Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice, modalităţile de angajare şi promovare şi buna conduită în cercetarea ştiinţifică, sfera de aplicare incluzând şi creaţia artistică şi activitatea sportivă. (2) Prezenta lege constituie cadrul prin care se organizează regimul general privind formarea continuă, dezvoltarea şi motivarea resursei umane în vederea asigurării competenţei, bunei conduite şi deontologiei profesionale în activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, a libertăţii cercetării ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin. ART. 2 (1) Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, denumit în continuare sistemul naţional CD, este reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. (2) În sensul prezentei legi, organizaţiile de cercetare reprezintă entităţile reglementate la art. 7 şi 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare. (3) În cazul în care o organizaţie de cercetare nu are personalitate juridică, atribuţiile şi responsabilităţile acesteia derivate din prezenta lege, pentru îndeplinirea cărora este necesară existenţa calităţii de persoană juridică, precum încheierea contractelor de muncă şi a actelor adiţionale la acestea, aprobarea statelor de funcţii, organizarea de concursuri de încadrare în sistemul naţional CD sau de examene de promovare pe grade profesionale de cercetare-dezvoltare superioare, elaborarea unor regulamente/proceduri/metodologii, evaluarea periodică a performanţei ştiinţifice a cercetătorilor, aplicarea prevederilor privind etica în cercetarea ştiinţifică, sunt îndeplinite prin intermediul persoanei juridice în cadrul căreia este constituită organizaţia de cercetare fără personalitate juridică. (4) Aderarea organizaţiilor de cercetare la Carta europeană a cercetătorilor, prevăzută în anexa II la Recomandarea Consiliului din 18 decembrie 2023 privind un cadru european pentru atragerea şi păstrarea în Europa a talentelor din domeniul cercetării, inovării şi antreprenoriatului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C/2023/1640 din 29 decembrie 2023, şi respectarea principiilor prezentate în aceasta reprezintă un criteriu de eligibilitate pentru competiţiile de proiecte de cercetare finanţate din fonduri publice şi este luată în considerare de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, denumit în continuare MCID, la elaborarea pachetelor de informaţii aferente acestor competiţii. ART. 3 MCID este autoritatea de stat cu rol de reglementare, reprezentare, coordonare, sinteză şi control în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării şi cu atribuţii în asigurarea implementării prezentei legi. CAP. II Statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare SECŢIUNEA 1 Categorii de personal, funcţii şi grade profesionale ART. 4 (1) Resursa umană de cercetare, dezvoltare şi inovare, denumită în continuare personal CDI, include personalul din sistemul naţional CD, care desfăşoară activitate de cercetare, dezvoltare şi inovare, denumită în continuare activitate de CDI. Personalul CDI îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege, are obligaţia respectării bunei conduite şi deontologiei profesionale şi este supus evaluării periodice a performanţei ştiinţifice. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), din personalul CDI fac parte şi persoanele care desfăşoară activitate de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul unor nuclee de cercetare constituite în cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale stabilite de Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu fac parte din sistemul naţional CD. (3) Nucleul de cercetare reprezintă structura organizatoric-funcţională înfiinţată prin ordin al conducătorului instituţiei cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, al cărei scop principal este de a desfăşura activităţi de cercetare fundamentală, cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică. ART. 5 (1) MCID are următoarele responsabilităţi directe: a) în acordarea gradelor profesionale şi elaborarea de reglementări privind funcţiile şi gradele profesionale, precum şi de norme şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniu; b) în identificarea şi implementarea măsurilor privind atragerea, dezvoltarea şi atestarea personalului CDI, în conformitate cu dispoziţiile legale, în vederea consolidării perspectivelor carierei de cercetător şi a stabilităţii acesteia; c) în instaurarea unei pieţe a muncii deschise pentru cercetători, bazată pe profesionalism, transparenţă şi eficienţă; d) în asigurarea resursei umane calificate în activitatea CDI, în scopul obţinerii avansului cunoaşterii ştiinţifice şi a progresului tehnologic, pentru ameliorarea calităţii vieţii, asigurarea bunăstării cetăţenilor şi întărirea competitivităţii; e) în monitorizarea aplicării prevederilor naţionale şi europene privind recrutarea, încadrarea şi promovarea personalului CDI, inclusiv prin intermediul Observatorului de cercetare şi inovare care răspunde recomandărilor privind monitorizarea carierelor de cercetare prevăzute în Carta Europeană a Cercetătorilor. (2) MCID dezvoltă şi implementează politici publice, astfel încât: a) să asigure un mediu adecvat şi stimulativ de cercetare şi de formare pentru activitatea CDI; b) să asigure şi să faciliteze accesul cercetătorilor la echipamente, instalaţii, baze de date, precum şi condiţiile adecvate pentru colaborarea la distanţă prin intermediul reţelelor de cercetare; c) să dezvolte instrumente administrative pentru asigurarea mobilităţii personalului CDI, inclusiv pentru transferabilitatea granturilor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi respectarea dispoziţiilor în materie de securitate socială, conform reglementărilor legale în vigoare; d) să respecte şi să se ghideze după principiile generale şi condiţiile la care face referire Carta Europeană a Cercetătorilor; e) să respecte şi să se ghideze după principiile libertăţii academice şi libertăţii cercetării ştiinţifice la care face referire Declaraţia de la Bonn privind libertatea cercetării ştiinţifice din 20 octombrie 2020. ART. 6 (1) Personalul CDI este constituit din specialişti care lucrează la conceperea sau la crearea de cunoştinţe, produse, procedee, soiuri/hibrizi/rase, tehnologii şi/sau secvenţe tehnologice, metode şi sisteme noi, precum şi la administrarea proiectelor aferente. (2) Personalul CDI are următoarele obligaţii: a) asimilează, utilizează şi generează noi cunoştinţe şi aplică cele mai bune practici în domeniul specific de activitate; b) respectă misiunea cercetării, buna conduită şi deontologia profesională în domeniul CDI; c) îşi desfăşoară activitatea cu responsabilitate şi profesionalism în toate etapele carierei ştiinţifice, inclusiv în rolul de coordonator de proiecte, mentor, consilier de carieră sau specialist în comunicarea şi diseminarea rezultatelor ştiinţifice. ART. 7 Activitatea personalului CDI este de interes naţional şi cuprinde: a) dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice; b) iniţierea şi/sau participarea la activităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare experimentală şi inovare; c) participarea la transferul cunoştinţelor şi tehnologiilor în toate domeniile vieţii economice şi sociale; d) participarea la valorificarea eficientă a rezultatelor activităţii CDI pentru dezvoltarea durabilă a societăţii, inclusiv prin participarea la înfiinţarea de spin-offuri/start-upuri; e) diseminarea rezultatelor obţinute în cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică prin: publicarea de cărţi şi capitole de carte, de studii, de articole în reviste ştiinţifice sau în volumele unor manifestări ştiinţifice şi altele; f) depunerea de cereri de finanţare în cadrul unor competiţii naţionale şi internaţionale de proiecte de cercetare; g) editarea unor publicaţii ştiinţifice de specialitate sau organizarea unor manifestări ştiinţifice; h) participarea la programele de pregătire a studenţilor doctoranzi sau la alte activităţi didactice în învăţământul superior; i) alte activităţi specifice domeniului CDI, inclusiv creaţia artistică şi activitatea sportivă; j) protejarea proprietăţii intelectuale prin brevetare. ART. 8 (1) Activitatea din sistemul naţional CD se desfăşoară de către personalul CDI. (2) Personalul CDI cuprinde: a) cercetători ştiinţifici: profesionişti implicaţi în conceperea sau crearea de noi cunoştinţe ştiinţifice bazate pe concepte sau ipoteze originale, care desfăşoară activităţi de cercetare şi îmbunătăţesc sau dezvoltă concepte, teorii, modele, tehnici, instrumente, software sau metode operaţionale. Cercetătorii ştiinţifici identifică opţiuni pentru noi activităţi de cercetare şi dezvoltare, pe care le planifică şi le gestionează utilizând competenţe şi cunoştinţe de nivel înalt dobândite prin educaţie şi formare profesională sau prin experienţa practică acumulată în urma desfăşurării de activităţi de cercetare; b) cadre didactice universitare; c) personalul instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ce desfăşoară activităţi similare celor prevăzute la lit. a) în scopul asigurării securităţii naţionale; d) personal suport pentru activităţile CDI, cu studii medii sau superioare. ART. 9 (1) Personalul prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. a), cu studii superioare, care desfăşoară activităţi CDI, se diferenţiază pe funcţii şi grade profesionale de cercetare-dezvoltare, păstrând echivalenţa cu gradele profesionale prevăzute în Carta Europeană a Cercetătorilor, după cum urmează: a) cercetători seniori, deţinând titlul de doctor: (i) cercetător principal (R4): cercetător ştiinţific gradul I - CS I; (ii) cercetător consacrat (R3): cercetător ştiinţific gradul II - CS II; b) cercetător recunoscut (R2), deţinând titlul de doctor: cercetător ştiinţific gradul III - CS III; c) cercetător debutant (R1), deţinând titlul de doctor sau având calitatea de student doctorand: cercetător ştiinţific - CS; d) asistent în activitatea de cercetare ştiinţifică, licenţiat: asistent de cercetare ştiinţifică - ACS. (2) Echivalenţa funcţiilor şi gradelor profesionale din cercetare, dezvoltare şi inovare cu funcţiile didactice universitare funcţionează în ambele sensuri numai cu aprobarea senatului universitar, în baza regulamentului propriu, respectiv a consiliului ştiinţific al organizaţiei de cercetare, şi este următoarea: a) cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru personalul CDI care deţine o diplomă de doctor; b) cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări; c) cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar; d) cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar. (3) Funcţiile şi gradele profesionale din cercetare, dezvoltare şi inovare deţinute anterior intrării în vigoare a prezentei legi se echivalează de drept, fără a fi necesare alte formalităţi, la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu funcţiile corespunzătoare gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare stabilite prin prezenta lege, astfel: a) cercetător ştiinţific principal gradul I/cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu gradul profesional de cercetare-dezvoltare prevăzut la alin. (1) lit. a) pct. (i); b) cercetător ştiinţific principal gradul II/cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu gradul profesional de cercetare-dezvoltare prevăzut la alin. (1) lit. a) pct. (ii); c) cercetător ştiinţific principal gradul III/cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu gradul profesional de cercetare-dezvoltare prevăzut la alin. (1) lit. b); d) cercetător ştiinţific se echivalează cu gradul profesional de cercetare-dezvoltare prevăzut la alin. (1) lit. c); e) asistent de cercetare ştiinţifică se echivalează cu gradul profesional de cercetare-dezvoltare prevăzut la alin. (1) lit. d). (4) Echivalenţa prevăzută la alin. (2) se face la solicitarea persoanei interesate. