Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010"

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 35 din 23 aprilie 1976

Comenteaza legea

În temeiul articolului 57 din Constituţia Republicii Socialiste România semnam şi dispunem sa fie publicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România Legea nr. 2 din 15 aprilie 1976 pentru adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010".

NICOLAE CEAUŞESCU
PREŞEDINTELE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

În Republica Socialistã România pãdurile, bun al întregului popor, constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii. Conservarea, dezvoltarea şi gospodãrirea raţionalã a fondului forestier în interesul întregii societãţi este o problema de stat, o îndatorire a tuturor cetãţenilor patriei.
Pe baza hotãrârilor Congresului al XI-lea al partidului a fost elaborat "Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010", care a fost supus unei largi consultãri şi dezbateri publice şi aprobat de congresul consiliilor populare, exprimandu-se astfel adeziunea întregului popor la sarcinile pe care le cuprinde.
Programul stabileşte, într-o conceptie unitarã, un ansamblu de mãsuri pe termen lung, în scopul apãrãrii, conservãrii şi dezvoltãrii patrimoniului silvic, valorificãrii sale calitativ superioare, asigurãrii unei exploatãri rationale a pãdurilor, protecţiei mediului înconjurãtor, a faunei cinegetice şi piscicole.
În vederea îndeplinirii mãsurilor prevãzute în program,

Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

ART. 1
Se adopta "Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010".
ART. 2
Obiectivele şi direcţiile de dezvoltare a fondului forestier, precum şi mãsurile prevãzute în programul naţional, sînt obligatorii pentru ministere, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene, municipale, orãşeneşti, comunale şi pentru toate unitãţile socialiste.
ART. 3
Consiliul Suprem al Dezvoltãrii Economice şi Social şi Consiliul de Miniştri vor asigura cuprinderea în planurile cincinale şi anuale a sarcinilor rezultate din program, vor stabili mãsurile necesare pentru îndeplinirea întocmai a acestuia şi vor exercita permanent un control riguros şi sistematic asupra executãrii prevederilor programului.
ART. 4
Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale şi consiliile populare sînt obligate sa asigure dezvoltarea fondului forestier, impadurirea terenurilor degradate improprii pentru agricultura, aplicarea unui regim normal de tãiere şi regenerare a pãdurilor, întãrirea funcţiilor de protecţie a acestora, promovarea speciilor de mare productivitate, precum şi a celorlalte obiective şi sarcini prevãzute în program.
În acest scop, vor stabili mãsuri corelate, care sa conducã la realizarea, cu eficienta maxima şi la termen, a prevederilor programului.
ART. 5
Consiliile populare judeţene vor stabili pe baza programului, sarcinile ce revin municipiilor, oraşelor şi comunelor pentru dezvoltarea, protecţia şi mãrirea productivitatii pãdurilor comunale.
ART. 6
Toţi locuitorii tarii au datoria cetateneasca sa contribuie la apãrarea şi dezvoltarea fondului forestier, sa participe activ prin munca la lucrãrile de impadurire, ameliorare a terenurilor degradate, de îngrijire şi protecţie a pãdurilor.

Aceasta lege a fost adoptatã de Marea Adunare Nationala în şedinţa din 15 aprilie 1976.

Preşedintele Marii Adunãri Naţionale,
Nicolae Giosan

PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU CONSERVAREA ŞI DEZVOLTAREA FONDULUI FORESTIER ÎN PERIOADA 1976-2010

Gospodãrirea superioarã a bogãţiilor naturale ale tarii - problema majorã a dezvoltãrii României în etapa actuala şi în perspectiva - se situeaza în centrul preocuparilor partidului şi statului nostru.
În lumina principalelor orientãri definite cu claritate şi rigoare ştiinţificã de secretarul general al partidului în cuvintarea rostita la încheierea lucrãrilor primei Consfatuiri republicane a cadrelor de conducere din silvicultura, din octombrie 1974, şi a prevederilor din documentele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Roman, a fost elaborat "Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"; la întocmirea acestuia şi-a adus contribuţia un colectiv larg de specialişti din producţie, din centrala Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, din cercetare-proiectare şi învãţãmînt, fiind consultate ministerele şi celelalte organe centrale interesate.
Examinat în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 23 septembrie 1975 şi imbunatatit pe baza indicaţiilor date de tovarasul Nicolae Ceauşescu, programul a fost aprobat de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 16 decembrie 1975, supus dezbaterii publice şi aprobat de Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale, din 4-6 februarie 1976.
Programul cuprinde, într-o conceptie unitarã, mãsurile ce se impun pentru: apãrarea, conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, introducerea unui regim normal de tãiere şi regenerare a pãdurilor, care sa asigure o eficienta maxima a exploatãrii acestora; ameliorarea funcţiilor de protecţie ale pãdurilor şi sporirea volumului lemnului pentru utilizãri industriale; inbunatatirea în continuare a gospodãririi vinatului şi a pescuitului în apele de munte; dezvoltarea recoltarii şi valorificãrii superioare a produselor accesorii ale pãdurilor; ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice, corespunzãtor gradului de complexitate a gospodãririi pãdurilor; legarea mai strinsa a cercetãrii şi proiectãrii de zonele forestiere ale tarii.
Dupã cum a arãtat tovarasul Nicolae Ceauşescu la Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orãşeneşti şi comunale, programul face parte integrantã din "programul general de organizare armonioasã a întregii vieţi economico-sociale, prefigureaza dezvoltarea viitoare, într-o îndelungatã perspectiva a societãţii noastre, perspectiva de maine a patriei, perspectivele de viata ale generaţiilor prezente şi viitoare".

