Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
----------- *) Republicatã în temeiul <>art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, dându-se articolelor o noua numerotare. <>Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 20 aprilie 2001 şi a fost modificatã şi completatã ulterior prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 27 iunie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 42/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003. TITLUL I Dispoziţii generale ART. 1 Protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura sunt activitãţi de interes general, care se supun prevederilor prezentei legi, precum şi convenţiilor internaţionale din domeniu la care România este parte. ART. 2 Obiectul prezentei legi îl constituie: a) protejarea fondului piscicol; b) activitãţile de protecţie a fondului piscicol natural şi de pescuit, desfãşurate pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", care se supun şi reglementãrilor specifice ale acesteia; c) exploatarea durabila a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale ale României; d) aplicarea strategiei naţionale în domeniu, a prevederilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte; e) dezvoltarea pisciculturii şi a celorlalte ramuri ale acvaculturii; f) prevederile prezentei legi referitoare la fondul piscicol natural se aplica şi icrelor depuse, larvelor şi puietului animalelor acvatice. ART. 3 În sensul prezentei legi, sunt considerate: 1. bazine piscicole naturale: a) Dunarea teritorialã, Delta şi lunca inundabila a Dunãrii; b) Complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale; c) paraiele şi râurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile; d) baltile şi lacurile naturale; e) lacurile de acumulare cu zonele lor inundabile la viituri; f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice; g) limita apelor teritoriale şi zona economicã exclusiva a Marii Negre; 2. bazine piscicole amenajate: a) helesteiele; b) iazurile cu zonele lor inundabile; c) pastravariile; d) vivierele flotabile; e) staţiile de reproducere artificiala; f) instalaţiile pentru creşterea superintensiva. ART. 4 În sensul prezentei legi, termenii înscrişi mai jos au urmãtorul înţeles: - acvacultura - ansamblu de procedee şi tehnici având ca scop reproducerea, ameliorarea şi creşterea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice; - administrator - persoana juridicã de interes public cãreia statul îi încredinţeazã administrarea fondului piscicol natural; - amenajãri piscicole - helesteiele, iazurile cu zonele lor inundabile, pastravariile, instalaţiile de viviere flotabile, staţiile de reproducere artificiala, alte instalaţii destinate reproducerii şi creşterii pestilor şi a altor vietuitoare acvatice; - autorizaţie/licenta de pescuit/acvacultura - act emis de administrator, care atesta faptul ca unei persoane fizice sau juridice i s-a atribuit dreptul de pescuit sau de practicare a acvaculturii; - atestat - act emis conform legii, care certifica faptul ca o persoana fizica este pescar profesionist sau piscicultor; - bazine piscicole naturale - paraiele şi râurile de munte, colinare, de şes, în regim natural sau ameliorat, baltile şi lacurile naturale, lacurile litorale, lacurile de acumulare şi canalele magistrale sau de navigaţie; - braconaj piscicol - infracţiunea care consta în practicarea ilegala a pescuitului în bazinele piscicole naturale; - captura - cantitatea de peste şi alte animale acvatice pescuita într-un bazin acvatic, exprimatã în kilograme sau în numãr de exemplare; - captura totalã admisibilã (TAC) - cantitatea pescuita, exprimatã în kilograme sau în numãr de exemplare, ce poate fi extrasa anual dintr-un stoc de peste fãrã a afecta capacitatea de refacere naturala a populatiilor de peşti sau alte organisme acvatice, a speciei sau speciilor pescuite; - capacitate de pescuit - cantitatea de peste ce poate fi extrasa de o unitate de pescuit, cum ar fi un individ, o comunitate, o nava sau o flota, care se presupune ca poate activa fãrã a fi limitatã captura; - cota - parte a capturii totale admisibile, din fiecare specie sau grup de specii, ce se acorda anual persoanelor fizice şi juridice autorizate sa desfãşoare pescuit comercial; - efectiv piscicol - totalitatea populatiilor de peşti, scoici, broaste şi alte vietuitoare acvatice, existente în bazinele piscicole amenajate; - efort de pescuit - numãrul de unelte de pescuit, de un anume tip, ce activeazã în unitatea de timp, cum sunt numãrul de traulari, numãrul de carlige instalate, numãrul de navoade sau numãrul de lansari, într-o zi; - exploatare durabila - exploatarea diferitelor componente biologice acvatice într-o maniera şi la un nivel care sa nu conducã, pe termen lung, la declinul uneia dintre componente, iar potenţialul lor şi al ecosistemelor sa corespundã nevoilor şi aspiratiilor generaţiilor prezente şi viitoare; - ferma piscicolã - unitate funcţionalã de baza în piscicultura, determinata geografic, alcãtuitã din una sau mai multe amenajãri piscicole; - fond piscicol - totalitatea populatiilor de peşti, raci, scoici, broaste şi a altor vietuitoare acvatice; - furt piscicol - infracţiunea care consta în sustragerea pestelui sau în practicarea ilegala a pescuitului, în amenajãrile piscicole; - inspector piscicol - persoana fizica autorizata de autoritatea publica centrala care rãspunde de piscicultura sa efectueze inspecţii privind supravegherea respectãrii aplicãrii legislaţiei, în pescuit şi acvacultura; - inspecţie piscicolã - vizita la bordul unei nave (ambarcatiuni) pentru a se verifica validitatea certificatelor şi a documentelor specifice necesare pentru pescuit, a înregistrãrii capturilor, a stãrii navei (ambarcatiunii), a uneltelor de pescuit, a echipamentelor şi utilajelor de prelucrare şi depozitare a capturilor, precum şi pentru respectarea legalitãţii specifice desfãşurãrii activitãţii de acvacultura; - jurnal de pescuit - registru de la bordul navelor sau ambarcatiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele de efort de pescuit şi capturile realizate, pe specii; - nava de pescuit - orice nava care executa sau intenţioneazã sa execute o exploatare comercialã a resurselor acvatice vii, inclusiv navele transportuare, navele de prelucrare şi orice alta nava implicata în astfel de operaţiuni; - nava de inspecţie piscicolã - nava neangajata în pescuitul comercial, care este destinatã controlului şi supravegherii activitãţii de pescuit; - patrimoniu piscicol - totalitatea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, efectivul piscicol, amenajãrile piscicole, precum şi construcţiile cu instalaţiile aferente; - pescar profesionist - persoana fizica atestata conform legii sa exercite pescuitul în scop comercial; - piscicultor - persoana fizica atestata sa exercite lucrãri în cadrul fermelor de acvacultura; - pescar sportiv - persoana fizica, care practica pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis; - pescuit - capturarea pestelui şi a altor vietuitoare acvatice în scop comercial, ştiinţific sau recreativ/sportiv, pe baza de autorizaţie/licenta/permis de pescuit, în locuri, perioade şi cu unelte prevãzute de lege; - piscicultura - ramura a acvaculturii, care se ocupa cu tehnologii de creştere a pestelui şi care implica diferite forme de intervenţie în procesul de reproducţie, creştere, furajare, ameliorare şi protecţie a populatiilor piscicole; - protecţia fondului piscicol - ansamblul de mãsuri şi reglementãri prin care se asigura conservarea biodiversitatii şi exploatarea raţionalã a fondului piscicol, în condiţii de pãstrare a echilibrului ecologic; - pescar - persoana care desfãşoarã o activitate de pescuit de pe mal, din apa, de pe o platforma fixa sau plutitoare, ambarcatiune sau vas; - fisierul navelor de pescuit - registru în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcatiunile de pescuit, pe categorii, dimensiuni, putere a motorului, tipuri de activitãţi şi tehnologii de pescuit, zone de pescuit, proprietari; - specie introdusã - orice specie transportatã şi lansata intentionat sau accidental de om într-un mediu diferit de cel al prezentei sale naturale; - sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMNP) - sistem automatizat de transmitere în timp real cãtre compania nationala autorizata a localizarii navelor, a capturilor realizate şi a efortului de pescuit depus pentru realizarea acestora. ART. 5 Fondul piscicol din bazinele piscicole naturale, astfel cum sunt prevãzute la art. 3 pct. 1 şi cum sunt definite la art. 4, aparţine domeniului public de interes naţional şi local. ART. 6 Fondul piscicol din amenajãrile piscicole, precum şi amenajãrile piscicole, astfel cum