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), funcţiile şi gradele profesionale din cercetare, dezvoltare şi inovare dobândite prin ordin sau decizie a conducătorului unei autorităţi a administraţiei publice centrale anterior intrării în vigoare a prezentei legi se echivalează de drept la data intrării în vigoare a prezentei legi, fără a fi necesare alte formalităţi, cu funcţii didactice universitare, astfel: a) cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar; b) cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar. (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), funcţiile didactice universitare dobândite prin ordin sau decizie a conducătorului unei autorităţi a administraţiei publice centrale anterior intrării în vigoare a prezentei legi se echivalează de drept la data intrării în vigoare a prezentei legi, fără a fi necesare alte formalităţi, cu funcţiile şi gradele profesionale din cercetare, dezvoltare şi inovare, astfel: a) conferenţiar universitar se echivalează cu cercetător ştiinţific gradul II; b) profesor universitar se echivalează cu cercetător ştiinţific gradul I. (7) Personalul prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c) desfăşoară activităţi CDI în conformitate cu atribuţiile stabilite conform legii, în fişe de post sau acte similare ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. ART. 10 (1) Cercetătorii ştiinţifici, cu excepţia asistentului de cercetare ştiinţifică, pot activa ca personal didactic într-o instituţie de învăţământ superior, cu aprobarea senatului universitar, conform metodologiei proprii publicate pe pagina de internet a acesteia, pe funcţii echivalente conform art. 9 alin. (2), (5) şi (6), beneficiind de toate drepturile aferente funcţiilor echivalente, cu respectarea prevederilor prezentei legi. (2) Gradele profesionale de cercetare-dezvoltare de ACS, CS şi CS III sunt acordate prin decizie a conducătorului organizaţiei de cercetare, iar gradele profesionale de cercetare-dezvoltare de CS II şi CS I sunt acordate prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, în baza avizului conform al Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, denumit în continuare CCCDI. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), gradele profesionale de cercetare-dezvoltare de ACS, CS, CS III, CS II şi CS I ale personalului din instituţiile de învăţământ superior sunt acordate prin decizie a rectorului instituţiei de învăţământ superior, în urma aprobării rezultatelor concursului public de încadrare prevăzut la art. 13 alin. (5), respectiv a examenului de promovare prevăzut la art. 13 alin. (10) de către senatul universitar. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), gradele profesionale de cercetare-dezvoltare de ACS, CS, CS III, CS II şi CS I ale personalului din institutele/filialele Academiei Române sunt acordate prin decizie a preşedintelui Academiei Române, în urma aprobării rezultatelor concursului public de încadrare prevăzut la art. 13 alin. (5), respectiv a examenului de promovare prevăzut la art. 13 alin. (10) de către Prezidiul Academiei Române. (5) Pentru acordarea gradelor profesionale de CS II şi CS I ale personalului dintr-o organizaţie de cercetare aflată în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea unei academii de ramură, suplimentar faţă de avizul conform al CCCDI prevăzut la alin. (2), este necesar şi avizul conform al academiei de ramură. (6) Prin derogare de la prevederile art. 35 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cercetătorii ştiinţifici în domeniul ştiinţelor medicale angajaţi ai organizaţiilor de cercetare ce au ca obiect de activitate şi cercetarea-dezvoltarea în domeniul ştiinţelor medicale desfăşoară activitatea de cercetare în unităţi sanitare, cu suprapunerea programului de muncă. (7) Funcţiile de şef de secţie, şef de laborator şi şef de serviciu medical prevăzute la art. 185 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt compatibile cu funcţiile de cercetare prevăzute la art. 9 alin. (1) şi cu funcţiile de conducere prevăzute la art. 16 alin. (1). ART. 11 (1) Personalul suport pentru activităţile CDI, prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. d), cu studii medii sau superioare, care contribuie la îndeplinirea unor sarcini ştiinţifice şi tehnice care implică aplicarea de concepte şi metode operaţionale şi utilizarea de echipamente de cercetare şi participă, pe lângă cercetătorii ştiinţifici, la desfăşurarea activităţii CDI prin realizarea de programe experimentale şi tehnologii, respectiv efectuarea de măsurări, analize, operaţii de execuţie a unor elemente, operaţii de întreţinere şi exploatare a aparaturii şi a instalaţiilor de cercetare, precum şi la alte activităţi asemănătoare, cuprinde: a) personal cu studii superioare tehnice sau studii superioare în alte domenii fundamentale conform necesităţilor organizaţiei de cercetare, atestat în activitatea de dezvoltare experimentală şi transfer tehnologic: ingineri de cercetare care realizează proiectarea produselor, serviciilor, sistemelor sau a proiectelor tehnologice inovatoare; de asemenea, creează prototipuri sau modele ale produselor sau sistemelor în vederea testării şi evaluării funcţionalităţii şi sunt responsabili de implementarea şi personalizarea soluţiilor tehnice dezvoltate în funcţie de cerinţele beneficiarilor. Personalul se diferenţiază pe funcţii şi trepte profesionale, după cum urmează: (i) inginer de cercetare senior - ICS; (ii) inginer de cercetare recunoscut - ICR; (iii) inginer de cercetare debutant - ICD; b) alte categorii de personal faţă de cele prevăzute la lit. a), cu studii superioare; c) personal cu studii medii, care se diferenţiază pe funcţii şi trepte profesionale, după cum urmează: (i) tehnician senior - TS; (ii) tehnician recunoscut - TR; (iii) tehnician debutant - TD. (2) Personalul suport pentru activităţile CDI se încadrează pe funcţii şi trepte profesionale, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Fiecare organizaţie de cercetare elaborează standarde minimale pentru încadrarea pe funcţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), cu avizul conform al MCID. ART. 12 (1) Personalul încadrat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu gradul profesional de inginer de dezvoltare tehnologică gradul I - IDT I, inginer de dezvoltare tehnologică gradul II - IDT II, inginer de dezvoltare tehnologică gradul III - IDT III şi inginer de dezvoltare tehnologică - IDT va fi menţinut pe postul respectiv până la încetarea contractului individual de muncă, în condiţiile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea tuturor drepturilor dobândite, cu excepţia cazului în care personalul optează pentru una dintre situaţiile reglementate la alin. (3) şi (5). (2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul nu se mai încadrează pe gradele profesionale prevăzute la alin. (1). (3) Gradele profesionale IDT I, IDT II, IDT III şi IDT vor fi echivalate cu gradele profesionale prevăzute la art. 9 alin. (1), în condiţiile îndeplinirii standardelor minimale prevăzute la art. 13 alin. (1) şi, dacă este cazul, a standardelor suplimentare impuse de organizaţia de cercetare, conform art. 13 alin. (3), la solicitarea persoanelor interesate, în termen de cel mult 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (4) Încadrarea personalului prevăzut la alin. (1) pe noile posturi, conform prevederilor alin. (3), se face fără concurs sau examen, la cererea persoanei ocupante a postului, în urma verificării administrative de către organizaţia de cercetare a îndeplinirii standardelor minimale prevăzute la art. 13 alin. (1) şi, dacă este cazul, la art. 13 alin. (3), prin transformarea postului ocupat în postul aferent gradului profesional dobândit prin echivalare. (5) În cazul în care personalul încadrat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu gradul profesional de IDT I, IDT II, IDT III şi IDT nu obţine echivalarea gradului profesional cu un grad profesional de cercetare-dezvoltare în condiţiile alin. (3) şi (4), acesta poate solicita încadrarea cu prioritate, fără concurs, pe unul dintre posturile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a), în situaţia îndeplinirii standardelor minimale necesare ocupării postului. Lista posturilor disponibile şi termenul până la care se poate opta pentru ocuparea lor vor fi publicate pe pagina de internet a organizaţiei de cercetare. În cazul în care două sau mai multe persoane vor opta pentru ocuparea aceluiaşi post, organizaţia de cercetare va face departajarea candidaţilor conform metodologiei proprii. (6) În vederea aplicării dispoziţiilor alin. (3) şi (4), în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice pentru echivalarea gradelor profesionale IDT I, IDT II, IDT III şi IDT cu gradele profesionale de cercetare-dezvoltare. (7) La data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul încadrat cu gradul profesional de tehnician treapta I sau tehnician treapta II obţine de drept echivalarea gradului profesional cu cel de tehnician senior - TS, prevăzut la art. 11 alin. (1) lit. c) pct. (i), personalul încadrat cu gradul profesional de tehnician treapta III obţine de drept echivalarea gradului profesional cu cel de tehnician recunoscut - TR, prevăzut la art. 11 alin. (1) lit. c) pct. (ii), şi personalul încadrat cu gradul profesional de tehnician stagiar obţine de drept echivalarea gradului profesional cu cel de tehnician debutant - TD, prevăzut la art. 11 alin. (1) lit. c) pct. (iii). ART. 13 (1) Încadrarea pe posturi şi promovarea în carieră pe posturi corespunzătoare funcţiilor şi gradelor profesionale ale personalului CDI se realizează conform principiului meritului profesional, în baza unor standarde minimale specifice. Standardele minimale pentru acordarea gradelor profesionale de ACS, CS şi CS III sunt elaborate de către fiecare organizaţie de cercetare. Standardele minimale pentru dobândirea gradului de CS II şi CS I se elaborează de către CCCDI, prin consultarea Prezidiului Academiei Române, a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, a Comisiei Naţionale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumită în continuare CNATDCU, conform prevederilor Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, a Consiliului Naţional al Rectorilor şi a academiilor de ramură, şi se aprobă prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării şi al ministrului educaţiei, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) CCCDI urmăreşte ca standardele minimale pentru acordarea gradelor profesionale CDI să fie similare celor aferente funcţiilor didactice universitare echivalente prevăzute de Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Organizaţiile de cercetare pot impune, în funcţie de specificul activităţii, standarde suplimentare celor prevăzute la alin. (1) pentru gradele profesionale de CS II şi CS I, cu respectarea criteriilor generale prevăzute la art. 23 alin. (3). (4) În stabilirea şi elaborarea standardelor de încadrare pe posturi şi pentru promovare în carieră pe posturi corespunzătoare funcţiilor şi gradelor profesionale ale personalului CDI se iau în considerare, de asemenea, principiile generale şi condiţiile prevăzute de Carta Europeană a Cercetătorilor. (5) Încadrarea pe posturi a personalului CDI se realizează prin concurs public de încadrare, ţinând cont de principiile transparenţei, competenţei şi egalităţii de gen. Încadrarea pe posturi a personalului CDI, prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c), se realizează conform actelor normative aplicabile în domeniul securităţii naţionale. (6) Promovarea în carieră pe grad profesional de CS III, CS II, CS I a personalului CDI deja încadrat pe posturi în organizaţii de cercetare se face prin examen pentru obţinerea gradului profesional imediat superior celui ocupat, în condiţiile prevederilor alin. (10), urmat de transformarea postului ocupat într-un post corespunzător gradului profesional obţinut prin examen, cu respectarea prevederilor art. 19 alin. (2). (7) La concurs pot participa toate persoanele care nu deţin gradul profesional de cercetare-dezvoltare corespunzător postului pentru care candidează şi îndeplinesc standardele minimale, prevăzute la alin. (1), şi standardele suplimentare, prevăzute la alin. (3), după caz, şi toate persoanele care deţin gradul profesional de cercetare-dezvoltare corespunzător postului pentru care candidează şi îndeplinesc standardele suplimentare specifice organizaţiei de cercetare, prevăzute la alin. (3), fie că sunt sau nu sunt deja încadrate în sistemul naţional CD, fără nicio discriminare, în condiţiile legii. (8) Încadrarea pe posturi, precum şi promovarea în carieră sunt în responsabilitatea organizaţiei de cercetare. (9) Persoanele selectate în urma concursului încheie cu organizaţiile de cercetare, după caz, contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată. (10) Personalul prevăzut la art. 9 alin. (1), cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, care depăşeşte cu minimum 50% cel puţin două treimi din pragurile minimale cantitative aferente standardelor minimale prevăzute la alin. (1) pentru gradul profesional imediat superior, stabilite de organizaţia de cercetare în cazul gradului profesional de cercetare-dezvoltare de CS III, respectiv de CCCDI