Situaţia actuala a fondului forestier
În ţara noastrã, la începutul secolului trecut, pãdurile ocupau 8,5 - 9 milioane ha, respectiv 35-40% din teritoriu. Suprafata lor s-a redus treptat ca urmare a unor exploatãri nerationale şi defrişãrii unor pãduri, ajungind la 6,3 milioane ha la finele anului 1975 (anexele nr. 1,1.a) şi 1.b)*). Reducerea suprafeţei pãdurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protecţia solului şi a mediului înconjurãtor, precum şi pentru baza de producţie forestierã. Concomitent cu micşorarea suprafeţei fondului forestier s-a ajuns la o scãdere a calitãţii unor zone paduroase, prin exploatãri abuzive în unele bazine în care s-au extras cu prioritate speciile valoroase - rasinoase şi stejari -, prin insuficienta preocupare pentru reimpadurirea terenurilor dezgolite, prin tãieri ilegale de arbori, pasunat practicat fãrã restrictii etc.
Intensitatea exploatãrii pãdurilor a atins un nivel maxim între cele doua razboaie mondiale - în anul 1930 depasind cu circa 60% creşterea realizatã în pãdurile accesibile - cînd societãţile cu capital strãin au dezgolit bazine întregi - Vrancea, Aries, Lotru, Ampoi, Sebes, Trotus s.a.-, expunindu-le eroziunii şi totodatã, prin taierea nerationala a pãdurilor ajunge la maturitate, au dezechilibrat structura acestora pe clase de virsta.
Nivelul exploatarilor s-a menţinut ridicat şi în perioada 1949-1964, volumul masei lemnoase din produse principale - pãduri mature - depasind "posibilitatea" - cota de tãiere normalã - în proporţie de 19-47% pe total şi de 37-104% la rasinoase, în special în bazinele Bistrita, Moldova, Oituz.
La aceasta situaţie necorespunzãtoare s-a adãugat şi insuficienta atentie fata de executarea lucrãrilor de îngrijire în unele pãduri ţinere.
În prezent pãdurile au o creştere de 4,5 mc/an/ha, sub nivelul condiţiilor naturale favorabile din ţara noastrã, în principal din cauza ponderii mici a rasinoaselor în compozitia pãdurilor (28%), existenţei a peste 700 mii hectare de pãduri slab productive - cu creştere medie de pînã la 2 mc/an/ha - şi a unui milion hectare de pãduri, îndeosebi de fag, trecute de virsta exploatabilitatii, situate în mare parte în bazine inaccesibile, în care acumularile de masa lemnoasã sînt reduse (2-3 mc/an/ha).
Pentru cunoaşterea resurselor forestiere, trecerea la gospodãrirea pe baze ştiinţifice a fondului forestier şi stabilirea posibilitatii pãdurilor, în perioada 1948-1956 s-au elaborat amenajamente silvice pentru toate pãdurile, ţara noastrã fiind prima din lume care a amenajat în totalitate fondul forestier; amenajamentele se revizuiesc periodic, din 10 în 10 ani, iar pe baza lor se întocmeşte din 5 în 5 ani inventarul naţional al fondului forestier.
Posibilitatea actuala - stabilitã prin amenajamentele silvice - este de 21 milioane mc (anexa nr. 2*), fata de o creştere a pãdurilor de 28 milioane mc pe an; diferenţa dintre volumul creşterii şi al posibilitatii este necesar sa fie menţinutã pentru redresarea structurii pãdurilor. Posibilitatea de produse principale, corespunzãtoare taierilor de regenerare a pãdurilor mature, este de 16,4 milioane mc pe an, fiind stabilitã în raport cu suprafata fiecãrei unitãţi de producţie, întinderea pãdurilor exploatabile, asigurarea exercitãrii funcţiilor de protecţie ale pãdurii în zona respectiva, virsta de tãiere şi cu necesitatea menţinerii continuitãţii exploatarilor.
Posibilitatea de produse secundare, corespunzãtoare taierilor de îngrijire în pãduri ţinere - în scopul reducerii numãrului de exemplare la hectar şi ameliorãrii pãdurilor - este de 4,6 milioane mc.
În perioada de la nationalizarea pãdurilor şi pînã în prezent s-au obţinut realizari importante atît în gospodãrirea fondului forestier, cît şi în cercetarea şi amenajarea silvicã:
- executarea de lucrãri de împãduriri pe circa 2 milioane hectare; în cadrul acestei acţiuni s-au impadurit toate suprafeţele exploatate anterior, imbunatatindu-se în mod corespunzãtor şi compozitia pãdurilor pe specii; din acestea circa 105 mii hectare, reprezintã ameliorarea prin impadurire a unor terenuri degradate şi neproductive, susţinute, totodatã, cu lucrãri de consolidare a versantilor şi amenajare a torenţilor;
- îmbunãtãţirea modului de amplasare şi dimensionare a taierilor, în raport cu funcţiile prioritare ale pãdurii; în prezent circa 22% din pãduri îndeplinesc funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, contra factorilor climatici daunatori sau funcţii de agrement şi rezervaţii;
- diminuarea treptata începînd din anul 1966 a volumului taierilor în vederea înscrierii în posibilitate, depãşirea acesteia micsorindu-se continuu, astfel încît în anii 1971-1973 a fost de 11% la total specii şi de 29% la rasinoase; în anii 1974-1975 s-a exploatat chiar sub cuantumul posibilitatii, economisindu-se în aceşti 2 ani un volum de 1,5 milioane mc de lemn pentru producţia industriala, fata de prevederile de plan;
- creşterea treptata a suprafeţelor parcurse cu tãieri de îngrijire şi operaţiuni de igiena de la 600 mii hectare în anul 1951 la circa 1300 mii hectare în anul 1974;
- introducerea şi extinderea lucrãrilor de protecţie a pãdurilor, bazate pe sistemul modern semnalare - depistare - prognoza;
- generalizarea mãsurilor de gospodãrire raţionalã şi ocrotire a vinatului, dezvoltarea popularilor cu vinat valoros, creşterea efectivelor şi recoltelor de vinat, precum şi repopularea apelor de munte cu pastravi;
- organizarea şi dezvoltarea continua a activitãţii de recoltare şi valorificare a produselor accesorii ale pãdurii;
- crearea de noi clase de specii repede crescatoare, aclimatizarea şi introducerea în producţie a unor specii exotice de mare randament, perfecţionarea tehnologiilor privind refacerea pãdurilor slab productive, stabilirea de metode pentru prevenirea şi combaterea dãunãtorilor pãdurilor, amenajarea unitarã a fondului forestier prin procedee tehnice moderne.

I. Asigurarea unui regim normal de tãiere şi regenerare a pãdurilor

În scopul asigurãrii unui regim normal de tãiere şi regenerare a pãdurilor şi creãrii condiţiilor pentru creştere în viitor a volumului exploatarilor, se stabilesc urmãtoarele mãsuri:
1. Limitarea volumului de tãieri anuale, în deceniul 1976-1985, la 20 milioane mc masa lemnoasã bruta pe picior, dupã cum urmeazã:


─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 
                                   Posibilitatea          Volumul
                                      anuala          de tãieri anuale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Masa lemnoasã bruta pe picior,
în milioane mc - total                21,0               20,0
     din care:
- produse principale                  16,4               16,0
- produse secundare                    4,6                4,0
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Aceasta limitare va contribui la realizarea unei structuri pe clase de virsta mai echilibrate şi în consecinta la majorarea în viitor a volumului de tãieri anuale (anexele nr. 2.a) şi 2.b)*). În afarã resurselor prevãzute mai sus, se estimeaza - pe baza realizarilor din anii anteriori - ca se va mai putea valorifica anual un volum de 1,2 - 1,6 milioane mc prin operaţiuni de igiena - arbori rupti, uscati, atacati de insecte, doboriti de vînt, în mod dispersat - şi curatiri în pãduri ţinere. Masa lemnoasã provenitã din aceste tãieri va fi identificata anual de cãtre unitãţile silvice, în vederea valorificãrii ei cu prioritate.
Volumul, structura şi destinaţia întregii mase lemnoase se vor aproba prin lege, odatã cu planul anual unic de dezvoltare economico-socialã, la propunerea Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi a Comitetului de Stat al Planificarii.
Masa lemnoasã rezultatã din doborîturi cauzate de vînt, ploi şi zapezi abundente şi alte calamitati, care depãşeşte nivelul mediu anual al operaţiunilor de igiena prevãzute a fi recoltate ca produse accidentale, va fi inclusã în cota de tãiere anuala, diminuîndu-se corespunzãtor volumul de tãieri planificat.
Tinindu-se seama de virsta, dimensiunile mici şi rolul de protecţie al vegetatiei forestiere din pãşunile împãdurite, în deceniul 1976-1985 nu se va recolta masa lemnoasã de pe aceste pãşuni.
2. Cota de tãiere anuala va fi repartizata pe inspectorate silvice judeţene şi ocoale silvice, corelat cu posibilitatea pãdurilor respective şi cu prevederile Legii privind protecţia mediului înconjurãtor, tinindu-se seama de rolul de protecţie al pãdurilor din fiecare zona. Se vor lua mãsuri ca în perspectiva cota de tãiere sa fie corelata cu posibilitatea fiecãrei unitãţi de producţie.
3. Pentru valorificarea multiplelor funcţii de protecţie fizica şi socialã ale pãdurilor, se va acorda prioritate protejãrii resurselor de apa şi amenajãrilor hidrotehnice, precum şi conservãrii mediului natural în zonele preorasenesti, balneoclimaterice, de interes turistic, de-a lungul soselelor naţionale şi cursurilor de apa etc.
Taierile, impaduririle, corectarile de torenţi şi celelalte lucrãri silvice specifice vor fi executate în concordanta cu prevederile planurilor de amenajare complexa a bazinelor hidrografice.
Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate vor elabora în anul 1977 un proiect de act normativ cu privire la zonarea funcţionalã a pãdurilor, care sa aibã prevederi corespunzãtoare cerinţelor actuale şi de perspectiva ale societãţii fata de padure, corelat cu Legea privind protecţia mediului înconjurãtor, programul de amenajare a bazinelor hidrografice şi Legea sistematizãrii teritoriului şi localitãţilor urban şi rurale.
4. În pãdurile ţinere - neajunse la exploatare - se vor executa tãieri de îngrijire - degajari, curatiri şi rarituri - în funcţie de stadiul de dezvoltare a pãdurii, extragindu-se selectiv arborii care impiedica dezvoltarea celor de calitate superioarã, ce trebuie condusi pînã la maturitate, precum şi cei uscati, atacati de insecte, doboriti sau rupti de vînt.
În funcţie de natura lor, aceste tãieri se vor executa la intervale de 3-8 ani, concentrat şi succesiv, pe grupe de parcele, asigurindu-se astfel linistirea necesarã pãdurii şi faunei cinegetice. Suprafata acestor tãieri şi a celor de igiena va spori de la 1,3 milioane hectare în anul 1975 la circa 2 milioane hectare în anul 2010, realizindu-se o majorare de circa 48 la suta (anexa nr. 3*).
5. La recoltarea produselor principale din exploatarea pãdurilor mature se vor respecta virstele şi diametrele în funcţie de regimul de cultura, felul tãierii de regenare şi clasele de producţie ale pãdurii, în vederea asigurãrii unei eficiente maxime. Limitele de tãiere sunt: 40-140 ani la pãdurile de codru; 15-40 ani la pãdurile de cring; 15-25 ani pentru plopi euro-americani; 30-50 ani la plantaţiile speciale de rasinoase pentru celuloza. Virstele şi diametrele de tãiere pentru produsele principale sunt cele din anexa nr. 4).
6. Pentru asigurarea regenerarii naturale a pãdurilor, care constituie unul dintre factorii de conservare a mediului înconjurãtor şi de producere a lemnului valoros, cu calitãţi tehnologice superioare, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua mãsuri privind:
- extinderea taierilor gradinarite şi a altor tratamente intensive care promoveazã regenerarea naturala - verificate în ţara noastrã - în toate pãdurile cu funcţii speciale de proiectie, mai ales în zonele acumularilor hidrotehnice, oraşelor, obiectivelor turistice şi altele asemenea;
- restrîngerea la maximum a taierilor rase, acestea urmînd sa se practice în condiţii cu totul speciale; în pãduri pure de molid, plantaţii de plopi, pãduri slab productive care se înlocuiesc cu altele valoroase, pãduri de cring din zona de cîmpie şi de coline care se regenereaza din lastari. Suprafata parchetelor tãiate ras va fi de maximum 5 ha în pãdurile cu funcţii speciale de protecţie, precum şi în pãdurile pure de molid, şi de maximum 10 ha în celelalte pãduri, iar dupã anul 1985 se va reduce la 3 ha şi, respectiv, 5 ha. Pentru evitarea concentrarii taierilor pe bazine, aceste parchete se vor amplasa astfel încît alaturarea lor sa aibã loc la intervale de 3-7 ani.
7. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va organiza prin personalul silvic şi cel de exploatare - ori de cîte ori este nevoie şi cel puţin de doua ori pe an, primavara şi toamna - acţiuni ample şi susţinute de curãţire a pãdurilor şi pasunilor împãdurite de arbori cãzuţi, rupti şi doboriti de vînt, de materiale lemnoase rãmase de-a lungul vailor, drumurilor şi pe versanţi, în scopul valorificãrii lemnului şi asigurãrii unui aspect îngrijit. La aceste lucrãri va fi antrenata şi populaţia, dîndu-se prioritate aprovizionarii cu lemn a celor care participa la realizarea lor.
8. În raport cu mãsurile de gospodãrire a pãdurilor prevãzute în program, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua mãsuri de imbunatatire, pînã la finele anului 1977, a normelor tehnice de amenajare a pãdurilor, îndeosebi în ce priveşte extinderea taierilor bazate pe regenerarea naturala, stabilirea diametrelor optime la care sa se facã exploatarea, refacerea pãdurilor slab productive, organizarea taierilor de îngrijire etc.
9. În scopul executãrii lucrãrilor silviculturale necesare la nivelul întregului fond forestier şi exploatãrii masei lemnoase, se va realiza treptat amenajarea unei reţele corespunzãtoare de drumuri forestiere.
Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua mãsuri pentru sistematizarea drumurilor forestiere existente, raminind a fi utilizate ca atare numai cele necesare gospodãririi şi exploatãrii pãdurilor, precum şi altor sectoare ale economiei, potrivit Legii drumurilor, toate drumurile ce nu mai sînt necesare impadurindu-se în decurs de un an de la dezafectarea lor.
10. În vederea creşterii volumului de lemn pentru industrie şi ridicãrii productivitatii muncii în condiţiile evitãrii vatamarii semintisurilor naturale şi arborilor rãmaşi în picioare, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va generaliza tehnologiile de exploatare a arborilor cu coroana, trunchiuri lungi şi catarge la întregul volum destinat taierilor.
Tehnologiile se vor stabili în comun de specialişti din exploatare şi silvicultura, pentru fiecare parchet în parte, iar sortarea arborilor exploatati se va face pe platforme de preindustrializare, dotate cu mecanismele necesare.
Aplicarea acestor tehnologii trebuie sa conducã la diminuarea pierderilor şi a consumurilor tehnologice, reducerea duratei de exploatare a parchetelor la maximum un an, folosirea superioarã a masei lemnoase şi darea acesteia la timp în circuitul economic.
Se vor lua mãsuri ca pierderile tehnologice de masa lemnoasã la exploatare sa nu depãşeascã 2,7% la nivelul anului 1985 şi 2,5% la nivelul anului 2010.
Se interzice cojirea în padure a arborilor exploatati, aceasta operaţiuni urmînd sa se facã pe platforme de preindustrializare, în depozite sau fabrici, în afarã cazurilor strict justificate de protecţie a pãdurii impotriva dãunãtorilor, care vor fi aprobate de ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii.
11. În exploatãrile forestiere se va asigura valorificarea completa a masei lemnoase planificate prin eliminarea cioatelor înalte, antrenarea în producţie a doboriturilor de vînt în maximum un an de la producerea lor, a lemnului de mici dimensiuni şi a cracilor, precum şi prin repredarea în termen a parchetelor exploatate unitãţilor silvice, pentru a fi reimpadurite.
12. Cercetãrile, precum şi asimilarile de noi tipuri de utilaje şi mecanisme, trebuie sa asigure ca mecanizarea principalelor operaţii din procesele tehnologice, de exploatare, sa atinga la nivelul anului 1980 urmãtorii indici: 98% la doborit şi sectionat, 89% la scos-apropiat şi 90% la cojitul lemnului.

