Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
────────────
*) Republicare în temeiul <>art. II din Decretul nr. 590/1973 pentru modificarea <>Legii nr. 20/1971 - Legea organizãrii contribuţiei bãneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrãri de interes obştesc publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 172 din 1 noiembrie 1973, dîndu-se articolelor o noua numerotare.
Pentru continua dezvoltarea a localitãţilor rurale şi urbane, în planurile de dezvoltare a economiei naţionale se aloca fonduri însemnate care asigura schimbarea radicala a înfãţişãrii tuturor unitãţilor administrativ-teritoriale, progresul şi propãşirea fiecãrei localitãţi.
Creşterea aportului maselor la soluţionarea multiplelor probleme pe care le ridica modernizarea, buna gospodãrire şi infrumusetare a comunelor şi oraşelor, constituie însã o condiţie esenţialã de care depinde în mare mãsura înfãptuirea acestor planuri pentru satistafacerea necesitãţilor de viata civilizata ale populaţiei.
Patrunse de un înalt patriotism, masele populare în adunãri hotãrãsc în mod liber consimţit sa participe cu contribuţie bãneascã şi în munca la ridicarea nivelului edilitar-gospodãresc, infrumusetarea şi innobilarea peisajului nostru rural şi urban, la imbogatirea vieţii culturale a oamenilor muncii din comunele, oraşele şi municipiile patriei noastre.
Venind în intimpinarea propunerilor fãcute de organele locale ale puterii şi ale administraţiei de stat, precum şi de masele largi de oameni ai muncii, de a se asigura în mai mare mãsura extinderea şi intensificarea iniţiativei cetatenesti în activitatea de conducere a treburilor obşteşti, prin participarea nemijlocitã a acestora la ridicarea de noi edificii social-culturale şi a altor lucrãri de interes cu caracter local.
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
ART. 1
Locuitorii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti pot hotãrî sa contribuie cu bani la efectuarea lucrãrilor de interes obştesc prevãzute în prezenta lege.
Locuitorii comunelor pot hotãrî, în condiţiile prezentei legi, ca, pe lîngã contribuţia în bani, sa contribuie şi prin munca la efectuarea unor lucrãri de interes obştesc.
Contribuţia bãneascã şi în munca se hotãrãşte o data pe an în cursul semestrului I al fiecãrui an, pentru anul urmãtor.
În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti se pot organiza, pe întreprinderi, organizaţii economice, instituţii, cartiere şi circumscripţii electroale, acţiuni de munca patriotica cu participarea locuitorilor din aceste localitãţi, pentru realizarea unor obiective de interes obştesc.
ART. 2
Contribuţia bãneascã poate fi hotarita pentru efectuarea urmãtoarelor lucrãri de interes obştesc cu caracter local: construcţii, amenajãri sau reparaţii, dupã caz, de şcoli, internate şcolare, cãmine de copii, ateliere-şcoala, cãmine culturale, case de cultura, cluburi, crese, grãdiniţe de copii, dispensare, unitãţi de asistenta socialã, case de naşteri, bãi populare, strãzi, drumuri, poduri, acoperiri cu imbracaminti asfaltice uşoare ale drumurilor locale, îndiguiri, fintini, alimentari cu apa, canalizari, spaţii verzi, baze sportive, turistice şi de agrement, precum şi alte lucrãri cu caracter urbanistic, edilitar-gospodãresc şi social cultural de asemenea natura. Contribuţia bãneascã poate fi hotarita şi pentru procurarea de inventar necesar functionarii unitãţilor social culturale de interes local.
De asemenea, contribuţia bãneascã poate fi hotarita şi pentru efectuarea unor lucrãri de arta monumentala, statui, busturi, plãci memoriale şi alte lucrãri de asemenea natura, precum şi pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice. În acest scop, la comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, în funcţie de valoarea lucrãrilor aprobate, se constituie din contribuţia bãneascã un fond obştesc pentru arta monumentala.