în cazul gradelor profesionale de CS II şi CS I, şi îndeplineşte celelalte standarde minimale prevăzute la alin. (1) pentru gradul profesional imediat superior, poate susţine examen pentru promovarea pe gradul profesional imediat superior în cadrul organizaţiei de cercetare cu care are contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată şi se încadrează pe postul aferent gradului profesional obţinut prin examen, prin încheierea unui act adiţional la contractul individual de muncă existent. (11) În cazul în care organizaţiile de cercetare impun standarde suplimentare celor prevăzute la alin. (1), personalul CDI cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată poate susţine examen pentru promovarea în gradul profesional imediat superior, în condiţiile prevăzute la alin. (10), doar în situaţia în care îndeplineşte şi standardele suplimentare prevăzute la alin. (3). (12) Angajarea pentru participarea la proiecte de cercetare, proiecte în domeniul educaţiei şi formării profesionale sau în orice alte tipuri de proiecte, indiferent de sursa de finanţare, se poate face pe perioadă determinată, cel mult egală cu durata derulării proiectului respectiv, fără parcurgerea altor formalităţi prealabile şi/sau procese de selecţie, pentru personalul nominalizat în listele de personal, ca membri în echipa proiectului, precum şi pentru personalul organizaţiei de cercetare. În cazul personalului din organizaţia de cercetare, angajarea în cadrul unui proiect se realizează în baza deciziei conducătorului respectivei organizaţii, prin încheierea unui contract individual de muncă şi, în cazul instituţiilor de învăţământ superior, angajarea se realizează fără să fie suplimentată norma de bază a angajatului. Salariul este acordat în limita fondurilor disponibile, conform prevederilor din contractul de finanţare/regulilor finanţatorului. (13) Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în cazul organizaţiilor de cercetare de drept privat şi al institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, personalul propriu nominalizat în listele de personal, ca membri în echipa unui proiect de cercetare, în echipa unui proiect în domeniul educaţiei şi formării profesionale sau în echipa oricărui alt tip de proiecte, indiferent de sursa de finanţare, poate încheia cu organizaţia de cercetare, în vederea derulării respectivului proiect, un act adiţional la contractul individual de muncă existent, cu încadrarea în programul de 8 ore/zi sau, după caz, un contract individual de muncă suplimentar astfel încât să nu fie depăşit numărul total de 12 ore/zi aferent tuturor contractelor de muncă ale aceluiaşi angajat, pe o perioadă cel mult egală cu durata derulării proiectului respectiv, fără parcurgerea altor formalităţi prealabile şi/sau procese de selecţie. Salariul este acordat în limita fondurilor disponibile, cu respectarea prevederilor din contractul de finanţare/regulilor finanţatorului. Pentru personalul din afara organizaţiei de cercetare de drept privat sau institutului naţional de cercetare-dezvoltare nominalizat în listele de personal, ca membri în echipa unui proiect de cercetare, în echipa unui proiect în domeniul educaţiei şi formării profesionale sau în echipa oricărui alt tip de proiecte, indiferent de sursa de finanţare, se aplică prevederile alin. (12). (14) Organizaţia de cercetare poate refuza încheierea contractului individual de muncă, potrivit dispoziţiilor alin. (12) sau (13), după caz, cu persoane din afara organizaţiei de cercetare care au fost nominalizate, fără a avea acordul prealabil al organizaţiei de cercetare, în listele de personal, ca membri în echipa unui proiect de cercetare, în echipa unui proiect în domeniul educaţiei şi formării profesionale sau în echipa oricărui alt tip de proiecte. ART. 14 (1) Dosarul ce conţine documentele aferente concursului pentru ocuparea postului de CS II sau CS I, respectiv examenului de promovare pentru obţinerea gradului profesional de CS II sau CS I, desfăşurate în organizaţii de cercetare, altele decât instituţiile de învăţământ superior şi institutele/filialele Academiei Române, se transmite în format fizic sau electronic către MCID în vederea analizei administrative, după finalizarea concursului şi după obţinerea avizului conform al academiei de ramură, prevăzut la art. 10 alin. (5), dacă este cazul. (2) CCCDI verifică şi avizează conform îndeplinirea standardelor minimale de către candidatul declarat câştigător pentru concursul pentru ocuparea postului de CS II sau CS I, respectiv pentru examenul de promovare pentru obţinerea gradului profesional de CS II sau CS I, desfăşurate în organizaţii de cercetare, altele decât instituţiile de învăţământ superior şi institutele/filialele Academiei Române, cu excepţia cazului în care candidatul declarat câştigător la concurs deţine gradul profesional de cercetare-dezvoltare corespunzător postului pentru care a candidat. (3) În urma verificării prevăzute la alin. (2), în termen de cel mult 45 de zile, CCCDI emite un aviz conform în baza căruia MCID confirmă, prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, gradul profesional de CS II sau CS I. (4) În instituţiile de învăţământ superior, dosarul ce conţine documentele aferente concursului pentru ocuparea postului de CS II sau CS I, respectiv examenului de promovare pentru obţinerea gradului profesional de CS II sau CS I, se analizează şi se verifică administrativ la nivelul instituţiei, iar îndeplinirea standardelor minimale pentru conferirea gradului profesional de cercetare-dezvoltare de CS II sau CS I se aprobă de către senatul universitar. (5) Dosarul ce conţine documentele aferente concursului pentru ocuparea postului de CS II sau CS I, respectiv examenului de promovare pentru obţinerea gradului profesional de CS II sau CS I, desfăşurate în institutele/filialele Academiei Române, se analizează şi se verifică administrativ la nivelul Academiei Române, iar îndeplinirea standardelor minimale pentru conferirea gradului profesional de cercetare-dezvoltare de CS II sau CS I se aprobă de către Prezidiul Academiei Române. (6) MCID verifică, în baza unei sesizări, respectarea standardelor minimale şi a normelor metodologice prevăzute la art. 21 alin. (4) sau art. 22 alin. (4), după caz, pentru concursurile pentru ocuparea posturilor sau examenele de promovare pentru obţinerea gradelor profesionale finalizate cu cel mult 3 ani înainte de data primirii sesizării. În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura de verificare a sesizării se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (7) În vederea efectuării procedurii de verificare, prevăzută la alin. (6), MCID solicită punctul de vedere al CCCDI şi al Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, denumit în continuare CNECSDTI, cu privire la sesizarea primită. (8) În cazul în care se constată nerespectarea prevederilor legale pentru acordarea gradelor profesionale din cercetare, dezvoltare şi inovare, MCID sesizează instanţa de judecată în vederea anulării ordinului ministrului cercetării, inovării şi digitalizării sau deciziei conducătorului organizaţiei de cercetare de acordare a gradului profesional de cercetare, dezvoltare şi inovare şi în vederea anulării rezultatelor concursului de ocupare a postului sau a examenului de promovare. ART. 15 (1) Gradul profesional acordat aparţine persoanei titulare pentru domeniul CDI respectiv, pentru tot restul vieţii, şi constituie titlu personal de care aceasta poate face uz în toate cazurile care implică imaginea sau drepturile personale. (2) Gradele profesionale de cercetare-dezvoltare de CS II, respectiv CS I care au fost dobândite sunt recunoscute în orice organizaţie de cercetare, în domeniul în care au fost dobândite, nemaifiind necesară validarea îndeplinirii standardelor minimale prevăzute la art. 13 alin. (1) în cazul candidatului declarat câştigător în urma susţinerii unui concurs public pentru un post corespunzător gradului profesional de cercetare-dezvoltare deţinut. ART. 16 (1) Funcţiile de conducere din organizaţiile de cercetare, altele decât instituţiile de învăţământ superior, care sunt îndeplinite de către personalul CDI, pot fi: a) director general sau director; b) director adjunct; c) director ştiinţific; d) director tehnic; e) secretar ştiinţific; f) şef compartiment cercetare, dezvoltare şi inovare, precum, dar fără a se limita la: laborator de cercetare, departament, centru de cercetare, în condiţiile existenţei unui număr de minimum 4 posturi de execuţie aprobate în respectivul compartiment. (2) În cadrul compartimentului de cercetare, dezvoltare şi inovare pot fi constituite grupuri de cercetare, cu tematică şi obiective specifice. ART. 17 (1) Funcţia de conducere de director general sau director în organizaţiile de cercetare, altele decât instituţiile de învăţământ superior, se ocupă prin concurs public. (2) Funcţiile de conducere în institutele naţionale de cercetare-dezvoltare care sunt îndeplinite de către personalul CDI, altele decât cele de director general sau director, se ocupă, respectiv se vacantează, la propunerea directorului general sau a directorului, cu avizul conform al consiliului ştiinţific şi aprobarea consiliului de administraţie. (3) Funcţiile specifice de conducere din organizaţiile de cercetare, altele decât instituţiile de învăţământ superior, se ocupă, în condiţiile legii, de personalul care îndeplineşte următoarele condiţii minime: a) pentru director general sau director, respectiv director adjunct - gradul profesional CS II; b) pentru director ştiinţific - gradul profesional CS II; c) pentru director tehnic - gradul profesional CS II/IDT II/ inginer de cercetare senior; d) pentru secretar ştiinţific - gradul profesional CS II la nivelul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare sau CS III la nivelul staţiunilor sau al altor categorii de organizaţii de cercetare; e) pentru şef compartiment cercetare, dezvoltare şi inovare - gradul profesional CS III/IDT II/inginer de cercetare senior; f) condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, în sensul asigurării independenţei actului managerial. (4) Exercitarea uneia dintre funcţiile specifice de conducere prevăzute la alin. (3) lit. b)-e) încetează de drept în termen de 30 de zile de la data încetării/expirării contractului individual de muncă sau a contractului de management al directorului general sau al directorului, după caz, odată cu ocuparea acestora în condiţiile alin. (2) şi (3), la propunerea noului director general sau/şi director. (5) Cu 3 luni înainte de data încetării/expirării contractului individual de muncă sau a contractului de management al directorului general sau al directorului, după caz, ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează organizaţia de cercetare evaluează performanţele manageriale ale directorului general sau directorului pe durata mandatului. (6) Ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează organizaţia de cercetare elaborează şi aprobă o metodologie proprie pentru evaluarea performanţelor manageriale ale directorului general sau directorului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi; în baza acestei metodologii, care se publică pe pagina de internet a organizaţiei de cercetare, ordonatorul de credite acordă unul dintre următoarele calificative: a) foarte bine; b) bine; c) suficient; d) insuficient. (7) Calificativele „foarte bine“ sau „bine“ nu pot fi acordate directorului general sau directorului unei organizaţii de cercetare încadrate în clasa a III-a de performanţă pentru integrare, conform prevederilor Legii nr. 25/2023 privind integrarea voluntară a organizaţiilor de cercetare, dezvoltare şi inovare din România în Spaţiul European de Cercetare, precum şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, în situaţia în care acesta a condus respectiva organizaţie de cercetare mai mult de 3 ani din perioada supusă evaluării performanţei pentru integrare. (8) Calificativele „suficient“ sau „insuficient“ nu pot fi acordate directorului general sau directorului unei organizaţii de cercetare încadrate în clasa I de performanţă pentru integrare, conform prevederilor Legii nr. 25/2023, în situaţia în care acesta a condus respectiva organizaţie de cercetare mai mult de 3 ani din perioada supusă evaluării performanţei pentru integrare. (9) Mandatul directorului general sau al directorului este de 5 ani. (10) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), o persoană care îndeplineşte funcţia de director general sau director poate fi numit pentru un nou mandat consecutiv de 5 ani de director general sau director, fără concurs, doar