Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 188 din 1 octombrie 2000 (*republicata*) privind executorii judecatoresti
___________ *) Republicatã în temeiul art. II din Legea nr. 151/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 11 iulie 2011, dându-se textelor o nouã numerotare. Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000 şi a mai fost modificatã şi completatã prin: - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2001 pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 6 februarie 2001, aprobatã prin Legea nr. 360/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 12 iulie 2001; - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 9 mai 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 540/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 17 octombrie 2001; - Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 493/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002, şi abrogatã ulterior prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor mãsuri necesare în procesul de integrare europeanã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 332/2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006; - Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006; - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 decembrie 2007, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 151/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 11 iulie 2011; - Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010; - Legea nr. 154/2011 pentru completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 19 iulie 2011.
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Executarea silitã a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectueazã de cãtre executorii judecãtoreşti, dacã legea nu prevede altfel. (2) Executorii judecãtoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor. ART. 2 (1) Executorii judecãtoreşti sunt învestiţi sã îndeplineascã un serviciu de interes public. (2) Actul îndeplinit de executorul judecãtoresc, în limitele competenţelor legale, purtând ştampila şi semnãtura acestuia, precum şi numãrul de înregistrare şi data, este act de autoritate publicã şi are forţa probantã prevãzutã de lege. ART. 3 (1) La cererea executorului judecãtoresc cei care datoreazã sume de bani debitorului urmãrit ori deţin alte bunuri ale acestuia, supuse urmãririi potrivit legii, au obligaţia sã dea informaţiile necesare pentru efectuarea executãrii silite. (2) Executorul judecãtoresc este obligat sã pãstreze secretul informaţiilor primite, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 4 Coordonarea şi controlul activitãţii executorilor judecãtoreşti se exercitã de cãtre Ministerul Justiţiei. ART. 5 Activitatea executorilor judecãtoreşti se înfãptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale pãrţilor şi ale altor persoane interesate, fãrã deosebire de rasã, de naţionalitate, de origine etnicã, de limbã, de religie, de sex, de apartenenţã politicã, de avere sau de origine socialã. ART. 6 Executorii judecãtoreşti nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competenţa lor decât în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
CAP. II Competenţa executorilor judecãtoreşti
ART. 7 Executorul judecãtoresc are urmãtoarele atribuţii: a) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii; b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare; c) comunicarea actelor de procedurã; d) recuperarea pe cale amiabilã a oricãrei creanţe; e) aplicarea mãsurilor asigurãtorii dispuse de instanţa judecãtoreascã; f) constatarea unor stãri de fapt în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã civilã; g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de cãtre debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã civilã; h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplatã a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, dupã caz; i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui. ART. 8 Executorii judecãtoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel în raza cãreia se aflã judecãtoria pe lângã care funcţioneazã, dacã prin lege nu se dispune altfel. ART. 9 (1) În cazul prevãzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia curţii de apel în a cãrei razã teritorialã urmeazã sã se facã executarea. (2) În cazul urmãririi silite a bunurilor este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia curţii de apel în a cãrei razã teritorialã sunt situate sau se aflã acestea. Dacã bunurile urmãribile se aflã în circumscripţiile mai multor curţi de apel, competenţa aparţine oricãruia dintre executorii judecãtoreşti care funcţioneazã pe lângã una dintre acestea. (3) În cazul prevãzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia curţii de apel unde sunt situate sau se aflã bunurile în privinţa cãrora s-a dispus aplicarea acestei mãsuri. (4) În cazul prevãzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia curţii de apel în a cãrei razã teritorialã se va face constatarea. (5) În celelalte cazuri prevãzute la art. 7 este competent orice executor judecãtoresc învestit de partea interesatã. ART. 10 (1) Executorii judecãtoreşti pot fi recuzaţi în cazul în care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 şi 9 din Codul de procedurã civilã. (2) Executorul judecãtoresc pentru care este cerutã recuzarea poate declara cã se abţine. (3) Partea interesatã poate cere instanţei de executare recuzarea executorului judecãtoresc imediat ce a aflat despre una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1), dar numai pânã la încheierea executãrii silite. Încheierea instanţei prin care s-a încuviinţat ori s-a respins abţinerea, precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea nu sunt supuse niciunei cãi de atac. (4) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. (5) Încheierea prin care s-a hotãrât recuzarea va arãta în ce mãsurã actele îndeplinite de executorul judecãtoresc recuzat vor fi pãstrate. ART. 11 (1) Conflictele de competenţã între birourile executorilor judecãtoreşti situate în aceeaşi circumscripţie a unei judecãtorii se soluţioneazã de acea judecãtorie, la sesizarea pãrţii interesate. (2) Când conflictul intervine între birouri de executori judecãtoreşti situate în circumscripţii diferite, competenţa aparţine judecãtoriei în a cãrei circumscripţie se aflã biroul executorului judecãtoresc cel dintâi sesizat. (3) Conflictele de competenţã se soluţioneazã de urgenţã şi cu precãdere. (4) Instanţa se pronunţã în toate cazurile, motivat, prin încheiere irevocabilã.
