Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 20 din 13 decembrie 1984 privind tipizarea si standardizarea produselor, constructiilor si tehnologiilor, normarea tehnica a consumurilor materiale si energetice, ridicarea calitatii si nivelului tehnic al produselor
Înfãptuirea obiectivelor prevãzute în Programul de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism, a hotãrîrilor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Roman, a programelor speciale privind ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea consumurilor materiale şi energetice, valorificarea superioarã a tuturor resurselor şi creşterea mai accentuata a productivitatii muncii, impun perfecţionarea activitãţilor de tipizare, standardizare şi normare tehnica - factori esentiali în promovarea progresului tehnico-ştiinţific, în sporirea eficientei întregii activitãţi economice. Tipizarea, standardizarea, normarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie trebuie sa asigure modernizarea continua a producţiei, introducerea şi generalizarea tehnologiilor avansate, creşterea performantelor constructiv-functionale şi a fiabilitatii produselor, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, recuperarea şi valorificarea tuturor resurselor refolosibile. Totodatã, perfecţionarea activitãţilor de tipizare, standardizare şi normare asigura concentrarea şi integrarea producţiei, precum şi specializarea întreprinderilor, în vederea folosirii cu maximum de randament a capacitãţilor productive, valorificãrii superioare a resurselor materiale şi energetice, reducerii costurilor de fabricaţie, organizãrii mai bune a producţiei şi a muncii. Pentru îmbunãtãţirea activitãţii de elaborare a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, precum şi pentru întãrirea controlului şi asigurarea respectãrii riguroase a acestor norme de cãtre toate unitãţile din economie, se instituie, pe lîngã Consiliul de Miniştri, ca organ de specialitate, Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate. În scopul asigurãrii cadrului juridic necesar perfecţionãrii activitãţii în aceste domenii, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Ridicarea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, lucrãrilor şi serviciilor, corespunzãtor celor mai bune performanţe obţinute în ţara şi pe plan mondial, constituie o obligaţie de baza a ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, centralelor, unitãţilor de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã, întreprinderilor, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din industrie, agricultura, construcţii transporturi şi celelalte ramuri ale economiei naţionale. ART. 2 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, întreprinderile, unitãţile de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare sînt obligate sa elaboreze şi sa aplice, în condiţiile prezentei legi, norme de tipizare, standarde şi norme tehnice de consum pe baza celor mai bune rezultate obţinute în activitatea de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã, proiectare şi producţie, care sa asigure ridicarea continua a calitãţii producţiei şi competitivitatii produselor, folosirea eficienta a resurselor materiale şi energetice, creşterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de producţie. ART. 3 Proiectarea, omologarea şi introducerea în fabricaţie de produse şi tehnologii noi se realizeazã numai prin utilizarea de materii prime, materiale, piese, subansamble, produse şi instalaţii tipizate, cu respectarea prescripţiilor de calitate şi a celorlalte prevederi din standarde şi în condiţiile încadrãrii stricte în limitele stabilite prin normele tehnice de consum şi de recuperare a resurselor refolosibile. Se interzic proiectarea, omologarea şi introducerea în fabricaţie sau în exploatare de produse şi tehnologii noi cu consumuri specifice mai mari decît ale produselor sau tehnologiilor pe care le înlocuiesc. ART. 4 În realizarea obiectivelor de investiţii, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, unitãţile de proiectare şi întreprinderile sînt obligate sa utilizeze tehnologiile, instalaţiile şi liniile tehnologice tipizate, proiectele tip de construcţii, celelalte prescripţii şi normative tehnice şi sa asigure, pe aceasta baza, diminuarea continua a costurilor şi duratei de execuţie, reducerea consumurilor materiale şi energetice, creşterea productivitatii muncii, a calitãţii şi eficientei economice a lucrãrilor. ART. 5 Planificarea producţiei fizice, repartizarea, contractarea şi livrarea materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei, a tuturor produselor, precum şi folosirea acestora în intreaga economie nationala, se efectueazã numai pe baza normelor de consum aprobate, cu respectarea nomenclatoarelor de materiale şi produse tipizate şi în stricta conformitate cu caracteristicile tehnico-calitative şi cu celelalte prevederi din standarde. ART. 6 Pe data prezentei legi se înfiinţeazã Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, organ de specialitate al Consiliului de Miniştri, care rãspunde de perfecţionarea continua a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, precum şi de aplicarea şi controlul respectãrii acestor norme în intreaga economie nationala. CAP. 2 Tipizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor ART. 7 Tipizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor se aplica în mod unitar în toate ramurile şi sectoarelor de activitate şi trebuie sa asigure reducerea numãrului de sortimente, tipuri şi dimensiuni de materiale, subansamble şi produse finite, precum şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, în scopul realizãrii de noi produse cu caracteristici tehnico-functionale şi calitative superioare, diminuãrii consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, creşterii productivitatii muncii şi ridicãrii eficientei în intreaga economie nationala. ART. 8 Proiectarea, introducerea în fabricaţie şi executarea în intreaga economie nationala a materialelor, produselor, maşinilor, instalaţiilor, utilajelor, liniilor tehnologice şi construcţiilor se fac numai cu respectarea nomenclatoarelor şi proiectelor tip stabilite potrivit prezentei legi. Tipizarea produselor trebuie realizatã în strinsa legatura cu tipizarea tehnologiilor de producţie, a liniilor şi instalaţiilor tehnologice, asigurind extinderea posibilitãţilor de utilizare a materialelor, pieselor şi subansamblelor tipizate la o gama cît mai larga de produse. ART. 9 Activitatea de tipizare trebuie sa asigure: a) reducerea numãrului de mãrci şi a tipodimensiunilor produselor din oţel şi alte metale, extinderea domeniului lor de folosinta, limitarea folosirii marcilor superioare numai la produsele la care cerinţele tehnico-economice justifica aceasta, creşterea eficientei utilizãrii metalului în economia nationala; b) optimizarea nomenclatoarelor de materiale chimice, articole din mase plastice şi cauciuc, fibre şi fire sintetice, coloranti, pesticide şi alte produse chimice, în vederea creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi satisfacerii, în condiţii de eficienta economicã ridicatã, a cerinţelor economiei naţionale; c) realizarea de linii tehnologice, sisteme de maşini şi utilaje într-o conceptie modularã şi multifunctionala, prin unificarea constructivã a elementelor şi subansamblelor, dezvoltindu-se fabricatia de componente tipizate pentru toate subramurile industriei construcţiilor de maşini, electrotehnica şi electronica; d) tipizarea mijloacelor de mãsura şi control în raport cu gradul de solicitare a aparaturii respective, cu cerinţele concrete ale diferitelor ramuri ale economiei naţionale, în vederea optimizarii sistemelor de mãsura şi control şi a folosirii lor rationale în unitãţile de producţie; e) perfecţionarea proiectelor tip de construcţii şi tehnologii, simplificarea soluţiilor constructive, elaborarea de noi proiecte care sa asigure creşterea eficientei şi reducerea consumurilor energetice şi de materiale; f) îmbunãtãţirea continua a nomenclatoarelor de materiale tipizate pentru construcţii şi instalaţii, a caracteristicilor tehnice şi calitative ale acestora, prin perfecţionarea tehnologiilor de producţie, care sa asigure diminuarea consumurilor materiale şi energetice, reducerea materiilor prime din import, crearea de materiale inlocuitoare cu eficienta sporitã; g) folosirea în activitatea de întreţinere şi reparaţii din toate ramurile economiei naţionale a materialelor, pieselor şi subansamblelor tipizate, asigurindu-se, concomitent cu efectuarea reparaţiilor, modernizarea liniilor şi instalaţiilor tehnologice; h) reducerea tipurilor şi categoriilor de ambalaje, a materialelor din care sînt confectionate, în scopul diminuãrii greutatii acestora, utilizãrii de materiale ieftine, recuperabile, în condiţii care sa asigure pãstrarea calitãţii, integritatea şi conservarea produselor, aplicarea tehnologiilor moderne de transport şi manipulare. Introducerea în circuitul economic a oricãror categorii de ambalaje se poate face numai cu respectarea normelor de tipizare aprobate şi dacã se asigura prin aceasta mãsura creşterea eficientei economice în activitatea de producţie şi de circulaţie a mãrfurilor. ART. 10 Normele de tipizare cuprind nomenclatoarele de produse tipizate, nomenclatoarele de linii şi instalaţii tehnologice tipizate, precum şi proiectele tip de construcţii şi tehnologii. Normele de tipizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat. ART. 11 Conţinutul cadru al normelor de tipizare şi condiţiile de elaborare ale acestora sînt prevãzute în anexa nr. 1. CAP. 3 Standardizarea ART. 12 Pentru ridicarea permanenta a parametrilor tehnici şi calitativi ai produselor şi a gradului lor de competitivitate la nivelul celor mai bune realizari obţinute pe plan naţional şi internaţional, în intreaga economie se aplica standarde care conţin prescripţii, reguli şi metode în scopul generalizarii şi folosirii unitare de soluţii optime în domeniul producţiei materiale şi în alte domenii. Standardizarea trebuie sa conducã la: a) perfecţionarea activitãţii de conceptie şi proiectare, folosirea optima a capacitãţilor de producţie, buna organizare a producţiei şi muncii, economisirea mijloacelor materiale, creşterea productivitatii muncii, promovarea larga a progresului tehnico-ştiinţific în economia nationala; b) stabilirea de condiţii tehnice de calitate, constructive, functionale şi de fiabilitate, de metode de analiza, încercãri şi control calitativ la nivelul celor mai bune realizari obţinute în ţara şi în strãinãtate; c) valorificarea superioarã a resurselor materiale şi energetice prin ridicarea performantelor aparatelor, maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, ale tuturor produselor; d) utilizarea de noi materiale care sa înlocuiascã materialele scumpe şi din import; e) recuperarea şi valorificarea superioarã a resurselor materiale şi energetice refolosibile; f) stabilirea de parametri tehnico-funcţionali şi de metode de verificare în concordanta cu prevederile din documentele internaţionale de standardizare şi cu cerinţele dezvoltãrii activitãţii de comerţ exterior şi cooperare economicã şi tehnica internationala; ART. 13 În activitatea de standardizare se elaboreazã standarde de stat, standarde de ramura şi standarde de întreprindere care se aproba de cãtre: a) Consiliul de Stat, pentru standardele de importanta deosebita, nominalizate în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã; celelalte standarde de stat se aproba de Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, prin Institutul roman de standardizare; b) organele de conducere colectivã ale ministerelor şi celorlalte organe centrale coordonatoare de ramura, pentru standardele de ramura; c) organele de conducere colectivã ale centralei sau, dupã caz, ale organului ierarhic superior al întreprinderii elaboratoare, pentru standardele de întreprindere; pentru piesele, subansamblele sau ansamblele realizate în cadrul cooperãrii în producţie standardele de întreprindere se aproba de centrala în subordinea cãreia funcţioneazã unitatea care coordoneazã fabricarea produsului final, cu avizul unitãţilor de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã de profil. ART. 14 Conţinutul cadru al standardelor, precum şi condiţiile de elaborare şi aplicare ale acestora, sînt prevãzute în anexa nr. 2. CAP. 4 Normarea tehnica a consumurilor şi a reparaţiilor ART. 15 Utilizarea materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, a celorlalte resurse materiale în activitãţile productive din intreaga economie se realizeazã numai pe baza normelor tehnice de consum. Normele tehnice de consum se stabilesc pe unitatea de produs fizic, pe baza de tehnologii noi sau reproiectate, care asigura reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, realizarea de noi materiale şi produse cu calitãţi tehnico-functionale şi de fiabilitate ridicate, valorificarea superioarã a tuturor resurselor materiale şi energetice. ART. 16 Pentru reducerea consumurilor şi creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale şi energetice, se va acţiona, în principal, în urmãtoarele direcţii: a) în industria extractiva se vor extinde tehnologiile mecanizate care asigura reducerea consumului de lemn, metal şi alte materiale pentru sustineri, creşterea gradului de recuperare a substanţelor utile din zãcãminte, valorificarea resurselor recuperabile din halde, iazuri, zguri metalurgice; b) în industria energiei electrice şi termice se vor lua mãsuri pentru creşterea randamentelor şi reducerea consumurilor tehnologice la producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, precum şi pentru îmbunãtãţirea functionarii tuturor grupurilor energetice; c) în industria metalurgica se vor introduce tehnologii moderne care asigura consumuri reduse de cocs, feroaliaje, combustibili şi energie, creşterea coeficientului de scoatere de produse finite din metal, intensificarea recuperãrii şi valorificãrii materialelor refolosibile; d) în industria constructoare de maşini se va asigura proiectarea, reproiectarea şi fabricarea de produse cu parametri funcţionali competitivi, consumuri reduse de materiale, combustibili, energie şi grad ridicat de utilizare a metalului, prin îmbunãtãţirea principiilor functionale, reducerea greutatii, simplificarea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii, tipizarea şi miniaturizarea reperelor şi subansamblelor componente, extinderea automatizarii şi robotizarii; e) în industria chimica vor fi asimilate sortimente cu caracteristici calitative superioare şi se va asigura perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, îmbunãtãţirea randamentelor instalaţiilor, reducerea consumului de combustibili şi energie; în sectoarele prelucratoare, se va extinde fabricatia produselor cu greutãţi specifice reduse pe unitatea de volum, suprafata sau de lungime; se va largi utilizarea resurselor refolosibile îndeosebi din cauciuc, mase plastice, substanţe utile din ape reziduale, lesii, namoluri, halde, aplicindu-se noi tehnologii de valorificare superioarã, complexa a acestora; f) în industria exploatãrii şi prelucrãrii lemnului va creste gradul de valorificare a masei lemnoase, prin diminuarea grosimii cherestelelor şi placilor, obţinerea de suprafeţe utile mai mari, valorificarea complexa a subproduselor rezultate din tãieri, fasonari şi prelucrari, reducerea gabaritelor şi greutatii produselor finite, corespunzãtor functionalitatii acestora; g) în industria celulozei şi hirtiei se va asigura reducerea gramajelor la hirtii şi cartoane, îmbunãtãţirea planurilor de croire a confecţiilor şi ambalajelor din hirtii şi carton, creşterea gradului de utilizare a materialelor refolosibile; h) în industria materialelor de construcţii va fi extinsã producţia de materiale eficiente, cu caracteristici superioare şi consumuri reduse de materii prime, combustibili şi energie, se vor generaliza tehnologiile cu uscare naturala, iar prefabricatele vor fi realizate în soluţii constructive uşoare şi cu grad ridicat de finisare; i) în industria uşoarã se va asigura reducerea greutatii specifice a tesaturilor, articolelor de sticlarie şi geamurilor, extinderea inlocuitorilor şi materialelor refolosibile, creşterea coeficienţilor de utilizare a materiilor prime şi materialelor; j) în transporturi se va asigura reducerea consumurilor de carburanţi prin optimizarea fluxurilor, încãrcarea la capacitate a mijloacelor, folosirea autovehiculelor cu remorci; k) în agricultura se vor lua mãsuri pentru respectarea riguroasã a tehnologiilor de efectuare a lucrãrilor agricole, folosirea complexa şi la maximum a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole, întreţinerea şi repararea corespunzãtoare a acestora, micşorarea consumurilor energetice la sistemele de irigaţii, utilizarea judicioasã a ingrasamintelor, insecticidelor, pesticidelor, încadrarea în normele de furajare stabilite, eliminarea oricãror forme de risipa şi pierderi; l) în activitatea de producţie a ambalajelor se vor lua mãsuri pentru reducerea greutatii acestora, utilizarea de materiale ieftine, recuperabile, limitarea la strictul necesar a dimensiunilor, mãrirea duratelor de serviciu, micşorarea cheltuielilor de întreţinere, crearea de noi materiale şi tipuri de ambalaje cu consumuri