Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect
ART. 1 Prezenta lege reglementeazã modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitectilor din România, ca forma de organizare independenta şi autonomã, apolitica, de interes public. ART. 2 (1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultura de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice. (2) Creaţia arhitecturala este menita sa organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurãtor, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar. ART. 3 (1) Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementãrilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. (2) Planurile de urbanism zonale, planurile de urbanism de detaliu şi planurile de urbanism generale, supuse avizãrii sau aprobãrii, precum şi proiectele de arhitectura pentru materializarea cãrora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnatura. ART. 4 (1) Poarta titlul de arhitect cetãţenii romani absolvenţi, cu diploma de licenta sau asimilatã, ai instituţiilor de învãţãmânt superior de arhitectura, recunoscute de statul roman, cu durata studiilor de minimum 5 ani. (2) De asemenea, sunt consideraţi arhitecti absolvenţii cu diploma de licenta ai unei instituţii din strãinãtate, recunoscuta de statul roman, echivalata cu diploma eliberata potrivit alin. (1). ART. 5 (1) Activitatea în domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului şi arhitecturii consta în: a) proiectarea, consilierea, asistenta tehnica şi supravegherea lucrãrilor de construcţii; proiectarea de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, restaurari de monumente, peisagistica, design, amenajãri şi decoratiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activitãţi; b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifica în domeniile amenajãrii teritoriului, urbanismului, construcţiilor, utilizãrii materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice; c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnica a proiectelor de urbanism şi construcţii. (2) Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnica şi estetica şi de furnizare de servicii, care se realizeazã prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activitãţi.
CAP. 2 Exercitarea profesiei de arhitect
SECŢIUNEA 1 Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnatura
ART. 6 Exercitarea profesiei de arhitect se face fie în sectorul privat, liber, independent şi cu titlu individual, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi altor reglementãri şi acte normative în vigoare, fie în sectorul public, în care arhitecţii îşi exercita profesia, având, dupã caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic în învãţãmântul de stat şi alte funcţii, fiind supuşi prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiilor respective. ART. 7 (1) Dreptul de semnatura implica asumarea de cãtre persoana care îl exercita a întregii responsabilitãţi profesionale fata de client şi autoritãţi cu privire la calitatea şi functionalitatea soluţiilor propuse, integrarea în ambianta inconjuratoare a posibilitãţilor tehnice de realizare şi cu respectarea legislaţiei în domeniu. (2) Dreptul de semnatura se exercita olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numãrului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitectilor. Lucrãrile colective trebuie sa poarte semnatura tuturor arhitectilor care au contribuit la elaborarea lor. ART. 8 (1) Arhitectul dobândeşte drept de semnatura dacã a fost atestat şi dacã are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnatura atrage înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitectilor. (2) Condiţiile în care arhitecţii cetãţeni strãini pot dobândi drept de semnatura în România şi pot solicita înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitectilor vor fi stabilite prin convenţii de reciprocitate încheiate de statul roman sau de Ordinul Arhitectilor din România şi organizaţia similarã din ţara de origine a solicitantului, cu respectarea legislaţiei în domeniu din România. ART. 9 (1) Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor art. 4 alin. (2), îşi poate desfasura activitatea profesionalã ca stagiar pe o perioada de 2 ani, în baza unui contract individual de munca sau a unei convenţii civile de prestãri de servicii, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnatura. (2) La împlinirea a 2 ani de desfãşurare efectivã a profesiei în domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru obţinerea dreptului de semnatura arhitectul stagiar trebuie sa promoveze un examen privind legislaţia specifica domeniului, care va fi organizat anual de Ordinul Arhitectilor din România. (3) Înscrierea arhitectilor stagiari la examen se face pe baza unei cereri însoţite de copia legalizatã de pe diploma de licenta sau asimilatã, portofoliul de lucrãri la care a colaborat, dovada legalizatã a efectuãrii stagiului profesional şi de recomandarea a 2 arhitecti cu drept de semnatura. ART. 10 (1) Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziţii sau alte manifestãri specializate, în mãsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizaţii de construire. (2) Arhitecţii stagiari pot întocmi planuri de urbanism şi proiecte de arhitectura care, conform legii, sunt de competenta conductorilor arhitecti şi au dreptul sa îşi susţinã lucrãrile pentru obţinerea autorizaţiei de construire, dacã semnatura proprie este dublata de a unui arhitect cu drept de semnatura. ART. 11 Exercitarea dreptului de semnatura, potrivit prezentei legi, este incompatibilã cu situaţiile în care: a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare; b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autoritãţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenta avizarea, autorizarea şi controlul lucrãrii în cauza. ART. 12 Constituie infracţiune şi se sancţioneazã, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnatura fãrã îndeplinirea condiţiilor prevãzute de prezenta lege.