CAP. III Organizarea activitãţii executorilor judecãtoreşti
SECŢIUNEA 1 Organizarea şi funcţionarea birourilor executorilor judecãtoreşti ART. 12 (1) Activitatea executorilor judecãtoreşti se desfãşoarã în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori judecãtoreşti asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzãtor. (2) Prin asocierea în cadrul unei societãţi profesionale executorul judecãtoresc nu îşi pierde dreptul la biroul individual. (3) Executorul judecãtoresc sau executorii judecãtoreşti asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecãtoreşti stagiari, alt personal de specialitate, precum şi personal auxiliar corespunzãtor, necesar pentru desfãşurarea activitãţii biroului. ART. 13 (1) Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte evidenţa birourilor de executori judecãtoreşti şi lucrãrile privind numirea şi încetarea funcţiei de executor judecãtoresc. (2) Numãrul executorilor judecãtoreşti se stabileşte şi se actualizeazã anual de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, în funcţie de cerinţele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numãrul locuitorilor, în aşa fel încât la 15.000 de locuitori sã revinã cel puţin un executor judecãtoresc. Numãrul executorilor judecãtoreşti din circumscripţia unei instanţe nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea numãrului executorilor judecãtoreşti se va avea în vedere şi numãrul executorilor judecãtoreşti stagiari care au promovat examenul de definitivat. ART. 14 În circumscripţia unei judecãtorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecãtoreşti, a cãror competenţã se întinde pe tot cuprinsul curţii de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã judecãtoria. ART. 15 Executor judecãtoresc poate fi persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii: a) are cetãţenia românã şi domiciliul în România; b) are capacitatea deplinã de exerciţiu; c) este licenţiatã în drept; d) nu are antecedente penale şi se bucurã de o bunã reputaţie; e) cunoaşte limba românã; f) este aptã din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecãtoresc stagiar şi a promovat examenul de definitivat sau, dupã caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridicã şi a promovat concursul sau examenul de admitere în profesie. Sunt scutite de examen persoanele care au exercitat timp de 5 ani funcţia de judecãtor, procuror sau avocat, cu condiţia sã fi promovat examenul de definitivat în profesia din care provin. ART. 16 (1) Executorul judecãtoresc este numit de ministrul justiţiei, în circumscripţia unei judecãtorii, în baza cererii celui interesat şi dupã verificarea îndeplinirii condiţiilor prevãzute la art. 15. (2) Tabloul executorilor judecãtoreşti se întocmeşte şi se actualizeazã anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. Tabloul executorilor judecãtoreşti se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite instanţelor judecãtoreşti. ART. 17 (1) În termen de 90 de zile de la numirea în funcţie, fiecare executor judecãtoresc este obligat sã îşi înregistreze numirea la curtea de apel în a cãrei circumscripţie îşi are biroul individual sau constituit în asociere. Pentru aceastã înregistrare, executorul judecãtoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnãturã personale. (2) Ministrul justiţiei poate, în cazuri temeinic justificate, sã prelungeascã acest termen. (3) Neîndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) atrage de drept revocarea din funcţie a executorului judecãtoresc. ART. 18 (1) Dupã numirea în funcţie executorul judecãtoresc va depune jurãmântul în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sau a reprezentanţilor acestora. (2) Jurãmântul are urmãtorul conţinut: "Jur sã respect Constituţia şi legile ţãrii, sã-mi îndeplinesc cu onoare şi probitate, cu conştiinţã şi fãrã pãrtinire atribuţiile ce-mi revin şi sã pãstrez secretul profesional. Aşa sã-mi ajute Dumnezeu!" (3) Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimbã potrivit credinţei religioase a executorului judecãtoresc. Executorul judecãtoresc fãrã confesiune va depune jurãmântul fãrã formula religioasã, pe conştiinţã şi onoare. (4) La depunerea jurãmântului se încheie un proces-verbal în douã exemplare, semnate de persoanele menţionate la alin. (1) şi de cel interesat. Un exemplar al procesului-verbal se pãstreazã la grefa curţii de apel şi celãlalt exemplar se înmâneazã executorului judecãtoresc respectiv. (5) Executorii judecãtoreşti intrã în exerciţiul funcţiunii numai dupã depunerea jurãmântului. ART. 19 Poate fi executor