sunt prevãzute la art. 3 pct. 2 şi cum sunt definite la art. 4, pot aparţine, dupã caz, domeniului public de interes naţional sau local ori domeniului privat. ART. 7 (1) Strategia în domeniul conservãrii biodiversitatii din bazinele piscicole naturale este atributia autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului. (2) Strategia în domeniul protecţiei fondului piscicol şi pescuitului din bazinele piscicole naturale, precum şi din bazinele piscicole amenajate, a acvaculturii şi valorificãrii producţiei, indiferent de forma de proprietate sau de administrare, se realizeazã de autoritatea publica centrala sau pentru agricultura şi alimentaţie împreunã cu autoritatea publica centrala care rãspunde de mediu. (3) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, precum şi autoritatea publica centrala care rãspunde de mediu vor sprijini din bugetul propriu realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevãzute în strategie. TITLUL II Pescuitul în bazinele naturale şi autorizarea pescuitului CAP. I Administrarea şi exploatarea fondului piscicol ART. 8 (1) Pentru administrarea fondului piscicol care aparţine domeniului public al statului, cu excepţia zonei administrate de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii" şi a celei administrate de Regia Nationala a Pãdurilor, se înfiinţeazã Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, instituţie publica cu personalitate juridicã, cu caracter financiar şi comercial, cu finanţare extrabugetara, în subordinea autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Sediul administrativ al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol este în municipiul Bucureşti. (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, precum şi patrimoniul acesteia se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor*).--------- *) În prezent, conform <>art. 11 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 739/2003 , conducerea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului se exercita de cãtre ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului. ART. 9 (1) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol administreazã bunuri de natura celor prevãzute la <>art. 135 alin. (4) din Constituţie şi în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia. (2) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol administreazã amenajãri piscicole, proprietate publica sau privatã a statului, care au ca destinaţie producerea de puiet, remonti şi reproducatori, necesari pentru repopularea bazinelor piscicole naturale. (3) Amenajãrile piscicole menţionate la alin. (2), nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, cu dotãrile şi construcţiile aferente, precum şi terenurile pe care acestea sunt amplasate se vor prelua, cu titlu gratuit, prin protocol de predare-primire, de la Agenţia Domeniilor Statului. (4) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol se subroga Companiei Naţionale "Apele Romane" - S.A. în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce rezulta din contractele legal încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv şi va încheia o convenţie pentru stabilirea condiţiilor economice de colaborare**). (5) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol este condusã de un consiliu de administraţie format din 5 membri numiţi pe criterii de competenta profesionalã, prin ordin al ministrului autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvacultura, iar unul dintre membrii acestuia este desemnat sa îndeplineascã funcţia de preşedinte, care este directorul general al companiei. (6) Durata mandatului membrilor consiliului de administraţie se stabileşte prin ordinul de numire şi nu poate fi mai mare de 4 ani. (7) Salarizarea membrilor consiliului de administraţie şi a personalului Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se face în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare.----------- **) Conform <>art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 20 septembrie 2002, s-a înfiinţat Administraţia Nationala "Apele Romane" prin reorganizarea Companiei Naţionale "Apele Romane" - S.A. şi prin preluarea activitãţii de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodãrire a apelor de la Compania Nationala "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodãrire a Apelor" - S.A. ART. 10 (1) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol are urmãtoarele atribuţii principale: a) aplica strategia nationala în domeniul protejãrii fondului piscicol şi gestionãrii durabile a acestuia, prin pescuit şi repopularea bazinelor piscicole naturale; b) elaboreazã metodologia de evaluare a fondului piscicol şi de stabilire a cotelor anuale de peşti şi alte vietuitoare acvatice şi le supune spre aprobare autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvacultura; c) urmãreşte exploatarea durabila prin pescuit a fondului piscicol administrat, la nivelul cotelor alocate din captura totalã admisibilã, şi concesioneaza fondul piscicol persoanelor juridice care au în obiectul de activitate pescuitul, prin autorizarea acestei activitãţi, cu respectarea prevederilor legale în domeniul gospodãririi apelor şi protecţiei mediului; d) stabileşte preţurile de pornire a licitaţiei pentru concesionarea fondului piscicol, în baza metodologiei prevãzute la lit. b), şi le supune aprobãrii autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvacultura; e) asigura refacerea prin repopulari a fondului piscicol din bazinele piscicole naturale; f) elaboreazã proiecte de reglementãri în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin semnarea acordurilor de aderare la convenţii şi organisme internaţionale, şi le supune aprobãrii autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvacultura; g) desfãşoarã orice alte activitãţi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare. (2) Ceilalţi administratori ai statului pentru fondul piscicol îndeplinesc, fiecare în zona lor de administrare, şi atribuţiile prevãzute la alin. (1). ART. 11 (1) Veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se constituie din: a) tarife pentru atestarea, licentierea şi autorizarea activitãţilor de pescuit comercial, recreativ/sportiv; b) valoarea redeventei obţinute din concesionarea fondului piscicol administrat; c) venituri provenite din activitãţi proprii. (2) Veniturile prevãzute la alin. (1) lit. b) rãmân la dispoziţia Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, având urmãtoarele destinaţii: a) finanţarea programelor de populare şi repopulare; b) finanţarea activitãţii de cercetare; c) dezvoltarea activitãţii proprii de acvacultura. ART. 12 (1) Reglementãrile specifice privind concesionarea fondului piscicol din bazinele piscicole naturale, precum şi condiţiile şi criteriile de participare la licitaţiile organizate în vederea concesionarii se stabilesc de cãtre autoritatea publica centrala care rãspunde de pescuit şi acvacultura şi, respectiv, autoritatea publica centrala care rãspunde de protecţia mediului, fiecare pentru zonele în care administratorii fondului piscicol sunt sub autoritatea lor, potrivit legii. (2) Deţinãtorii de contracte legal încheiate, care au ca obiect de activitate pescuitul în scop comercial sau recreativ/sportiv, cu vechii administratori, au drept de preferinta la concesionarea fondului piscicol. CAP. II Dreptul de pescuit şi autorizarea pescuitului ART. 13 (1) Dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se exercita, exceptând apele de munte şi ale zonei Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", prin Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Atribuirea dreptului de pescuit se face prin autorizare de cãtre administratorii fondului piscicol. (3) Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate. ART. 14 (1) Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în doua moduri: a) prin concesionare, pe baza de licitaţie publica, societãţilor comerciale, asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere; deţinãtorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preemţiune la concesionare; b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionisti în scopul exercitãrii pescuitului. (2) Condiţiile şi criteriile de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabilesc de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. (3) Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului, prin concesionare, asociaţiilor de pescari sportivi şi altor forme de asociere. (4) Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie de administratorii statului instituţiilor şi organizaţiilor de cercetare. (5) Condiţiile de participare la licitaţii în vederea obţinerii dreptului de pescuit în scop