în situaţia primirii calificativului „foarte bine“, în urma evaluării performanţelor manageriale prevăzute la alin. (6) pentru perioada/perioadele în care a exercitat funcţia de director general sau director. (11) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), durata mandatului consecutiv acordat fără concurs de către ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia funcţionează organizaţia de cercetare este cel mult egală cu perioada/perioadele în care a exercitat funcţia de director general sau director, dar nu mai mare de 5 ani. La finalizarea mandatului consecutiv, funcţia de director general sau director se scoate la concurs. (12) În termen de 6 luni de la încetarea mandatului/vacantarea funcţiei de director general sau director al unei organizaţii de cercetare, respectiv filiale, ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia se află organizaţia de cercetare organizează concurs de ocupare a funcţiei. (13) Exercitarea interimară a funcţiei de director general sau director într-o organizaţie de cercetare se realizează prin desemnarea de către ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia se află organizaţia de cercetare a unei persoane care îndeplineşte condiţiile de ocupare a funcţiei, până la ocuparea prin concurs a acesteia, dar nu mai mult de 6 luni. (14) În situaţia în care funcţia de director general sau director într-o organizaţie de cercetare nu este ocupată în urma organizării concursului, ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia se află organizaţia de cercetare poate desemna directori generali sau directori interimari pe perioade succesive de maximum 6 luni, până la ocuparea prin concurs a funcţiei. Aceeaşi persoană nu poate beneficia de mai mult de 4 desemnări ca director general interimar sau director interimar. SECŢIUNEA a 2-a Acordarea gradelor profesionale şi încadrarea pe funcţii ART. 18 (1) Încadrarea şi promovarea în carieră pe posturi corespunzătoare funcţiilor şi gradelor profesionale ale personalului CDI se realizează în baza unor proceduri transparente şi echitabile care respectă principiile generale şi condiţiile prevăzute de Carta Europeană a Cercetătorilor. (2) Organizaţia de cercetare emite şi aprobă metodologia de încadrare şi promovare pe funcţii şi trepte profesionale a personalului suport pentru activităţile CDI, conform prevederilor legale în vigoare, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu avizul prealabil al ordonatorului de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia se află organizaţia de cercetare, în cazul organizaţiilor de cercetare de drept public, şi o publică pe pagina de internet a acesteia. (3) Încadrarea şi promovarea pe posturi a personalului CDI se realizează prin concurs, respectiv examen, pe baza evaluării performanţelor profesionale. Încadrarea şi promovarea pe posturi corespunzătoare funcţiilor şi gradelor profesionale ale personalului CDI se realizează în baza unui regulament propus de către consiliul ştiinţific şi aprobat de consiliul de administraţie sau de către organele de conducere echivalente ale organizaţiei de cercetare, respectiv în baza unui regulament propus de consiliul de administraţie şi aprobat de către senatul universitar în cazul instituţiilor de învăţământ superior şi publicat pe pagina de internet a acesteia. (4) Concursul se anunţă public, prin afişare la sediul şi pe pagina de internet a organizaţiei de cercetare, precum şi pe alte platforme online naţionale, internaţionale sau ale societăţilor de profil, după caz, şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentei legi. (5) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării anunţului. (6) Examenul pentru promovarea pe un grad profesional superior se organizează la solicitarea persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (10) şi (11), după caz, cu aprobarea conducerii organizaţiei de cercetare, conform prevederilor art. 19 alin. (2). (7) Comisiile de concurs, respectiv examen sunt formate din personal CDI sau didactic universitar din organizaţia de cercetare respectivă sau din afara acesteia, care are un grad profesional sau titlu didactic echivalent cel puţin egal cu cel al postului scos la concurs, respectiv cu gradul profesional pentru care se organizează examen. (8) Probele de concurs şi conţinutul acestora sunt aprobate de consiliul ştiinţific sau senatul universitar, după caz, al organizaţiei de cercetare. (9) Încadrarea şi promovarea în carieră ale personalului CDI prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c) se realizează conform regulamentelor stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi publicat pe pagina de internet a acesteia. ART. 19 (1) Numărul de posturi pe funcţii şi grade profesionale se propune de către consiliul ştiinţific al organizaţiei de cercetare şi se aprobă de către consiliul de administraţie sau de către organele de conducere echivalente, în concordanţă cu necesităţile şi resursele financiare ale acesteia. Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante se aprobă de către consiliul de administraţie sau de către organele de conducere echivalente. (2) Organizaţiile de cercetare decid organizarea examenelor de promovare în funcţie de resursele financiare disponibile şi de politica de resurse umane, cu încadrarea în bugetele aprobate şi respectarea prevederilor legale. Organizarea examenelor de promovare se aprobă de către consiliul de administraţie sau de către organele de conducere echivalente. (3) În situaţia în care o persoană promovează într-un grad profesional superior prin examen, în acord cu prevederile alin. (2), în urma îndeplinirii standardelor minimale prevăzute la art. 13 alin. (10) şi (11), dacă este cazul, postul aferent gradului de cercetare superior rezultat din transformarea postului pe care îl ocupa persoana înainte de promovare este bugetat cel târziu începând cu anul următor celui în care s-a realizat promovarea, iar actul adiţional la contractul individual de muncă prevăzut la art. 13 alin. (10) se încheie începând cel târziu cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a realizat promovarea prin examen. ART. 20 (1) CCCDI propune metodologia de verificare şi evaluare a dosarelor ce conţin documentele aferente concursului, respectiv examenului, pentru acordarea gradului profesional de CS II şi CS I, cu excepţia gradelor profesionale de CS II şi CS I ale personalului din instituţiile de învăţământ superior şi ale personalului din institutele/filialele Academiei Române. În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, metodologia de verificare şi evaluare a dosarelor se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Durata şi finalizarea concursului, respectiv examenului este de 15 zile de la data încheierii înscrierii la concurs/examen, la nivelul comisiei de concurs/examen, şi de 45 de zile de la depunerea raportului comisiei de concurs/examen şi a dosarului ce conţine documentele aferente concursului/examenului, către MCID, către Prezidiul Academiei Române sau către senatul universitar, după caz. ART. 21 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor se organizează după cum urmează: a) concursul pentru ocuparea postului de CS şi ACS constă în probe scrise, orale şi/sau practice şi de dosar, specifice postului; b) concursul pentru ocuparea posturilor de CS III, CS II şi CS I constă în analiza dosarului de înscriere la concurs şi acordarea punctajului, pe baza unei grile adaptate specificului activităţii locului de muncă al candidatului şi a performanţelor sale. Concursul poate include şi o probă de interviu, stabilită prin regulamentul de concurs aprobat la nivelul organizaţiei de cercetare şi publicat pe pagina de internet a acesteia. (2) Consiliul ştiinţific sau senatul universitar, după caz, analizează respectarea procedurilor stabilite prin metodologia proprie, publicată pe pagina de internet a acesteia, şi aprobă raportul asupra concursului prin vot nominal deschis. Ierarhia candidaţilor stabilită de comisia de concurs nu poate fi modificată de consiliul ştiinţific sau senatul universitar, după caz. (3) Comisia de concurs pentru funcţii şi grade profesionale de CS II şi CS I este formată din 5 membri, cercetători ştiinţifici sau cadre didactice universitare, dintre care cel puţin 3 membri sunt din afara organizaţiei de cercetare respective şi au gradul profesional sau titlul didactic universitar cel puţin egal cu al postului scos la concurs. (4) Normele metodologice privind organizarea concursurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 22 (1) Examenul de promovare pentru obţinerea gradelor profesionale de CS III, CS II şi CS I constă în analiza dosarului de înscriere la examen, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi acordarea punctajului pe baza unei grile adaptate specificului activităţii locului de muncă al candidatului şi a performanţelor sale. (2) Comisia de examen pentru funcţii şi grade profesionale de CS II şi CS I este formată din 5 membri, cercetători ştiinţifici sau cadre didactice universitare, dintre care cel puţin 3 membri sunt din afara organizaţiei de cercetare respective şi au gradul profesional sau titlul didactic universitar cel puţin egal cu al postului scos la examen. (3) Consiliul ştiinţific sau senatul universitar, după caz, analizează respectarea procedurilor stabilite prin metodologia proprie şi aprobă raportul asupra examenului prin vot nominal deschis. (4) Normele metodologice privind organizarea examenului de promovare pentru obţinerea gradului profesional se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 23 (1) Condiţiile minime de pregătire pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care participă la concursul pentru ocuparea unui post, respectiv la examenul de promovare pentru obţinerea gradului profesional sunt următoarele: a) pentru ACS: să fie absolvent cu examen de licenţă sau de diplomă al studiilor în învăţământul universitar de lungă durată sau absolvent cu diplomă de master în specialitate sau domenii conexe şi să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1); b) pentru CS: să fie absolvent cu examen de licenţă sau de diplomă al studiilor în învăţământul universitar de lungă durată sau absolvent cu diplomă de master în specialitate sau domenii conexe şi să fie înscris la şcoala doctorală sau să deţină titlul de doctor şi să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1); c) pentru CS III: să deţină titlul de doctor conform art. 9 alin. (1) şi să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) pentru concurs, respectiv la art. 13 alin. (10) pentru examen; d) pentru CS II, respectiv CS I: să deţină titlul de doctor conform art. 9 alin. (1) şi să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) şi (3), după caz, pentru concurs, respectiv la art. 13 alin. (10) şi (11), după caz, pentru examen. (2) Organizaţiile de cercetare pot impune şi standarde suplimentare, cu respectarea prevederilor legale. (3) Criteriile generale necumulative în baza cărora se elaborează standardele minimale prevăzute la art. 13 alin. (1) sunt următoarele: a) rezultatele activităţii de cercetare şi/sau inovare; b) impactul activităţii de cercetare şi/sau inovare; c) capacitatea de a atrage fonduri de cercetare sau de a colabora cu organizaţii publice şi/sau private de cercetare; d) prestigiul profesional; e) capacitatea organizatorică; f) capacitatea de cooperare internaţională. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), condiţiile minime de pregătire pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care participă la concursul pentru ocuparea unui post de CS II, respectiv CS I, şi deţin gradul profesional de cercetare-dezvoltare corespunzător postului pentru care candidează sunt: să deţină titlul de doctor conform art. 9 alin. (1) şi să îndeplinească standardele specifice ale organizaţiei de cercetare prevăzute la art. 13 alin. (3), după caz. (5) Pentru verificarea condiţiilor minime pentru ocuparea funcţiei de CS II sau CS I prin concurs, respectiv obţinerea gradului profesional de CS II sau CS I prin examen, prevăzute la art. 13 alin. (1), respectiv art. 13 alin. (10), MCID transmite CCCDI dosarele ce conţin documentele aferente concursului, respectiv examenului, cu excepţia situaţiilor reglementate la art. 10 alin. (3) şi (4) şi a situaţiei în care candidatul declarat câştigător la concurs deţine gradul profesional corespunzător postului pentru care a susţinut concurs. (6) CCCDI transmite, în urma analizei dosarelor ce conţin documentele aferente concursului/examenului primite în condiţiile alin. (4), avizul conform prin care confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursului/examenului şi informează MCID în vederea emiterii ordinului ministrului cercetării, inovării şi digitalizării prevăzut la art. 14 alin. (3), cu excepţia situaţiilor reglementate la art. 10 alin. (3) şi (4). (7) Candidaţii nemulţumiţi de decizia CCCDI de infirmare a rezultatelor concursului, respectiv examenului pot depune contestaţie la MCID în termen de 15 zile, MCID urmând a analiza şi înainta răspunsul în termen de 60 de zile. (8) În cazul în care rezolvarea contestaţiei nu este favorabilă, candidaţii se pot adresa instanţelor de contencios administrativ, în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (9) În cazul infirmării definitive a rezultatelor concursului, respectiv examenului, acesta se poate relua în condiţiile specificate în metodologia proprie de concurs. ART. 24 (1) Salariile de bază pentru funcţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) se stabilesc în anexele legilor de salarizare sau în contractele colective de muncă, după caz, prin corelare cu salariile de bază pentru funcţiile echivalente din învăţământul superior, conform art. 9 alin. (2), (5) şi (6). (2) Salarizarea şi stimularea personalului prevăzut la art. 8 se realizează în baza prevederilor legale în vederea recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale, luând în considerare rezultatele evaluării periodice a performanţei ştiinţifice a acestuia, prevăzută la art. 25. (3) Salarizarea personalului prevăzut la art. 11 alin. (1) lit. a) se corelează cu salarizarea personalului ce ocupă posturile aferente gradelor profesionale de IDT, IDT III, IDT II, IDT I, astfel: a) pentru funcţia de ICS nivelul maxim de salarizare corespunde nivelului maxim de salarizare aferent gradului profesional de IDT I prevăzut de actele normative în vigoare; b) pentru funcţia de ICR nivelul maxim de salarizare corespunde nivelului maxim de salarizare aferent gradului profesional de IDT III prevăzut de actele normative în vigoare; c) pentru funcţia de ICD nivelul maxim de salarizare corespunde nivelului maxim de salarizare aferent gradului profesional de IDT prevăzut de actele normative în vigoare. (4) Persoanele care sunt membri ai echipei de implementare a unui proiect de cercetare intern nefinanţat din fonduri publice sau a unui proiect de cercetare internaţional pot beneficia de un salariu neplafonat stabilit cu încadrarea în cuantumul cheltuielilor salariale prevăzute în bugetul total al proiectului. SECŢIUNEA a 3-a Evaluarea periodică a performanţei ştiinţifice a cercetătorilor şi a rezultatelor obţinute ART. 25 (1) Evaluarea periodică a performanţei ştiinţifice a cercetătorilor se efectuează la intervale de timp stabilite de organizaţia de cercetare în cadrul căreia aceştia sunt angajaţi, prin regulamentul prevăzut la art. 26 alin. (1). (2) Intervalele de timp prevăzute la alin. (1) nu pot fi mai mici de 3 ani şi mai mari de 5 ani. (3) Contractele individuale de muncă ale cercetătorilor conţin clauze privind atingerea obiectivelor specifice activităţii CDI aprobate de organizaţia de cercetare şi clauze privind sancţionarea angajatului, în cazul neîndeplinirii obiectivelor individuale. (4) Evaluarea periodică a performanţei ştiinţifice şi a performanţelor individuale în activitatea ştiinţifică se bazează pe criteriile de evaluare necumulative ale parcursului carierei ştiinţifice, în funcţie de domeniul de activitate, conform prevederilor art. 27. Evaluarea rezultatelor obţinute se face în corelare cu obiectivele individuale în activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare care au fost asumate de către cercetători. ART. 26 (1) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, fiecare organizaţie de cercetare adoptă regulamentul privind evaluarea performanţei ştiinţifice a cercetătorilor, în baza criteriilor de evaluare necumulative prevăzute la art. 27, detaliate şi adaptate în funcţie de specificul activităţii de cercetare ştiinţifică desfăşurate, respectiv de misiunea proprie şi strategia organizaţiei de cercetare; regulamentul se publică pe pagina de internet a organizaţiei de cercetare. (2) Organizaţiile de cercetare pot include şi alte criterii de evaluare faţă de cele prevăzute la art. 27, în funcţie de specificul domeniilor de activitate, în corelare cu obiectivele individuale ale cercetătorilor. (3) Înainte de adoptarea de către organizaţia de cercetare, regulamentul prevăzut la alin. (1) este trimis în vederea avizării consultative de către CCCDI. ART. 27 Evaluarea periodică a performanţei ştiinţifice a cercetătorilor are în vedere criterii de evaluare necumulative, adaptate specificului activităţii acestora, misiunii organizaţiei de cercetare şi obiectivelor individuale ale acestora, acordându-se întâietate evaluării calitative, susţinută de utilizarea responsabilă a indicatorilor cantitativi, precum: a) rezultatele obţinute în cadrul activităţii de cercetare şi impactul acestora, luându-se în considerare, fără a se limita la, indicatori necumulativi precum: (i) lucrări ştiinţifice publicate în reviste indexate în Web of Science - Science Citation Index Expanded, Web of Science - Emerging Sources Citation Index, Social Sciences Citation Index, SCOPUS, IEEE, ERIH+, CNCS - A şi CNCS - B sau în alte baze de date relevante pentru diverse domenii de activitate; (ii) lucrări ştiinţifice publicate în regim acces liber; (iii) lucrări ştiinţifice prezentate la conferinţe de prestigiu în domeniul de activitate al organizaţiei de cercetare; (iv) cărţi/capitole de carte editate/publicate la edituri naţionale/internaţionale de prestigiu şi studii; (v) brevete acordate; (vi) citări în cărţi/capitole de carte sau în lucrări publicate în jurnale indexate în baze de date internaţionale; (vii) participarea la elaborarea unor baze de date sau corpusuri digitale de informaţii de specialitate; (viii) participarea la elaborarea unor dicţionare digitale, enciclopedii digitale, ediţii digitale de documente sau de texte de specialitate; b) gestionarea şi/sau conducerea/coordonarea de activităţi de cercetare, luându-se în considerare, fără a se limita la, indicatori necumulativi precum: (i) proiecte/programe de cercetare câştigate prin competiţie sau coordonate; (ii) management organizaţional; (iii) calitatea de editor/editor invitat al unor jurnale indexate în baze de date internaţionale; (iv) programe/proiecte CDI evaluate; c) activitatea antreprenorială/colaborarea cu mediul de afaceri şi aplicabilitatea în economie/societate a rezultatelor obţinute, luându-se în considerare, fără a se limita la, indicatori necumulativi precum: (i) servicii, tehnologii, produse dezvoltate; (ii) transfer tehnologic al rezultatelor CD; (iii) parteneriate cu companii inovative, în limitele legii; (iv) spin-offuri/start-upuri înfiinţate sau gestionate; d) activitatea didactică, mentoratul, supravegherea cercetării, luându-se în considerare, fără a se limita la, indicatori necumulativi precum: (i) parteneriate cu cercetători/cadre didactice din alte organizaţii de cercetare naţionale sau internaţionale; (ii) calitatea de cercetător/cadru didactic invitat/asociat într-o organizaţie de cercetare; (iii) calitatea de conducător de doctorat şi numărul de studenţi doctoranzi îndrumaţi; (iv) calitatea de membru într-o comisie de susţinere a unei teze de doctorat; (v) cursuri universitare elaborate şi publicate în format letric sau electronic; e) formarea profesională continuă, luându-se în considerare, fără a se limita la, indicatori necumulativi precum: (i) studii doctorale, postdoctorale; (ii) participarea la programe de mobilităţi; f) contribuţii aduse la dezvoltarea ştiinţei şi îmbogăţirea sau promovarea culturii mondiale, luându-se în considerare, fără a se limita la, indicatori necumulativi precum: (i) organizarea de evenimente ştiinţifice; (ii) organizarea de evenimente de popularizare a ştiinţei; (iii) prezentări invitate la manifestări ştiinţifice de prestigiu; (iv) prezentarea de lucrări ştiinţifice de referinţă pentru domeniul de activitate publicate la edituri internaţionale de prestigiu; (v) câştigarea de premii de prestigiu din partea unei autorităţi sau instituţii publice; g) servicii aduse societăţii, luându-se în considerare, fără a se limita la, indicatori necumulativi precum: (i) calitatea de membru/conducător/coordonator al unei organizaţii profesionale naţionale/internaţionale din domeniul CDI; (ii) calitatea de membru/conducător/coordonator al unui organism consultativ/grup de lucru în domeniul CDI la nivel sectorial, regional, naţional sau internaţional; (iii) ocuparea unei funcţii de conducere, coordonare sau control în cadrul unei autorităţi publice în domeniul CDI; (iv) politici publice, strategii, planuri de cercetare internaţionale, naţionale şi sectoriale, standarde, regulamente, ghiduri elaborate pentru autorităţi sau instituţii publice. ART. 28 (1) În urma procesului de evaluare periodică a performanţei ştiinţifice a cercetătorilor se acordă următoarele calificative: a) foarte bine; b) bine; c) satisfăcător; d) nesatisfăcător. (2) În cazul acordării calificativului „nesatisfăcător“, cercetătorii sunt reevaluaţi după o perioadă de 24 de luni, în baza deciziei conducătorului organizaţiei de cercetare. (3) Pentru cercetătorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“, organizaţia de cercetare poate dispune diminuarea salariului de bază cu maximum 20% până la următoarea evaluare a performanţei ştiinţifice, reducerea cu 50% a tuturor sporurilor salariale şi indemnizaţiilor acordate până la următoarea evaluare a performanţei ştiinţifice sau încetarea contractului individual de muncă. ART. 29 (1) Rezultatele evaluărilor performanţei ştiinţifice a cercetătorilor sunt analizate şi validate la nivelul consiliului ştiinţific şi aprobate de conducătorul organizaţiei de cercetare. (2) În cazul în care persoana evaluată este încadrată în cadrul unei facultăţi dintr-o instituţie de învăţământ superior, rezultatele evaluării performanţei ştiinţifice ale acesteia sunt analizate şi validate la nivelul consiliului facultăţii şi aprobate de decanul facultăţii. ART. 30 (1) Cercetătorii ştiinţifici prevăzuţi la art. 8 alin. (2) lit. a) care îndeplinesc condiţiile de înscriere la pensie potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii pot opta între acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi continuarea activităţii pe aceeaşi funcţie de cercetare-dezvoltare dacă la ultima evaluare periodică a performanţei ştiinţifice au obţinut calificativul „foarte bine“. (2) Pentru cercetătorii menţinuţi în funcţii de cercetare-dezvoltare după împlinirea vârstei de pensionare, evaluarea periodică a performanţei ştiinţifice se face anual. ART. 31 Personalul prevăzut la art. 8 alin. (2) are dreptul să conteste rezultatul evaluării în termen de 10 zile calendaristice de la data comunicării rezultatului evaluării. SECŢIUNEA a 4-a Drepturi şi obligaţii ART. 32 (1) Categoriile de personal prevăzute la art. 8 beneficiază, pe lângă celelalte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare, şi de următoarele drepturi: a) de a avea acces la sursele de informare şi documentare necesare proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare la care participă, cu respectarea normelor de folosire şi publicare; b) de a putea participa la elaborarea strategiei naţionale a cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice; c) de a participa la manifestări ştiinţifice specifice activităţii CDI cu comunicări din rezultatele activităţii CDI şi de a publica lucrări ştiinţifice, în condiţiile legii, cu sprijinul organizaţiei de cercetare, în limita resurselor financiare; d) de a breveta rezultatele cercetării cu sprijinul organizaţiei de cercetare, în limita resurselor financiare; e) de a fi recunoscute ca autori sau coautori ai unui demers ştiinţific, conform legislaţiei din domeniu; f) de a fi sprijinite de organizaţia de cercetare în vederea perfecţionării pregătirii lor profesionale, conform legii şi în limita resurselor financiare; g) de a beneficia de consiliere şi sprijin în cariera de cercetător; h) de a beneficia de oportunităţile de mobilitate interinstituţională, în special între diferite profiluri ale organizaţiilor de cercetare; i) de a face parte din asociaţii profesionale, societăţi şi organizaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, fără ca prin activitatea desfăşurată în aceste organisme să intre în conflict de interese cu organizaţia de cercetare unde prestează activitatea de bază; j) de a le fi recunoscută şi stimulată performanţa în domeniul cercetare, dezvoltare şi inovare prin: premii, gratificaţii, titluri, diplome şi altele