Lucrãrile cu caracter urbanistic şi edilitar-gospodãresc, altele decît cele prevãzute în mod expres în alin. 1, precum şi cele prevãzute în alin. 2, care urmeazã sa se propunã spre analizare şi pronunţare adunãrilor locuitorilor din comune, oraşe, municipii sau sectoarele municipiului Bucureşti, se supun, în prealabil, spre aprobare comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la primirea propunerii sa se pronunţe asupra ei.
ART. 3
Contribuţia în munca poate fi hotarita în comune pentru executarea unor lucrãri de interes local, constind în: construirea, modernizarea, repararea şi întreţinerea drumurilor publice, a lucrãrilor de arta, accesorii sau anexe ale acestora, executarea lucrãrilor de regularizari de albii şi consolidãri de maluri, în scopul apãrãrii impotriva efectelor dãunãtoare ale apelor.
În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, aceste obiective se stabilesc de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare respective, în vederea executãrii lor prin munca patriotica.
ART. 4
Propunerea de a se efectua anumite lucrãri prin contribuţie bãneascã în oraşele mici şi prin contribuţie bãneascã şi în munca în comune poate fi facuta de cãtre deputaţi, comisiile permanente ale consiliilor populare sau de cãtre organizaţiile socialiste ori de cãtre un grup de locuitori.
Comitetul executiv al consiliului popular este obligat sa analizeze propunerea în cel mult 30 de zile de la depunere. Dacã constata ca lucrarea este de interes obştesc şi ca sînt condiţii pentru efectuarea ei, decide convocarea locuitorilor pe circumscripţii electorale. Convocarea cuprinde data şi locul adunãrii şi se aduce la cunostinta locuitorilor din circumscripţia electoralã prin afişare la sediul consiliului popular, precum şi prin orice alt mijloc de publicitate.
Adunarea locuitorilor pe circumscripţia electoralã lucreazã valabil în prezenta a cel puţin 2/3 din numãrul reprezentanţilor familiilor şi hotãrãşte, prin vot deschis cu majoritatea voturilor reprezentanţilor familiilor din circumscripţia electoralã.
Adunarea reprezentanţilor familiilor din fiecare circumscripţie electoralã analizeazã şi se pronunţa cu privire la propunerile fãcute de comitetul executiv al consiliului popular în legatura cu lucrãrile ce urmeazã a se efectua, valoarea acestora, cunatumul total al contribuţiei bãneşti şi, dupã caz, al contribuţiei în munca; stabileşte suma ce urmeazã a reveni pe fiecare familie şi, dupã caz, numãrul de zile ce urmeazã a fi efectuate de fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestora. De asemenea, adunarea împuterniceşte 3-5 delegaţi pentru a participa la adunarea delegatiilor pe comuna sau oraş, pentru a dezbate şi a lua hotãrîri în condiţiile prevãzute de prezenta lege cu privire la lucrãrile propuse a fi executate, la sumele şi, dupã caz, la numãrul zilelor de munca necesare efectuãrii acestor lucrãri.
ART. 5
În comune şi oraşe mici se convoacã adunarea delegaţilor împuterniciţi de reprezentanţii familiilor din circumscripţiile electorale.
Adunarea delegaţilor lucreazã valabil în prezenta a cel puţin 2/3 din numãrul delegaţilor împuterniciţi de reprezentanţii familiilor din circumscripţiile electorale.
Adunarea delegaţilor analizeazã propunerile fãcute în adunãrile pe circumscripţii electorale şi hotãrãşte, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor delegatiilor împuterniciţi de reprezentanţii familiilor, lucrãrile ce se vor efectua prin contribuţia în bani şi, dupã caz, în munca, valoarea acestora, cuantumul total al contribuţiei bãneşti şi dupã caz, al contribuţiei în munca, precum şi termenele de încasare a sumelor şi de executare a lucrãrilor prin contribuţia bãneascã şi, dupã caz, în munca. Totodatã, în funcţie de hotãrîrea luatã şi pe baza propunerilor fãcute pe circumscripţii electorale, adunarea delegaţilor definitiveaza repartizarea contribuţiei bãneşti pe fiecare familie şi, dupã caz, numãrul de zile ce urmeazã a fi efectuate de fiecare locuitor şi cu fiecare mijloc de transport proprietatea acestora.
