesc cu caracter local,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege,
ART. 1 Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti pot hotãrî sa contribuie cu bani şi prin munca la efectuarea lucrãrilor de interes obştesc, prevãzute în prezenta lege. ART. 2 Contribuţia bãneascã poate fi hotãrâtã pentru efectuarea urmãtoarelor lucrãri de interes obştesc cu caracter local: construcţii, amenajãri sau reparaţii, dupã caz, de şcoli, internate şcolare, cãmine de copii, ateliere-şcoala, cãmine culturale, case de cultura, cluburi, crese, grãdiniţe de copii, dispensare, case de naştere, bãi populare, starzi, drumuri, poduri, acoperiri cu imbracaminti asfaltice uşoare a drumurilor locale, îndiguiri, fantani, alimentari cu apa, canalizari, spaţii verzi, baze sportive, turistice şi de agrement, precum şi alte lucrãri cu caracter urbanistic, edilitar-gospodãresc şi social-cultural de asemenea natura, ca şi pentru procurarea de inventar necesar functionarii unitãţilor social-culturale de interes local. De asemenea, contribuţia bãneascã poate fi hotãrâtã şi pentru efectuarea unor lucrãri de arta monumentala, statui, busturi, plãci memoriale şi alte lucrãri de asemenea natura, precum şi pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice. În acest scop, la comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, în funcţie de valoarea lucrãrilor aprobate, se constituie din contribuţia bãneascã un fond obştesc pentru arta monumentala. Lucrãrile cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodãresc, altele decât cele prevãzute în mod expres în alineatul 1, precum şi cele prevãzute în alineatul 2, care urmeazã sa se propunã spre analizare şi pronunţare adunãrilor locuitorilor din comune, oraşe, municipii sau sectoarele municipiului Bucureşti, se supun, în prealabil spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primirea propunerii sa se pronunţe asupra ei. ART. 3 Contribuţia în munca poate fi hotãrâtã pentru executarea unor lucrãri de interes local constând în construirea, modernizarea, repararea şi întreţinerea drumurilor publice, a lucrãrilor de arta, accesorii sau anexe ale acestora, precum şi executarea lucrãrilor de regularizari de albii şi consolidãri de maluri, în scopul apãrãrii comunelor, oraşelor sau municipiilor, impotriva efectelor dãunãtoare ale apelor. Contribuţia bãneascã şi în munca se hotãrãşte o data pe an. ART. 4 Propunerea de a se efectua anumite lucrãri prin contribuţia bãneascã şi în munca poate fi facuta de cãtre deputaţi, comisiile permanente ale consiliilor populare sau de cãtre organizaţiile socialiste, ori de cãtre un grup de locuitori. Comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, dupã caz, este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacã constata ca lucrarea este de interes obştesc şi ca sînt condiţii pentru efectuarea ei, decide convocarea locuitorilor pe circumscripţiile electorale. Convocarea cuprinde data şi locul adunãrii şi se aduce la cunostiinta locuitorilor din circumscripţia electoralã prin afişare la sediul consiliului popular, precum şi prin orice alt mijloc de publicitate. Adunarea locuitorilor pe circumscripţia electoralã lucreazã valabil în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul locuitorilor care au îndeplinit virsta de 18 ani şi hotareste prin vot deschis cu majoritatea voturilor locuitorilor se pot organiza una sau mai multe adunãri. Adunarea locuitorilor din fiecare circumscripţia electoralã analizeazã propunerile fãcute de comitetul executiv al consiliului popular cu privire la : lucrãrile ce urmeazã a fi fãcute, precum şi cuantumul cotributiei bãneşti şi numãrul de zile de munca necesare efectuãrii lucrãrilor, se pronunţa cu privire la propunerile fãcute şi împuterniceşte 3-5 delegaţi pentru a participa la adunarea delegatiilor pe comuna, oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, pentru a dezbate şi lua hotãrîri în condiţiile prevãzutã de prezenta lege cu privire la lucrãrile propuse a fi executate, precum şi la sumele şi numãrul zilelor de munca necesare efectuãrii acestor lucrãri. ART. 5 Adunarea delegatiilor lucreazã valabil în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul delegatiilor împuterniciţi de locuitorii circumscriptiilor electorale. Adunarea hotareste, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor delegaţilor de locuitorii circumscriptiilor electorale, lucrãrile propuse a se executa prin contribuţia în bani şi în munca, stabilind suma ce revine pe fiecare familie, numãrul de zile ce urmeazã a fi efectuat de fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestora, precum şi termenele de încasare a sumelor şi executare a lucrãrilor din contribuţia bãneascã şi în munca. Hotãrârea adunãrii delegaţilor este obligatorie pentru toţi locuitorii comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti. ART. 6 Comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti, în cazul când