Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Puterea comunista instauratã în România începând cu data de 6 martie 1945 a exercitat, în special prin organele securitãţii statului, ca poliţie politica, o permanenta teroare impotriva cetãţenilor tarii, drepturilor şi libertãţilor lor fundamentale. Aceasta indreptateste accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politica, în condiţiile prezentei legi.
ART. 1
(1) Orice cetãţean roman sau cetãţean strãin care dupã 1945 a avut cetãţenie romana are dreptul de acces la propriul dosar întocmit de organele securitãţii, ca poliţie politica. Acest drept se exercita la cerere şi consta în studierea nemijlocitã a dosarului, eliberarea de copii de pe actele dosarului şi de pe înscrisurile doveditoare despre cuprinsul dosarului.
(2) Totodatã persoana, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmãritã de organele securitãţii statului, are dreptul, la cerere, sa afle identitatea agenţilor de securitate şi a colaboratorilor, care au contribuit cu informaţii la completarea acestui dosar.
(3) De drepturile prevãzute la alin. (1) şi (2) beneficiazã soţul supravieţuitor şi rudele pana la gradul al doilea inclusiv ale persoanei decedate, în afarã de cazul în care aceasta a dispus altfel.
(4) Exercitarea drepturilor prevãzute la alin. (1)-(3) se face personal sau prin reprezentant cu procura specialã şi autenticã.
ART. 2
Pentru a asigura dreptul de acces la informaţiile de interes public, orice cetãţean roman cu domiciliul în ţara sau în strãinãtate, precum şi presa scrisã şi audiovizuala, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autoritãţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legatura cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securitãţii, ca poliţie politica, a persoanelor care ocupa sau candideazã pentru a fi alese ori numite în urmãtoarele demnitati sau funcţii:
a) Preşedintele României;
b) deputat sau senator;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii;
d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor doua Camere, consilierii prezidentiali şi de stat;
e) prefect, subprefect, secretar general şi director în prefectura, secretar general al consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, primar, viceprimar, consilier judeţean, consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şefii serviciilor descentralizate în judeţe;
f) directorul şi adjunctii sãi la Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
g) inspector general al poliţiei, inspector general adjunct, director general, director, şef de serviciu şi şef de birou la nivel central şi judeţean, precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiteri angajaţi ai Ministerului de Interne;
h) persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda financiarã şi în organele vamale;
i) judecãtorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie şi de la Curtea Constituţionalã, procurorii de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, judecãtorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare, avocaţii şi notarii publici;
i) personalul diplomatic şi consular, cu excepţia celor care îndeplinesc funcţii tehnice sau administrative;
j) preşedintele, vicepreşedinţii, judecãtorii, consilierii de conturi, procurorii financiari şi prim-grefierul Curţii de Conturi;
k) preşedinte şi preşedinte de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, persoane cu funcţii de conducere din Fondul Proprietãţii de Stat, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurentei, ai Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, ai Comisiei Naţionale pentru Statistica şi ai Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie;
l) avocatul poporului şi adjunctii acestuia;
m) membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
n) membru în consiliile de administraţie ale societãţilor publice de radio şi de televiziune, patron, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice sau private de televiziune, radio sau presa scrisã, analisti politici şi asimilaţii acestora, dupã caz;
o) guvernatorul Bãncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de banca şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
p) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar al Academiei Romane;
r) rectorul, prorectorii, secretarul ştiinţific al senatului universitar şi decanii din instituţiile de învãţãmânt superior de stat şi private;
s) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultura, la nivel naţional, judeţean şi municipal;
s,) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional şi judeţean, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
t) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere din Ministerul Apãrãrii Naţionale şi din statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, precum şi comandantii de unitãţi sau echivalente;
t,) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, pana la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţara şi din strãinãtate;
u) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
v) director al direcţiei de posta şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de posta şi de telecomunicaţii, şefi de centrala telefonica;
x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sãnãtate publica şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurãri de sãnãtate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologii şi medicii legisti;
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii naţionale şi societãţi comerciale având ca obiect activitãţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activeazã pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care deţin titlul de revolutionar sau de luptãtor cu merite deosebite în Revoluţia din decembrie 1989.
ART. 3
(1) Persoanele care candideazã spre a fi alese sau numite în una dintre demnitãţile sau funcţiile prevãzute la art. 2 sunt obligate sa facã o declaraţie autenticã, pe propria rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenanta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica. Înainte de alegere sau de numire verificarea se face din oficiu, pentru persoanele care candideazã pentru a fi alese sau numite în demnitãţile ori în funcţiile prevãzute la art. 2 lit. a)-c); de asemenea, verificarea este obligatorie şi pentru persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnitati ori funcţii publice, inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnitati sau funcţii la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în cazul în care aceasta nu s-a fãcut în timpul candidaturii.