ART. 6
În municipii şi alte oraşe mari, prcum şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contribuţia în bani pe familii se hotãrãşte pe obiective concrete, care sînt stabilite potrivit cu cerinţele locuitorilor din cartierele sau circumscripţiile electorale care vor beneficia de obiectivele respective.
Propunerile de obiective se fac de cãtre comitete cetatenesti de initiativa, pe baza cerinţelor exprimate de cetãţeni în intilnirile cu deputaţii, în adunãrile de locatari sau în oricare alte adunãri cetatenesti din cartiere sau circumscripţii electorale.
Dupã consultarea comitetelor executive ale consiliilor populare asupra oportunitãţii şi posibilitatii de realizarea a lucrãrilor propuse, comitetele cetatenesti de initiativa convoacã adunarea reprezentanţilor familiilor din cartierele sau circumscripţiile electorale interesate.
Adunãrile reprezentanţilor familiilor analizeazã propunerile fãcute de comitetele cetatenesti de initiativa şi hotãrãsc lucrãrile ce se vor efectua prin contribuţia bãneascã, valoarea acestora, sumele ce revin pe fiecare familie, termenele de încasare a acestora, precum şi termenele de executare a lucrãrilor. Stabilirea lucrãrilor ce se vor executa şi a contribuţiei bãneşti pe fiecare familie se hotãrãşte o data pe an, prevederile art. 1 alin. 3 fiind aplicabile.
Adunãrile reprezentanţilor familiilor lucreazã valabil în prezenta a cel puţin 2/3 din numãrul reprezentanţilor familiilor şi hotãrãsc, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor reprezentanţilor familiilor din cartierele sau circumscripţiile electorale respective. În cartierele mari se pot organiza una sau mai multe adunãri.
ART. 7
Odatã cu aprobarea lucrãrilor ce se vor executa prin contribuţie, adunarea reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale ori, dupã caz, adunarea delegaţilor din comune şi oraşe mici alege cîte un comitet de cetãţeni pentru fiecare lucrare ce urmeazã a fi efectuatã, format din cetãţeni care au participat la elaborarea propunerilor privind aceste lucrãri, precum şi din alţi cetãţeni cu spirit gospodãresc şi de initiativa.
Comitetele de cetãţeni au sarcina de a asigura cunoaşterea de cãtre toţi locuitorii a lucrãrilor aprobate, a contribuţiei stabilite, a termenelor de plata, precum şi urmãrirea permanenta a executãrii lucrãrilor şi a receptionarii acestora.
Totodatã, comitetele de cetãţeni sprijinã comitetele executive ale consiliilor populare în încasarea sumelor, mobilizarea locuitorilor la efectuarea lucrãrilor şi în soluţionarea contestaţiilor fãcute de cetãţeni.
Comtietele de cetãţeni îşi desfãşoarã activitatea sub îndrumarea comitetelor executive ale consiliilor populare şi prezintã, împreunã cu acestea, în mod periodic, informãri în fata adunãrilor reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscriptiilor electorale sau, dupã caz, a adunãrilor delegaţilor.
ART. 8
Hotãrîrile adunãrilor delegaţilor, respectiv ale adunãrilor reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale, sînt obligatorii pentru toţi locuitorii din unitatea administrativ-teritorialã sau, dupã caz, din cartierele sau circumscripţiile electorale respective.
Plata contribuitiei bãneşti se face în mod eşalonat, în tot cursul anului la termenele stabilite.