judecãtoresc stagiar cel care: a) îndeplineşte condiţiile cerute la art. 15 lit. a)-f); b) a promovat concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecãtoresc, organizat de Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei; c) se aflã în perioada de stagiu, pânã la promovarea examenului de capacitate; d) este angajat într-un birou de executor judecãtoresc. ART. 20 (1) Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecãtoresc se organizeazã anual sau ori de câte ori este necesar, de Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti, sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei. (2) Data şi locul de desfãşurare a concursului sau examenului se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. ART. 21 (1) Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecãtoresc şi examenul de definitivat se vor desfãşura în faţa unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, ai Ministerului Justiţiei şi cadre didactice din învãţãmântul superior de specialitate. (2) Condiţiile de desfãşurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi*), aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. ________ *) A se vedea Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 6 februarie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 22 (1) Executorul judecãtoresc este obligat sã încheie contract individual de muncã cu executorul judecãtoresc stagiar şi sã asigure formarea profesionalã a acestuia. (2) Executorul judecãtoresc poate delega executorul judecãtoresc stagiar sã îndeplineascã atribuţiile prevãzute la art. 7 lit. a)-e). (3) Verificarea formãrii profesionale şi a condiţiilor de încheiere a contractului individual de muncã al executorului judecãtoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecãtoreşti şi se stabileşte prin Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti*). __________ *) A se vedea Hotãrârea Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti nr. 19/2010 pentru aprobarea Statutului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi al profesiei de executor judecãtoresc, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 26 octombrie 2010, cu modificãrile ulterioare.
ART. 23 (1) Calitatea de executor judecãtoresc înceteazã: a) la cerere; b) prin pensionare sau în cazul constatãrii incapacitãţii de muncã, în condiţiile legii; c) prin desfiinţarea biroului executorului judecãtoresc, urmatã de neexercitarea fãrã justificare de cãtre titularul acestuia a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni; d) prin excluderea din profesie, dispusã ca sancţiune disciplinarã, în condiţiile prezentei legi; e) în cazul condamnãrii definitive pentru sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni care aduce atingere prestigiului profesiei; f) în cazul constatãrii vãditei sale incapacitãţi profesionale, exprimatã şi prin anularea sau desfiinţarea irevocabilã de cãtre instanţa de judecatã a unui numãr de executãri silite reprezentând 10% din dosarele de executare instrumentate sau a unor acte de executare întocmite în cel mult 20% din dosarele de executare instrumentate într-un an calendaristic; g) în cazul în care executorul judecãtoresc nu mai îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 15 lit. a), b), d), e) şi f); h) prin deces. (2) Încetarea calitãţii de executor judecãtoresc se constatã sau se dispune, dupã caz, de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sau din oficiu. ART. 24 Exerciţiul funcţiei de executor judecãtoresc se suspendã: a) în situaţiile prevãzute la art. 49 lit. d) şi la art. 50 alin. (1); b) în cazurile de incompatibilitate prevãzute la art. 42, precum şi în cazul interdicţiilor prevãzute de lege; c) în caz de neplatã a contribuţiilor bãneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora, pânã la achitarea lor integralã; d) în caz de incapacitate temporarã de muncã; e) la cererea executorului judecãtoresc, pentru motive întemeiate. ART. 25 (1) În cazurile prevãzute la art. 24 lit. a), b) şi c) suspendarea se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (2) În cazul prevãzut la art. 24 lit. d) executorul judecãtoresc are obligaţia de a informa de îndatã Camera executorilor judecãtoreşti din care face parte, care va solicita ministrului justiţiei sã ia act de aceastã împrejurare. (3) În cazul prevãzut la art. 24 lit. e) suspendarea se aprobã de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (4) Suspendarea înceteazã dacã au dispãrut împrejurãrile care au determinat-o, dispoziţiile privind luarea mãsurii fiind aplicabile în mod corespunzãtor.