SECŢIUNEA a 2-a Modalitãţi de exercitare a profesiei de arhitect
ART. 13 (1) Pentru exercitarea profesiei arhitecţii cu drept de semnatura pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societãţi civile profesionale sau îşi pot desfasura activitatea în temeiul unor contracte de munca sau al unor convenţii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei. (2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnatura pot dobândi calitatea de proiectant general. (3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnatura pot angaja salariaţi. (4) Societãţile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnatura şi care desfãşoarã activitãţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectura supuse aprobãrii sau autorizãrii, sa foloseascã serviciile unui arhitect cu drept de semnatura, încheind cu acesta contract individual de munca sau convenţie civilã de prestãri de servicii. ART. 14 (1) Birourile individuale de arhitectura, constituite potrivit legii, se declara la Ordinul Arhitectilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client. (2) Birourile individuale se pot asocia prin contract. (3) Formele şi modalitãţile de exercitare a profesiei, declarate la Ordinul Arhitectilor din România, sunt înregistrate obligatoriu în Tabloul Naţional al Arhitectilor. ART. 15 (1) Societãţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, de cãtre 2 sau mai mulţi arhitecti cu drept de semnatura, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitectilor din România. (2) Raporturile contractuale se nasc între client şi societatea civilã profesionalã, indiferent care dintre arhitecţii asociaţi sau salariaţi îndeplineşte serviciul profesional. (3) În cadrul societãţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţilor în cotele-pãrţi stabilite prin contractul de societate.
SECŢIUNEA a 3-a Drepturile şi obligaţiile arhitectilor cu drept de semnatura
ART. 16 Arhitectul cu drept de semnatura are urmãtoarele drepturi: a) sa elaboreze şi sa semneze documentele prevãzute la art. 3 alin. (2); b) sa verifice în timpul execuţiei lucrãrii conformitatea acesteia cu autorizaţia emisã, chiar dacã asistenta tehnica nu i-a fost încredinţatã; c) sa beneficieze, pentru serviciile prestate în relaţiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta, onorariu al cãrui nivel minim se stabileşte de Ordinul Arhitectilor din România, cu avizul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi al Ministerului Culturii şi Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisã; d) sa introducã în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor. ART. 17 Arhitectul cu drept de semnatura are urmãtoarele obligaţii: a) sa cunoascã şi sa respecte reglementãrile legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect; b) sa se conformeze şi sa respecte codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România; c) sa facã cunoscutã clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevãzute de lege; d) sa se preocupe de perfecţionarea calificãrii profesionale; e) sa îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnatura, intreaga responsabilitate profesionalã fata de client şi autoritãţi, manifestand conştiinciozitate şi probitate profesionalã; f) sa serveascã interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale, acţiunile şi mãsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise.
SECŢIUNEA a 4-a Suspendarea şi încetarea dreptului de semnatura. Radierea din Tabloul Naţional al Arhitectilor
ART. 18 Dreptul de semnatura se suspenda: a) temporar, la cererea persoanei înscrise; b) dupã 6 luni de neplata fãrã justificare a cotizaţiilor anuale cãtre Ordinul Arhitectilor din România, pana la achitarea lor integrala; c) pe perioada suspendãrii dreptului de a profesa, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva; d) cu titlu de sancţiune disciplinarã, pe toatã durata sancţiunii. ART. 19 (1) Dreptul de semnatura înceteazã: a) prin renunţarea scrisã la exerciţiul dreptului de semnatura; b) dacã persoana înscrisã a fost condamnata definitiv pentru o fapta prevãzutã de lege, în legatura directa cu exercitarea dreptului de semnatura, sau dacã i s-a aplicat pedeapsa complementara a interdicţiei exercitãrii profesiei, printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva. (2) Încetarea dreptului de semnatura atrage radierea din Tabloul Naţional al Arhitectilor.