(2) Declaraţia prevãzutã la alin. (1) se va depune o data cu cererea de numire sau cu declaraţia de acceptare a candidaturii.
(3) Verificãrile se sisteaza dacã persoana care exercita una dintre demnitãţile sau funcţiile enumerate la art. 2 demisioneaza sau, dupã caz, renunţa la candidatura ori la numire în termen de 15 zile de la data comunicãrii sau solicitãrii acestor verificãri.
(4) Pentru candidaţi verificarea se face, în mod obligatoriu, în ordinea prezentei pe lista. Rezultatele verificãrii vor fi publicate imediat în Monitorul Oficial al României şi vor fi puse la dispoziţie mijloacelor de informare în masa.
(5) În vederea verificãrii, Biroul Electoral Central sau local, dupã caz, va comunica în termen de 24 de ore listele cuprinzând candidaţii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, care va transmite rezultatul în termen de 7 zile.
ART. 4
(1) Verificãrile solicitate se vor face respectându-se urmãtoarea ordine de prioritati:
a) persoanele candidate în alegeri, în ordinea prevãzutã la art. 2;
b) persoanele care urmeazã sa fie numite în una dintre funcţiile şi demnitãţile prevãzute la art. 2, la nivel naţional;
c) persoanele care urmeazã sa fie numite în una dintre funcţiile şi demnitãţile prevãzute la art. 2, la nivel local.
(2) Ţinând seama de prioritãţile enumerate mai sus, prin regulamentul propriu de funcţionare Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii va da o ordine de prioritati pentru toate funcţiile şi demnitãţile prevãzute la art. 2.
ART. 5
(1) Prin poliţie politica se înţelege toate acele structuri ale securitãţii, create pentru instaurarea şi menţinerea puterii totalitar-comuniste, precum şi pentru suprimarea sau îngrãdirea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului.
(2) Este agent al organelor de securitate, ca poliţie politica, în sensul prezentei legi, orice persoana care a îndeplinit calitatea de lucrator operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate în perioada 1945-1989.
(3) Este colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica, în sensul prezentei legi, persoana care:
a) a fost retribuitã sau recompensata în alt mod pentru activitatea desfasurata în aceasta calitate;
b) a fost deţinãtor de locuinta conspirativa sau de casa de intalnire;
c) a fost rezident al securitãţii, în sensul prezentei legi;
d) orice alta persoana care a dat informaţii securitãţii, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. Informaţiile cuprinse în declaraţiile date în timpul anchetei de cãtre persoana reţinutã sau arestata pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetata, judecata şi condamnata nu fac obiectul acestei prevederi.
(4) Se considera colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica, şi persoana care a transmis sau a înlesnit transmiterea de informaţii, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denuntau activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natura sa aducã atingere drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului.
(5) Sunt asimilaţi colaboratorilor prevãzuţi la alin. (3) persoanele care au avut competente decizionale, juridice ori politice sau care prin abuz de putere politica au luat decizii la nivel central sau local, cu privire la activitatea securitãţii sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.
(6) Implicarea în activitatea de poliţie politica a persoanelor prevãzute la art. 2 se stabileşte pe baza datelor, probelor şi indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetãrii, precum şi prin orice înscrisuri prezentate de orice persoana interesatã în cazul lipsei, alterarii sau descompletarii dosarului.
ART. 6
Dispoziţiile <>art. 45 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii, precum şi ale art. 20 alin. 2 şi ale art. 22 cu referire la anexa nr. 6 din <>Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 nu sunt aplicabile dosarelor la care se referã art. 1 şi datelor solicitate în temeiul art. 2 din prezenta lege, care nu pot fi considerate ca privesc siguranta nationala a României.
ART. 7
(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se înfiinţeazã Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca poliţie politica, cu sediul în municipiul Bucureşti, denumit în continuare Consiliu.
(2) Consiliul este un organism autonom cu personalitate juridicã, supus controlului Parlamentului. Anual sau la cererea Parlamentului, Consiliul prezintã rapoarte.
ART. 8
(1) Consiliul este condus de un colegiu compus din 11 membri.
(2) Membrii Colegiului Consiliului sunt numiţi de Parlament, la propunerea grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei politice a celor doua Camere, pe baza raportului comun, întocmit de comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa comuna, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit o singura data.