asemenea; k) de a participa la competiţii pentru finanţarea activităţii ştiinţifice din fonduri bugetare sau private; l) de a participa ca expert, referent, membru în comisii de evaluare, consultant şi altele asemenea, la solicitarea altor instituţii sau operatori economici, fără a intra în conflict de interese cu organizaţia de cercetare unde prestează activitatea de bază şi de a fi remunerate pentru activitatea depusă; m) de a putea obţine un venit lunar neplafonat, dacă în acelaşi timp cu execuţia temelor finanţate din fonduri de la bugetul de stat derulează şi proiecte finanţate din programe internaţionale la care România plăteşte cotizaţie, precum şi dacă proiectul conduce, în timpul execuţiei şi după finalizare, la transferuri tehnologice sau valorificări; n) de a obţine un venit lunar neplafonat, rezultat din execuţia proiectelor interne nefinanţate din fonduri publice sau din execuţia de proiecte internaţionale; o) de a desfăşura activităţi, prin cumul, privind cercetarea, învăţământul sau valorificarea cercetării în conformitate cu prevederile legale; aceste activităţi se pot exercita în interiorul sau în afara organizaţiei de cercetare în care sunt încadrate, fără a genera conflicte de interese sau concurenţă neloială; p) de a beneficia de sporuri la salariul de bază şi de indemnizaţiile prevăzute de lege; q) de a refuza motivat, din considerente morale şi etice, să participe la cercetări ştiinţifice care au un impact negativ asupra fiinţei umane şi asupra mediului natural; r) de a solicita şi de a obţine cu prioritate aprobarea pentru a ocupa un post de grad inferior celui dobândit; s) de a beneficia de un cadru stabil de muncă, care să asigure un program de lucru flexibil şi adecvat desfăşurării activităţilor specifice fără a afecta termenele şi obiectivele lucrărilor de cercetare, cu respectarea prevederilor legale şi a contractelor colective de muncă aplicabile; ş) de a beneficia, în cadrul Spaţiului european de cercetare, de asigurarea unei mobilităţi geografice, intersectoriale, interinstituţionale, interdisciplinare şi transdisciplinare şi virtuale, ca mijloc important de creştere a nivelului ştiinţific şi de dezvoltare profesională în toate etapele carierei unui cercetător; t) de a beneficia, în mod regulat şi transparent, în vederea avansării în carieră şi promovării unei cariere durabile în cercetare, de un sistem de evaluare a performanţelor profesionale, în baza unor criterii clare şi cuantificabile, conform unor proceduri specifice realizate la nivelul organizaţiilor de cercetare sau la nivel naţional, care să ţină cont de creativitatea cercetătorilor, dar şi de rezultatele acestora în cercetare, cum ar fi: publicaţii, brevete, instruire şi conferinţe, supervizare, mentorat, colaborare naţională sau internaţională şi altele asemenea; ţ) de a fi reprezentate în organele corespunzătoare de informare, de consultare şi de decizie din organizaţiile de cercetare în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în scopul protejării şi promovării intereselor individuale şi colective în calitate de profesionişti şi de a contribui activ la funcţionarea acestora; u) de a obţine un grad profesional superior prin examen, în condiţiile îndeplinirii standardelor minimale stabilite conform prevederilor art. 13 alin. (10) şi (11), după caz; v) de a beneficia anual de dreptul la concediu de odihnă cu o durată de cel puţin 30 de zile lucrătoare, pentru personalul prevăzut la art. 9 alin. (1). (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul CDI prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c) beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) doar în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din statutul specific personalului din instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. (3) Pentru exerciţiul drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), d), f), h), i), k), l) şi ş) în scopul susţinerii cercetării la nivel naţional, organizaţiile de cercetare angajatoare pot aloca, în concordanţă cu strategia de cercetare şi dezvoltare proprie, fonduri de cel puţin 5.000 de lei anual/cercetător, indexate cu rata anuală a inflaţiei, cu încadrare în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul organizaţiei de cercetare. Alocarea fondurilor bugetate pentru susţinerea activităţilor de cercetare se va face conform regulamentelor instituite de către fiecare angajator în funcţie de obiectivele sale de activitate. ART. 33 (1) Categoriile de personal prevăzute la art. 8 au, pe lângă celelalte obligaţii prevăzute de legislaţia în vigoare, următoarele obligaţii: a) să respecte buna conduită şi deontologia activităţii CDI; b) să respecte drepturile de proprietate intelectuală, precum şi clauzele de confidenţialitate convenite cu colaboratorii şi cu finanţatorii cercetării; c) să nu creeze conflicte de interese sau concurenţă neloială în cazul cumulului de activităţi CDI, efectuat în condiţiile legii; d) să participe la formarea cercetătorilor tineri şi să transmită cunoştinţele şi experienţa proprie în activitatea CDI; e) să utilizeze infrastructura de cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi alte resurse ale organizaţiei de cercetare exclusiv pentru activităţi profesionale în interesul organizaţiei de cercetare angajatoare; f) să participe la evaluarea activităţii CDI, precum şi a rezultatelor proprii; g) să participe la competiţii în cadrul programelor naţionale şi internaţionale; h) să desfăşoare activitatea CDI fără a încălca drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului; i) să îşi dezvolte continuu cunoştinţele ştiinţifice şi profesionale şi să contribuie la diseminarea informaţiei şi culturii ştiinţifice şi tehnice, precum şi la conştientizarea publicului şi a factorilor de decizie asupra rolului ştiinţei şi tehnicii; j) să participe la utilizarea şi valorificarea, în condiţiile legii, a rezultatelor activităţii proprii de cercetare-dezvoltare şi inovare; k) să disemineze şi să promoveze rezultatele activităţii de CDI; l) să desfăşoare activităţi pentru promovarea intereselor organizaţiei de cercetare; m) să colaboreze la furnizarea de informaţii privind rezultatele CDI şi, după caz, la detalierea datelor necesare examinării interne şi externe, cu excepţia celor cu regim de confidenţialitate, ori de câte ori este necesar şi la cererea autorităţilor competente, în baza unor metode de colectare şi analiză a datelor. (2) Personalul prevăzut la art. 8 plătit din fonduri publice are obligaţia de a utiliza eficient resursele financiare puse la dispoziţie pentru obţinerea rezultatelor activităţii CDI. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), personalul CDI prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c) are obligaţiile prevăzute la alin. (1) doar în măsura în care acestea nu intră în contradicţie cu drepturile şi obligaţiile ce decurg din statutul specific personalului din instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. ART. 34 La încetarea activităţii în organizaţia de cercetare, personalul CDI nu poate folosi rezultatele ştiinţifice şi tehnice care au fost obţinute în organizaţia respectivă în cadrul unor lucrări finanţate din fonduri publice, fără acordul organizaţiei de cercetare, pe o durată de cel puţin 5 ani. ART. 35 (1) Perfecţionarea profesională a personalului prevăzut la art. 8 urmăreşte: a) dezvoltarea competenţelor transversale alături de competenţele solide în materie de cercetare; b) promovarea interacţiunii şi cooperării dintre mediul academic, mediul de afaceri, administraţia publică şi sectorul nonprofit; c) asigurarea circulaţiei intersectoriale şi interoperabilitatea locurilor de muncă din sistemul naţional CD între sectoare. (2) Perfecţionarea profesională a personalului prevăzut la art. 8 se realizează în principal prin următoarele forme: a) studii doctorale; b) studii postdoctorale, efectuate la cel mult 8 ani după acordarea titlului de doctor; c) programe de formare în context formal şi nonformal; d) programe de documentare şi schimburi de experienţă la nivel naţional şi internaţional; e) programe de specializare şi de cooperare interdisciplinare, la nivel naţional şi internaţional; f) învăţământ postuniversitar organizat potrivit legii; g) stagii de practică şi pregătire realizate în ţară sau în străinătate; h) manifestări ştiinţifice din ţară sau din străinătate; i) stagii/activităţi în calitate de cadru didactic asociat sau de cercetător asociat. ART. 36 MCID poate organiza stagii de pregătire şi perfecţionare în domeniul managementului pentru CDI pentru personalul cu funcţii de conducere. ART. 37 Finanţarea activităţilor de formare profesională continuă se asigură în limita fondurilor prevăzute cu această destinaţie în bugetele de venituri şi cheltuieli ale organizaţiilor de cercetare, precum şi în programele de formare profesională finanţate din surse interne şi internaţionale. ART. 38 (1) Personalul CDI care urmează o formă de specializare în ţară sau în străinătate, susţinută financiar de organizaţia de cercetare, este obligat să se angajeze, în scris, că va continua activitatea în cadrul acesteia după încheierea specializării, pentru perioada specificată de către organizaţia de cercetare în convenţia de sprijin financiar. (2) În cazul nerespectării angajamentului asumat potrivit alin. (1), personalul CDI returnează contravaloarea sprijinului financiar acordat. ART. 39 (1) Cetăţenilor români care au lucrat în străinătate în cercetare, dezvoltare şi inovare li se echivalează integral, la cerere, vechimea în specialitate, pe baza documentelor care atestă acest lucru, conform unei metodologii elaborate de către organizaţia de cercetare şi publicate pe pagina de internet a acesteia. (2) Personalul didactic din învăţământul superior poate activa ca personal CDI asociat în instituţii sau unităţi de cercetare-dezvoltare ori în structuri de cercetare-dezvoltare, cu participare la execuţia programelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, precum şi la valorificarea rezultatelor acestora. (3) Personalul prevăzut la art. 9 alin. (1) poate activa în instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, ca personal didactic de predare asociat sau personal de cercetare, inclusiv prin participare la execuţia programelor şi a proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi la valorificarea rezultatelor acestora. SECŢIUNEA a 5-a Mobilitatea personalului CDI ART. 40 MCID şi ordonatorii de credite care finanţează activităţi CDI asigură cadrul de reglementare compatibil cu spaţiul european al cercetării şi la nivel internaţional, pentru accesul cercetătorilor la patrimoniul tehnic şi ştiinţific, în condiţiile legii, şi pentru asigurarea unor condiţii atractive de muncă. ART. 41 (1) În organizaţiile de cercetare pot fi cooptaţi studenţi şi studenţi-doctoranzi, care să lucreze în colectivele de specialişti, în condiţiile convenţiei interinstituţionale de stagiu. (2) Organizaţiile de cercetare pot încheia acorduri de parteneriat/colaborare cu instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat în vederea participării la formarea doctorală prin implicarea studenţilor-doctoranzi în activităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare experimentală, inovare sau transfer tehnologic. (3) Studenţii-doctoranzi pot beneficia de acces la infrastructura de cercetare din organizaţiile de cercetare care încheie acordurile de parteneriat/colaborare prevăzute la alin. (2), de burse, stagiu/stagii de practică. (4) Ordonatorii de credite care finanţează activităţi CDI pot acoperi costuri de operare ale infrastructurii de cercetare utilizate în cadrul acordurilor de parteneriat/colaborare încheiate între organizaţiile de cercetare aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea lor şi instituţiile organizatoare de studii de doctorat. ART. 42 (1) Academia Română şi institutele acesteia, academiile de ramură, instituţiile de învăţământ superior şi institutele naţionale de cercetare-dezvoltare pot propune MCID constituirea, pe perioade determinate, de centre sau colective mixte de specialişti pentru realizarea unor strategii de ramură sau sectoriale până la finalizarea acestora. Modalitatea de constituire şi funcţionare a centrelor şi colectivelor mixte de specialişti se stabileşte prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării. (2) Centrele sau colectivele mixte prevăzute la alin. (1) utilizează în comun mijloacele financiare şi materiale de care dispun, în scopul gestionării raţionale a potenţialului uman de cercetare. (3) Ordinul ministrului cercetării, inovării şi digitalizării prevăzut la alin. (1) se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. 