CAP. 3 Ordinul Arhitectilor din România
SECŢIUNEA 1 Forurile de conducere şi comisiile Ordinului Arhitectilor din România
ART. 20 (1) Ordinul Arhitectilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, se înfiinţeazã în condiţiile legii ca organizaţie profesionalã, cu personalitate juridicã de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomã şi independenta. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect. (2) Ordinul Arhitectilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanţeazã din taxe de înscriere, cotizatii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestãri culturale, ştiinţifice, economice şi drepturi editoriale specifice pe care le desfãşoarã, precum şi din donaţii legale, sponsorizãri sau alte surse, în condiţiile legii. (3) Din Ordinul Arhitectilor din România fac parte toţi arhitecţii cu drept de semnatura, stagiarii şi toţi ceilalţi membri purtãtori ai titlului de arhitect, la cererea acestora. (4) Prezenta lege nu limiteazã dreptul de libera aderare a arhitectilor la alte forme de asociere profesionalã. (5) Ordinul Arhitectilor din România are obligaţia de a publica anual Tabloul Naţional al Arhitectilor. ART. 21 (1) Ordinul Arhitectilor din România are urmãtoarele atribuţii: a) protejeaza şi promoveazã calitatea produsului de arhitectura şi urbanism; b) urmãreşte exercitarea competenta şi calificatã a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia; c) propune reglementãri legislative şi normative specifice, în vederea promovãrii lor; d) reprezintã interesele membrilor sãi în fata autoritãţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale; e) atesta arhitectilor dreptul de semnatura şi gestioneazã Tabloul Naţional al Arhitectilor. (2) Atributia Ordinului Arhitectilor din România privind acordarea dreptului de semnatura nu poate fi exercitatã de nici o alta instituţie sau asociaţie profesionalã. ART. 22 Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului Arhitectilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia. ART. 23 (1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitectilor din România sunt: a) Conferinţa nationala; b) Consiliul de conducere; c) Colegiul director; d) preşedintele Ordinului. (2) Persoanele alese în Consiliul de conducere, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului Arhitectilor din România au mandat de 4 ani şi nu mai mult de doua ori consecutiv. ART. 24 Conferinţa nationala a Ordinului Arhitectilor din România este constituitã din membri delegaţi, cu drept de reprezentare, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorialã va asigura participarea la Conferinţa nationala a Ordinului cel puţin a unui reprezentant al fiecãrui judeţ cuprins în filiala. ART. 25 (1) Conferinţa nationala a Ordinului Arhitectilor din România are urmãtoarele atribuţii: a) adopta şi modifica Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale; b) adopta organizarea aparatului administrativ al Ordinului; c) alege şi revoca preşedintele Ordinului; d) alege şi revoca membrii Consiliului de conducere al Ordinului; e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplina la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate; f) aproba regulamentele de funcţionare ale comisiilor Ordinului, stabilind numãrul membrilor şi competentele lor; g) adopta hotãrâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilitã în convocare; h) aproba bugetul de venituri şi cheltuieli, precum şi bilanţul Ordinului şi da Consiliului de conducere descãrcare de gestiune a fondurilor Ordinului; i) aproba cotizatia anuala şi onorariile minimale. (2) Conferinţa nationala a Ordinului Arhitectilor din România este legal constituitã la prima convocare în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul delegaţilor, iar hotãrârile se adopta cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. Dacã la prima convocare condiţia de prezenta nu este îndeplinitã, la a doua convocare Conferinţa nationala este legal constituitã în prezenta majoritãţii membrilor şi adopta hotãrâri cu majoritatea membrilor prezenţi. ART. 26 (1) Între reuniunile Conferintei naţionale activitatea Ordinului Arhitectilor din România va fi coordonata de Consiliul de conducere, doua treimi din numãrul membrilor acestuia fiind arhitecti cu drept de semnatura. (2) Componenta Consiliului de conducere va asigura reprezentativitatea proporţionalã a membrilor filialelor teritoriale. ART. 27 (1) Preşedintele Ordinului Arhitectilor din România, ales dintre arhitecţii cu drept de semnatura, reprezintã Ordinul în relaţiile sale cu alte persoane fizice şi juridice sau cu autoritãţi din România şi din strãinãtate, putând sa încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. De asemenea, preşedintele conduce lucrãrile Conferintei naţionale şi ordonanţeazã cheltuielile bugetare ale Ordinului. (2) Vicepreşedinţii Ordinului Arhitectilor din România sunt inlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilitã de Conferinţa nationala. ART. 28 (1) Activitatea curenta a Ordinului Arhitectilor din România este coordonata de Colegiul director. (2) Colegiul director este ales cu votul majoritãţii membrilor Consiliului de conducere. (3) Cel puţin doua treimi din numãrul membrilor Colegiului director trebuie sa fie arhitecti cu drept de semnatura. ART. 29 Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitectilor din România şi conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majoritãţii participanţilor cu drept de vot. ART. 30 Organizarea şi funcţionarea Ordinului Arhitectilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinţa nationala.