(3) Propunerile nominale pentru Colegiul Consiliului se depun la Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de cãtre liderii grupurilor parlamentare, în limita numãrului de locuri stabilit potrivit alin. (1) şi (2), în cel mult 10 zile calendaristice de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, care le trimite comisiilor juridice. Propunerile vor fi însoţite de: curriculum vitae, copiile fidele de pe fişele cuprinzând antecedentele penale, declaraţiile pe propria rãspundere ale candidaţilor, în sensul ca nu se încadreazã în prevederile art. 5 alin. (2)-(5), respectiv ca nu au aparţinut şi nu au colaborat cu organele de securitate.
(4) Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor audia în şedinţa comuna şi vor verifica îndeplinirea condiţiilor impuse candidaţilor prin prezenta lege; candidaturile vor fi avizate individual. Raportul comun cuprinzând rezultatul audierilor se înainteazã Birourilor permanente ale celor doua Camere în termen de 10 zile calendaristice de la primirea listelor cuprinzând candidaţii.
(5) Candidaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în prezenta lege vor fi înlocuiţi, la cererea comisiilor juridice ale celor doua Camere, de cãtre grupurile parlamentare care i-au propus. Noile propuneri se înainteazã în termen de 5 zile de la comunicarea facuta de birourile permanente ale celor doua Camere cãtre grupurile parlamentare. Locurile rãmase vacante ca urmare a nedepunerii propunerilor de candidaţi de cãtre grupurile parlamentare în termenul de 5 zile se redistribuie între restul grupurilor parlamentare, potrivit configuraţiei prevãzute la alin. (2).
(6) Camera Deputaţilor şi Senatul, întrunite în şedinţa comuna, pe baza raportului comun al comisiilor juridice, se pronunţa prin vot asupra listei cuprinzând candidaţii pentru Colegiul Consiliului, în cel mult 10 zile calendaristice de la data depunerii raportului comisiilor juridice. Votul se exprima prin apel nominal.
(7) Colegiul Consiliului îşi alege dintre membrii sãi un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar în termen de 5 zile de la constituirea sa. Colegiul Consiliului lucreazã în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor şi adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. Dezbaterile Colegiului Consiliului nu sunt publice.
(8) Din Consiliu şi din Colegiul Consiliului nu pot face parte agenţii sau colaboratorii organelor de securitate, astfel cum sunt definiţi în prezenta lege, cei ai altor servicii secrete strãine, ai altor structuri informative interne şi strãine şi ai altor organizaţii ce au desfãşurat şi desfãşoarã activitãţi care contravin drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului. De asemenea, nu pot face parte persoanele care au suferit condamnãri pentru infracţiuni de drept comun, chiar dacã au fost amnistiate sau reabilitate. Calitatea de membru al Colegiului Consiliului nu poate fi acordatã persoanelor care au fãcut sau fac parte din partide politice.
(9) Consiliul funcţioneazã în temeiul unui regulament elaborat de Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la data constituirii sale, adoptat prin hotãrâre a Parlamentului în termen de 15 zile de la sesizare, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(10) La investirea în funcţie membrii Colegiului Consiliului depun urmãtorul jurãmânt în fata Parlamentului:
"Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, sa-mi îndeplinesc cu conştiinciozitate, onoare şi fãrã partinire îndatoririle ce-mi revin în calitate de membru al Colegiului Consiliului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
ART. 9
(1) În cazul în care, ulterior alegerii Consiliului, se constata ca unul dintre membrii acestuia nu îndeplineşte condiţiile prevãzute în prezenta lege, se procedeazã la revocarea mandatului şi la o noua alegere. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se face, la cererea oricãrei persoane, de cãtre Curtea Suprema de Justiţie.
(2) Revocarea se pronunţa de Curtea Suprema de Justiţie, în complet de 3 judecãtori, cu citarea pãrţilor. Decizia pronunţatã poate fi atacatã cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare. Recursul se judeca în complet de 7 judecãtori, cu citarea pãrţilor. În ambele faze Curtea Suprema de Justiţie soluţioneazã aceste cauze, cu celeritate.
ART. 10
(1) Consiliul îşi elaboreazã proiectul bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe care îl înainteazã Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat.
(2) Preşedintele Colegiului Consiliului este ordonator principal de credite.
ART. 11
(1) Consiliul este organizat la nivel naţional şi funcţioneazã într-o structura unica.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Consiliul General al Municipiului Bucureşti va asigura spaţiile corespunzãtoare pentru desfãşurarea activitãţii Consiliului.
ART. 12
Pentru realizarea dreptului de acces la propriul dosar persoana indreptatita conform art. 1 se adreseazã Consiliului printr-o cerere scrisã. Consiliul va rãspunde solicitãrii în termen de 30 de zile.