II. Conservarea, dezvoltarea şi creşterea productivitatii fondului forestier

În vederea conservãrii, dezvoltãrii şi creşterii productivitatii fondului forestier, se vor luat urmãtoarele mãsuri:
1. Fondul forestier se va menţine în perspectiva, cel puţin la întinderea actuala, în primul rind prin analizarea şi mai exigenta a solicitãrilor de scoateri de terenuri din acest fond.
Scoaterile de terenuri din fondul forestier pentru liniile electrice aeriene, amplasarea altor obiective de investiţii şi pentru satisfacerea altor cerinţe ale economiei naţionale, se pot face numai în condiţiile prevãzute de lege, în mod excepţional, în cazurile strict justificate, potrivit normativelor în vigoare.
2. Terenurile degradate din afarã fondului forestier şi cele din albia rîurilor supuse inundatiilor - inapte pentru agricultura - vor fi în mod obligatoriu împãdurite. În acest scop se vor constitui comisii din reprezentanţi ai consiliilor populare şi ai unitãţilor din agricultura, silvicultura, gospodãrirea apelor, transporturi şi altele, care vor face propuneri pentru delimitarea şi impadurirea terenurilor respective.
Pe baza acestor propuneri se vor stabili, în condiţiile prevãzute de lege, mãsurile necesare pentru realizarea impaduririi de cãtre ocoalele silvice sau de cãtre deţinãtori, cu asistenta tehnic a organelor silvice.
3. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua mãsuri pentru realizarea urmãtoarelor structuri de perspectiva a fondului forestier, stabilite pe baza de studii:


─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 
        Suprafata fondului                 Compozitia pãdurilor - %                       
       forestier la nivelul    ────────────────────────────────────────────────
        anului 1975 şi în      Nivel 1975                 Nivel 2010            
        perspectiva            ─────────────           ──────────────────                                                                       
       - milioane hectare -   rasinoase  foioase       rasinoase  foioase       
                              ──────────────────       ──────────────────
                                        total stejar             total stejar 
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Total         6,3           28         72    19,6      40       60     20,1 
din care,                                                                                         
 pe zone:                                                                                         
 - cîmpie       0,6            0,3       99,7  45,5       3       97     46,6
 - coline       1,9            6         94    50,6      12       88     51,8
 - munte        3,8           43         57      -       60       40      -   
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În cadrul acestei structuri, în cultura speciilor forestiere se va asigura:
- extinderea speciilor de rasinoase - molid, brad, duglas, pini - acolo unde condiţiile naturale sunt favorabile, pentru satisfacerea în perspectiva a necesarului economiei naţionale;
- promovarea în cultura a celorlalte specii autohtone valoroase: stejar pedunculat, gorun, fag, paltin, frasin, cires, tei, nuc;
- menţinerea întinderii pãdurilor din zona de cîmpie şi îmbunãtãţirea calitãţii acestora;
- conducerea pãdurilor de stejari la virste înaintate - şi gospodãrirea lor adecvatã - astfel încît sa se obţinã arbori cu diametre mari şi cu volum sporit de lemn pentru furnire şi alte utilizãri industriale superioare;
- extinderea speciilor de foioase repede crescatoare, punîndu-se un accent deosebit pe plantarea plopilor şi salciei selecţionate, îndeosebi în lunca şi delta Dunãrii;
- conservarea resurselor genetice forestiere valoroase.
În vederea asigurãrii structurii menţionate mai sus, în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã se vor prevedea distinct suprafeţele din fondul forestier ce urmeazã a fi împãdurite cu rasinoase şi foioase, cu specificarea suprafeţelor destinate speciilor repede crescatoare şi a celor autohtone valoroase.
4. În cincinalul 1976-1980 se vor executa împãduriri pe terenuri în suprafata de 325 mii hectare, din care împãduriri integrale pe 278 mii hectare, restul fiind completãri la plantaţii anterioare, iar în cincinalele urmãtoare de cîte 220 mii hectare împãduriri integrale (anexa nr. 5). Suprafeţele vor proveni din tãieri curente de pãduri şi din terenurile degradate ce vor intra în fondul forestier, impadurirea acestora realizindu-se în maximum un an de la terminarea exploatãrii sau de la preluarea terenurilor, dupã caz. Impaduririle se vor realiza în majoritate prin plantaţii, iar în anii de fructificatie, şi prin semanaturi directe de rasinoase şi foioase; în acest scop se vor produce anual circa 250 milioane puieţi necesari pentru împãduriri la nivelul întregului fond forestier, indiferent de deţinãtori.
În lucrãrile de impadurire se va urmãri ca, pe total, inclusiv în pãdurile comunale, rasinoasele sa ocupe 6566% din suprafata ce se impadureste anual, iar în pãdurile administrate de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, 70-77% (anexa nr. 5).
Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua mãsuri pentru asigurarea, începînd cu anul 1978, a certificãrii şi controlului genetic al întregului material de reproducere.
5. Continuarea acţiunii de refacere a celor circa 700 mii hectare pãduri slab productive se va desfasura într-un ritm mediu anual de circa 22 mii hectare, astfel încît sa se încheie în perioada anilor 2005-2010. Refacerea se va realiza, în principal, cu specii repede crescatoare de rasinoase şi foioase, ceea ce va conduce la obţinerea unei producţii de 2-3 ori mai mare şi la o creştere a proportiei lemnului de lucru de la 30-40% cît este în prezent la 75-80% .
6. Suprafata pãdurilor cu specii repede crescatoare şi de valoare economicã ridicatã se va majorã pînã în anul 2010 la rasinoase de la 1735 mii hectare la 2520 mii hectare (anexa nr. 6). La impadurire se vor folosi cu precãdere specii autohtone ameliorate, valoroase şi de mare randament.
Prin plantaţiile de salcim şi tei prevãzute a se realiza pe 120 mii hectare se va extinde baza melifera în fondul forestier, iar prin plantaţiile de dud în aliniamente, de-a lungul soselelor din apropierea satelor, în perdelele forestiere de protecţie, pe liziera pãdurilor şi în jurul cantoanelor silvice, se va dezvolta baza de materie prima pentru sericicultura.
7. Pînã în anul 2000 se vor crea 450 mii hectare plantaţii speciale pentru producerea lemnului de celuloza, din care 390 mii hectare cu rasinoase şi 60 mii hectare cu foioase moi. Prin utilizarea de puieţi selecţionaţi şi fertilizare, aceste culturi se vor putea exploata la virste de 30-50 ani la rasinoase şi 15-20 ani la foioase moi, fata de 100-120 ani şi respectiv 20-25 ani în pãdurile obişnuite, obtinindu-se astfel un spor de producţie de 6-8 mc/an/ha la culturile de rasinoase şi de 8-10 mc/an/ha la cele de foioase moi.
Din suprafata culturilor speciale de celuloza, circa 50 mii hectare de pini vor fi destinate şi obţinerii unei producţii sporite de colofoniu, în cadrul programului elaborat în acest scop de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.
8. Suprafata culturilor irigat va creste de la 500 hectare, cît este în prezent, la 15 mii hectare în anul 2010; în aceeaşi perioada se vor aplica fertilizanti pe 390 mii hectare. Prin aceste mãsuri va trebui sa se obţinã un spor de masa lemnoasã estimat la 15-20 mc/an/ha în culturile de plopi irigate şi fertilizate, 4-6 tone/ha la rachita şi 1,5 - 2 mc/an/ha în pãdurile mature de rasinoase fertilizate. Necesarul de îngrãşãminte chimice pe perioada 1976-2010 se estimeaza la circa 200 mii tone substanta activa (anexa nr. 7).
9. Lucrãrile de ameliorare a arborilor se vor intensifica astfel încît intreaga cantitate de seminţe sa provinã din rezervaţii constituite în cele mai valoroase pãduri (anexa nr. 8) şi din plantaţii semincere care fructifica la 10-15 ani, sporul de creştere ce urmeazã a se realiza prin utilizarea materialului genetic ameliorat fiind de 10-15% . În acest scop suprafata plantaţiilor semincere va creste de la 357 hectare la 560 hectare în anul 1980 şi se va realiza o gospodãrire intensiva pe cele 110 mii hectare rezervaţii (anexa nr. 8). Pînã la asigurarea cantitãţilor de seminţe necesare din plantaţiile semincere de duglas, pini, larice, deficitul de seminţe se va completa din import (anexa nr. 9), contravaloarea urmînd sa se acopere din fonduri valutare ce se vor realiza prin exportul de seminţe din speciile autohtone valoroase (molid, brad, salcim şi altele), dupã care întregul necesar de seminţe se va asigura din ţara.
10. Se vor extinde lucrãrile de prevenire a apariţiei în masa a dãunãtorilor şi a atacurilor în pãduri şi culturi forestiere de la 80 mii hectare, în anul 1975, la circa 100 mii hectare în anul 1990.
Extinderea treptata a metodelor moderne de combatere biologica a celor chimice cu pesticide selective şi mai puţin poluante, cu doze reduse - în cadrul combaterii integrate - se va realiza astfel încît la nivelul anului 2000 sa se aplice pe circa 80 mii hectare.
11. Aviaţia utilitara va fi folositã în mai mare mãsura la lucrãrile de combatere a dãunãtorilor pãdurii, precum şi la transportul materialului de impadurire şi puietului de pastrav necesar repopularii apelor de munte; în caz de incendii în pãduri, avioanele vor fi asigurate cu prioritate.
12. Gradul de mecanizare a principalelor grupe de lucrãri - cu mecanisme produse în ţara - va creste în perioada 1976-2010 (anexa nr. 10), astfel: la recoltarea şi prelucrarea semintelor, de la 45% la 80%; la lucrãrile în pepiniere, de la 60% la 90%; la împãduriri, de la 15% la 50%; la taierile de îngrijire a culturilor şi pãdurilor ţinere, de la 20% la 75%, iar la lucrãrile de protecţie a pãdurilor, de la 65% la 100% .
13. Aplicarea ansamblului de mãsuri prevãzute pentru conservarea, dezvoltarea şi creşterea productivitatii fondului forestier trebuie sa conducã la un spor de creştere a masei lemnoase de 6,2 milioane mc în anul 2010, cu 22% mai mare decît creşterea actuala, din care 4,6 milioane mc în pãdurile de rasinoase (anexa nr. 11).
Volumul total al exploatarilor - care, pe lîngã produse principale şi secundare, cuprinde şi masa lemnoasã ce rezulta din alte resurse: tãieri de igiena, curatiri din aliniamente, din pãşunile împãdurite - va trebui sa atinga circa 28 milioane mc în anul 2010 (anexele nr. 12, 12.a) 13 şi 13.a); din acestea, rasinoasele vor reprezenta aproximativ 10 milioane mc fata de 6 milioane mc cît se exploateazã în prezent.

III. Dezvoltarea economiei vinatului şi pisciculturii

Pentru continua imbunatatire a activitãţii de vinatoare şi piscicultura în apele de munte, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
1. Efectivele şi recoltele de vinat din fiecare fond de vinatoare vor creste corespunzãtor prevederilor din program, asigurindu-se condiţiile necesare de furajare şi de ocrotire, precum şi nevoile de protejare a pãdurilor (anexa nr. 14); se va asigura totodatã ridicarea calitãţii vinatului prin îmbunãtãţirea structurii pe clase de virsta şi sexe la speciile purtãtoare de trofee şi prin aplicarea selecţiei artificiale.
2. Aria de raspindire a vinatului se va extinde prin intensificarea popularilor cu specii de vinat corespunzãtoare, rezervarea în acest scop a 30-40 mii hectare poieni pentru asigurarea bazei furajere, prin crearea de crescatorii şi complexe de vinatoare în care sa se realizeze efective cantitativ şi calitativ superioare.
3. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Consiliul Naţional pentru Protecţia Mediului Înconjurãtor vor lua mãsuri de limitare a efectelor negative ale utilizãrii pesticidelor asupra faunei cinegetice.
4. Producţia de pastravi pentru consum se va majorã la 185 tone la nivelul anului 1980 şi 690 tone la nivelul anului 2010 (anexa nr. 15), prin majorarea productivitatii pastravilor, de la 1,6 kg/mp luciu de apa, în prezent, la 3,8 kg/mp luciu de apa la nivelul anului 1980, a lacurilor alpine şi de baraj, rîurilor de munte, prin introducerea pescuitului industrial în unele fonduri de pescuit şi prin construirea de pastravarii de mare capacitate.