specifice reduse şi eficienta economicã ridicatã; unitãţile socialiste rãspund de gospodãrirea şi întreţinerea ambalajelor pe toatã durata normata de serviciu, precum şi de folosirea intensiva, cu maxima eficienta, a materialelor de ambalare şi ambalajelor alocate prin plan. Se interzice scoaterea din circuitul economic a ambalajelor înainte de îndeplinirea duratelor de serviciu şi a ciclurilor de utilizare normate; m) în toate sectoarele economiei se va acţiona permanent pentru reducerea tuturor categoriilor de consumuri materiale şi energetice, creşterea eficientei utilizãrii acestora, valorificarea în proporţie sporitã a resurselor materiale refolosibile, în condiţiile ridicãrii calitãţii şi fiabilitatii produselor. ART. 17 Normele tehnice de consum se stabilesc şi dupã caz, se reexamineaza anual. Pentru a asigura luarea din timp a tuturor mãsurilor de perfecţionare a tehnologiilor şi de reproiectare a produselor, normele de consum pe unitate de produs se stabilesc cu un an înainte de perioada de aplicare. ART. 18 Proiectarea de produse şi tehnologii noi şi modernizarea celor existente se fac cu respectarea consumurilor specifice stabilite prin notele de comanda şi a prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice. În notele de comanda se prevede realizarea noilor produse şi tehnologii la parametri tehnico-funcţionali şi calitativi superiori, cu consumuri specifice şi costuri de fabricaţie mai reduse decît ale celor existente şi cu respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice. Notele de comanda se aproba de cãtre: a) Consiliul de Miniştri, pentru principalele produse şi tehnologii noi şi reproiectate nominalizate în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã; b) organele de conducere colectivã ale ministerelor coordonatoare de ramura, pentru celelalte produse noi şi reproiectate nominalizate în planul naţional unic şi la nivelul ministerelor şi celorlalte organe centrale; c) organele de conducere colectivã ale centralelor sau, dupã caz, ale organului ierarhic superior al unitãţii elaboratoare, pentru alte produse. ART. 19 Introducerea în procesul de fabricaţie de produse şi tehnologii se poate face numai dupã aprobarea documentaţiei de execuţie, care trebuie sa cuprindã obligatoriu şi normele tehnice de consum, coeficienţii de utilizare a materialelor, randamentele energetice şi alţi indicatori de consum specifici produsului sau tehnologiei. ART. 20 Normele tehnice privind consumurile materiale şi energetice se aproba de cãtre: a) Consiliul de Stat, pentru principalele produse nominalizate în secţiunea de producţie industriala a planului naţional unic; b) organele de conducere colectivã ale ministerelor coordonatoare de ramura, pentru celelalte produse nominalizate în secţiunea de producţie industriala a planului naţional unic; c) organele de conducere colectivã ale centralelor sau, dupã caz, ale organului ierarhic superior al unitãţii elaboratoare, pentru alte produse decît cele de la lit. a) şi b). ART. 21 În scopul utilizãrii şi gospodãririi în condiţii de maxima eficienta a fondurilor fixe, al evitãrii avariilor şi intreruperilor accidentale, întreprinderile, centralele, ministerele, celelalte organe centrale şi locale sînt obligate sa ia mãsuri pentru întreţinerea, revizia şi repararea fondurilor fixe în conformitate cu planurile şi programele stabilite şi cu respectarea normelor tehnice de reparaţii. ART. 22 Normele tehnice de reparaţii trebuie sa asigure mãrirea ciclului de funcţionare între reparaţii, reducerea la minimum a duratei reparaţiilor şi a stationarii în reparatie, diminuarea continua a costului lucrãrilor de reparaţii. În funcţie de importanta şi categoriile fondurilor fixe la care se referã, normele tehnice de reparaţii sînt cu caracter republican, de ramura şi de întreprindere. Normele tehnice de reparaţii cu caracter republican se aproba de Consiliul de Miniştri, cele de ramura de cãtre ministerul coordonator de ramura, iar cele de întreprindere de cãtre centrala. Normele tehnice de reparaţii se revizuiesc şi se completeazã ca urmare a punerii în funcţiune de noi tipuri de maşini, utilaje, instalaţii, clãdiri şi alte construcţii, a rezultatelor obţinute în exploatare sau a îmbunãtãţirii tehnologiilor de execuţie a reparaţiilor. ART. 23 Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum şi de reparaţii, al notelor de comanda şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice, precum şi condiţiile de elaborare şi aprobare ale acestora sînt prevãzute în anexa nr. 3. CAP. 5 Atribuţii şi raspunderi în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor materiale şi energetice, ridicãrii calitãţii şi nivelului tehnic al produselor SECŢIUNEA I Consiliul de Miniştri ART. 24 Consiliul de Miniştri rãspunde de înfãptuirea, în intreaga economie, a politicii partidului şi statului privind ridicarea calitãţii şi nivelului tehnic al producţiei, tipizarea şi standardizarea, normarea tehnica a consumurilor materiale şi energetice, în care scop adopta mãsuri pentru: a) creşterea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, pe baza celor mai bune rezultate obţinute în cercetarea ştiinţificã şi în proiectare; b) perfecţionarea continua a activitãţii de tipizare şi de standardizare astfel ca prin aceasta sa se asigure creşterea sistematica a calitãţii produselor, reducerea consumurilor şi a costurilor de producţie, generalizarea rezultatelor obţinute în creşterea ştiinţificã şi dezvoltarea tehnologicã; c) normarea tuturor consumurilor materiale şi energetice, reducerea normelor de consum, asimilarea de noi produse şi tehnologii, valorificarea integrala a resurselor refolosibile. ART. 25 Consiliul de Miniştri controleazã respectarea stricta de cãtre ministere, celelalte organe centrale şi