SECŢIUNEA a 2-a Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România
ART. 31 (1) La nivelul judeţelor cu cel puţin 50 de arhitecti, precum şi în municipiul Bucureşti se vor infiinta prin libera asociere filiale teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, reunindu-i pe arhitecţii domiciliaţi în raza teritorialã a judeţului. (2) Dacã într-un judeţ exista un numãr mai mic de 50 de arhitecti, se vor putea infiinta filiale teritoriale prin asocierea arhitectilor cu domiciliile în judeţe limitrofe, pana când numãrul acestora va ajunge la minimum 50 de membri. (3) În cadrul unui judeţ, într-o zona formatã din doua sau mai multe judeţe limitrofe, precum şi în municipiul Bucureşti se poate infiinta o singura filiala a Ordinului Arhitectilor din România. (4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridicã de drept privat de la data adunãrii generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili: a) oraşul de resedinta a filialei teritoriale şi sediul acesteia; b) forurile de conducere ale filialei. ART. 32 La înfiinţarea lor filialele teritoriale îşi vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel naţional, aprobat de Conferinţa nationala a Ordinului Arhitectilor din România.
SECŢIUNEA a 3-a Tabloul Naţional al Arhitectilor
ART. 33 (1) Pentru centralizarea evidentei arhitectilor din intreaga ţara se înfiinţeazã Tabloul Naţional al Arhitectilor, document care se publica anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe lângã toate filialele Ordinului Arhitectilor din România se înfiinţeazã tablourile arhitectilor, cu evidenta membrilor acestora. (3) Pentru întocmirea şi actualizarea Tabloului Naţional al Arhitectilor filialele teritoriale au obligaţia sa comunice Ordinului Arhitectilor din România, în termen de 30 de zile de la data efectuãrii lor, toate datele şi informaţiile înregistrate în tablourile arhitectilor. (4) Tablourile arhitectilor vor cuprinde: a) arhitecti cu drept de semnatura; b) conductori arhitecti cu drept de semnatura; c) arhitecti stagiari; d) conductori arhitecti stagiari; e) arhitecti, membri ai Ordinului Arhitectilor din România, fãrã drept de semnatura; f) arhitecti care nu sunt membri ai Ordinului Arhitectilor din România. (5) Înregistrarea într-un tablou al arhitectilor permite exercitarea profesiei în intreaga ţara. ART. 34 (1) Ordinul Arhitectilor din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligaţia sa furnizeze terţilor orice informaţie legatã de datele înregistrate în Tabloul Naţional al Arhitectilor sau în tablourile arhitectilor. (2) Tablourile arhitectilor vor evidenţia şi modalitatea în care persoanele înscrise îşi exercita profesia. (3) Ordinul Arhitectilor din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui înscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care îl privesc, înregistrate în tablourile arhitectilor.