IV. Valorificarea produselor accesorii ale pãdurii

În vederea recoltarii şi valorificãrii superioare a produselor accesorii ale pãdurii se vor lua urmãtoarele mãsuri:
1. Se va intensifica recoltarea la maximum a fructelor de padure (zmeura, mure, afine negre şi roşii, macese, porumbe etc.) şi a ciupercilor comestibile (hribi, galbiori, ghebe, craite, roscovi etc.), pentru care exista cerinţe pe piata interna şi externa (anexa nr. 16).
2. Suprafeţele cultivate cu arbuşti fructiferi, rachita din soiuri selecţionate şi alte culturi speciale se vor majorã folosindu-se în acest scop fiecare metru patrat de teren de sub liniile electrice aeriene, de pe lizierele pãdurilor, din curţile cantoanelor şi brigazilor silvice; pînã la finele anului 1978 în cadrul fiecãrei brigazi silvice sau district se vor amenaja astfel de plantaţii pe minimum 0,5 hectare.
3. Se va organiza prelucrarea unor fructe de padure şi ciuperci în produse semiindustrializate, care asigura o valorificare superioarã şi permit, în acelaşi timp, mai buna utilizare a posibilitãţilor locale.
4. Se va dezvolta creşterea viermilor de mãtase - pe frunze de dud, stejar etc. -, astfel încît producţia de gogosi de mãtase în sectorul silvic sa creascã anual, în mod sistematic.

V. Economisirea masei lemnoase

În scopul economisirii masei lemnoase şi creşterii gradului de industrializare a lemnului exploatat, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
1. Se va reduce în continuare volumul lemnului de foc, a lemnului pentru construcţii şi altor sortimente de lemn neprelucrat, concomitent cu creşterea valorificãrii deşeurilor, cracilor, virfurilor, rumegusului şi cojii; se interzice utilizarea sub forma de combustibil a lemnului care poate fi prelucrat industrial.
2. Se vor înlocui, cît mai mult posibil, traversele din lemn pentru calea feratã cu traverse din beton şi se vor extinde metodele moderne de sustinere în subteran, în vederea economisirii la maximum a lemnului.
3. Se vor elimina în întregime stîlpii din lemn, manelele şi prajinile utilizate în construcţii, iar cheresteaua va fi folositã numai în cazuri excepţionale, pe baza de repartiţii.
4. Lemnul ce se va utiliza pentru traverse şi stilpi se va impregna obligatoriu cu substanţe conservante, în vederea prelungirii duratei de folosire; lemnul de mina se va impregna acolo unde tehnologiile de lucru permit aceasta.
5. Se va extinde producţia de semifabricate din beton şi lemn în scopul utilizãrii acestora în locul sortimentelor de lemn neprelucrat.
6. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreunã cu celelalte organe centrale de stat interesate vor lua mãsuri pentru revizuirea şi actualizarea standardelor de stat şi a normelor interne departamentale şi de întreprindere din industria exploatãrii şi prelucrãrii lemnului.
Influentele care decurg din reducerea volumului masei lemnoase se vor avea în vedere la planurile cincinale şi anuale.

VI. Dezvoltarea bazei materiale

Pentru asigurarea bazei materiale necesare sarcinilor de dezvoltare a fondului forestier, în cincinalul 1976-1980, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
1. Fondurile de investiţii (anexa nr. 17), necesare dezvoltãrii fondului forestier administrat de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, se vor utiliza astfel: 64% pentru reimpaduriri şi împãduriri, inclusiv cele ce se vor executa pe terenuri neproductive aflate în prezent în fondul agricol; 17% pentru corectarea torenţilor din fondul forestier şi alte perimetre aprobate, precum şi pentru protecţia amenajãrilor din bazinele hidrografice; 7% pentru amenajãri şi construcţii silvice, vinatoresti, piscicole şi pentru produse accesorii; 9% pentru utilaje, 3% pentru locuinţe, învãţãmînt şi cercetare.
2. Executarea lucrãrilor de reimpaduriri şi împãduriri în pãdurile aflate în administrarea directa a comunelor se va finanta din fondul silvic comunal, iar a celor din pãdurile administrate de Centrala "Delta Dunãrii", Oficiul Economic Central "Carpaţi" şi întreprinderi agricole de stat se va finanta din fondurile de investiţii centralizate alocate în acest scop.
3. Fondurile de investiţii pentru corectarea torenţilor la nivelul întregii tari se vor asigura în cadrul Programului naţional de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Republica Socialistã România (anexa nr. 18).

VII. Cercetarea şi amenajarea silvicã

1. Pentru realizarea prevederilor din program, activitatea de cercetare ştiinţificã şi amenajare a pãdurilor trebuie sa rezolve şi sa aplice cu prioritate, pe principalele zone forestiere, urmãtoarele:
- crearea, prin selecţie, de noi forme de molid şi pini care, pe lîngã realizarea unui spor de masa lemnoasã de 10-15%, vor asigura creşterea cu 4-8 la suta a randamentului papetar şi cu circa 20% a conţinutului de rasina necesarã producţiei de colofoniu; amplificarea cercetãrilor de selecţie şi ameliorare, prin metode moderne, a speciilor de foioase şi a celorlalte rasinoase, în vederea creşterii randamentului industrial, rezistentei la noxe şi capacitãţii de purificare a aerului;
- dezvoltarea bazei seminologice, astfel încît pînã în jurul anului 1995 sa se asigure întregul necesar de seminţe şi material de impadurire genetic ameliorat, pentru nevoile interne şi pentru efectuarea de schimburi de seminţe din specii exotice de mare productivitate cu alte tari;
- elaborarea de tehnologii imbunatatite pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice torentiale din zonele de munte şi coline înalte şi impadurirea terenurilor degradate;
- stabilirea zonelor favorabile culturii unor specii exotice de rasinoase şi extinderii rasinoaselor autohtone, în vederea creşterii suprafeţei acestora în fondul forestier cu circa 800 mii hectare;
- îmbunãtãţirea tehnologiilor pentru refacerea pãdurilor slab productive, în condiţiile asigurãrii protecţiei mediului înconjurãtor şi aplicarea lor pe circa 700 mii hectare;
- perfecţionarea metodelor şi tehnologiilor de înfiinţare şi îngrijire a 450 mii hectare culturi speciale pentru lemn de celuloza, care sa asigure o creştere de 12-15 mc pe an şi hectar;
- îmbunãtãţirea sistemei de maşini, elaborarea şi asimilarea de noi tipuri de maşini şi utilaje necesare mecanizarii complexe a lucrãrilor silvice;
- perfecţionarea metodelor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor pãdurii, prin înlocuirea unor pesticide toxice, reducerea dozelor folosite şi extinderea folosirii biopreparatelor;
- creşterea şi ameliorarea efectivelor de vinat şi salmonicole şi valorificarea superioarã a produselor accesorii ale pãdurii;
- elaborarea de tehnologii pentru creşterea viermilor de mãtase pe culturi special organizate;
- reamenajarea anuala a unei suprafeţe de 650 mii hectare pãduri, prin care sa se stabileascã posibilitatea acestora în funcţie de evoluţia mãrimii şi structurii resurselor, sa se organizeze mai raţional modul de gospodãrire a fondului forestier, pe baza rezultatelor cercetãrii ştiinţifice;
- creşterea aportului fondului forestier la protecţia mediului înconjurãtor şi îmbunãtãţirea conducerii activitãţii de silvicultura prin sisteme de prelucrare automatã a datelor;
- extinderea cooperãrii internaţionale în domeniile inventarierii resurselor forestiere, amenajãrii pãdurilor, creãrii plantaţiilor de specii industriale.
2. Pentru îmbunãtãţirea activitãţii, cercetarea ştiinţificã şi amenajarea pãdurilor se vor organiza integrat pe 6 mari zone forestiere, şi anume: Moldova, Cimpia Dunãrii-Dobrogea, Carpatii-Subcarpatii sudici, Banat-Muresul inferior, Transilvania de nord-vest şi Transilvania de sud-est (anexele nr. 19, 19.a şi 20).
În cadrul fiecãrei zone forestiere va funcţiona cîte o filiala care va rezolva toate problemele de cercetare şi de amenajare a pãdurilor din zona respectiva şi va urmãri generalizarea rezultatelor cercetãrii ştiinţifice în producţie. În fiecare filiala vor funcţiona - ca subunitati - staţiuni de cercetare şi amenajare, profilate pe probleme specifice zonei, cãrora li se vor asigura suprafeţe de padure de la 500 la 20.000 hectare, pepiniere etc., pentru a deveni unitãţi model de gospodãrire intensiva a fondului forestier din raza lor de activitate. În acest mod întregul personal de cercetare şi amenajare a pãdurilor îşi va desfasura activitatea în cadrul celor 6 mari zone forestiere.
Îndrumarea, controlul şi coordonarea activitãţii de cercetare, proiectare şi amenajare silvicã, la nivelul ramurii, precum şi legatura cu Inspectoratul general de stat al silviculturii, Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice se vor face de cãtre Institutul de cercetãri şi amenajãri silvice, grefat pe Filiala Stefanesti din cadrul zonei Cimpia Dunãrii-Dobrogea.