ART. 9
Comitetul executiv al consiliului popular judeţean şi al municipiului Bucureşti, în cazul cînd constata ca hotãrîrea nu a fost luatã cu respectarea legii, este obligat ca în termen de 20 de zile de la ţinerea adunãrii sa dea îndrumãri scrise comitetului executiv al consiliului popular respectiv, cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru respectarea prevederilor legale.
Locuitorul nemulţumit de felul cum adunarea delegaţilor, respectiv a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale, i-a stbilit contribuţia în bãi şi, dupã caz, contribuţia în munca, poate face sesizare la comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti, în termen de 10 zile de la primirea comunicãrii.
Comitetul executiv este obligat sa soluţioneze sesizarea în termen de 10 zile şi sa comunice rezultatul celui în cauza, decizia sa fiind definitiva.
ART. 10
Prin contribuţia bãneascã se efectueazã lucrãri care se pot executa în mare parte din resurse locale şi care pot fi date în funcţiune în termen de cel mult 3 ani.
Pentru sprijinirea realizãrii construcţiilor prevãzute în alineatul precedent, care nu pot fi executate numai din resurse locale, în planul de stat se vor prevedea în mod distinct, pe fiecare judeţ, materialele respective. Materialele şi obiectele de inventar se livreaza la preţurile în vigoare pentru vinzarile cãtre organizaţiile de stat.
Data începerii lucrãrilor poate fi stabilitã, dupã caz, de cãtre comitetul executiv al consiliului popular al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, dupã ce s-au strins bani şi materiale în proporţie de cel puţin 50 la suta, cu excepţia construcţiilor de şcoli, internate şcolare, crese, grãdiniţe de copii, cãmine culturale şi de unitãţi sanitare, la care proporţia va fi de cel puţin 30 la suta din costul total al lucrãrilor.
ART. 11
Contribuţia bãneascã se stabileşte pe familii şi ea nu poate fi mai mare de 300 de lei.
Sumele reprezentind contribuţia bãneascã se stabilesc în raport cu valoarea lucrãrii ce urmeazã a fi efectuatã, tinindu-se seama de veniturile nete pe care le realizeazã fiecare familie, pe baza criteriilor orientative elaborate de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Ministerul Finanţelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare.
Dacã, dupã stabilirea contribuţiei, veniturile unor familii se diminueazã datoritã pierderii capacitãţilor de munca a unor persoane sau altor cauze obiective, acestea pot cere comitetelor executive ale consiliilor populare reevaluarea contribuţiei în bani şi în munca. Comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate sa soluţioneze sesizãrile primite şi sa comunice rezulttul celor în cauza, deciziile lor fiind definitive.
Sumele încasate din contribuţia banesca nu se include în bugetul local şi pot fi folosite numai pentru efectuarea lucrãrilor aprobate. Aceste sume se pãstreazã la unitãţile Bãncii Naţionale ale Republicii Socialiste România sau ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni.
ART. 12
În cazul în care comunele, oraşele, precum şi satele ce aparţin de oraş sau municipiu nu dispun, din contribuţia bãneascã, de mijloace suficiente pentru construirea de şcoli, internate şcolare, ateliere şcoala, crese şi grãdiniţe de copii, cãmine culturale, precum şi de unitãţi sanitare şi de asistenta socuiala, prevãzute la art. 2, se poate acorda de la bugetul de stat sprijin banesc nerambursabil, în limita fondurilor aprobate anual prin planul de stat, fãrã a depãşi 40 la suta din costul total al lucrãrilor.
Acordarea sprijinului banesc se face la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, cu avizul ministerului sau organului central al administraţiei de stat, interesat.
ART. 13
Dacã unitãţile adminsitrativ-teritoriale sînt invecinate, cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti se va putea hotãrî efectuarea, prin contribuţie, a unor lucrãri de interes comun ca: licee, internate, unitãţi sanitare, drumuri, poduri şi îndiguiri. Votarea acestor lucrãri şi a contribuţiei se va face cu respectarea art. 4, 5 şi 6. Comitetul executiv al consiliului popular sau al municipiului Bucureşti care aproba executarea lucrãrii este şi coordonatorul acesteia.