ART. 13
(1) Persoanele îndreptãţite pot solicita Consiliului, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), în condiţiile prezentei legi, urmãtoarele:
a) consultarea dosarelor sau a oricãror materiale întocmite pana la data de 22 decembrie 1989 de organele de securitate;
b) eliberarea unor copii de pe înscrisurile aflate în aceste dosare ori alte materiale;
c) eliberarea unor adeverinte privind apartenenţa sau neapartenenta, colaborarea ori necolaborarea cu organele de securitate.
(2) Nu se elibereazã copii de pe acele înscrisuri ale dosarului, al cãror conţinut poate afecta major o terta persoana, decât în urmãtoarele condiţii:
a) cu acordul scris al persoanei ce poate fi afectatã major sau al moştenitorilor legali;
b) asigurând o copie care nu cuprinde pasajele privitoare la o terta persoana ce poate fi afectatã major.
ART. 14
(1) Conţinutul adeverintelor eliberate potrivit art. 13 alin. (1) lit. c) poate fi contestat la Colegiul Consiliului în termen de 30 de zile de la comunicare.
(2) Contestaţia va fi soluţionatã de Colegiul Consiliului în termen de 60 de zile de la înregistrare.
(3) Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacatã, în termen de 30 de zile de la comunicare, la curtea de apel în competenta cãreia îşi are domiciliul contestatarul.
ART. 15
(1) Dreptul de acces la informaţiile de interes public prevãzute la art. 2 se exercita de cãtre persoana fizica sau persoana juridicã indreptatita, printr-o cerere adresatã Consiliului.
(2) Prin aceasta cerere se poate solicita eliberarea unui act din care sa rezulte dacã a avut sau nu a avut calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate, privitor la persoanele care ocupa sau sunt propuse sa fie numite în funcţiile enumerate la art. 2.
(3) Verificãrile pot fi declansate şi la cererea persoanelor care ocupa funcţiile prevãzute la art. 2, pentru propriul dosar.
(4) Pe baza cererilor primite potrivit alin. (1) Consiliul verifica probele deţinute, indiferent de forma lor, şi înştiinţeazã de îndatã persoana, în vederea exercitãrii drepturilor prevãzute la art. 3.
(5) Calitatea de agent sau de colaborator al organelor de securitate se stabileşte de cãtre Consiliu prin probele aflate în evidentele organelor de securitate, coroborate cu probe cum ar fi: angajamentul scris şi semnat de cel în cauza, rapoarte, sinteze informative, înscrisuri olografe şi dovezi, indiferent de suportul pe care s-ar afla, din arhivele securitãţii.
(6) În termen de 30 de zile de la data primirii cererilor Consiliul citeaza, în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum şi persoana cu privire la care s-au solicitat verificãri, potrivit procedurii stabilite prin regulament. Declanşarea şi finalizarea verificãrilor solicitate se pot face şi în lipsa persoanelor legal citate.
(7) Dupã finalizarea verificãrilor, care nu pot dura mai mult de 60 de zile de la data primirii cererii, Consiliul comunica în scris solicitantului dacã persoana cu privire la care s-a cerut verificarea a fost sau nu a fost agent ori colaborator al organelor securitãţii, în sensul prezentei legi.
ART. 16
(1) Impotriva comunicãrii eliberate potrivit art. 15 alin. (4) solicitantul sau persoana cu privire la care s-a cerut verificarea se poate adresa Colegiului Consiliului printr-o contestaţie, în termen de 15 zile de la data primirii comunicãrii. Colegiul Consiliului reexamineaza documentaţia care a stat la baza comunicãrii şi în termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei adopta o decizie care se comunica în termen de 10 zile atât solicitantului, cat şi persoanei cu privire la care s-au efectuat verificãri, indiferent de autorul contestaţiei. Decizia Colegiului Consiliului poate fi atacatã în termen de 30 zile de la data comunicãrii la curtea de apel, secţia civilã, în competenta cãreia îşi are domiciliul contestatarul.
(2) Curtea de apel judeca în şedinţa secreta în complet de 3 judecãtori. Participarea procurorului este obligatorie. Hotãrârea este definitiva şi irevocabilã. Actele şi lucrãrile dosarelor au regim secret.
(3) În vederea adoptãrii deciziei Colegiul Consiliului audiaza persoana cu privire la care s-au cerut verificãri şi utilizeazã documentaţia depusa de aceasta sau de solicitant. Documentaţia iniţialã poate fi completatã. Persoana fata de care se efectueazã verificãri are dreptul sa consulte documentele care au stat la baza comunicãrii contestate. Lipsa persoanei legal citate nu impiedica adoptarea unei decizii.