comercial şi a dreptului de organizare a pescuitului în scop recreativ/sportiv sunt stabilite, conform legislaţiei în vigoare şi prin reglementãri specifice, de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. ART. 15 Deţinãtorii de autorizaţii de pescuit pot fi: a) persoane juridice cu profil piscicol sau care au prevãzute în statut activitãţi piscicole; b) institute, centre şi staţiuni de cercetare din domeniul piscicol; c) asociaţii care desfãşoarã şi activitãţi piscicole; d) asociaţii de pescari sportivi; e) persoane fizice care au atestata calitatea de pescar profesionist. ART. 16 (1) Dreptul de pescuit obţinut în baza unei autorizaţii piscicole se exercita prin permisul de pescuit. (2) Permisul de pescuit este individual şi netransmisibil. (3) Persoanele juridice care au dobândit dreptul de pescuit în scop comercial prin concesionare elibereazã permise de pescuit individual pescarilor profesionisti angajaţi sau membrilor asociaţiei, în limita numãrului stabilit de administraţie. (4) Permisul de pescuit individual nu da dreptul titularului la angajarea de personal ajutator pentru activitatea de pescuit. (5) Modelul permisului de pescuit va fi stabilit prin ordin al ministrului autoritãţii publice centrale pentru agricultura şi alimentaţie. ART. 17 (1) Licenta/autorizaţia de pescuit se poate anula fãrã despãgubire dacã cel licenţiat/atestat nu îndeplineşte condiţiile stabilite prin aceasta. (2) În licenta/autorizaţia de pescuit în scop comercial şi în autorizaţia de pescuit recreativ/sportiv se vor specifica condiţiile de exercitare a pescuitului, metodele de pescuit, tipul şi numãrul uneltelor şi ambarcatiunilor de pescuit, numãrul pescarilor, cota de pescuit defalcata pe specii, precum şi alte mãsuri pentru asigurarea exploatãrii durabile a fondului piscicol. (3) Deţinãtorii unei autorizaţii de pescuit sunt obligaţi sa marcheze zonele care fac obiectul acesteia, sub controlul administratorilor statului. ART. 18 (1) Pentru derivatiile naturale sau artificiale ale unui curs de apa, reprezentate de brate secundare, canale de irigaţii sau tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apa. (2) În cazul în care o apa în regim neamenajat îşi schimba albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale beneficiarii autorizaţiei de pescuit iniţiale sunt autorizaţi piscicol atât pentru noua albie şi vechea albie rãmasã, cat şi pentru luciul de apa ce eventual ar aparea ca urmare a indiguirilor limitrofe efectuate. (3) Mãrirea suprafeţei unui luciu de apa în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulari pe cuveta sa determina extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacã luciul de apa exploatat piscicol inunda malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit este îndreptãţit sa pescuiasca în perimetrul inundat. CAP. III Exercitarea pescuitului ART. 19 Prin pescuit în scop comercial se înţelege capturarea pestelui şi a altor animale acvatice prin metode şi cu unelte admise de lege, de cãtre personal autorizat, în condiţiile prezentei legi. ART. 20 (1) Prin pescuit în scopuri ştiinţifice se înţelege capturarea pestelui şi a altor animale acvatice pentru studiul populatiilor, migratiilor şi impactului factorilor antropici asupra fondului piscicol, reproducerea artificiala în vederea refacerii prin repopulari a populatiilor vulnerabile şi periclitate şi pentru experimentarea de noi metode şi unelte de pescuit. (2) Pescuitul în scopuri ştiinţifice se poate efectua în orice perioada a anului, inclusiv în perioadele de prohibitie, în orice loc, cu orice unelte sau metode de pescuit, în baza unei autorizaţii speciale emise de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura. (3) În perioadele de prohibitie autorizaţia specialã se emite de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autoritãţii publice centrale de mediu. ART. 21 (1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undita şi cu lanseta, în scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal eliberat în condiţiile prezentei legi, cu respectarea regulilor prevãzute în anexa nr. 3. (2) Pescuitul recreativ/sportiv se poate exercita şi în amenajãri piscicole şi în lacuri de acumulare în care se practica piscicultura, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinãtorul sau administratorul fondului piscicol din acele lacuri. CAP. IV Paza fondului piscicol ART. 22 Administratorii şi beneficiarii dreptului de pescuit exercita cu personal specializat paza fondului piscicol şi controlul activitãţilor de pescuit şi exploatare a acestuia, combaterea braconajului, furturilor, distrugerilor şi degradãrilor. ART. 23 Personalul de paza este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzãtor. ART. 24 Personalul de paza pe timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu este asimilat personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii publice. ART. 25 Organizarea activitãţii de paza la nivelul structurilor teritoriale proprii este reglementatã prin statutul administratorilor. ART. 26 Unitãţile de poliţie, Garda de coasta, Poliţia de frontiera şi Jandarmeria, potrivit atribuţiilor ce le revin în temeiul legii, au obligaţia de a sprijini acţiunile de paza a fondului piscicol*).----------- *) Potrivit <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontiera Romane, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 81/2002 , în structura Inspectoratului General al Poliţiei de Frontiera nu mai figureazã Garda de coasta, astfel cum era prevãzut în <>art. 5 alin. (3) din Legea nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, republicatã, abrogatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 243/2002 . TITLUL III Piscicultura CAP. I Organizarea activitãţii de piscicultura ART. 27 Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura elaboreazã şi aplica unitar strategia dezvoltãrii şi politica economicã a Guvernului în domeniul pisciculturii, din amenajãrile piscicole, indiferent de zona geograficã, forma de proprietate şi modul de exploatare. ART. 28 Concesionarea fondului piscicol din proprietatea publica sau privatã a statului se face de cãtre Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, în condiţiile legii. ART. 29 (1) Utilizarea amenajãrilor piscicole pentru realizarea producţiei de peste şi alte animale acvatice, din domeniul public şi privat al statului, este obligatorie pentru toţi deţinãtorii. (2) Schimbarea folosintelor piscicole sau dezafectarea amenajãrilor piscicole se aproba fundamentat de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului. ART. 30 Autorizarea agenţilor economici care desfãşoarã activitate de piscicultura în amenajãri piscicole, indiferent de forma de proprietate, se face conform prezentei legi de cãtre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, prin direcţiile agricole. ART. 31 Autorizarea agenţilor economici care desfãşoarã activitate de piscicultura se face cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) face dovada ca este legal constituit şi are în obiectul de activitate piscicultura; b) face dovada ca are în posesie sau în exploatare bazine amenajate pentru piscicultura; c) face dovada ca se încadreazã în reglementãrile de protecţie a mediului şi a celor sanitar-veterinare. ART. 32 Controlul agenţilor economici autorizaţi care desfãşoarã activitate de piscicultura, indiferent de forma de proprietate, se exercita de cãtre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, prin Direcţia pescuit, piscicultura şi inspecţie, în conformitate cu prezenta lege*).-------------- *) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 9 iulie 2003. CAP. II Dezvoltarea activitãţii de piscicultura ART. 33 Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreunã cu alte autoritãţi publice centrale, cu sprijinul prefecţilor şi al consiliilor judeţene şi locale, vor identifica, în baza unor studii de specialitate, terenurile aparţinând proprietãţii publice şi private, care se preteaza la realizarea de amenajãri piscicole. ART. 34 Amenajãrile piscicole, indiferent de forma de proprietate, care prin degradare şi-au pierdut total sau parţial potenţialul de producţie, vor fi incluse de autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, în conformitate cu legea, în categoria terenurilor în curs de ameliorare. ART. 35 Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi autoritatea publica centrala de protecţie a mediului vor lua mãsuri pentru introducerea în cultura a unor specii valoroase de peşti, scop în care se vor realiza amenajãri piscicole specializate în reproducerea şi creşterea acestora (sturioni, pastrav, lipan, lostrita, coregon, chefal, cambula, anghila). ART. 36 În scopul dezvoltãrii acvaculturii autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura întreprinde mãsuri pentru stimularea realizãrii unor amenajãri specializate în reproducerea şi creşterea broaştelor, racilor, scoicilor şi a altor vietuitoare acvatice. TITLUL IV Inspecţia piscicolã ART. 37 (1) Urmãrirea respectãrii prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementãri în domeniu se realizeazã de cãtre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi de autoritatea publica centrala de protecţie a mediului, prin organisme de specialitate. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevãzute la alin. (1) autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura înfiinţeazã Inspecţia Piscicolã ca organism de specialitate. Pentru monitorizarea capacitãţii de pescuit naţional autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, în colaborare cu Inspectoratul Navigaţiei Civile şi cu Registrul Naval Roman, înfiinţeazã Fisierul Navelor şi Ambarcatiunilor de Pescuit**). (3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a organismelor de specialitate se aproba prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.------------- **) Potrivit <>art. 1^7 din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 29 august 1997, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 412/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 11 iulie 2002, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomã "Registrul Naval Roman" s-a înfiinţat Autoritatea Navala Romana, aceasta preluand toate drepturile şi obligaţiile celor doua persoane juridice care s-au desfiinţat. ART. 38 În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control personalul organismelor de specialitate are dreptul: a) de acces la bazinele piscicole, pe ambarcatiuni, la uneltele de pescuit, la punctele de colectare şi de livrare a pestelui, în fermele piscicole, pentru a constata modul cum sunt respectate reglementãrile piscicole şi cum sunt aplicate mãsurile de protecţie a fondului piscicol şi de combatere a furturilor şi braconajului; b) de control asupra lucrãrilor, construcţiilor şi instalaţiilor care au legatura cu pescuitul, creşterea pestelui şi protecţia fondului piscicol; c) de control al datelor şi documentelor în legatura cu pescuitul, originea şi circulaţia pestelui conform certificatului de origine şi circulaţie a produselor de origine animala; d) de control al modului cum sunt respectate reglementãrile privind protecţia fondului piscicol; e) de a constata faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni în domeniul pescuitului şi protecţiei fondului piscicol, pisciculturii şi circulaţiei pestelui, icrelor, produselor din peste, altor vietuitoare acvatice (broaste, raci şi scoici), precum şi de a întocmi documentele potrivit legii; f) de urmãrire a realizãrii cotelor alocate, a înregistrãrii capturilor, a marcarii navelor şi ambarcatiunilor şi a implementarii sistemului de supraveghere prin satelit; g) de inspecţie şi control pe navele şi ambarcatiunile de pescuit. TITLUL V Protecţia fondului piscicol ART. 39 Protecţia fondului piscicol se realizeazã prin prohibitia anuala a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege, precum şi prin orice alte mãsuri care sa asigure exploatarea durabila a fondului piscicol şi conservarea biodiversitatii. ART. 40 (1) Anual autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura împreunã cu autoritatea publica centrala de protecţie a mediului vor stabili, prin ordin comun, perioadele şi zonele de prohibitie a pescuitului. Ordinul se emite pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele tarii, la începutul lunii aprilie, dar nu mai târziu de 15 aprilie, şi este valabil pana la apariţia ordinului de prohibitie din anul urmãtor. (2) În scopul protecţiei fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti menţionate în anexa nr. 2 este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta. Prin ordinul de prohibitie se va specifica durata de prohibitie. ART. 41 (1) Autoritãţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibitie pot, în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate, sa modifice, prin ordin al ministrului, perioadele de prohibitie şi speciile prohibite stabilite în anexele nr. 1 şi 2, mentinand însã numãrul total de zile. (2) Pentru apele curgãtoare care constituie frontiera de stat perioadele de prohibitie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanta cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane. ART. 42 Pentru protecţia fondului piscicol se interzice folosirea urmãtoarelor unelte şi metode de pescuit: a) setci fixe, cu excepţia ohanelor, în zona litoralului marin; b) setci şi ave de orice tip, în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale; c) setci monofilament în toate apele; d) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific; e) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgãtoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime; f) pescuitul cu materiale explozive, precum şi cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel; g) pescuitul cu unelte din plasa în râurile şi lacurile naturale din zona de munte; h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu lostrita; i) pescuitul cu ostia, sulita, tepoaia, japca şi orice alt fel de unelte intepatoare sau agatatoare. ART. 43 (1) Prin ordin comun al autoritãţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului, în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolã, ce se delimiteaza în teren prin semne distincte. (2) Zonele de protecţie piscicolã pot fi: a) de protecţie a reproducerii, ce reprezintã locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului; b) de protecţie a diversitatii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic; c) de protecţie pentru iernarea pestelui. (3) Instituirea zonelor de protecţie se realizeazã la propunerea administratorilor statului. (4) Prin ordin comun al autoritãţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului, în zonele de protecţie piscicolã, pentru o anumitã perioada, pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice; b) lucrãri care impiedica migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea/bararea cursului apei, taierea şi recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip şi pietriş, colectarea ghetii; c) lucrãri în zona malurilor, precum şi taierea arborilor şi arbustilor de pe mal; d) admiterea în zona a ratelor şi gastelor domestice. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) activitãţile prevãzute la lit. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în urmãtoarele situaţii: a) când pescuitul se desfãşoarã în scopuri ştiinţifice sau de cercetare; b) din considerente de prevenire a inundatiilor. ART. 44 (1) Autoritatea publica centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreunã cu administratorii statului, încurajeazã şi promoveazã programele de redresare a populatiilor unor specii valoroase sau periclitate, prin: a) identificarea, amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere; b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, pastrav, lipan, lostrita şi alte specii cu valoare economicã şi ştiinţificã; c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor şi racilor; d) organizarea activitãţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea mãsurilor de refacere a populatiilor periclitate. (2) În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia sa ia mãsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulari. ART. 45 (1) Autoritatea publica centrala de protecţie a mediului, împreunã cu autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, va putea declara regiuni de crutare anumite pãrţi din Dunare, râuri, paraie, lacuri, canale, precum şi zone de la tarmul Marii Negre, ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea, reproducerea şi hranirea puietului şi adulţilor speciilor de organisme acvatice, cu excepţia perimetrelor care intra în competenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii", conform prevederilor legale. (2) În apele declarate regiuni de crutare se interzic, pe toatã perioada anului, orice gen de pescuit, inclusiv cu undita, precum şi alte activitãţi cum sunt recoltarea vegetatiei, extragerea balastului, vanatul, creşterea animalelor, turismul. (3) Administratorii au obligaţia sa marcheze perimetrele regiunilor de crutare şi sa asigure paza sau controlul respectãrii prevederilor legale. ART. 46 (1) În scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei urmãtoarele acţiuni şi activitãţi: a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului, amplasate în zona bazinelor piscicole; b) recoltarea stufului, papurei, rogozului şi a