ART. 14
Pentru construirea, din contribuţia bãneascã, de şcoli, internate şcolare, grãdiniţe de copii, ateliere-şcoala, crese, cãmine culturale, precum şi de unitãţi sanitare şi de asistenta socialã prevãzute la art. 2, Banca de Investiţii poate acorda credite rambursabile pe termen lung, în limita plafoanelor anuale, aprobate prin planul de stat.
Aceste credite se acorda comitetelor executive ale consiliilor populare, dacã sînt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 10 alin.3
Creditele bancare se ramburseazã din contribuţia bãneascã a populaţiei în termen de 1-5 ani de la data terminãrii lucrãrilor respective. La creditul bancar acordat se percepe o dobinda de 4 la suta pe an. În cazul cînd ratele nu se depun la timp, suma de plata se considera restanta şi pe tot timpul cît este în aceasta situaţie se calculeazã o dobanda de 6 la suta pe an.
ART. 15
În cazul în care, dupã executara lucrãrilor stabilite, au rãmas sume necheltuite sau materiale neconsumate ori din diferite motive lucrãrile stabilite nu se pot executa, adunarea delegaţilor sau, dupã caz, adunarea reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale, poate hotãrî ca aceste sume sa fie folosite pentru alte lucrãri de natura celor prevãzute la art. 2.
ART. 16
Contribuţia în munca se efectueazã:
a) cu bratele, de bãrbaţi şi de femei de la virsta de 18 ani pînã la virsta de 55, respectiv 50 ani;
b) cu mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanicã, cu excepţia autoturismelor aparţinînd locuitorilor, indiferent de virsta acestora.
ART. 17
Adunãrile delegaţilor din comune port hotãrî, pentru fiecare locuitor, efectuarea unui numãr de maximum 6 zile contribuţie în munca pe an. Numãrul de zile reprezentind contribuţia în munca se stbileste în raport cu virsta locuitorului şi volumul lucrãrilor care urmeazã a fi efectuate.
De asemenea, adunãrile delegaţilor din comune pot hotãrî ca persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport sa efectueze un numãr de maximum 6 zile anual contribuţiei în munca cu fiecare mijloc de transport, stabilind, totodatã, volumul anual al lucrãrilor care urmeazã a fi executate cu aceste mijloace.
ART. 18
Întreprinderile agricole de stat, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi celelalte organizaţii economice de stat, care îşi au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea în mod permanent sau temporar în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, contribuie cu bani la lucrãrile ce se efectueazã prin contribuţia în munca sau, dupã caz, prin munca patriotica.
Contribuţia în bani se stabileşte pe fiecare mijloc de transport cu tracţiune animala sau mecanicã (autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente), deţinute cu orice titlu de organizaţiile de stat prevãzute în alineatul precedent.
Valoarea anuala a acestei contribuţii se stabileşte pentru fiecare organizaţie economicã de stat, de cãtre comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti şi va fi echivalenta cu suma aferentã folosirii timp de 4 zile a unui mijloc de transport de acelaşi fel, pentru unitãţile care îşi au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea în mod permanent în localitatea respectiva şi de minimum 2 zile pentru cele care desfãşoarã o activitate temporarã de cel puţin 90 de zile pe an, în acea localitate. Valoarea contribuţiei se calculeazã conform tarifelor prevãzute la art. 24.
ART. 19
Unitãţile prevãzute la art. 18 alin. 1 pot închiria comitetelor executive ale consiliilor populare la tarifele de transport în vigoare mijloace de transport pentru efectuarea lucrãrilor de interes obştesc prevãzute de dispoziţiile prezentei legi, dacã transportul nu poate fi asigurat cu mijloacele de transport auto aparţinînd parcului de deservire generalã al Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.