locale, centrale, întreprinderi, toate unitãţile socialiste, a programelor de ridicare a calitãţii şi nivelului tehnic al produselor, a normelor de tipizare, standardelor, normelor şi normativelor de consum, de recuperare, refolosire şi de reparaţii aprobate şi ia mãsuri pentru înlãturarea oricãror neajunsuri constatate. SECŢIUNEA a 2-a Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate ART. 26 Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi principale: a) asigura coordonarea şi îndrumarea unitarã, în intreaga economie, a activitãţii de tipizare şi standardizare, de normare tehnica a consumurilor materiale şi energetice, precum şi de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi tehnologiilor; b) stabileşte mãsuri pentru continua imbunatatire a normelor de tipizare şi a standardelor, în vederea promovãrii de noi soluţii, care sa conducã la ridicarea calitãţii produselor şi creşterea eficientei activitãţii economice; c) asigura elaborarea în intreaga economie, pe baze ştiinţifice, a normelor tehnice privind consumurile materiale şi energetice în scopul reducerii sistematice a acestora, al valorificãrii superioare a tuturor categoriilor de resurse; d) controleazã modul cum se respecta normele de tipizare, standardizare, normele tehnice de consum şi de reparaţii de cãtre toate unitãţile de cercetare, proiectare şi execuţie; e) controleazã şi ia mãsuri pentru elaborarea şi îndeplinirea programelor de imbunatatire a calitãţii produselor şi a indicatorilor prevãzuţi în plan, de cãtre ministere, celelalte organe centrale şi locale; controlul tehnic de calitate se exercita prin Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor şi celelalte organe tehnice de control, potrivit legii. ART. 27 Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate este format din reprezentanţi ai ministerelor, celorlalte organe centrale, conducatori ai institutelor centrale, oameni de ştiinţa şi specialişti de inalta calificare din producţie, cercetare şi învãţãmînt. Componenta Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate se aproba prin decret prezidential. ART. 28 În subordinea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate se organizeazã Direcţia pentru tipizare, standardizare şi normare tehnica a consumurilor care rãspunde de elaborarea, împreunã cu organele prevãzute de lege, a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, de urmãrirea şi controlul aplicãrii acestora în intreaga economie. SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile şi rãspunderile Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe ART. 29 Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi calitãţii, urmãtoarele atribuţii principale: a) rãspunde de cuprinderea în plan şi de realizarea obiectivelor de cercetare ştiinţificã, dezvoltare tehnologicã şi introducere a progresului tehnic care asigura ridicarea permanenta a nivelului tehnic-calitativ al produselor, promovarea şi generalizarea tehnologiilor avansate, reducerea consumurilor materiale şi energetice, creşterea gradului de utilizare a resurselor refolosibile; b) indruma şi controleazã activitatea ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, a unitãţilor de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã şi de proiectare în realizarea sarcinilor ce le revin pentru elaborarea şi aplicarea normelor de tipizare şi a standardelor; c) rãspunde şi controleazã activitatea de elaborare şi aplicare a normelor tehnice de consum în unitãţile de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã, pentru toate categoriile de resurse materiale şi energetice. ART. 30 Comitetul de Stat al Planificarii are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi calitãţii, urmãtoarele atribuţii principale: a) rãspunde la fundamentarea planului pe baza normelor şi normativelor de consum, a normelor de recuperare şi reconditionare, a standardelor şi nomenclatoarelor de produse tipizate, a normelor de reparaţii ale fondurilor fixe; b) rãspunde, împreunã cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, de elaborarea şi definitivarea normativelor de consumuri materiale şi energetice care se aproba prin planul naţional unic; participa la elaborarea şi definitivarea normelor de tipizare şi avizeazã standardele care se aproba de cãtre Consiliul de Stat; c) controleazã şi ia mãsuri, pe parcursul realizãrii planului, pentru respectarea standardelor şi normelor de tipizare, încadrarea consumurilor materiale şi energetice în normativele şi indicatorii de valorificare aprobaţi prin plan. ART. 31 Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi reparaţiilor, urmãtoarele atribuţii principale: a) controleazã şi ia mãsuri pentru încadrarea în consumurile normate şi sistarea aprovizionarii în cazurile de încãlcare a normelor de consum, de risipa şi utilizare nationala a resurselor; b) rãspunde de elaborarea, în condiţiile legii, a normelor şi normativelor de consum şi coeficienţilor de utilizare; c) participa la elaborarea şi definitivarea normelor de tipizare, precum şi a standardelor de stat din domeniul sau de activitate; d) controleazã şi ia mãsuri pentru pregãtirea şi execuţia reparaţiilor şi reviziilor fondurilor fixe, în conformitate cu normele tehnice de reparaţii aprobate. SECŢIUNEA a 4-a Atribuţiile şi rãspunderile ministerelor economice, celorlalte organe centrale şi locale ART. 32 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale asigura desfãşurarea în bune condiţii a activitãţilor de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de asigurare a calitãţii din unitãţile subordonate, în care scop: a) rãspund la respectarea stricta a normelor de tipizare, a standardelor şi normelor tehnice de consum în activitatea de proiectare, planificare, producţie şi investiţii; b) adopta