altor plante acvatice din bazinele piscicole, fãrã autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinta piscicolã; c) circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în Delta Dunãrii şi în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afarã traseelor aprobate de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii". Se excepteazã circulaţia pe cãile navigabile şi pe cele de acces la localitãţile care nu au alte cai de comunicaţie, precum şi circulaţia ambarcatiunilor autorizate în condiţiile legii; d) circulaţia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgãtoare din zona de munte, precum şi circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fãrã autorizaţia autoritãţii publice centrale care rãspunde de silvicultura; e) închiderea cu garduri şi prispe pescaresti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a garlelor de legatura, a baltilor şi terenurilor inundabile, dacã prin aceasta se impiedica accesul sau se pescuiesc pestii care migreaza în timpul viiturilor de apa sau în perioada de reproducere, precum şi scurgerea libera a apelor o data cu fondul piscicol din ele. Fac excepţie închiderile pescaresti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunãrii, în perioadele de viituri, autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publica centrala de protecţie a mediului şi de Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii"; f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicãrii pescuitului, fãrã acordul administratorului; g) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru peşti, a pintenilor, a cascadelor, toplitelor şi a altor instalaţii şi amenajãri cu scop piscicol; h) înfiinţarea de pepiniere şi crescatorii piscicole fãrã avizul autoritãţii publice centrale pentru agricultura şi alimentaţie; i) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescaresti, taluzurilor şi malurilor inierbate, precum şi distrugerea, degradarea sau micşorarea zonelor de protecţie a apelor; j) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în deriva pe mai mult de doua treimi din lãţimea râurilor, garlelor sau canalelor; k) reducerea din culpa a debitelor de apa în apele naturale, dacã prin aceasta se pericliteazã existenta fondului piscicol; l) deschiderea, închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice; m) pescuitul în zonele de protecţie specialã pentru iernarea pestelui; n) folosirea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, varse, vintire, precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de cãtre persoane fizice sau persoane juridice neautorizate, aruncarea sau depozitarea rumegusului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricãror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, paraielor, lacurilor, baltilor şi amenajãrilor piscicole; o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi pestilor; p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în incintele amenajãrilor piscicole; r) pescuitul reproducatorilor în perioada de prohibitie şi distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturala special marcate. (2) Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatica a tarii este permisã numai cu avizul autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului. ART. 47 (1) Dimensiunile minime ale speciilor de peşti şi alte animale acvatice, admise la pescuit în bazinele piscicole naturale, şi dimensiunile minime ale ochiului uneltelor de pescuit sunt prevãzute în anexa nr. 4. (2) În funcţie de rezultatele cercetãrilor şi de evoluţia mãrimii stocurilor, anexa nr. 4 poate fi modificatã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi a autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului. ART. 48 Persoanele juridice sau fizice, care îşi desfãşoarã activitatea în zona limitrofa bazinelor piscicole naturale, sunt obligate sa respecte reglementãrile privind conservarea şi protecţia fondului piscicol. ART. 49 (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate: a) sa echipeze prizele de apa cu instalaţii care sa împiedice pãtrunderea pestelui; b) sa menţinã în lacurile de acumulare niveluri de apa optime pentru iernarea şi dezvoltarea normalã a fondului piscicol, în condiţiile regulamentelor de gospodãrire a apelor, cu excepţia cazurilor de forta majorã; c) sa amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare; d) sa asigure debitul minim de apa necesar în vederea dezvoltãrii normale a fondului piscicol în aval de lacurile de acumulare. (2) Autoritatea publica centrala de protecţie a mediului, prin organismul sau specializat, va stabili condiţiile tehnice de îndeplinire a obligaţiilor prevãzute la alin. (1) şi va urmãri respectarea lor. ART. 50 Autoritatea publica centrala de protecţie a mediului şi autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, împreunã cu unitãţile de cercetare-proiectare de profil şi instituţiile de învãţãmânt superior de specialitate, precum şi Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, sub coordonarea Academiei Romane, vor efectua studii pentru evaluarea stocurilor existente şi a condiţiilor ce influenţeazã mãrimea acestora, pe baza cãrora sa fie adoptate mãsurile necesare pentru protecţie şi sa stabileascã capturile totale admisibile (TAC) ale speciilor de organisme acvatice cu valoare economicã şi/sau ştiinţificã ale cãror populaţii au atins niveluri critice sau sunt în pericol de dispariţie. ART. 51 Administratorii şi beneficiarii bazinelor piscicole ale statului au obligaţia: a) sa execute lucrãri curente de întreţinere a canalelor, garlelor, altor surse de alimentare cu apa şi a zonelor de pescuit; b) sa execute lucrãri de amenajare şi construcţii specifice pentru protecţia fondului piscicol din apele aparţinând domeniului public. ART. 52 (1) Avizarea construirii unor noi baraje sau centrale hidroelectrice va fi condiţionatã de existenta studiilor privind asigurarea debitelor minime permanente pe râuri, în aval de acestea, necesare vieţii, migrarii şi reproducerii speciilor de peşti şi a altor vietuitoare acvatice. (2) Barajele construite pe râuri vor fi echipate cu instalaţii care sa permitã migrarea pestilor, iar prizele de captare, cu dispozitive care sa împiedice aspirarea pestilor şi a altor vietuitoare acvatice, dacã pe baza studiilor ce se vor efectua acestea se impun. (3) Barajele şi centralele hidroelectrice noi vor fi echipate cu astfel de instalaţii, iar cele care urmeazã sa se construiascã pe Dunare vor fi prevãzute cu instalaţii speciale care sa permitã migrarea sturionilor şi scrumbiei de Dunare spre zonele de reproducere. În cazul în care din studiile realizate rezulta ca echiparea barajului cu trecatori este ineficienta, cu avizul autoritãţii publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi al autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului, deţinãtorul cu orice titlu al barajului va realiza amenajãri piscicole pentru producerea puietului din speciile afectate, amplasate în apropierea lacului de acumulare. Deţinãtorul cu orice titlu al barajului este obligat sa predea dupã receptionare, pentru exploatare, Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, instalaţiile sau amenajãrile piscicole, fãrã recuperarea valorii de investiţie aferente acestora. Procedura de avizare şi de recepţie a lucrãrilor privind instalaţiile speciale va fi elaborata, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura, cu avizul autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului, în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Pescuitul este interzis în aval de baraje pe o distanta, masurata de la bazinul de linistire, de 100 m pentru apele din zona montanã, de 300 m pentru apele curgãtoare din zona colinarã şi de 500 m pentru apele curgãtoare din zona de şes. Pentru apele de frontiera restricţiile de pescuit în zona barajelor se stabilesc prin convenţii şi acorduri internaţionale. TITLUL VI Raspunderi şi sancţiuni ART. 53 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, penalã, materialã sau civilã. ART. 54 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 400.000 lei la 800.000 lei urmãtoarele fapte sãvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ/sportiv al oricãror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat fãrã permis sau autorizaţie în cursuri de ape curgãtoare sau stãtãtoare, canale artificiale, Delta Dunãrii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorialã; b) pescuitul recreativ/sportiv al oricãror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, care se exercita în ape curgãtoare, stãtãtoare, canale artificiale, Delta Dunãrii, lacuri naturale sau de acumulare, ape maritime interioare şi în marea teritorialã sau în zone din