ART. 20
Cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi orice organizaţie obsteasca care îşi au sediul sau îşi desfãşoarã activitatea în comune, oraşe, municipii sau în sectoarele municipiului Bucureşti, sînt obligate sa efectueze, cu mijloacele de transport, contribuţia în munca sau dupã caz, sa sprijine cu aceste mijloace acţiunile de munca patriotica, la lucrãrile de interes obştesc stabilite de adunãrile delegaţilor, respectiv de comitetele executive ale consiliilor populare, în aplicarea art. 3.
Contribuţia în munca sau, dupã caz, munca patriotica se efectueazã cu toate mijloacele de transport cu tracţiune animala sau mecanicã (autocamionete, autocamioane, tractoare rutiere cu remorcile şi semiremorcile aferente) pe care organizaţiile prevãzute la alineatul precedent le deţin cu orice titlu.
Numãrul zilelor de contribuţie în munca sau, dupã caz, de munca patriotica este de maximum 6 zile anual pe fiecare mijloc de transport şi se stabileşte împreunã cu volumul lucrãrilor, pentru organizaţiile prevãzute la alin. 1, de comitetul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc, municipal sau al sectorului municipiului Bucureşti. Programarea mijloacelor de transport pentru executarea contribuţiei în munca şi munca patriotica la lucrãrile de interes obştesc se face de comitetele executive ale consiliilor populare, de acord cu conducerea organizaţiilor respective.
ART. 21
Persoanele fizice proprietare ale mijloacelor de transport şi organizaţiile prevãzute la art. 20 deţinãtoare de mijloace de transport asigura pe timpul efectuãrii contribuţiei în munca lubrifianţii, combustibilul, hrana animalelor, precum şi conducãtorii mijlocelor de transport.
Prevederile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul cînd organizaţiile prevãzute la art. 20 sprijinã cu mijloace de transport acţiunile de munca patriotica.
ART. 22
Comitetul executiv al consiliului popular poate propune adunãrii delegaţilor sau, dupã caz, adunãrii reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale scutirea totalã sau parţialã de plata contribuţiei bãneşti a unor familii şi de efectuarea contribuţiei în munca cu bratele a unor persoane, în cazuri bine justificate.
ART. 23
Contribuţia în munca se efectueazã pe baza de norme de lucru stabilite pe plan local, diferenţiate în funcţie de specificul local şi al obiectivelor ce se executa.
ART. 24
Contravaloarea muncii neefectuate de locuitorii, cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, precum şi de orice organizaţii obşteşti, se calculeazã dupã cum urmeazã:
a) pentru o zi de munca cu bratele, 25 lei;
b) pentru o zi de munca cu atelajele cu un tragator, 50 lei, iar cu 2 tragatori, 100 lei;
c) pentru o zi de munca cu tractorul de transport sau orice mijloc de transport cu tracţiune mecanicã, avînd o capacitate de pînã la 4 tone, 300 lei, iar pentru o zi de munca cu autotractorul sau cu orice mijloc de transport cu tracţiune mecanicã, avînd o capacitate de peste 4 tone, 500 lei.
Prevederile alineatului precedent se aplica în mod corespunzãtor şi în cazul obligaţiilor ce revin organizaţiilor prevãzute la art. 20, în sprijinirea muncii patriotice.
ART. 25
În baza hotãrîrii adunãrii delegatiilor sau, dupã caz, a adunãrii reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale prin care s-a stabilit contribuţia, sumele neplãtite pînã la sfîrşitul anului, precum şi contravaloarea muncii neefectuate, se încaseazã potrivit normelor de urmãrire a veniturilor statului.
Contravaloarea muncii neefectuate de cãtre organizaţiile prevãzute la art. 20, cu mijloacele de transport, se executa din contul acestora.
Sumele încasate drept contravaloare a muncii neefectuate, precum şi contribuţia în bani a organizaţiilor de stat prevãzute la art. 18, se constituie ca mijloace speciale extrabugetare la dispoziţia comitetelor executive ale consiliilor populare şi se folosesc numai la executarea lucrãrilor ce se efectueazã prin contribuţia în munca sau, dupã caz, prin munca patriotica.