SECŢIUNEA a 2-a Camera executorilor judecãtoreşti ART. 26 (1) În circumscripţia fiecãrei curţi de apel funcţioneazã câte o Camerã a executorilor judecãtoreşti, cu personalitate juridicã. (2) Din Camera executorilor judecãtoreşti fac parte toţi executorii judecãtoreşti din circumscripţia curţii de apel respective. ART. 27 (1) Camera executorilor judecãtoreşti este condusã de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri. (2) Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generalã a executorilor judecãtoreşti, pentru o perioadã de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecãtoreşti. (3) Preşedintele colegiului director reprezintã Camera executorilor judecãtoreşti în raporturile acesteia cu terţii. El primeşte pentru activitatea depusã o indemnizaţie al cãrei cuantum este stabilit de adunarea generalã. (4) Colegiul director are un secretar salarizat şi personal auxiliar, în numãrul şi structura stabilite de adunarea generalã. ART. 28 Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti are urmãtoarele atribuţii principale: a) rezolvã plângerile pãrţilor împotriva executorilor judecãtoreşti şi executorilor judecãtoreşti stagiari, luând mãsurile corespunzãtoare, pe care le aduce la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti; b) deleagã, în cazuri excepţionale, pentru o perioadã determinatã de cel mult 6 luni, un executor judecãtoresc pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor judecãtoresc, cu încunoştinţarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi a preşedintelui curţii de apel în a cãrei circumscripţie urmeazã sã îşi exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetatã decât dupã un an, în afara cazului în care executorul judecãtoresc delegat îşi dã acordul; c) informeazã Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti în legãturã cu activitatea birourilor executorilor judecãtoreşti şi asupra necesarului de executori judecãtoreşti şi executori judecãtoreşti stagiari; d) întocmeşte documentarea juridicã şi asigurã consultarea şi informarea curentã a executorilor judecãtoreşti; e) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei executorilor judecãtoreşti şi a contribuţiei membrilor sãi; f) procurã datele şi lucrãrile necesare pentru Buletinul executorilor judecãtoreşti şi asigurã difuzarea acestuia; g) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia şi de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti.
SECŢIUNEA a 3-a Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti ART. 29 (1) Executorii judecãtoreşti din România se constituie în Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti, organizaţie profesionalã cu personalitate juridicã, formatã din toţi executorii judecãtoreşti numiţi potrivit art. 16. (2) Organele de conducere ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sunt: congresul, consiliul şi preşedintele. (3) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este constituit din delegaţi ai fiecãrei Camere a executorilor judecãtoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, preşedinţii Camerelor executorilor judecãtoreşti şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (4) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se întruneşte anual la convocarea consiliului acesteia. ART. 30 (1) Convocarea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se face în termen de 7 zile de la data hotãrârii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi se va ţine în termen de cel puţin o lunã şi de cel mult douã luni de la data convocãrii. Camerele executorilor judecãtoreşti vor fi înştiinţate în scris şi prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecãtoreşti sunt obligate sã afişeze data convocãrii şi ordinea de zi la sediul lor şi la instanţele judecãtoreşti din circumscripţia în care funcţioneazã. (2) Camerele executorilor judecãtoreşti sunt obligate sã îşi aleagã delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (3) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este legal constituit în prezenţa a douã treimi din numãrul membrilor şi adoptã hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. (4) În cazul în care nu se realizeazã cvorumul cerut la alin. (3) se face o nouã convocare a Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti în aceleaşi condiţii, peste cel mult o lunã. La aceastã convocare Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este legal constituit prin prezenţa majoritãţii delegaţilor. Dacã nici atunci nu se realizeazã cvorumul legal, Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se amânã din nou şi va fi reconvocat de fiecare datã pânã la realizarea cvorumului prevãzut în prezentul alineat. ART. 31 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numãrul membrilor Camerelor executorilor judecãtoreşti sau la cererea majoritãţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecãtoreşti. (2) Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevãzute la art. 30 alin. (4). (3) Congresul extraordinar se va ţine în cel mult 30 de zile de la data convocãrii. ART. 32 (1) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti are urmãtoarele atribuţii: a) adoptã Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi pe cel al Casei de asigurãri; b) alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, precum şi alte organe stabilite prin statut; c) alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere ale Casei de asigurãri; d) alege şi revocã membrii Comisiei superioare de disciplinã, fiecare Camerã a executorilor judecãtoreşti având dreptul la câte un reprezentant; e) analizeazã şi aprobã raportul anual al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti; f) aprobã bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi al Casei de asigurãri; g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut. (2) Hotãrârile Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sunt obligatorii pentru toţi membrii acesteia. ART. 33 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este constituit din reprezentanţi ai fiecãrei Camere a executorilor judecãtoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt aleşi de