43 Pentru completarea şi dezvoltarea potenţialului uman angrenat în activităţi CDI, în programele instituţiilor de învăţământ superior sunt cuprinse activităţi pentru pregătirea şi stimularea angajării tinerilor în organizaţii de cercetare. ART. 44 (1) Personalul CDI menţionat la art. 8 alin. (2) lit. a), care revine în activitatea CDI după încetarea contractului individual de muncă pentru motive care nu îi sunt imputabile, se poate încadra prin concurs numai pe posturi aferente gradelor ştiinţifice dobândite sau superioare, conform legii. (2) Personalul CDI poate exercita, prin cumul de funcţii, activităţi de CDI, de management, în învăţământ şi/sau producţie. (3) Preşedintele României, consilierii prezidenţiali, deputaţii şi senatorii, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora, persoanele care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului, în Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, precum şi cele numite de Parlament în organismele centrale ale statului, care ocupă unul dintre posturile prevăzute la art. 9 alin. (1), au drept de rezervare a postului şi pot exercita cumulat activităţi CDI la gradul profesional dobândit, pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (4) Prevederile alin. (3) se aplică şi personalului CDI care îndeplineşte funcţia de prefect sau subprefect, de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean, precum şi de primar sau viceprimar. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul CDI numit ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, comisiilor şi agenţiilor din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării. CAP. III Organisme consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării ART. 45 (1) Pentru exercitarea atribuţiilor în domeniul cercetării ştiinţifice, MCID este sprijinit şi de următoarele organisme consultative la nivel naţional, fără personalitate juridică, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: CNCS, CCCDI şi CNECSDTI. (2) Organismele prevăzute la alin. (1) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie la nivelul MCID. (3) Fiecare organism consultativ este constituit dintr-un număr de cel mult 50 de membri, dintre care un preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Pentru exercitarea atribuţiilor care le revin, organismele consultative pot apela şi la experţi externi. (4) Selecţia membrilor fiecărui organism consultativ este bazată pe criterii de performanţă profesională şi integritate, astfel încât cel puţin 20% din numărul total al membrilor să fie angajaţi în institutele/filialele Academiei Române sau în institutele academiilor de ramură, cel puţin 20% din numărul total al membrilor să fie angajaţi ai unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare şi cel puţin 20% din numărul total al membrilor să fie angajaţi ai unor instituţii de învăţământ superior propuşi de către Consiliul Naţional al Rectorilor. O persoană poate avea calitatea de membru al unui singur organism consultativ dintre cele prevăzute la alin. (1). (5) Regulamentele de organizare şi funcţionare, precum şi structura şi componenţa organismelor consultative prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (6) Pentru activitatea desfăşurată, membrii organismelor consultative şi experţii cooptaţi în cadrul comisiilor sau grupurilor de lucru sunt remuneraţi, în afara activităţii de bază, la nivelul funcţiei şi gradului profesional de CS I, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate. Indemnizaţiile preşedinţilor şi ale vicepreşedinţilor organismelor consultative se majorează cu 50%. (7) Indemnizaţiile membrilor organismelor consultative şi ale experţilor externi şi celelalte cheltuieli aferente funcţionării organismelor consultative se asigură din bugetul MCID. (8) Bugetele organismelor prevăzute la alin. (1) sunt gestionate de către MCID prin aparatul propriu sau gestionarea acestora poate fi atribuită, pe bază de criterii de capabilitate, în sistem competiţional sau în mod direct, potrivit legii. ART. 46 CNCS are următoarele atribuţii principale: a) stabileşte standarde, criterii şi indicatori de calitate pentru cercetarea ştiinţifică; b) auditează periodic, la solicitarea MCID sau din proprie iniţiativă, cercetarea ştiinţifică din organizaţiile de cercetare din România; c) participă la elaborarea pachetelor de informaţii pentru competiţii de proiecte de cercetare şi ia parte la procesul de evaluare a proiectelor în condiţiile stabilite în Regulamentul de organizare şi funcţionare; d) prezintă anual conducerii MCID un raport privind cercetarea ştiinţifică în învăţământul superior, precum şi performanţele organizaţiilor de cercetare; e) sprijină MCID în îndeplinirea atribuţiilor de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, în coordonarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor de cercetare ştiinţifică din România, în conformitate cu Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare. ART. 47 CCCDI are următoarele atribuţii principale: a) elaborează rapoarte cuprinzând studii şi recomandări privind problemele specifice sistemului naţional CD, cum ar fi: (i) analiza stadiului şi tendinţelor, pe plan naţional şi mondial, în domeniul CDI; (ii) consultanţă pentru elaborarea Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, denumit în continuare PNCDI, şi pentru procesul de analiză periodică a desfăşurării şi a stadiului de îndeplinire a obiectivelor acestuia; (iii) identificarea vulnerabilităţilor sistemului naţional CD; (iv) evidenţierea zonelor cu potenţial de dezvoltare şi de impact socioeconomic pentru domeniul CDI; (v) analiza oportunităţii actelor normative existente în domeniul CDI şi propunerea unor noi proiecte de acte normative; b) asigură coordonarea ştiinţifică a programelor/ subprogramelor atribuite prin acte administrative de către MCID, având în vedere următoarele acţiuni: (i) propune instrumente de finanţare necesare atingerii scopului şi obiectivelor programelor, defineşte obiectivele specifice fiecărui instrument de finanţare, indicatorii de performanţă asociaţi şi standardele de calitate; (ii) avizează pachetele de informaţii care se aprobă de MCID; (iii) elaborează criteriile de evaluare a propunerilor de proiecte, criteriile de selecţie a corpului de evaluatori pentru competiţiile de proiecte şi validează registrul evaluatorilor constituit în acest scop; (iv) asistă conducătorii de programe în procesul de negociere a contractelor pentru proiectele propuse spre finanţare, prin desemnarea unui observator; (v) coordonează elaborarea procedurilor, propuse de conducătorii de programe PNCDI, pentru monitorizarea ştiinţifică a proiectelor finanţate în cadrul programelor, pentru evaluarea îndeplinirii indicatorilor de performanţă contractaţi, inclusiv pentru identificarea şi certificarea situaţiilor care intră sub incidenţa riscului cercetării; c) elaborează rapoartele de analiză asupra oportunităţii şi necesităţii participării României la programele-cadru şi iniţiative paneuropene; d) evaluează cererile de autorizare a organizaţiilor de cercetare referitoare la acordarea vizei de lungă şedere pentru activităţi de cercetare ştiinţifică şi de prelungire a dreptului de şedere temporară pentru realizarea unui proiect de cercetare, făcând propuneri de aprobare/refuzare a autorizării acestora, conform prevederilor legale; e) evaluează propunerile de proiecte de cercetare în condiţii stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare; f) stabileşte standardele minimale pentru acordarea gradelor profesionale cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) şi avizează dosarele ce conţin documentele candidaţilor aferente concursului, respectiv examenului: (i) elaborează standardele minimale pentru acordarea gradelor profesionale de CS II şi CS I; (ii) verifică îndeplinirea standardelor minimale pentru acordarea gradelor profesionale de CS II şi CS I în organizaţiile de cercetare, altele decât instituţiile de învăţământ superior şi institutele/filialele Academiei Române, în vederea emiterii avizului conform prevăzut la art. 14 alin. (2). CAP. IV Etica în cercetarea ştiinţifică SECŢIUNEA 1 Normele de bună conduită în activitatea CDI ART. 48 (1) Buna conduită în activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare se bazează pe un ansamblu de norme de bună conduită şi de proceduri destinate respectării acestora. (2) Normele de bună conduită sunt prevăzute în prezenta lege şi sunt completate şi detaliate în cuprinsul Codului de etică şi deontologie profesională al personalului CDI, denumit în continuare Codul de etică, precum şi în codurile de etică pe domenii. (3) Procedurile destinate respectării normelor prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute în Codul de etică, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Legii nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale actelor normative care reglementează organizarea şi funcţionarea academiilor de ramură. (4) Respectarea acestor norme de către categoriile de personal ce desfăşoară activităţi CDI, prevăzute prin prezenta lege, precum şi de către alte categorii de personal din mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare, dezvoltare şi inovare, reprezintă buna conduită în activitatea CDI. (5) Prin excepţie de la prevederile prezentei legi, normele de bună conduită în activitatea CDI aplicabile personalului angajat în instituţiile de învăţământ superior, inclusiv în activitatea CDI, sunt reprezentate de normele de etică şi deontologie universitară, aşa cum sunt ele reglementate de Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare. Personalul angajat în instituţiile de învăţământ superior ce desfăşoară activităţi de CDI se supune prevederilor Legii nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la normele de etică şi deontologie universitară. ART. 49 În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) coautor al unei publicaţii - orice persoană nominalizată în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice; b) confecţionarea de rezultate sau date - raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt rezultatul real al unei activităţi CDI; c) falsificarea de rezultate sau date - raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite, manipularea reprezentărilor sau a ilustraţiilor, alterarea aparatului experimental ori numeric pentru a obţine datele dorite fără a raporta alterările efectuate, în scopul denaturării adevărului ştiinţific; d) plagiat - prezentarea drept creaţie sau contribuţie ştiinţifică pretins personală într-o operă scrisă, inclusiv în format electronic, a unor texte, idei, demonstraţii, date, teorii, rezultate sau metode ştiinţifice preluate din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale; e) autoplagiat - republicarea unor părţi substanţiale din propriile publicaţii anterioare, inclusiv traduceri, fără a indica în mod corespunzător sau a cita originalul. ART. 50 Buna conduită în activitatea CDI se circumscrie următoarelor: a) normelor de bună conduită în activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare; b) normelor de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, inclusiv în ceea ce priveşte cererile de finanţare depuse în cadrul competiţiilor de proiecte organizate din fonduri publice; c) normelor de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională a cercetării, dezvoltării şi inovării, de evaluare şi monitorizare de proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare şi de evaluare a persoanelor în vederea acordării de grade, titluri, funcţii, premii, distincţii, sporuri, atestate sau certificate în activitatea CDI; d) normelor de bună conduită în funcţiile de conducere în activitatea CDI; e) normelor de bună conduită privind respectarea fiinţei şi demnităţii umane, evitarea suferinţei animalelor şi ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic; f) normelor de bună conduită în desfăşurarea activităţii comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare. ART. 51 La elaborarea normelor referitoare la buna conduită, precum şi în derularea efectivă a activităţilor CDI se respectă reglementările internaţionale la care România este parte. SECŢIUNEA a 2-a Abaterile de la normele de bună conduită în activitatea CDI ART. 52 (1) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. a), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ: a) confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale, ca date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator sau ca date sau rezultate obţinute prin calcule analitice sau raţionamente