VIII. Pregãtirea cadrelor

Pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnice, corespunzãtor gradului de gospodãrire intensiva a pãdurilor, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
1. Pregãtirea de noi pãduri se va face în continuare prin licee silvice. Pînã la acoperirea întregului necesar de cadre, pregãtirea acestora se va putea face în continuare şi prin şcoli profesionale.
Pentru padurarii care au experienta practica de minimum 5 ani şi au fost şcolarizaţi prin cursuri de calificare de 3-6 luni, se vor lua mãsuri de completare a pregãtirii acestora pînã la finele anului 1979, astfel încît durata totalã a calificãrii lor sa fie de cel puţin 9 luni.
2. Recrutarea candidaţilor pentru şcoli profesionale şi licee silvice se va face, de cãtre unitãţile silvice, prin încheierea de contracte. La examenul de admitere în învãţãmîntul silvic de toate gradele se va organiza testarea aptitudinilor candidatului pentru viitoarea profesie. Totodatã, se vor îmbunãtãţi programele de învãţãmînt, punîndu-se un accent deosebit pe sporirea ponderii lucrãrilor practice.
Întrucît, pînã în prezent, studenţii Facultãţii de silvicultura au provenit în proporţie de 75% de la liceele reale şi umaniste, în viitor candidaţii pentru Facultatea de silvicultura vor fi recrutati, în principal, din rindul absolvenţilor liceelor silvice.
3. Pentru continua ridicare a nivelului profesional al personalului silvic de teren, se va perfectiona actualul sistem de instruire teoreticã şi practica la locul de munca - doua zile pe luna la ocoale silvice şi doua zile pe trimestru la inspectoratele silvice judeţene - prin participarea obligatorie a cercetatorilor şi cadrelor didactice, expunerea de probleme de actualitate, execuţia de lucrãri practice în comun, analizarea rezultatelor obţinute în suprafeţele experimentale instalate la nivelul cantoanelor şi brigazilor silvice, astfel încît sa se asigure şi pe aceasta cale integrarea cercetãrii şi învãţãmîntului în activitatea de producţie.

IX. Îmbunãtãţirea activitãţii de conducere a silviculturii şi a inspecţiei silvice de stat

Pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor şi a sarcinilor complexe prevãzute în program, precum şi pentru întãrirea disciplinei şi ordinii ce trebuie sa existe în realizarea acestora, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
1. Se va infiinta Consiliul fondului forestier, constituit din specialişti din producţie, cercetare, proiectare şi învãţãmînt, cadre de conducere din Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi alte ministere şi instituţii centrale ce au contingenta cu gospodãrirea fondului forestier.
Consiliul va rãspunde de ansamblul de mãsuri pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier, va propune volumul optim de masa lemnoasã ce se poate tãia potrivit programului şi va asigura luarea mãsurilor necesare pentru respectarea cu stricteţe a regulilor silvice şi de exploatare a pãdurilor.
Consiliul analizeazã şi controleazã periodic modul cum se realizeazã prevederile programului, stabilind mãsuri pentru înfãptuirea lui, şi raporteazã conducerii de partid şi de stat asupra rezultatelor obţinute.
2. Pentru asigurarea unui regim unitar de gospodãrire şi control, atît în pãdurile administrate de unitãţile Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, cît şi în cele comunale, ale Centralei "Delta Dunãrii", unitãţilor agricole de stat, cît şi ale altor unitãţi, întreg personalul silvic al deţinãtorilor de pãduri din afarã sistemului Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va fi subordonat şi unitãţilor silvice - ocol şi inspectorate judeţene - pe a cãror raza de activitate se afla.
Unitãţile silvice ale Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii vor controla modul cum se aplica prevederile din legile şi regulile silvice de gospodãrire în pãdurile aflate în administrarea directa a altor deţinãtori, precum şi în terenurile cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier, şi vor lua mãsurile ce se impun.
3. Toate lucrãrile de impadurire din afarã fondului forestier administrat de unitãţile Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii se vor executa numai cu puieţi din speciile recomandate de organele silvice, cu asistenta tehnica şi sub îndrumarea acestora.
4. Taierea de arbori din vegetatia forestierã situata în afarã fondului forestier se poate face, potrivit legii, numai cu aprobarea organelor silvice, indiferent de natura proprietãţii - de stat, cooperatista sau individualã.
5. În vederea asigurãrii unor mãsuri eficiente de apãrare a pãdurilor şi a fondurilor de vinatoare şi piscicole, se va intensifica colaborarea cu organele Ministerului de Interne, pentru organizarea de acţiuni în comun în ceea ce priveşte paza bunurilor, prevenirea, descoperirea şi sancţionarea contravenţiilor şi infracţiunilor, circulaţia materialului lemnos, funcţionarea instalaţiilor de debitat busteni, prevenirea incendiilor, asigurarea ordinii şi liniştii în padure. Organele silvice vor solicita sprijinul organelor Ministerului de Interne şi le vor informa periodic şi ori de cîte ori este nevoie asupra acestei activitãţi. La rindul lor, organele Ministerului de Interne vor semnala aspectele pe care le considera utile în sprijinul activitãţii de silvicultura. Modul de lucru dintre aceste organe va fi stabilit de cele doua ministere.
6. Se vor intensifica controalele preventive efectuate de organele silvice pentru înlãturarea abaterilor de la reglementãrile privind gospodãrirea fondului forestier, respectarea stricta a termenelor şi epocilor de tãiere şi de scoatere a materialului lemnos din pãduri de cãtre unitãţile de exploatare, prevenirea taierilor ilegale de arbori şi altele.
Pentru dezvoltarea rãspunderii personalului silvic fata de perimetrul în care îşi desfãşoarã activitatea şi în scopul apropierii de locul de munca, se va continua amenajarea, ca sedii de cantoane, a unor cabane de muncitori de la exploatãri şi drumuri forestiere, iar acolo unde este necesar, se vor construi noi sedii.
7. Se va îmbunãtãţi sistemul de comunicaţii telefon-radio din cadrul unitãţilor silvice prin dotarea corespunzãtoare cu astfel de aparate.
8. În vederea lichidãrii abaterilor ce se comit la debitarea lemnului în cherestea în instalaţii din afarã unitãţilor Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, acesta va elabora, împreunã cu celelalte organe centrale interesate, în cursul anului 1976, un proiect de act normativ prin care sa se imbunatateasca modalitatea de înfiinţare şi funcţionare a instalaţiilor respective.
9. Pasunatul în pãduri se va admite de cãtre organele silvice numai acolo unde nu aduce pagube, cu stricta respectare a regulilor de protecţie a pãdurilor; în zonele de padure, în care pasunatul este interzis, recoltarea ierbii va fi permisã numai în condiţiile prevãzute de normele silviculturale.
10. Circulaţia publica în pãduri va fi astfel reglementatã încît acestea sa nu aibã de suferit de pe urma excursionistilor. În funcţie de necesitaţi se vor stabili zone pentru accesul pietonilor şi se vor închide prin bariere unele drumuri forestiere.
11. În cadrul lucrãrilor de sistematizare a localitãţilor, prin grija comitetelor executive ale consiliilor populare, organizaţiilor de stat, cooperatiste şi celelalte organizaţii obşteşti, precum şi a persoanelor fizice, se vor planta garduri vii pe unele porţiuni de şosele şi strãzi principale, în scopul reducerii zgomotelor, reţinerii prafului şi realizãrii unei estetici corespunzãtoare.