cãtre Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti preşedintele şi 2 vicepreşedinţi. (2) Preşedintele reprezintã Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional. ART. 34 Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) solicitã ministrului justiţiei suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecãtoresc; b) aprobã cotele de contribuţie ale birourilor executorilor judecãtoreşti la Camera executorilor judecãtoreşti, precum şi pe cele ale Camerelor executorilor judecãtoreşti la Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti, potrivit statutului acesteia; c) propune ministrului justiţiei condiţiile de desfãşurare a concursului sau examenului de admitere în profesia de executor judecãtoresc şi a examenului de definitivat; d) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut. ART. 35 (1) În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se va organiza şi va funcţiona o casã de asigurãri pentru asigurarea de rãspundere civilã a executorilor judecãtoreşti, cu personalitate juridicã, în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (2) Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti va înfiinţa şi va administra, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Registrul electronic de publicitate a vânzãrii bunurilor supuse executãrii silite, ce va funcţiona ca un sistem informatic prin intermediul cãruia toţi executorii judecãtoreşti vor efectua publicitatea la nivel naţional a vânzãrii bunurilor mobile cu valoare mai mare de 2.000 de lei şi a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silitã. Prin hotãrâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti va fi stabilitã procedura de implementare a sistemului şi de raportare a datelor. _________ *) Alineatul (2) a fost introdus prin Legea nr. 154/2011 pentru completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti.
CAP. IV Drepturile şi îndatoririle executorului judecãtoresc
SECŢIUNEA 1 Drepturile executorilor judecãtoreşti ART. 36 Executorii judecãtoreşti îşi exercitã personal atribuţiile şi se bucurã de stabilitate în funcţie, neputând fi transferaţi în altã localitate, fãrã acordul lor, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 37 Activitatea executorului judecãtoresc, care îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 15 lit. c), este consideratã vechime în funcţie juridicã de specialitate. ART. 38 (1) În exercitarea profesiei executorii judecãtoreşti sunt ocrotiţi de lege. (2) Lovirea sau alte acte de violenţã sãvârşite împotriva executorului judecãtoresc în timpul exercitãrii profesiei şi în legãturã cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. ART. 39 (1) Executorii judecãtoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. În cazul executãrii silite a creanţelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt urmãtoarele: a) pentru creanţele în valoare de pânã la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executãrii silite; b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar pânã la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de pânã la 3% din suma care depãşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executãrii silite; c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar pânã la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de pânã la 2% din suma care depãşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executãrii silite; d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de pânã la 1% din suma care depãşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executãrii silite. (2) Ministrul justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale pentru persoanele cu venituri sub salariul de bazã minim brut pe ţarã garantat în platã, precum şi posibilitatea achitãrii acestora în mai multe tranşe. (3) Executorii judecãtoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotãrârilor judecãtoreşti de plata anticipatã a onorariului. (4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executãrii silite sunt în sarcina debitorului urmãrit, cu excepţia cazului în care creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacã prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut sã suporte cheltuielile de executare stabilite sau, dupã caz, efectuate dupã înregistrarea cererii de executare şi pânã la data realizãrii obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacã el a executat-o de bunãvoie. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat sã îşi îndeplineascã obligaţia, a executat-o de îndatã sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut sã suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecãtoresc şi, dacã este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusã de aceştia. (5) Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanşãrii executãrii silite; 2. onorariul executorului judecãtoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului, în faza de executare silitã; 4. onorariul expertului şi al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicitãţii procedurii de executare silitã şi cu efectuarea altor acte de executare silitã; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevãzute de lege ori necesare desfãşurãrii executãrii silite. ART. 40 Executorul judecãtoresc are dreptul la concediu de odihnã, în condiţiile stabilite prin statut. ART. 41 Executorii judecãtoreşti beneficiazã de drepturi de asigurãri sociale, pe baza contribuţiilor la sistemele de asigurãri sociale, în condiţiile legii. ART. 42 Exercitarea funcţiei de executor judecãtoresc este incompatibilã cu: a) activitatea salarizatã în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didacticã universitarã, activitatea artisticã, literarã şi publicisticã; b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului; c) desfãşurarea unor activitãţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; d) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societãţile în comanditã simplã sau pe acţiuni, administrator al unei societãţi cu rãspundere limitatã, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societãţi pe acţiuni, administrator al unei societãţi profesionale.