acestea, în care pescuitul este interzis; c) refuzul de a prezenta, la cererea persoanelor împuternicite sa constate contravenţiile, permisul sau autorizaţia de pescuit. ART. 55 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 800.000 lei la 1.500.000 lei urmãtoarele fapte sãvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ în timpul nopţii; b) prinderea salmonidelor cu mana; c) pescuitul cu momeli metalice şi cu peşti artificiali în râurile populate cu lostrita; d) pescuitul recreativ/sportiv de cãtre o singura persoana în timpul unei zile de la rãsãritul şi pana la apusul soarelui: - mai mult de 10 bucãţi, în total, din speciile de pastrav, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide; - mai mult de 5 kg de peste, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cãrui greutate depãşeşte 5 kg, în apele domeniului public; e) pescuitul cu momeli naturale în apele de munte ce oferã condiţii de viata salmonidelor nominalizate de autoritatea publica centrala de protecţie a mediului; f) reţinerea de cãtre pescarii amatori a pestelui şi a altor vietuitoare acvatice pescuite sub dimensiunile minime prevãzute de lege; g) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpa a semnelor indicatoare aşezate în raza amenajãrilor piscicole. ART. 56 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei urmãtoarele fapte sãvârşite de persoane fizice: a) pescuitul lostritei fãrã autorizaţie specialã eliberata de autoritatea publica centrala care rãspunde de silvicultura; b) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau în deriva pe mai mult de doua treimi din lãţimea râurilor sau a canalelor; c) pescuitul cu siruri de muste artificiale în apele salmonicole; d) extragerea ghetii naturale din perimetrul zonelor de protecţie a faunei piscicole; e) circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în apele din Delta Dunãrii, în afarã traseelor aprobate de autoritatea publica centrala de protecţie a mediului; f) utilizarea la pescuit a setcilor şi avelor de orice fel în Complexul lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale; g) folosirea armelor de foc pentru pescuitul delfinilor şi al pestilor. ART. 57 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 1.200.000 lei la 1.400.000 lei urmãtoarele fapte sãvârşite de persoane fizice: a) pescuitul recreativ şi sportiv al oricãror specii de peste, precum şi al altor vietuitoare acvatice, exercitat în amenajãri piscicole, altele decât cele autorizate în acest scop; b) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasa sau cu pripoane în apele de munte; c) pescuirea oricãror specii de peste, crustacee, moluste sau alte vietuitoare acvatice, în perioadele şi în zonele de prohibitie. ART. 58 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei urmãtoarele fapte sãvârşite de persoane fizice: a) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgãtoare sau scurgerea apei, în parte sau în întregime, fãrã acordul proprietarului sau deţinãtorului folosinţei piscicole; b) introducerea de specii, rase sau hibrizi de peşti, altele decât cele existente în apele curgãtoare, stãtãtoare şi în amenajãrile piscicole, fãrã avizul autoritãţii publice centrale de protecţie a mediului; c) neluarea mãsurilor pentru prevenirea, combaterea şi stoparea extinderii epizootiilor, precum şi pentru nedeclararea apariţiei acestora organelor de specialitate; d) vânzarea puietului de peste în alte scopuri decât repopularea; e) executarea lucrãrilor de foraje hidrogeologice în amenajãrile piscicole fãrã autorizaţia proprietarului sau a titularului dreptului de folosinta piscicolã; f) aruncarea gunoaielor, a rumegusului de lemn, a resturilor menajere şi a oricãror alte materiale în albiile sau pe malurile cursurilor de ape curgãtoare, în albiile sau pe malurile apelor stãtãtoare, ale canalelor artificiale, lacurilor naturale şi de acumulare, apelor maritime interioare şi pe tarmul marii teritoriale, precum şi în perimetrul amenajãrilor piscicole. ART. 59 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei urmãtoarele fapte sãvârşite de persoane fizice: a) neanuntarea organelor de specialitate împuternicite în acest scop despre primirea la centrele de colectare a unor cantitãţi de peste sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevãzute de lege; b) pescuitul comercial al pestelui şi al altor vietuitoare acvatice sub dimensiunile minime, în procente mai mari decât cele prevãzute de lege; c) refuzul de a permite accesul la controlul în barci, şalupe şi alte ambarcatiuni, în autovehicule, în unitãţile de producţie şi în perimetrul bazinelor piscicole exploatate prin pescuit recreativ/sportiv sau comercial al personalului de specialitate împuternicit în acest scop. ART. 60 Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei urmãtoarele fapte sãvârşite de persoane fizice: a) distrugerea sau degradarea din culpa a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajãrilor piscicole; b) distrugerea sau degradarea din culpa a trecatorilor pentru peşti, a toplitelor şi a cascadelor podite; c) reducerea din culpa a debitului de apa pe cursurile de apa naturale sau amenajate, dacã prin aceasta se pericliteazã existenta faunei piscicole; d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpa a zonelor de protecţie perimetrala a amenajãrilor piscicole; e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care impiedica intrarea pestilor în sistemele de alimentare cu apa, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice; f) neluarea mãsurilor pentru curatarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare; g) neasigurarea debitului de apa necesar în vederea dezvoltãrii normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare. ART. 61 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei urmãtoarele fapte: a) prinderea pestelui cu unelte de plasa şi cu pripoane în râurile şi lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunãrii şi Prutului; b) pescuitul prin orice metode şi mijloace al pestilor sau al altor vietuitoare acvatice şi al reproducatorilor, în perioada de prohibitie, precum şi distrugerea pontelor depuse în zonele de reproducere naturala; c) reducerea debitului şi a volumului de apa în amenajãrile piscicole şi pe cursurile de apa, în scop de furt sau braconaj; d) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de cãtre persoane neautorizate a navoadelor, voloacelor, crasnicelor, setcilor, avelor, prostovoalelor, varselor, vintirelor sau a altor unelte de pescuit în scop comercial; e) importul, confecţionarea, producerea, deţinerea sau comercializarea uneltelor de pescuit din plasa monofilament; f) pescuitul comercial pe cursul Dunãrii şi Prutului, în zona de 500 metri în aval de baraj, precum şi pe toate apele curgãtoare; g) pescuitul comercial cu unelte de pescuit având ochiul de plasa sub dimensiunile minime prevãzute de lege; h) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescaresti sau cu unelte de pescuit de orice fel a canalelor şi a garlelor de legatura cu lacurile, baltile sau terenurile inundabile, fãrã autorizarea administratorilor statului; i) procurarea, transportul sau comercializarea pestelui, icrelor şi produselor din peste fãrã documente legale, dacã legea nu prevede circumstanţe agravante; j) furtul de peste prin orice mijloace şi metode din amenajãrile piscicole. (2) Tentativa se pedepseşte. ART. 62 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 5 ani la 10 ani urmãtoarele fapte: a) pescuitul electric, cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific, pescuitul cu materiale explozibile, cu substanţe toxice sau narcotice, pescuitul cu unelte de plasa monofilament, pescuitul neautorizat în timpul nopţii cu unelte de plasa; b) pescuitul sturionilor sau al lostritei sub dimensiunile legale în alt scop decât de repopulare; c) deţinerea, transportul sau comercializarea sturionilor, icrelor negre sau lostritei, fãrã documente legale. (2) Tentativa se pedepseşte. (3) Urmãrirea şi judecarea infracţiunilor prevãzute la alin. (1) se fac în regim de urgenta, potrivit procedurii privind infracţiunile flagrante. ART. 63 Când infracţiunile prevãzute la art. 61 şi 62 sunt sãvârşite de persoane cu atribuţii de constatare a infracţiunilor şi contravenţiilor, pedepsele se majoreazã cu 2 ani. ART. 64 Orice hotãrâre judecãtoreascã care pronunţa o condamnare pentru infracţiune în materie de pescuit poate exclude autorul infracţiunii din asociaţiile de pescuit pe o durata ce nu poate fi mai mica de un an şi mai mare de 3 ani. ART. 65 (1) Cuantumul amenzilor contravenţionale se indexeazã periodic, prin hotãrâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. (2) Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data