mãsuri pentru încadrarea unitãţilor din subordine în consumurile normate, promovarea şi generalizarea soluţiilor de reducere a acestora; c) organizeazã pregãtirea şi realizarea reparaţiilor şi reviziilor fondurilor fixe în stricta concordanta cu normele aprobate; d) elaboreazã şi rãspund de realizarea programelor pentru ridicarea nivelului tehnic şi îmbunãtãţirea continua a calitãţii produselor. Direcţiile tehnice din ministere şi celelalte organe centrale şi locale asigura îndeplinirea sarcinilor ce revin acestora în elaborarea normelor de tipizare, standardelor şi a normelor tehnice de consum şi reparaţii. Definitivarea acestor norme şi standarde se face cu avizul consiliilor tehnico-economice, pe baza hotãrîrii organelor de conducere colectivã. ART. 33 Pentru buna desfãşurare pe ramuri a activitãţilor de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de ridicare a calitãţii produselor se organizeazã comisii de specialitate pentru: - industria chimica; - metalurgie; - construcţia de maşini; - construcţia de maşini-unelte, electrotehnica şi electronica; - industria lemnului şi materialelor de construcţii; - transporturi şi telecomunicaţii; - energie electrica şi termica; - industria miniera; - industria petrolului şi gazelor; - geologie; - industria uşoarã; - agricultura şi industria alimentara; - silvicultura; - construcţii civile şi industriale. ART. 34 Comisiile de specialitate se organizeazã pe lîngã ministerele coordonatoare de ramura şi sînt conduse de ministru. Componenta comisiilor de specialitate se aproba de Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, fata de care comisiile rãspund de intreaga lor activitate. ART. 35 Comisiile de specialitate de ramura au urmãtoarele atribuţii principale: a) rãspund de elaborarea lucrãrilor de tipizare, de standardizare şi de normare tehnica a consumurilor materiale şi energetice din cadrul ramurii; analizeazã propunerile pentru tipizarea şi standardizarea materialelor, produselor, tehnologiilor şi construcţiilor şi le supun spre examinare şi aprobare organelor prevãzute de lege; b) controleazã respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum la fabricarea tuturor produselor din ramura; c) stabilesc mãsuri ce se impun în cadrul ramurii pentru innoirea şi modernizarea produselor şi tehnologiilor, pentru reducerea corespunzãtoare a consumurilor; d) controleaza aplicarea mãsurilor pentru asimilarea şi introducerea în producţie a materialelor, componentelor, subansamblelor, maşinilor şi instalaţiilor tipizate şi standardizate. SECŢIUNEA a 5-a Atribuţiile şi rãspunderile institutelor centrale, centralelor industriale, întreprinderilor ART. 36 Institutele centrale şi unitãţile de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã au, în domeniul tipizarii, standardizarii şi normarii tehnice a consumurilor, urmãtoarele atribuţii principale: a) rãspund de elaborarea normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum pe baza celor mai bune rezultate obţinute în activitatea de cercetare ştiinţificã, inginerie tehnologicã, proiectare şi producţie; b) rãspund de calitatea soluţiilor tehnice din documentaţiile elaborate, de perfecţionarea continua a produselor din profilul lor de activitate; c) acorda asistenta tehnica centralelor şi întreprinderilor pentru aplicarea mãsurilor de reducere continua a consumurilor materiale şi energetice. ART. 37 Centralele industriale rãspund de intreaga activitate de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de ridicare a calitãţii produselor în unitãţile componente sau subordonate, în care scop: a) asigura elaborarea normelor de tipizare şi a standardelor, potrivit sarcinilor ce le revin, precum şi normarea tuturor categoriilor de consumuri materiale şi energetice; b) aplica mãsurile de reducere a consumurilor şi asigura o stricta disciplina în utilizarea resurselor de materii prime, materiale, combustibili şi energie; c) efectueazã reparaţiile şi reviziile fondurilor fixe cu respectarea riguroasã a normelor aprobate; d) iau mãsuri pentru fabricarea şi livrarea produselor conform prevederilor privind calitatea din standarde, caiete de sarcini, documentaţii tehnice şi contracte. ART. 38 Întreprinderile şi celelalte unitãţi de producţie rãspund nemijlocit în domeniul lor de activitate pentru: a) elaborarea standardelor stabilite prin plan şi respectarea stricta a prevederilor din normele de tipizare şi din standarde; b) normarea integrala a consumurilor materiale şi energetice, respectarea tuturor consumurilor normate, reducerea la minimum a consumurilor netehnologice de energie şi combustibili şi utilizarea într-o mãsura cît mai mare a resurselor materiale şi energetice refolosibile; c) livrarea produselor numai dupã marcarea lor potrivit prescripţiilor din standarde de cãtre unitatea producãtoare; se interzice marcarea produsului cu simbolul şi numãrul standardului pe baza cãruia a fost executat, dacã produsul nu corespunde integral prevederilor standardului; d) introducerea în fabricaţie de serie a produselor noi şi modernizate numai dupã omologarea acestora şi adoptarea tuturor mãsurilor necesare pentru asigurarea calitãţii; e) pregãtirea corespunzãtoare şi efectuarea reviziilor şi reparaţiilor în conformitate cu normele aprobate. CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 39 Normele tehnice de ramura şi de întreprindere, precum şi normativele tehnice de reparaţii în vigoare îşi menţin valabilitatea pînã la elaborarea de noi standarde, respectiv norme tehnice de reparaţii, în condiţiile prezentei legi. ART. 40 Prevederile acestei legi se aplica în mod corespunzãtor şi organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti. ART. 41 Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în aceasta lege atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. ART. 42 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta lege. ART. 43 Prezenta lege intra în vigoare dupã 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pe aceeaşi data se abroga Decretul Consiliului de Stat nr. 274/1979 privind înfiinţarea Comisiei de partid şi de stat pentru problemele de tipizare şi standardizare pe economie şi a comisiilor de ramura, <>art. 78 din Legea nr. 14/1971 cu privire la gospodãrirea resurselor materiale, a fondurilor fixe şi aprovizionarea tehnico-materialã, Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1899/1960 privind acţiunea de stat pentru standardizare în Republica Socialistã România, precum şi orice alte dispoziţii contrare. ANEXA 1 Conţinutul cadru al normelor de tipizare, elaborarea şi aplicarea acestora I. Conţinutul cadru al normelor de tipizare 1. Nomenclatoarele de produse tipizate stabilesc sortimentele, tipurile şi dimensiunile de produse admise a se proiecta şi executa în producţie; pentru materialele tipizate se vor preciza şi principalele domenii de utilizare. 2. Nomenclatoarele de linii şi instalaţii tehnologice tipizate stabilesc capacitatile unitare de producţie, principalele consumuri specifice maxime de materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi nivelul minim al productivitatii muncii. 3. Proiectele tip de construcţii şi tehnologii stabilesc, dupã caz, fluxul tehnologic, suprafeţele şi principalele dimensiuni ale obiectelor de construcţii, soluţiile constructive, consumurile limita de materiale de construcţii şi instalaţii, precum şi limita maxima a preţului de deviz pentru lucrãrile de construcţii-montaj. II. Elaborarea şi aplicarea normelor de tipizare 2. Normele de tipizare, însuşite de cãtre consiliile tehnico-economice ale ministerelor şi avizate de organele prevãzute de lege, se definitiveaza de cãtre comisiile de specialitate de ramura. 3. Normele de tipizare se supun spre aprobare de Consiliul de Miniştri, la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate. 4. Normele de tipizare se examineazã anual în vederea actualizãrii şi îmbunãtãţirii lor şi se aplica în condiţiile aprobate. ANEXA 2 Conţinutul cadru al standardelor, elaborarea şi aplicarea acestora I. Conţinutul cadru al standardelor 1. Standardele de stat - STAS - cuprind, în principal, reglementãri referitoare la: a) materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi produse industriale şi agricole, cu pondere însemnatã în economia nationala; b) subansamble şi piese de uz general, precum şi alte elemente ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor; c) lucrãri de construcţii; d) prescripţii şi reguli cu caracter general privind lucrãrile de proiectare, metrologie, terminologie şi clasificari; controlul calitãţii produselor şi alte prescripţii de larga utilizare; e) protecţia vieţii, a bunurilor materiale şi a mediului înconjurãtor. 2. Standardele de ramura - STR - cuprind, în principal, reglementãri referitoare la: a) materii prime, materiale, combustibili şi energie, produse sau componente specifice ramurii ori domeniului şi pentru care nu sînt în vigoare standarde de stat sau pentru care prin standarde de stat s-au stabilit numai condiţii principale; b) selectii de sortimente, tipuri, articole, formate, marimi, dimensiuni şi alte prescripţii din standardele de stat, în scopul rationalizarii unor activitãţi. 3. Standardele de întreprindere - ŞTI - cuprind, în principal, reglementãri referitoare la: a) selectii de sortimente, tipuri, articole, formate, marimi, dimensiuni şi alte prescripţii din standardele de stat sau de ramura, în scopul rationalizarii unor activitãţi; b) scule, dispozitive, verificatoare, semifabricate şi alte produse care se fabrica în scopul folosirii numai în procesul de producţie al unitãţii, precum şi, dupã caz, tehnologii de fabricaţie specifice unitãţii respective; c) subansamble sau piese realizate în cadrul cooperãrii în producţie executate în unitate, dacã acestea nu sînt reglementate prin standarde de stat sau standarde de ramura. 4. Prescripţiile înscrise în standardele de ramura trebuie sa respecte prevederile din standardele de stat, iar prescripţiile din standardele de întreprindere pe cele din standardele de stat şi de ramura. Prevederile din standarde trebuie sa fie corelate cu cele din standardele internaţionale. În cazuri justificate, prescripţiile din standardele de stat şi din standardele de ramura pot avea caracter experimental, pe o perioada limitatã, sau caracter de recomandare. II. Elaborarea şi aplicarea standardelor 1. Standardele de stat şi cele de ramura se elaboreazã de unitãţile de cercetare ştiinţificã şi inginerie tehnologicã, de proiectare, producţie sau învãţãmînt, stabilite prin planurile anuale, cu participarea obligatorie a unitãţilor producãtoare şi beneficiare interesate şi a organelor de avizare prevãzute de lege. Standardele de întreprindere se elaboreazã de unitatea interesatã, iar în cazul în care privesc ansamble, subansamble sau piese realizate pe baza cooperãrii în producţie, de cãtre unitatea producãtoare împreunã cu unitatea care coordoneazã fabricarea produsului final. Proiectele de standarde însuşite de consiliile tehnico-economice se avizeazã de cãtre organele prevãzute de lege. Standardele de stat se supun aprobãrii Consiliului de stat la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, iar standardele de stat care se aproba potrivit prezentei legi de Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, se supun aprobãrii la propunerea comisiilor de ramura. 2. Standardele se examineazã anual în vederea revizuirii sau reconfirmarii. 3. Standardele de stat sînt obligatorii la nivelul economiei naţionale, standardele de ramura la nivelul ramurilor sau domeniilor de activitate la care se referã, iar cele de întreprindere numai în cadrul unitãţii elaboratoare. 