SECŢIUNEA a 4-a Rãspunderea disciplinarã
ART. 35 (1) Membrii Ordinului Arhitectilor din România rãspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotãrârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri sãvârşite în legatura cu profesia sau în afarã acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. (2) Sancţiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) votul de blam; c) suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a dreptului de semnatura; d) suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a calitãţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România; e) retragerea definitiva a dreptului de semnatura pentru membrii Ordinului Arhitectilor din România înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitectilor; f) retragerea definitiva a calitãţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România. (3) Sancţiunile prevãzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplica de cãtre colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplina. (4) Sancţiunile prevãzute la alin. (2) lit. c)-f) se aplica de Consiliul de conducere al Ordinului Arhitectilor din România, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplina, în baza hotãrârii comisiei de disciplina la nivel naţional, numai dupã efectuarea unei expertize de specialitate, întocmitã de o comisie formatã din 5 membri propuşi de Consiliul de conducere al Ordinului, acceptaţi de cel în cauza. (5) Impotriva hotãrârii comisiei teritoriale de disciplina, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevãzute la alin. (2) lit. a) şi b), se poate formula contestaţie la Comisia nationala de disciplina în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii. (6) Impotriva hotãrârii Comisiei naţionale de disciplina, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinarã prevãzutã la alin. (2), se poate formula contestaţie la instanta judecãtoreascã de contencios administrativ competenta în termen de 30 de zile de la data comunicãrii hotãrârii. ART. 36 (1) Comisiile de disciplina ale Ordinului Arhitectilor din România sunt organe cu activitate jurisdicţionalã şi se organizeazã la nivel naţional şi teritorial pentru fiecare filiala. (2) Comisia nationala de disciplina este alcãtuitã din 5 arhitecti cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecti cu drept de semnatura. (3) Comisia de disciplina alege un preşedinte din rândul membrilor sãi. (4) Hotãrârile comisiilor de disciplina se valideazã cu majoritate simpla de voturi. (5) Procedura judecãrii abaterilor este prevãzutã în Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România şi se completeazã cu prevederile Codului de procedura civilã. ART. 37 Dupã un an de la aplicarea deciziei de retragere definitiva a dreptului de semnatura sau a calitãţii de membru al Ordinului Arhitectilor din România cel în cauza poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere o noua cerere nu poate fi facuta decât dupã un an. ART. 38 În cazul în care instanţele judecãtoreşti pronunţa hotãrâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnatura pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplica sancţiunea complementara a interdicţiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotãrârii va fi comunicatã filialei Ordinului Arhitectilor din România, organizatã la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitectilor în raza cãruia îşi are domiciliul.
CAP. 4 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 39 (1) Dispoziţiile referitoare la susţinerea examenului de legislaţie de atestare a arhitectilor stagiari se vor aplica începând cu promotia de absolvenţi licentiati din anul intrãrii în vigoare a prezentei legi. (2) În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi toţi arhitecţii cu diploma de licenta sau asimilatã, eliberata de instituţiile de învãţãmânt superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obţine, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitectilor din România şi în tabloul arhitectilor din raza filialei unde îşi au domiciliul şi vor putea exercita dreptul de semnatura, indiferent de vechimea în profesie. ART. 40 (1) Poarta titlul de conductori arhitecti absolvenţii cu diploma eliberata de instituţii de învãţãmânt superior de arhitectura acreditate de statul roman, cu durata studiilor de minimum 3 ani. (2) Conductorii arhitecti, absolvenţi cu diploma ai instituţiilor de învãţãmânt superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, în a cãror raza îşi au domiciliul. (3) Conductorii arhitecti, absolvenţi cu diploma pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, şi absolvenţii din urmãtorii 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnatura limitat la categoriile de lucrãri pentru care legea recunoaşte acest drept. (4) Conductorii arhitecti cu diploma, absolvenţi între anii 1973-1983 inclusiv, pot primi drept de semnatura similar cu arhitecţii, dacã aceştia solicita atestarea în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. ART. 41 În vederea protejãrii dreptului de autor membrii Ordinului Arhitectilor din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-o evidenta specialã la Ordin, primind astfel data certa. ART. 42 Dupã 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, pentru toţi cei care vor exercita profesia de arhitect fãrã sa îndeplineascã prevederile acesteia vor fi propuse sancţiuni disciplinare, administrative sau plângere penalã, dupã caz. ART. 43 (1) În termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de initiativa format din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu asigura convocarea Conferintei naţionale de constituire a Ordinului Arhitectilor din România. (2) În termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa nationala va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitectilor din România şi Codul deontologic al profesiei de arhitect şi va stabili onorariile minime potrivit art. 16. ART. 44 Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitectilor din România, înfiinţatã prin <>Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele mãsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitectilor din România şi a asociaţiilor teritoriale ale arhitectilor, va pune la dispoziţie acestuia banca sa de date, cuprinsã în Registrul Naţional al Arhitectilor, evidenta membrilor şi intreaga arhiva. ART. 45 (1) În cazul unor licitaţii, organizate în temeiul legii, pentru realizarea lucrãrilor de investiţii publice ce implica proiecte de urbanism sau arhitectura, din comisia de licitaţie a ofertelor va face parte în mod obligatoriu un arhitect cu drept de semnatura. (2) Concursurile publice interne care se organizeazã pentru investiţii publice de interes naţional se fac cu participarea în juriu a unui membru al Ordinului Arhitectilor din România. ART. 46 Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotãri şi alte utilitãţi necesare în vederea exercitãrii profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi, se scad din veniturile impozabile pe o durata de 3 ani de la data constituirii formelor de exercitare a profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 47 (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 12 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ALEXANDRU ATHANASIU
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