comunicãrii acestuia, la judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvârşitã fapta. ART. 66 Cuantumul despãgubirilor datorate pentru pagube cauzate fondului piscicol prin fapte ce constituie infracţiuni se stabileşte de experţi, se hotãrãşte de instanţele judecãtoreşti şi revine persoanei juridice care gestioneazã patrimoniul piscicol aparţinând domeniului public sau amenajãrii piscicole. În cazul contravenţiilor prevãzute la art. 58 despãgubirile datorate pentru pagubele cauzate fondului piscicol se vor calcula în funcţie de preţul mediu de piata multiplicat de 5 ori pentru aceleaşi specii de peşti şi alte vietuitoare acvatice sau pentru acelaşi fel de bunuri. În situaţia în care contravenţiile s-au produs în perioada de prohibitie sau în perimetrul rezervaţiilor, al pepinierelor şi crescatoriilor piscicole, preţul pestilor şi al altor vietuitoare acvatice, luat în calcul la stabilirea despãgubirii, va fi dublu fata de preţul zilei pe piata din zona în care s-a sãvârşit fapta. ART. 67 (1) Sunt supuse confiscãrii uneltele şi ambarcatiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la sãvârşirea faptei. (2) Bunurile rezultate din sãvârşirea contravenţiei, constând în peste, icre, alte vietuitoare şi produse acvatice, sunt, de asemenea, supuse confiscãrii. (3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevãzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun, prin procesul-verbal încheiat, valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea fãcându-se venit la bugetul de stat. ART. 68 Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege se face, în afarã de organele de cercetare penalã, de personalul cu drept de control şi împuterniciţii autoritãţii publice centrale. ART. 69 Dispoziţiile prezentei legi se intregesc cu prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificãrile ulterioare*).--------------- *) <>Legea nr. 32/1968 a fost abrogatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 . Potrivit <>art. 48 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 , ori de câte ori într-o lege specialã sau un alt act normativ anterior se face trimitere la <>Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aceasta se va socoti facuta la dispoziţiile corespunzãtoare din <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 . TITLUL VII Dispoziţii finale ART. 70 Din veniturile Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol se poate aloca o cota de pana la 16% pentru finanţarea unor activitãţi de cercetare şi studii aplicative. ART. 71 În exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului piscicol, constatarea contravenţiilor şi a infracţiunilor piscicole, personalul împuternicit cu drept de control, al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, este asimilat personalului care îndeplineşte funcţii ce implica exerciţiul autoritãţii publice. ART. 72 Unitãţile de poliţie, Garda de coasta, Poliţia de frontiera şi Jandarmeria vor sprijini persoanele juridice cu activitate în domeniul piscicol, personalul împuternicit cu drept de control al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi al altor unitãţi cu activitate în domeniul piscicol, în organizarea şi desfãşurarea acţiunilor de prevenire şi combatere a fenomenului infractional şi contraventional din domeniul protecţiei fondului piscicol, pescuit, piscicultura, transportul şi comercializarea pestelui. ART. 73 (1) Terenurile ocupate de ape, din domeniul public şi privat, sunt scutite de taxe şi impozite. (2) Pentru clãdirile amplasate pe terenurile menţionate la alin. (1) se achitã taxele şi impozitele prevãzute de lege. ART. 74 (1) Contractele încheiate pentru exploatarea piscicolã a apelor din domeniul public şi privat al statului se renegociaza cu noua autoritate o data cu intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Noile contracte se vor încheia cu respectarea prevederilor prezentei legi. ART. 75 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta lege. ART. 76 Persoanele fizice cu domiciliul stabil în localitãţile din Rezervatia Biosferei "Delta Dunãrii" au dreptul de a pescui cu unelte proprii pentru consumul familial, fãrã plata vreunei taxe asupra produsului obţinut, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Consumul mediu pe zi pentru o familie se considera de 3 kg. ART. 77 (1) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi autoritatea publica centrala de protecţie a mediului emit reglementãri şi instrucţiuni în domeniul pescuitului, pisciculturii şi protecţiei faunei piscicole, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura întreprinde mãsuri de stimulare a infiintarii şi recunoaşterii organizaţiilor profesionale şi interprofesionale, constituite la libera lor initiativa, în scopul realizãrii unui pescuit raţional şi al îmbunãtãţirii condiţiilor de procesare şi comercializare a pestelui şi produselor din peste şi a calitãţii acestora. ART. 78 Autoritãţile publice centrale pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura şi de protecţie a mediului prezintã anual Guvernului, în comun, un raport asupra situaţiei pescuitului şi protecţiei faunei piscicole. ART. 79 La data intrãrii în vigoare a prezentei legi administratorii fondului piscicol natural sunt: a) Regia Nationala a Pãdurilor - pentru fondul piscicol din apele de munte; b) Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii" - pentru apele de pe teritoriul rezervatiei; c) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol - pentru celelalte ape aparţinând domeniului public şi privat al statului; d) consiliile locale. ART. 80 (1) Se înfiinţeazã Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc, organ consultativ al autoritãţii publice centrale care rãspunde de pescuit şi acvacultura, asupra tututor problemelor referitoare la reglementãrile privind accesul la zonele şi resursele piscicole, precum şi stabilirea modului de exercitare a activitãţilor de exploatare. (2) Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor se stabileşte regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc. ART. 81 Comitetul Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este compus din minimum 17 membri, dintre care vor fi desemnaţi prin vot în şedinţa de constituire un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. ART. 82 Funcţia de membru al Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc este onorifica şi da dreptul la indemnizaţie de transport, cazare şi la diurna pentru participarea la şedinţe. ART. 83 Autoritatea publica centrala care rãspunde de pescuit şi acvacultura asigura secretariatul tehnic şi cheltuielile de funcţionare ale Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc. ART. 84 (1) Membrii Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc sunt nominalizaţi de cãtre autoritatea publica centrala care rãspunde de pescuit şi acvacultura. (2) Prin ordinul de înfiinţare a Comitetului Consultativ Naţional pentru Sectorul Pescaresc se vor nominaliza membrii care reprezintã urmãtoarele instituţii, organizaţii sau domenii, dupã caz: a) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor*); b) Ministerul Finanţelor Publice; c) Ministerul de Interne*); d) Ministerul Administraţiei Publice*); e) Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului*); f) Ministerul Justiţiei; g) învãţãmânt şi cercetare ştiinţificã; h) Academia Romana; i) Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol; j) Inspecţia piscicolã; k) Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii"; l) Regia Nationala a Pãdurilor; m) asociaţii profesionale de profil; n) Patronatul Roman "Rompescaria"; o) asociaţia interprofesionala de profil; p) Asociaţia Generalã a Vanatorilor şi Pescarilor Sportivi.