4. Pentru produsele cu caracter de unicat sau de artizanat, piesele de schimb ale utilajelor sau instalaţiilor din import, producţia şi lucrãrile experimentale şi în alte situaţii similare, pãrţile pot stabili prin contract, în caiete de sarcini sau documentaţii, prevederi de natura celor din standarde şi norme de tipizare, pe baza cãrora sa execute şi sa livreze produsele contractate. ANEXA 3 Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum şi de reparaţii, notelor de comanda pentru produse şi tehnologii, prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice, precum şi elaborarea şi aprobarea acestora I. Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum 1. Normele tehnice de consum pe produs stabilesc consumurile maximale de materii prime, materiale, combustibili şi energie raportate la unitatea de produs, pentru fiecare sortiment, tip sau varianta constructivã, corespunzãtor tehnologiei folosite. 2. Coeficienţii tehnici de utilizare stabilesc proporţia minima în care materialele utilizate se regãsesc în produsele finite pentru fiecare sortiment, tip sau varianta constructivã, corespunzãtor tehnologiei folosite. II. Normele tehnice de reparaţii cuprind: 1. ciclul minim de funcţionare între data punerii în funcţiune a unui fond fix şi efectuarea primei reparaţii sau între doua reparaţii succesive, exprimat în ani, ore de funcţionare sau kilometri parcursi, stabilit în condiţiile asigurãrii unui grad ridicat de fiabilitate, atît a ansamblului, cît şi a elementelor componente, precum şi a respectãrii întocmai a normelor tehnice de exploatare; 2. durata limita de execuţie a reparaţiilor, exprimatã în zile lucrãtoare; 3. costul maxim al reparatiei, exprimat în procente din valoarea de înlocuire a fondului fix, în condiţiile folosirii tuturor pieselor şi subansamblelor care pot fi refolosite ca atare sau prin reconditionare. III. Notele de comanda pentru produse şi tehnologii fundamenteazã necesitatea şi eficienta acestora şi cuprind, pentru determinarea consumurilor materiale şi energetice, urmãtoarele: 1. principalii parametri tehnico-funcţionali şi calitativi ai produsului sau tehnologiei, inclusiv greutatea neta, care trebuie sa fie imbunatatita fata de ai celor existente; 2. principalele consumuri specifice materiale şi energetice la fabricarea şi, dupã caz, în exploatarea produsului sau tehnologiei, care trebuie sa fie mai reduse decît ale celor existente; 3. soluţiile de valorificare şi cantitãţile estimate de resurse materiale şi energetice refolosibile; 4. estimarea costurilor de producţie, din care limitele maxime ale cheltuielilor materiale, care trebuie sa fie mai reduse decît ale celor existente. Notele de comanda se elaboreazã cu respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice. În notele de comanda se prezintã comparatii cu produsele şi tehnologiile similare din ţara şi strãinãtate privind parametrii tehnico-funcţionali şi calitativi, consumurile specifice materiale şi energetice şi costurile de fabricaţie. IV. Prescripţiile de utilizare a resurselor materiale şi energetice cuprind, în principal: 1. prescripţii privind domeniile de utilizare a diferitelor grupe de materii prime şi materiale şi de folosire a materialelor inlocuitoare; 2. restrictii şi interdicţii de folosire a materialelor scumpe sau din import. V. Elaborarea notelor de comanda 1. Notele de comanda se elaboreazã de unitãţile beneficiare, producãtoare sau de cercetare-proiectare, dupã caz. Notele de comanda din competenta Consiliului de Miniştri se supun aprobãrii la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, iar cele din competenta organelor de conducere colectivã ale ministerelor coordonatoare de ramura, la propunerea comisiilor de specialitate de ramura. 2. Pentru lucrãrile de construcţii-montaj, limitele de consum la principalele materiale se stabilesc prin documentaţiile tehnico-economice de aprobare a lucrãrilor de investiţii, potrivit legii. VI. Elaborarea şi aprobarea prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice 1. Prescripţiile tehnico-economice de utilizare se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, pe baza documentaţiilor elaborate de ministerele coordonatoare de ramura, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie. 2. Pentru metale preţioase, staniu, nichel, molibden, wolfram, vanadiu şi alte asemenea resurse, cantitãţile maxime admise spre a fi consumate, stabilite conform prescripţiilor tehnico-economice de utilizare, se aproba trimestrial pe titulari de plan, prin decret al Consiliului de Stat. VII. Elaborarea şi aplicarea normelor tehnice de reparaţii 1. Normele tehnice de reparaţii cu caracter republican se elaboreazã de ministerele şi organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe şi sînt obligatorii pentru toate unitãţile, indiferent de subordonare. 2. Normele tehnice de reparaţii de ramura se elaboreazã de ministerele şi organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodãririi Fondurilor Fixe, pentru fondurile fixe din ramura coordonata, necuprinse în normele republicane, sau pentru fondurile fixe cuprinse în normele republicane dar care funcţioneazã în condiţii specifice, diferite de cele normale avute în vedere la elaborarea acestora şi sînt obligatorii pentru toate unitãţile din ramura, indiferent de subordonare. 3. Normele de întreprindere privind reparaţia fondurilor fixe se elaboreazã pentru fondurile fixe necuprinse în normele tehnice de reparaţii cu caracter republican sau de ramura, de cãtre unitãţile economice care deţin fondul fix şi care sînt obligate sa le înainteze spre aprobare centralei ierarhic superioare. -------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