constata ca hotãrârea nu a fost luatã cu respectarea legii, este obligat ca în termen de 20 zile de la ţinerea adunãrii sa dea îndrumãri scrise comitetului executiv al consiliului popular respectiv, cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru respectarea prevederilor legale. Locuitorul nemulţumit de felul cum adunarea delegaţilor i-a stabilit contribuţia în bani şi contribuţia în munca poate face sesizare la comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la primirea comunicãrii. Comitetul executiv este obligat sa soluţioneze sesizarea în termen de 10 zile şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitiva. ART. 7 Prin contribuţia bãneascã se efectueazã lucrãri care se pot executa în mare parte din resurse locale şi care pot fi date în funcţiune în termen de cel mult 3 ani. Pentru sprijinirea construcţiilor prevãzute în alineatul precedent, care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul de stat se pot prevedea în mod distinct, pe fiecare judeţ, materialele respective. Materialele vor fi plãtite la preţurile cu ridicatã, plus cota organizaţiei de aprovizionare. Data începerii lucrãrilor poate fi stabilitã, dupã caz, de cãtre comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, dupã ce s-au strâns bani şi materiale în proporţie de cel puţin 50 la suta, cu excepţia construcţiilor de şcoli, internate şcolare, crese, grãdiniţe de copii, cãmine culturale şi de unitãţi sanitare, la care proporţia va fi de cel puţin 30 la suta din costul total al lucrãrilor. ART. 8 Contribuţia bãneascã se stabileşte pe familii şi ea nu poate fi mai mare de 300 lei. Sumele reprezentând contribuţia bãneascã se stabilesc de adunarea delegaţilor în raport cu costul lucrãrii ce urmeazã a fi efectuatã, ţinându-se seama de veniturile ce le realizeazã fiecare familie. Dacã dupã stabilirea contribuţiei, veniturile unor familii se diminueazã datoritã pierderii capacitãţii de munca a unor persoane sau altor cauze obiective, acestea pot cere adunãrii delegaţilor reevaluarea contribuţiei în bani şi în munca. Adunarea delegaţilor este obligatã sa soluţioneze sesizarea şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitiva. Sumele încasate din contribuţia bãneascã nu se includ în bugetul local şi pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrãrilor aprobate de adunarea delegaţilor. Aceste sume se pãstreazã la unitãţile Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni. ART. 9 În cazul în care comunele, oraşele, precum şi satele ce aparţin de oraşe sau municipii nu dispun din contribuţia bãneascã de mijloace suficiente pentru construirea de şcoli, cãmine culturale, case de cultura şi unitãţi sanitare, se poate acorda de la bugetul de stat sprijin banesc nerambursabil, în limita fondurilor prevãzute anual în planul de stat, pana la valoarea integrala a materialelor de construcţii, fãrã a depãşi 40 la suta din costul total al lucrãrilor. Acordarea sprijinului banesc se face la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti cu avizul, dupã caz, al Ministerului Învãţãmântului, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste sau al Ministerului Sãnãtãţii. ART. 10 Delegaţii locuitorilor comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti pot hotãrî în adunãri, în condiţiile prezentei legi dacã unitãţile administrativ-teritoriale sunt invecinate, sa contribuie prin bani sau munca, dupã caz, la efectuarea unor lucrãri de interes comun ca: licee, internate, unitãţi sanitare, drumuri, poduri şi îndiguiri. Executarea unor asemenea lucrãri se face cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, care este şi coordonatorul acestor lucrãri. ART. 11 Pentru construirea de şcoli, internate şcolare, grãdiniţe de copii, cãmine culturale, case de cultura şi cluburi, dispensare şi case de naşteri din contribuţia bãneascã, Banca de Investiţii poate acorda credite rambursabile pe termen lung în limita plafoanelor anuale aprobate prin planul de stat. Aceste credite se acorda dacã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 7 alin. 3. Creditele bancare se ramburseazã din contribuţia bãneascã a populaţiei în termen de 1-5 ani de la data terminãrii lucrãrilor respective. La creditul bancar acordat se percepe o dobanda de 4 la suta pe an. În cazul în care ratele nu se depun la timp, suma de plata se considera restanta şi pe tot timpul cat este în aceasta situaţie se calculeazã o dobanda de 6 la suta pe an. ART. 12 În cazul în care dupã executarea lucrãrilor stabilite au rãmas sume necheltuite sau materiale neconsumate, sau din diferite motive lucrãrile programate nu se pot executa, adunarea delegaţilor poate hotãrî ca aceste sume sa fie folosite pentru alte lucrãri de natura celor prevãzute la art. 2. ART. 13 Contribuţia în munca se efectueazã: a) cu bratele, de bãrbaţi şi de femei de la varsta de 18 ani pana la varsta de 55, respectiv 50 ani; b) cu mijloace de transport cu tracţiune animala