----------- *) Potrivit <>art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, se înfiinţeazã Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului prin comasarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor şi a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, care îşi înceteazã activitatea. Prin art. 5 alin. (1) din aceeaşi ordonanta de urgenta, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin comasarea Ministerului de Interne şi a Ministerului Administraţiei Publice. ART. 85 În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi autoritatea publica centrala pentru agricultura, alimentaţie şi silvicultura va elabora şi va reglementa, prin ordin al ministrului, pescuitul comercial în apele Marii Negre. ART. 86 <>Legea nr. 12/1974 privind piscicultura şi pescuitul, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 106 din 30 iulie 1974, <>Hotãrârea Guvernului nr. 971/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 10 ianuarie 1995, sintagma aflate în afarã cursurilor de apa din cuprinsul alin. (5) al art. 3, sintagma sau amenajate din cuprinsul alin. (3) al art. 5, precum şi sintagma piscicultura, pescuit din cuprinsul alin. (1) al <>art. 33 din Legea apelor nr. 107/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga. ANEXA 1 PERIOADELE, DURATELE ŞI ZONELE DE PROHIBITIE A PESCUITULUI Pescuitul oricãror specii de peşti, crustacee, moluste şi al altor vietuitoare acvatice este prohibit, dupã cum urmeazã: 1. în apele colinare, de şes şi ale Dunãrii cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie; 2. în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale în perioada de la 1 aprilie pana la 30 iunie; 3. în stufariile din Complexul Razelm-Sinoe şi în fata acestora pe o distanta de 50 de metri spre larg, precum şi în lacul Zmeeica, în tot cursul anului; 4. în Dunare, în fata garlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de câte 500 de metri de ambele pãrţi ale gurilor de vãrsare, precum şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie pana la 15 iunie; 5. la gura de vãrsare în Dunare a râurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt şi Jiu, pe o distanta de 1 km de ambele pãrţi ale gurilor şi pe cursul acestor râuri pe o distanta de 10 km de la confluenta, în perioada de la 1 martie pana la 1 iulie; 6. în fata gurii Dunãrii-Meleaua Sfantu Gheorghe pana la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie pana la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetãrilor ce se vor efectua, Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunãrii" va stabili anual zonele de prohibitie a pescuitului cu taliene; 7. cu navoadele de orice tip în Delta şi lunca inundabila a Dunãrii, în perioada de la 15 aprilie pana la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie pana la 1 octombrie; 8. în apele de munte, diferenţiat pe zonele geografice, pentru pastravul indigen, fantanel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie pana la 30 aprilie, iar pentru pastravul curcubeu, lipan şi lostrita, în perioada de la 1 ianuarie pana la 31 mai; 9. pescuitul recreativ pe cursul unei ape curgãtoare pe o distanta de 60 metri în aval şi pe cursul unei salbe de iazuri, atât pe o distanta de 60 metri în amonte de primul iaz şi 50 metri în aval de ultimul iaz în salba, cat şi pe tronsoanele de canal sau pe cursurile de apa dintre iazuri; 10. pescuitul comercial pe cursul unei ape curgãtoare în zona de 200 metri în aval de baraj. ANEXA 2 REGLEMENTAREA pescuitului anumitor specii de peşti Se interzice pescuitul anumitor specii de peşti, dupã cum urmeazã: 1. sturionilor şi al scrumbiei, în tot cursul anului în fata gurilor de vãrsare a Dunãrii în Marea Neagra, pe o adancime de 5 km în largul marii şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte 1 km de o parte şi de alta a axului bratelor Sfantu Gheorghe şi Sulina. În fata bratului Chilia lãţimea coridorului interzis este de 1 km spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita apelor teritoriale romane; 2. sturionilor, în tot cursul anului, cu carmace şi carmacute în senalul Dunãrii, inclusiv bratele sale, iar în zona litorala, în perioada de la 15 februarie pana la 15 mai, cu carmace şi ohane; 3. sturionilor, în urmãtoarele perioade: a) în sectorul de la Marea Neagra pana la gura Prutului, în perioada de la 15 martie pana la 15 aprilie; b) în sectorul de la gura Prutului pana la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie pana la 15 mai; c) în sectorul de la gura Timocului pana la barajul Porţile de Fier II, în perioadele stabilite de comun acord cu partea iugoslava, cuprinse între 15 mai pana la 30 iunie; 4. scrumbiei de Dunare, în perioadele şi zonele urmãtoare: a) în sectorul de la Marea Neagra pana la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie pana la 1 mai; b) în sectorul Ceatalul Ismail-Vadu Oii, 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie pana la 15 mai; c) în sectorul de la Vadu Oii pana la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 17 aprilie pana la 1 iulie; 5. lostritei, fãrã autorizaţie specialã; 6. sturionilor, sub dimensiunea legalã, în alte scopuri decât repopularea; 7. stiucii, 40 de zile consecutive, diferenţiat pe zone stabilite prin ordinul de prohibitie anuala a pescuitului; 8. salmonidelor cu momeli naturale; 9. în Marea Neagra, pescuitul cu setci şi paragate de calcan, în perioada februarie-mai. 10. Pe baza cercetãrilor de specialitate se vor stabili anual perioade de interzicere a pescuitului rechinului. ANEXA 3 CONDIŢIILE care trebuie îndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ în apele aparţinând domeniului public 1. Pescuitul recreativ este permis numai în cursul zilei, de la rãsãritul şi pana la apusul soarelui, cu respectarea urmãtoarelor reguli: a) în apele curgãtoare şi stãtãtoare din zona montanã, numai cu o singura undita cu cel mult 2 carlige sau cu o lanseta; b) în apele din zona colinarã şi de şes, pe tot cursul Dunãrii şi pe bratele sale, în Delta Dunãrii, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu câte 2 carlige fiecare; c) în apele teritoriale ale Marii Negre, cu cel mult 2 undite, 2 lansete sau 2 taparine, cu câte 10 carlige fiecare. 2. Pescuitul recreativ se practica de pe mal în Dunarea teritorialã de la Bazias pana la vãrsarea ei în mare, în Delta şi în lunca inundabila a Dunãrii, în râurile de munte, colinare şi de şes cu zonele lor inundabile, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice. În amenajãrile piscicole destinate acestui scop, în balti, lacuri naturale, lacuri de acumulare, lacuri litorale şi în zona economicã exclusiva a Marii Negre pescuitul recreativ se practica de pe mal şi din barca. În timpul iernii pescuitul recreativ se poate practica şi de pe gheaţa, cu excepţia zonelor de protecţie specialã a iernarii pestelui. 3. La pescuitul recreativ se folosesc momeli naturale şi artificiale, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale. 4. În timpul unei zile de pescuit recreativ, în apele din zona colinarã şi de şes, în reţeaua de canale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice, Dunarea cu lunca sa inundabila, Delta Dunãrii şi Marea Neagra se pot pescui cel mult 5 kg de peste sau numai un singur peste, dacã greutatea lui depãşeşte 5 kg. În apele de munte cu salmonide se pot pescui de cãtre un pescar cel mult 10 bucãţi în total, din speciile: pastrav indigen, pastrav curcubeu, fantanel, lipan şi coregon. ANEXA 4 DIMENSIUNILE minime ale pestilor şi ale altor vietuitoare acvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit 1. Dimensiunile minime, în centimetri, ale pestilor şi ale altor vietuitoare acvatice, care pot fi pescuite în apele de suprafata din România, inclusiv în Marea Neagra, sunt urmãtoarele:
1.1. avat (Aspius aspius) 30
1.2. aterina (Atherina mochon) 7
1.3. babusca (Rutilus rutilus) 15
1.4. batca (Blicca bjoerkna) 15
1.5. biban (Perca fluviatilis) 12
1.6. crap (Cyprinus carpio) 35
1.7. caras (Carassius auratus) 15
1.8. caracuda (Carassius carassius) 17
1.9. cosac (Abramis sp.) 25
1.10. clean (Leuciscus cephalus) 25
1.11. cega (Acipenser ruthenus) 45
1.12. coregon (Coregonus sp.) 22
1.13. calcan (Scophthalmus maeoticus) 40
1.14. cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20
1.15. chefal (Mugil sp.) 25
1.16. fusar (Aspro streber) 12
1.17. gingirica (Clupeonela cultiventris) 7
1.18. hamsie (Engraulis encrasicholus) 7
1.19. lin (Tinca tinca) 25
1.20. lipan (Thymallus thymallus) 25
1.21. lostrita (Hucho hucho) 65
1.22. morunas (Vimba vimba) 25
1.23. mreana (Barbus barbus) 27
1.24. morun (Huso huso) 170
1.25. nisetru (Acipenser guldenstaedti) 140
1.26. oblete (Alburnus alburnus) 12
1.27. platica (Abramis brama) 25
1.28. pastrav (Salmo sp.) 20
1.29. pastruga (Acipenser stellatus) 100
1.30. rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15
1.31. rizeafca (Alosa caspio) 15
1.32. sabita (Pelecus cultratus) 20
1.33. rechin (Squalus acanthias) 100
1.34. scobar (Chondrostoma) 20
1.35. somn (Silurus glanis) 50
1.36. scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22
1.37. scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23
1.38. stavrid (Trachurus mediteraneus) 12
1.39. salau (Stizostedion sp.) 40
1.40. stiuca (Esox lucius) 40
1.41. sip (Acipenser sturio) 110
1.42. sprot (Spratus spratus) 7
1.43. vaduvita (Leuciscus idus) 30
1.44. viza (Acipenser nudiventris) 100
1.45. raci (Astacus sp.) 9
1.46. scoica de rau (Unio pictorum) 8
1.47. broaste (Rana sp.) 30 g/buc.
c) ● pescuitul activ (traul): sprot 2a - 0,7 cm;
hamsie 2a - 0,10 cm;
stavrid 2a - 0,12 cm;
● pescuitul stationar (unelte pasive):
la talian 2a - 0,8 cm;
la setca 2a - 0,100 cm.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