SECŢIUNEA a 2-a Îndatoririle şi rãspunderea executorilor judecãtoreşti ART. 43 Executorii judecãtoreşti şi personalul birourilor de executori judecãtoreşti au obligaţia sã pãstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţã în cadrul activitãţii lor, chiar şi dupã încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor în care legea sau pãrţile interesate îi elibereazã de aceastã obligaţie. ART. 44 (1) Executorii judecãtoreşti au obligaţia sã participe, cel puţin o datã la 3 ani, la programe de formare profesionalã continuã organizate de Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti, de camerele executorilor judecãtoreşti de pe lângã curţile de apel, de instituţii de învãţãmânt superior din ţarã sau din strãinãtate ori la alte forme de perfecţionare profesionalã. (2) Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti aprobã anual, la propunerea camerelor executorilor judecãtoreşti de pe lângã curţile de apel, programul de formare profesionalã continuã a executorilor judecãtoreşti. (3) Modul de organizare a activitãţilor de formare profesionalã continuã, precum şi modalitãţile de evaluare a îndeplinirii acestei obligaţii sunt prevãzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi şi de statutul profesiei. ART. 45 (1) Rãspunderea civilã a executorului judecãtoresc poate fi angajatã, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încãlcarea obligaţiilor sale profesionale. (2) Asigurarea de rãspundere profesionalã a executorului judecãtoresc se realizeazã prin Casa de asigurãri constituitã în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1). ART. 46 Este interzis executorilor judecãtoreşti sã dobândeascã direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au fãcut obiectul activitãţii de executare silitã. ART. 47 Rãspunderea disciplinarã a executorului judecãtoresc intervine pentru urmãtoarele abateri: a) nerespectarea secretului profesional; b) încãlcarea incompatibilitãţilor şi interdicţiilor prevãzute de lege; c) sãvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitãţii profesionale ori bunelor moravuri; d) neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesionalã a executorilor judecãtoreşti stagiari, angajaţi pe bazã de contract; e) întârzierea sistematicã şi neglijenţa în efectuarea lucrãrilor; f) absenţa nejustificatã de la birou; g) omisiunea de a efectua publicitatea vânzãrii prin Registrul electronic de publicitate a vânzãrii bunurilor supuse executãrii silite, conform prevederilor art. 35 alin. (2). ART. 48 (1) Acţiunea disciplinarã se exercitã de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti şi se judecã de Consiliul de disciplinã al acesteia, format din 3 membri aleşi de adunarea generalã a Camerei executorilor judecãtoreşti, pe o perioadã de 3 ani. (2) Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilã, care se efectueazã de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti. (3) Audierea celui în cauzã este obligatorie, acesta fiind îndreptãţit sã ia cunoştinţã de conţinutul dosarului şi sã-şi formuleze apãrarea. (4) Consiliul de disciplinã al Camerei executorilor judecãtoreşti citeazã pãrţile şi pronunţã o hotãrâre motivatã care se comunicã acestora. (5) Împotriva hotãrârii Consiliului de disciplinã al Camerei executorilor judecãtoreşti pãrţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioarã de disciplinã a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, care judecã în complet de 5 membri. Hotãrârea Comisiei superioare de disciplinã este definitivã şi poate fi atacatã cu recurs la curtea de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul profesional. (6) Procedura judecãrii abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 49 Sancţiunile disciplinare se aplicã în raport cu gravitatea faptelor şi constau în: a) mustrare; b) avertisment; c) amendã de la 500 lei la 3.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecãtoreşti în a cãrei razã teritorialã este situat biroul executorului judecãtoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinarã atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului judecãtoresc pânã la achitarea sumei. Hotãrârea definitivã constituie titlu executoriu; d) suspendarea din funcţie pe o duratã de la o lunã la 6 luni; e) excluderea din profesie. ART. 50 (1) În cazul în care împotriva executorului judecãtoresc s-a luat mãsura arestãrii preventive sau în cazul în care s-a pronunţat o hotãrâre judecãtoreascã de condamnare la o pedeapsã privativã de libertate, în primã instanţã, ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, va lua mãsura suspendãrii din funcţie a acestuia pânã la soluţionarea procesului penal, potrivit legii. (2) Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului judecãtoresc condamnat în condiţiile prevãzute la art. 23 alin. (1) lit. e), începând cu data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare. ART. 51 În caz de suspendare sau excludere din profesie ştampila, legitimaţia, registrele şi lucrãrile executorului judecãtoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnãturã, la Camera executorilor judecãtoreşti în a cãrei razã teritorialã este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecãtoreşti are obligaţia de a asigura continuarea lucrãrilor neexecutate.