ART. 17
(1) Consiliul asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a comunicãrilor rãmase definitive prin necontestare sau rãmase definitive prin hotãrâre a curţii de apel.
(2) Consiliul asigura publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative şi funcţiile deţinute de ofiţerii şi subofiterii de securitate, activi sau acoperiţi, implicaţi în activitãţi de poliţie politica.
(3) Consiliul da publicitãţii informaţiile şi documentele care atesta implicarea organelor de securitate şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în sãvârşirea unor infracţiuni grave contra vieţii, integritãţii fizice sau psihice şi libertãţii persoanelor, precum şi a unor acte de trãdare a intereselor naţionale.
(4) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi cu privire la persoanele prevãzute la art. 5 alin. (5).
ART. 18
În cazurile neelucidate, de decese sau de disparitii despre care exista indicii ca s-au produs în legatura cu activitatea organelor de securitate, Consiliul oferã informaţii din proprie initiativa sau pe baza unei cereri scrise din partea moştenitorilor prezumtivi ai celor declaraţi dispãruţi sau a succesorilor celor decedati.
ART. 19
În scopul stabilirii adevãrului istoric Colegiul Consiliului pune la dispoziţie cercetatorilor acreditaţi în acest sens de Consiliu documente şi informaţii complete cu privire la structura, metodele şi activitãţile organelor de securitate, în condiţiile legii şi ale regulamentului Consiliului.
ART. 20
(1) Colegiul Consiliului primeşte în gestiune toate documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevãzute de prezenta lege, deţinute de organele de securitate, cu excepţia celor care privesc siguranta nationala, potrivit legii.
(2) Documentele prevãzute la alin. (1), precum şi orice copii de pe acestea pana la preluare se pãstreazã şi se studiazã la sediile deţinãtorilor de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului având acces neingradit.
(3) Serviciul Roman de Informaţii, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apãrãrii Naţionale, Arhivele Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private, precum şi persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate sa asigure acest drept de acces şi sa le predea la cererea Colegiului Consiliului.
(4) Drepturile şi obligaţiile prevãzute la alin. (1)-(3) se referã şi la înregistrãrile audio şi video, dischete, fotografii, filme şi microfilme.
(5) Neîndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alineatele precedente atrage, dupã caz, rãspunderea penalã, administrativã, civilã sau disciplinarã a conducãtorilor organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice respective, dupã caz.
(6) Stabilirea în concret a dosarelor care privesc siguranta nationala, prevãzute la alin. (1), se va face de comun acord de Consiliu, împreunã cu conducerea Serviciului Roman de Informaţii. În caz de divergenta, hotãrârea va fi adoptatã de Consiliul Superior de Apãrare a Tarii.
ART. 21
Sediul Consiliului, precum şi sediul propriei sale arhive beneficiazã de paza permanenta cu titlu gratuit, asigurata de Comandamentul Trupelor de Jandarmi.
ART. 22
Consiliul îşi desfãşoarã activitatea pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia, prin hotãrâre a Parlamentului.
ART. 23
(1) La încetarea activitãţii Consiliului fondul arhivistic şi documentar constituit pe baza prezentei legi se preda spre conservare Arhivelor Naţionale.
(2) De asemenea, se transfera Arhivelor Naţionale sediile şi dotãrile Consiliului.
ART. 24
(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi de cãtre alte persoane decât cele prevãzute la art. 20 atrage, de asemenea, rãspunderea penalã, civilã, administrativã sau disciplinarã, dupã caz.
(2) Sustragerea, tãinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricãror documente ale securitãţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorandu-se cu 2 ani.
(3) Eliberarea de adeverinte, documente sau copii de pe acestea din dosare sau informaţii despre acestea, în alte condiţii decât cele prevãzute în prezenta lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(4) Darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzãtoare adevãrului, de natura sa lezeze viata, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
(5) Prezentarea denaturata a datelor din dosarul de securitate, în scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.
ART. 25
Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public au obligaţia de a pune la dispoziţie comisiilor juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului materialele solicitate cu privire la persoana candidaţilor primului Colegiu al Consiliului, constituit potrivit prevederilor art. 8.
ART. 26
Nici o alta prevedere legalã privitoare la regimul documentelor nu poate fi interpretatã astfel încât sa împiedice aplicarea prevederilor prezentei legi.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa din 20 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VASILE LUPU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ULM NICOLAE SPINEANU
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