sau mecanicã, cu excepţia autoturismelor aparţinând locuitorilor, indiferent de varsta acestora. ART. 14 Adunarea delegaţilor poate hotãrî pentru fiecare locuitor efectuarea unui numãr de maximum 6 zile contribuţie în munca pe an. Numãrul de zile reprezentând contribuţia în munca se stabileşte în raport cu varsta şi volumul lucrãrilor care urmeazã a fi efectuate. De asemenea, adunarea delegaţilor poate hotãrî ca persoanele fizice, proprietare ale mijloacelor de transport sa efectueze un numãr de maximum 6 zile anual contribuţie în munca cu fiecare mijloc de trasport, stabilind totodatã volumul anual al lucrãrilor care urmeazã a fi executate cu aceste mijloace. ART. 15 Întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi celelalte organizaţii economice de stat care îşi au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea în mod permanent sau temporar în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, contribuie cu bani la lucrãrile ce se efectueazã prin contribuţia în munca. Contribuţia în bani se stabileşte pe fiecare mijloc de transport cu tracţiune animala sau mecanicã, autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente, deţinute cu orice titlu de organizaţiile de stat prevãzute în alineatul precedent. Valoarea anuala a acestei contribuţii se stabileşte pentru fiecare organizaţie economicã de stat, de cãtre comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi va fi echivalenta cu suma aferentã folosirii timp de 4 zile a unui mijloc de transport de acelaşi fel, pentru unitãţile care îşi au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea în mod permanent în localitatea respectiva şi de minimum 2 zile pentru cele care desfãşoarã o activitate temporarã de cel puţin 90 de zile pe an, în acea localitate. Valoarea contribuţiei se calculeazã conform tarifelor prevãzute la art. 22. ART. 16 Unitãţile prevãzute la art. 15 alin. 1 pot închiria comitetelor executive ale consiliilor populare la tarifele de transport în vigoare mijloace de transport pentru efectuarea lucrãrilor de interes obştesc prevãzute de dispoziţiile prezentei legi, dacã transportul nu poate fi asigurat cu mijloacele de transport auto aparţinând parcului de deservire generalã al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. ART. 17 Cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi orice organizaţii obşteşti, care îşi au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea în comune, oraşe, municipii sau în sectoarele municipiului Bucureşti, sunt obligate sa efectueze, cu mijloace de transport, contribuţia în munca la lucrãrile de interes obştesc, stabilite de adunãrile delegaţilor, în aplicarea art. 3. Contribuţia în munca se efectueazã cu toate mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanicã (autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente) pe care organizaţiile le deţin cu orice titlu. Numãrul zilelor de contribuţie în munca este pe fiecare mijloc de transport de maximum 6 zile anual şi se stabileşte împreunã cu volumul lucrãrilor, pentru fiecare organizaţie socialistã, dupã caz, de comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti. Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuţiei în munca la lucrãrile de interes obştesc se face de comitetele executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea organizaţiilor respective. ART. 18 Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport şi organizaţiile prevãzute la art. 17 deţinãtoare de mijloace de transport asigura pe timpul efectuãrii contribuţiei în munca lubrifianţii, combustibilul, hrana animalelor, precum şi conducãtorii mijloacelor de transport. ART. 19 Comitetul executiv al consiliului popular poate propune adunãrii delegaţilor scutirea totalã sau parţialã de plata contribuţiei bãneşti a unor familii şi de efectuarea contribuţiei în munca cu bratele a unor persoane, în cazuri bine justificate. ART. 20 Odatã cu aprobarea lucrãrilor din contribuţie, adunarea delegaţilor alege câte un comitet de cetãţeni pentru fiecare lucrare ce urmeazã a fi executatã. Comitetele de cetãţeni au sarcina de a sprijini comitetul executiv în încasarea sumelor şi mobilizarea cetãţenilor la efectuarea lucrãrilor. Ele lucreazã sub îndrumarea comitetului executiv al consiliului popular şi prezintã împreunã, în mod periodic, informãri în fata adunãrii delegaţilor, asupra încasãrii sumelor, mersului lucrãrilor şi la receptionarea acestora. ART. 21 Contribuţia în munca se efectueazã pe baza de norme de lucru, diferenţiate, pe categorii de lucrãri şi mijloace de transport, stabilite de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, Ministerul Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi Ministerul Muncii. ART. 22 Contravaloarea muncii neefectuate de locuitori, cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi de orice organizaţii obşteşti se calculeazã, dupã cum urmeazã: a) pentru o zi de munca cu bratele, 25 