CAP. V Desfãşurarea activitãţii executorilor judecãtoreşti
ART. 52 (1) Executarea silitã şi celelalte acte care sunt de competenţa executorului judecãtoresc se îndeplinesc la cerere, dacã legea nu dispune altfel. (2) Toate actele efectuate de executorul judecãtoresc se redacteazã în limba românã. (3) Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu înţeleg limba românã au dreptul sã ia cunoştinţã de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducãtor. ART. 53 (1) În îndeplinirea atribuţiilor lor executorii judecãtoreşti întocmesc procese-verbale, dacã prin lege nu se dispune altfel. (2) Un exemplar al proceselor-verbale întocmite rãmâne la executor, iar celelalte exemplare se comunicã instanţei de executare şi celor interesaţi, dupã caz. (3) La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuţiilor sale oricãrei persoane care justificã un interes. ART. 54 Executorul judecãtoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale Codului de procedurã civilã şi ale altor legi aplicabile în materie. ART. 55 (1) Actele privind executarea silitã se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecãtoresc, în timpul programului de lucru afişat în mod corespunzãtor sau la locul efectuãrii executãrii. (2) În cazul în care întocmirea unui act nu suferã amânare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit şi în afara programului de lucru. ART. 56 (1) Refuzul executorului judecãtoresc de a îndeplini un act sau de a efectua o executare silitã se motiveazã, dacã pãrţile stãruie în cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. (2) În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesatã poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţã de acest refuz la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã îşi are sediul biroul executorului judecãtoresc. (3) Judecarea plângerii se face cu citarea pãrţilor. În cazul admiterii plângerii instanţa indicã în hotãrâre modul în care trebuie întocmit actul. (4) Hotãrârea judecãtoriei este supusã recursului. (5) Executorul judecãtoresc este obligat sã se conformeze hotãrârii judecãtoreşti rãmase irevocabile. (6) Nerespectarea, cu rea-credinţã, de cãtre executorul judecãtoresc a obligaţiei stabilite în alin. (5) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani, iar dacã fapta a fost sãvârşitã din culpã, cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã. ART. 57 Actele îndeplinite de executorii judecãtoreşti, care prezintã erori materiale sau omisiuni vãdite, vor fi îndreptate sau completate de cãtre aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea pãrţilor, dacã lucrãrile cuprind date care fac posibilã îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluţiona de urgenţã. Despre îndreptarea sau completarea efectuatã se face menţiune pe toate exemplarele actului. ART. 58 (1) La cererea pãrţii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului judecãtoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile. (2) În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnãturilor originale se menţioneazã numele şi prenumele fiecãrui semnatar. (3) Duplicatul are aceeaşi forţã probantã ca şi originalul. ART. 59 În cazul îndeplinirii atribuţiilor prevãzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecãtoresc şi client sunt supuse, prin asemãnare, regulilor mandatului. Remiterea de cãtre client a înscrisului original constatator al creanţei constituie mandat de încasare a acesteia. ART. 60 (1) Actele executorilor judecãtoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecãtoreşti competente. (2) Activitatea executorilor judecãtoreşti este supusã controlului profesional, în condiţiile prezentei legi. ART. 61 Cei interesaţi sau vãtãmaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare, în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã civilã. ART. 62 (1) Controlul profesional se exercitã de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţionalã a Executorilor Judecãtoreşti, prin consiliul sãu de conducere, şi va avea în vedere: a) organizarea şi funcţionarea camerelor executorilor judecãtoreşti şi a birourilor executorilor judecãtoreşti; b) calitatea actelor şi lucrãrilor efectuate de executorii judecãtoreşti; c) comportarea executorilor judecãtoreşti în raporturile de serviciu, cu autoritãţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice. (2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecãtoreşti exercitarea controlului prevãzut la alin. (1) lit. b) şi c) în circumscripţia sa. ART. 63 (1) Biroul executorului judecãtoresc va avea arhivã şi registraturã proprii. (2) Arhiva activitãţii executorilor judecãtoreşti este proprietatea statului, se pãstreazã, se conservã şi se predã în condiţiile legii. (3) Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, înregistrarea şi îndosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum şi alte lucrãri cu caracter auxiliar necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii executorului judecãtoresc. ART. 64 Activitatea de arhivã şi de secretariat a birourilor executorilor judecãtoreşti se reglementeazã prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 65 Birourile de executori judecãtoreşti trebuie sã ţinã evidenţa financiar-contabilã, potrivit legii.