X. Participarea populaţiei la ocrotirea şi îngrijirea pãdurilor

Pentru educarea oamenilor muncii în spiritul grijii, dragostei şi respectului fata de padure - una dintre cele mai importante avutii naţionale -, popularizarea importantei sociale şi economice a pãdurii, formarea unei opinii de masa favorabile conservãrii şi apãrãrii acesteia la toţi cetãţenii tarii şi, în special, pentru educarea elevilor şi tineretului, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
1. Anual se va organiza "Luna pãdurii", în perioada martie-aprilie, în raport de condiţiile climatice locale, de cãtre Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, cu concursul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, al Uniunii Tineretului Comunist şi al comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare.
În cadrul acestei acţiuni se va asigura o larga participare a elevilor, tineretului şi a celorlalte categorii de cetãţeni la lucrãri de împãduriri, asigurindu-se ca fiecare cetãţean al tarii, în virsta de la 7 la 60 ani, sa planteze anual, în medie, cel puţin un puiet.
De asemenea, se va asigura participarea la lucrãri în pepiniere, îngrijirea şi curãţirea pãdurii, protecţia pãdurii impotriva dãunãtorilor şi altele.
2. Birourile şi, dupã caz, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti şi municipale care deţin pãduri comunal vor asigura - prin comitetele de gospodãrire silvicã - participarea populaţiei, potrivit legii, la realizarea lucrãrilor silvice, în pãdurile ce le administreazã.
3. În şcolile de toate gradele, specialiştii din silvicultura vor prezenta prelegeri privind importanta socialã şi economicã a pãdurii, aportul acesteia în protecţia mediului înconjurãtor, atitudinea fata de padure şi alte asemenea teme. În şcolile generale sa se organizeze cercuri de "Prieteni ai pãdurii".
4. Se vor organiza acţiuni permanente şi susţinute de informare a maselor largi - prin presa, radio şi televiziune - asupra rolului pãdurii şi necesitãţii de protejare a acesteia, asupra activitãţii desfãşurate în gospodãrirea fondului forestier.
5. Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va lua mãsuri, împreunã cu celelalte organe centrale interesate, pentru editarea de cãrţi, manuale, conferinţe, pliante, afişe. De asemenea, pentru stimularea celor care s-au evidenţiat în acţiunile de ocrotire şi îngrijire a pãdurilor, va putea acorda insigne.

XI. Eficienta programului

Realizarea obiectivelor şi sarcinilor prevãzute în program va avea o eficienta cu caracter multiplu, atît în privinta exercitãrii funcţiilor de protecţie fizica şi socialã ale pãdurii, cît şi pe plan economic. Dintre aceste efecte, principalele sînt urmãtoarele:
- creşterea substantiala a aportului pãdurilor la protecţia mediului înconjurãtor - conservarea resurselor de apa, regularizarea scurgerilor pe versanţi, pãstrarea frumusetilor naturale, îmbunãtãţirea factorilor climatici -, la agrementul şi recrearea populaţiei;
- ameliorarea structurii fondului forestier - compoziţie, clase de virsta, amplasarea şi natura taierilor -, a capacitãţii productive şi a stãrii sanitare;
- majorarea volumului de exploatat anual, la nivelul anului 2010, cu circa 30% fata de media cincinalului 1976-1980, ca urmare a creşterii posibilitatii pãdurii; în aceeaşi perioada volumul rasinoaselor va creste cu 60-70%. Prin aplicarea, şi dupã anul 2010, a mãsurilor propuse în program, se apreciazã ca, dupã trecerea unui ciclu de producţie, fondul forestier va putea asigura exploatarea unui volum de 32-35 milioane mc, adicã cu 50-60 la suta mai mult decît în anul 1976-1980;
- sporirea aportului valoric din alte activitãţi şi resurse decît masa lemnoasã - produse accesorii ale pãdurii, vinatoresti şi piscicole şi altele - în cadrul producţiei silvice (anexa nr. 21);
- readucerea în circuitul economic, prin impadurire, a unor importante suprafeţe de terenuri degradate şi evitarea pagubelor pe care acestea le aduc economiei naţionale.
Transpunerea în viata a mãsurilor cuprinse în program va asigura o creştere însemnatã a aportului silviculturii la continua imbunatatire a mediului înconjurãtor, la satisfacerea în condiţii tot mai bune a necesitãţilor multiple ale societãţii noastre, la dezvoltarea economiei naţionale.

__________
*) Anexele se comunica instituţiilor interesate.

-----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Marea Adunare Nationala, LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"