lei; b) pentru o zi de munca cu atelajele cu un tragator, 50 lei, iar cu 2 tragatori, 100 lei; c) pentru o zi de munca cu tractorul de transport sau orice mijloc de transport cu tracţiune mecanicã, având o capacitate de pana la 4 tone, 300 lei, iar pentru o zi de munca cu autotractorul sau cu orice mijloc de transport cu tracţiune mecanicã, având o capacitate de peste 4 tone, 500 lei. ART. 23 În baza hotãrârii adunãrii delegaţilor prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplãtite în termenele fixate, precum şi contravaloarea muncii neefectuate se încaseazã potrivit normelor de urmãrire a veniturilor statului. Contravaloarea muncii neefectuate de cãtre organizaţiile cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti cu mijloacele de transport se executa din contul acestora. Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate, precum şi contribuţia în bani a organizaţiilor de stat prevãzute la art. 15, se constituie ca mijloace speciale extrabugetare la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare respective şi se folosesc numai la executarea lucrãrilor ce se efectueazã prin contribuţia în munca. ART. 24 Pentru lucrãrile care necesita contribuţia bãneascã sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea delegaţilor poate hotãrî contribuţia totalã ce urmeazã sa fie plãtitã de fiecare familie, suma anuala şi termenele de plata a acesteia, respectiv numãrul de zile ce urmeazã sa fie efectuate de fiecare locuitor cu bratele şi cu mijloacele de transport proprietatea acestora. ART. 25 În cazul în care, în localitãţile unde s-a hotãrât construirea din contribuţie bãneascã a unor obiective social-culturale de natura celor prevãzute la art. 2, exista spre vânzare clãdiri proprietatea persoaneler fizice, a unitãţilor cooperatiste sau obşteşti, care cu mici amenajãri pot satisface scopul urmãrit, adunarea delegaţilor poate aproba, cu acordul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipilui Bucureşti, cumpãrarea unor asemenea imobile, dacã valoarea acestora este mai mica decât a unor construcţii noi. ART. 26 Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti rãspund de gestionarea judicioasã a sumelor încasate şi a materialelor procurate, precum şi de calitatea lucrãrilor executate din contribuţia bãneascã şi în munca a locuitorilor. Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrãri care se executa în regie proprie, adunarea delegaţilor poate imputernici unu sau mai mulţi cetãţeni care sa supravegheze permanent executarea lucrãrilor. ART. 27 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sprijinã comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare în organizarea adunãrii locuitorilor pe circumscripţii electorale şi a adunãrii delegaţilor în cursul trimestrului IV al fiecãrui an, pentru anul urmãtor. De asemenea, asigura îndrumarea şi sprijinirea permanenta a comitetelor executive ale consiliilor populare din unitãţile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrãri prin contribuţia bãneascã şi în munca, astfel încât sa se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale şi bãneşti, executarea la timp şi de buna calitate a lucrãrilor. Elaborarea proiectelor pentru lucrãrile ce se executa din contribuţia bãneascã a locuitorilor, ori adaptarea proiectelor tip pentru lucrãri de asemenea natura, se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin contribuţia în munca a specialiştilor din institutele de proiectari subordonate sau din alte unitãţi din cuprinsul judeţului sau al municipiului Bucureşti. ART. 28 În aplicarea prezentei legi, prin familie se înţelege soţul, sotia, copiii necãsãtoriţi, pãrinţii soţului sau ai sotiei şi alte persoane, dacã gospodãresc împreunã; prin comune se înţeleg şi comunele suburbane, iar prin circumscripţii electorale se înţeleg circumscripţiile electorale comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. ART. 29 Prevederile prezentei legi se aplica începând cu stabilirea contribuţiei pentru anul 1972. Pe data de 1 ianuarie 1972 se abroga Decretul nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrãri în interes obştesc, Decretul nr. 978/1968 pentru aplicarea unor prevederi ale Decretului nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrãri în interes obştesc şi la lucrãrile de regularizari de albii şi consolidãri de maluri, cu caracter local, în scopul apãrãrii localitãţilor rurale impotriva efectelor dãunãtoare ale apelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Aceasta lege a fost votatã de Marea Adunare Nationala în şedinţa din 16 decembrie 1971, intrunind din cele 424 voturi exprimate, 418 voturi pentru şi 6 voturi impotriva.
Preşedintele Marii Adunãri Naţionale, ŞTEFAN VOITEC
În conformitate cu articolul 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnam aceasta lege.
Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU
─────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