CAP. VI Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 66 (1) La cerere, executorii judecãtoreşti în funcţie, care la data începerii activitãţii potrivit art. 69 alin. (4) au o vechime în aceastã activitate de cel puţin 2 ani, precum şi cei care au o vechime de peste 2 ani în funcţii de specialitate juridicã indiferent de vechimea în activitatea de executor judecãtoresc, vor fi numiţi executori judecãtoreşti, cu respectarea dispoziţiilor art. 15 lit. a), b), d), e) şi f). (2) Executorii judecãtoreşti în funcţie, care nu opteazã în termen de 120 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi*) pentru continuarea activitãţii ca executor judecãtoresc, pot fi transferaţi în interesul serviciului în alte funcţii din sistemul justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege. (3) Executorii judecãtoreşti în funcţie, care la data începerii activitãţii potrivit dispoziţiilor prezentei legi nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1), vor fi angajaţi, prin grija camerelor executorilor judecãtoreşti, ca executori judecãtoreşti stagiari în cadrul unui birou din circumscripţia teritorialã a acestora. __________ *) Alineatul (2) a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 540/2001.
ART. 67 Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile executorilor judecãtoreşti constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, în condiţiile şi cu destinaţia prevãzute de lege, pentru taxele judiciare de timbru. ART. 68 (1) Prezenta lege intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se pune în aplicare la 90 de zile de la aceastã datã. (2) Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi**) va fi adoptat de Ministerul Justiţiei în termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. ___________ **) A se vedea asteriscul corespunzãtor art. 21 alin. (2).
ART. 69 (1) În termen de 150 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi***) executorii judecãtoreşti vor proceda la constituirea camerelor executorilor judecãtoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (2) În termen de 30 de zile de la constituirea camerelor executorilor judecãtoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti Congresul Uniunii va adopta Statutul profesiei de executor judecãtoresc. (3) Statutul prevãzut la alin. (2) se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Executorii judecãtoreşti îşi vor începe activitatea în birouri, conform prezentei legi, dupã 6 luni de la data intrãrii în vigoare a acesteia. _________ ***) Alineatul (1) a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 18/2001 pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, aprobatã prin Legea nr. 360/2001.
ART. 70 (1) La data începerii activitãţii birourilor de executori judecãtoreşti potrivit art. 69 alin. (4) birourile de executori judecãtoreşti de pe lângã judecãtorii şi tribunale îşi înceteazã activitatea. (2) Dosarele de executare silitã aflate în curs de soluţionare la data începerii activitãţii executorilor judecãtoreşti potrivit dispoziţiilor prezentei legi vor fi repartizate între birourile constituite, de cãtre un judecãtor delegat de la fiecare instanţã, cu respectarea dispoziţiilor art. 8 şi 9. O copie de pe dosar se pãstreazã sau, dupã caz, se trimite de cãtre judecãtorul delegat la instanţa de executare competentã. (3) În cazul în care douã sau mai multe birouri de executori judecãtoreşti sunt deopotrivã competente sã preia dosarele prevãzute la alin. (2), judecãtorul delegat va proceda dupã cum urmeazã: a) repartizarea se face biroului executorului judecãtoresc care a îndeplinit acte de executare în acel dosar, cu excepţia cazului în care creditorul manifestã altã opţiune; b) când repartizarea nu este posibilã potrivit lit. a), aceasta se face în mod echitabil între birourile competente. (4) Actele de executare îndeplinite înainte de repartizarea dosarelor potrivit alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data efectuãrii lor, rãmân valabile. ART. 71 Refuzul executorului judecãtoresc de a prelua dosarele repartizate de cãtre judecãtorul delegat şi de a îndeplini actele de procedurã privind executarea silitã în condiţiile şi la termenele stabilite de lege constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã potrivit dispoziţiilor art. 49 lit. d), dacã nu a fost sãvârşitã în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sã constituie infracţiune. ART. 72 Prezenta lege se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedurã civilã. ART. 73 La data începerii activitãţii birourilor de executori judecãtoreşti potrivit art. 69 alin. (4) se abrogã prevederile art. 138 şi 139 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţiile referitoare la salarizarea executorilor judecãtoreşti din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti****), republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare. __________ ****) Abrogatã ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, precum şi din cadrul altor unitãţi din sistemul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2007, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 247/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