ART. 26
Pentru lucrãrile care necesita contribuţia bãneascã sau în munca a locuitorilor pe 2-3 ani, adunarea delegaţilor sau, dupã caz, a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale poate hotãrî contribuţia totalã ce urmeazã a fi plãtitã de fiecare familie, suma anuala şi termenele de plata a acesteia, respectiv numãrul de zile ce urmeazã a fi efecutate de fiecare locuitor cu bratele şi cu mijloacele de transport proprietatea acestora.
ART. 27
În cazul în care, în localitãţile unde s-a hotãrît construirea, din contribuţie banesca, a unor obiective social-culturale de natura celor prevãzute la art. 2, exista spre vînzare clãdiri proprietate a persoanelor fizice, a unitãţilor cooperatiste sau obşteşti, care cu mici amenajãri, pot satisface scopul urmãrit, adunarea delegaţilor sau, dupã caz a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale poate aproba, cu acordul comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, cumpãrarea unor a semenea imobile, dacã valoarea acestora este mai mica decît a unor construcţii noi.
ART. 28
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti rãspund de gestionarea judicioasã a sumelor încasate şi a materialelor procurate, precum şi de calitatea lucrãrilor executate din contribuţia bãneascã şi în munca a locuitorilor.
Pentru obiectivele cu un volum mare de lucrãri care se executa în regie proprie, adunarea delegaţilor sau, dupã caz, a reprezentanţilor familiilor din cartiere sau circumscripţii electorale poate imputernici unu sau mai mulţi cetãţeni care sa supravegheze permanent executarea lucrãrilor.
ART. 29
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sprijinã comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare în organizarea adunãrilor reprezentanţilor familiilor şi a adunãrilor delegaţilor. De asemenea, asigura îndrumarea şi sprijinirea permanenta a comitetelor executive ale consiliilor populare din unitãţile administrativ-teritoriale în care s-a aprobat efectuarea de lucrãri prin contribuţia bãneascã şi în munca, astfel încît sa se asigure folosirea cu eficienta maxima a resurselor locale, a fondurilor materiale şi bãneşti, executarea la timp şi de buna calitate a lucrãrilor.
Pentru lucrãrile ce se executa din contribuţia bãneascã a locuitorilor se vor adapta proiecte tip, directive şi refolosibile, care se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin institutele de proiectare şi alte untiati de specialitate din subordinea lor. Proiectele unicate se vor întocmi numai în mod excepţional, cu aprobarea comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin munca patriotica.
ART. 30
În aplicarea prezentei legi, prin familie se înţelege soţul, sotia, copiii necãsãtoriţi, pãrinţii soţului sau ai sotiei şi alte persoane, dacã gospodãresc împreunã; prin comune se înţeleg şi comunele subordonate, iar prin circumscripţii electorale se înţeleg circumscripţiile electorale comunale, orãşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Reprezentant al familiei este soţul ori sotia sau orice persoana majorã care gospodareste împreunã cu aceştia.
ART. 31
Prevederile prezentei legi se aplica începînd cu stabilirea contribuţiei pentru anul 1972**).
Pe data de 1 ianuarie 1972 se abroga Decretul nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrãri de interes obştesc, Decretul nr. 978/1968 pentru aplicarea unor prevederi ale Decretului nr. 922/1965 privind contribuţia voluntara a locuitorilor pentru efectuarea de lucrãri de interes obştesc şi la lucrãrile de regularizari de albii şi consolidãri de maluri, cu caracter local, în scopul apãrãrii localitãţilor rurale impotriva efectelor dãunãtoare ale apelor, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
_________________
**) Fac excepţie prevederile modificate prin <>Decretul nr. 590/1973 , care se aplica începînd cu data publicãrii acestui decret (Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 172 din 1 noiembrie 1973).
────────────