deductive; b) falsificarea de date experimentale, de date obţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator sau de date sau rezultate obţinute prin calcule analitice sau raţionamente deductive; c) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii CDI a altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile de cercetare, dezvoltare şi inovare, prin avarierea, distrugerea sau manipularea aparaturii experimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, a datelor în format electronic, a substanţelor organice sau anorganice sau a materiei vii necesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităţilor CDI; d) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a CNECSDTI, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea CDI din subordine; e) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI prevăzute de prezenta lege, în Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a organizaţiilor de cercetare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către CNECSDTI. (2) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. b), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ: a) plagiatul; b) autoplagiatul; c) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicaţie sau excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicaţie; d) includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unei persoane fără acordul acesteia; e) publicarea sau diseminarea neautorizată de către autori a unor rezultate, ipoteze, teorii sau metode ştiinţifice nepublicate; f) introducerea de informaţii false referitoare la activitatea CDI în cererile de granturi sau de finanţare, în dosarele de candidatură pentru abilitare sau în dosarele de înscriere la concurs sau examen pentru posturi de cercetare, dezvoltare şi inovare. (3) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. c), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ: a) nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese sau incompatibilităţi sau încălcarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor în realizarea sau participarea la evaluări; b) fraudarea evaluării; c) nerespectarea confidenţialităţii în evaluare; d) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor afirmative prevăzute de lege. (4) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. d), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ: a) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine; b) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale din proiectele de cercetare, dezvoltare şi inovare conduse sau coordonate de persoane din subordine; c) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilor persoanelor din subordine sau pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materiale pentru soţi, afini sau rude până la gradul al II-lea inclusiv; d) abuzul de autoritate pentru a impune nejustificat propriile teorii, concepte sau rezultate asupra persoanelor din subordine; e) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză sau a CNECSDTI, în cursul unei analize a unor abateri de la buna conduită în activitatea CDI din subordine; f) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale destinate respectării normelor de bună conduită în activitatea CDI prevăzute în prezenta lege, în Legea nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în Codul de etică, în codurile de etică pe domenii, în regulamentele de organizare şi funcţionare a organizaţiilor de cercetare, respectiv în cartele universitare, după caz, inclusiv nepunerea în aplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică sau de către CNECSDTI. (5) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. e) sunt detaliate în Codul de etică sau în codurile de etică pe domenii, elaborate în conformitate cu prevederile art. 57 lit. a) şi b). (6) Următoarele situaţii pot, de asemenea, să atragă răspunderea etică prin asociere pentru abateri de la buna conduită în activitatea CDI: a) cunoaşterea abaterilor săvârşite de alţii şi nesesizarea comisiei de etică sau a CNECSDTI; b) coautoratul publicaţiilor conţinând date falsificate sau confecţionate; c) neîndeplinirea obligaţiilor legale şi contractuale, inclusiv a celor aferente contractului de mandat sau contractelor de finanţare, în exercitarea funcţiilor de conducere sau de coordonare a activităţilor CDI. (7) Abaterile de la normele de bună conduită prevăzute la art. 50 lit. f), în măsura în care nu constituie infracţiuni potrivit legii penale, includ neîndeplinirea obligaţiilor legale de către comisia de etică de la nivelul organizaţiei de cercetare. (8) Abaterile grave de la buna conduită în activitatea CDI sunt următoarele: a) plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori; b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; c) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare. ART. 53 Datele contradictorii, diferenţele de concepţie teoretică, experimentală sau de practică, erorile materiale de citare, diferenţele de interpretare a datelor, diferenţele de opinie sunt factori specifici cercetării, dezvoltării şi inovării şi nu constituie abateri de la buna conduită. ART. 54 (1) În sensul prezentei legi reprezintă conflict de interese următoarele situaţii: a) ocuparea concomitentă de funcţii de către persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv, astfel încât fiecare să se afle faţă de celălalt într-o poziţie directă de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi organizaţie de cercetare; b) participarea în calitate de membru în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs, în situaţia în care decizia afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv; c) participarea în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, a persoanelor care au calitatea de soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al III-lea inclusiv; d) participarea unei persoane, care are calitatea de membru în comisii sau consilii ale MCID, la analizarea unei situaţii care are legătură cu organizaţia de cercetare din care face parte ca membru al comunităţii de cercetare; e) alte situaţii specifice stabilite în acte normative aplicabile unor proceduri de evaluare, inclusiv în pachetele de informaţii ale unor competiţii de proiecte, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare. (2) O persoană nu poate participa în mod direct, ca expert evaluator, sau indirect, prin luarea de decizii nominale de selecţie directă sau excludere a experţilor evaluatori însărcinaţi cu evaluarea unei organizaţii de cercetare, unui proiect, unei oferte sau unui candidat, dacă respectiva persoană face parte din lista de personal a organizaţiei de cercetare, proiectului sau a ofertei evaluate sau a altor proiecte sau oferte depuse spre finanţare în cadrul aceleiaşi linii de finanţare, licitaţii sau cereri de ofertă sau dacă se află în următoarea relaţie cu candidatul sau cu persoanele din lista de personal a proiectelor, ofertelor sau organizaţiilor de cercetare evaluate: sunt soţi, afini sau rude până la gradul al II-lea inclusiv. (3) În sensul prezentei legi, lista de personal a unui proiect sau a unei oferte este constituită din persoanele nominalizate în propunerea de proiect sau în oferta supusă evaluării, inclusiv directorul de proiect, şi, în cazul proiectelor realizate în parteneriat între mai multe organizaţii de cercetare, din responsabilii de proiect. SECŢIUNEA a 3-a Analizarea sesizărilor sau a contestaţiilor ART. 55 (1) Sesizările privind abaterile de la normele de bună conduită în activitatea CDI sunt analizate în două etape detaliate în Codul de etică: a) analiza la nivelul organizaţiei de cercetare în cadrul căreia presupusele abateri s-au produs, denumită prima etapă, care se desfăşoară conform art. 62 alin. (3) şi prevederilor Codului de etică; b) analiza la nivelul CNECSDTI, denumită etapa a doua. (2) CNECSDTI are obligaţia să analizeze sesizări sau contestaţii în oricare dintre următoarele cazuri: a) dacă prima etapă a produs un raport în termenul prevăzut la art. 62 alin. (3) şi dacă la sesizare sau contestaţie este anexată o copie simplă, în format letric sau electronic, după raportul respectiv; b) dacă prima etapă nu a produs un raport în termenul prevăzut la art. 62 alin. (3). (3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) lit. a) sesizările sau contestaţiile care vizează personal cu funcţii de conducere în organizaţii de cercetare sau în alte instituţii publice, membri ai consiliilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor ştiinţifice sau ai comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare, sau persoane cu funcţii de demnitate publică, care sunt analizate direct de CNECSDTI. (4) Pentru contestaţiile ce se încadrează în situaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), CNECSDTI informează în scris sau pe căi electronice organizaţia de cercetare vizată de contestaţie, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea contestaţiei. (5) CNECSDTI poate analiza abateri de la normele de bună conduită şi în urma autosesizării. (6) Pe perioada analizei CNECSDTI organizaţia/organizaţiile de cercetare vizată/vizate de sesizare sau de contestaţie pune/pun la dispoziţia CNECSDTI orice date, documente sau probe materiale cerute de acesta. (7) CNECSDTI elaborează un raport în termen de maximum 90 de zile lucrătoare de la data primirii sesizării sau a contestaţiei prevăzute la alin. (2) sau de la data autosesizării. Raportul conţine hotărârea argumentată privind existenţa uneia sau unor abateri de la buna conduită în activitatea CDI, precum şi identificarea persoanelor vinovate şi sancţiunile propuse, dacă este cazul. Raportul se face public pe pagina de internet a CNECSDTI. Raportul rămâne postat pe pagina de internet a organizaţiei de cercetare pe o durată maximă egală cu durata cea mai mare a sancţiunilor adoptate, dar nu mai puţin de 2 ani. (8) Termenul prevăzut la alin. (7) se suspendă pe perioada în care se aşteaptă primirea de puncte de vedere/răspunsuri/ documente de la părţile implicate în sesizare/contestaţie. SECŢIUNEA a 4-a Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării ART. 56 (1) În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de CDI funcţionează CNECSDTI, organism consultativ fără personalitate juridică, pe lângă MCID, în condiţiile prezentei legi. (2) CNECSDTI îşi poate constitui grupuri de lucru pe domenii de ştiinţă şi tehnologie, cu statut permanent sau temporar, potrivit prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al CNECSDTI. Componenţa grupurilor de lucru se publică pe pagina de internet a CNECSDTI. (3) Membrii CNECSDTI trebuie să fie persoane cu activitate recunoscută în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării şi/sau specialişti în domeniul juridic şi în domeniul eticii cercetării şi ştiinţei. (4) Nu pot fi membri CNECSDTI următoarele categorii de persoane: a) persoanele sancţionate definitiv pentru abateri de la etica cercetării sau universitară; b) persoanele care au calitatea de demnitari şi membri ai structurilor de conducere ale partidelor politice, la toate nivelurile, pe durata exercitării mandatului; c) persoanele care au suferit condamnări penale definitive pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni pentru care nu a intervenit reabilitarea; d) persoanele care au avut calitatea de lucrător, informator sau colaborator al Securităţii, constatată prin hotărâre judecătorească definitivă. ART. 57 CNECSDTI are următoarele atribuţii: a) elaborează Codul de etică, care se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi; b) elaborează codurile de etică pe domenii ale cercetării, care se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi; c) urmăreşte aplicarea şi respectarea de către organizaţiile de cercetare, precum şi de către personalul CDI a dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduită morală şi profesională; d) formulează opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică ridicate de evoluţia ştiinţei şi a cunoaşterii; e) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor sau contestaţiilor primite sau prin autosesizare, şi întocmeşte rapoarte; f) monitorizează şi verifică activitatea comisiilor de etică ale organizaţiilor de cercetare din sistemul naţional CD, cu excepţia celor din instituţiile de învăţământ superior, pentru a căror monitorizare şi verificare competenţa aparţine Comisiei Naţionale de Etică a Managementului Universitar, conform prevederilor Legii nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare; g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de MCID. ART. 58 (1) CNECSDTI analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în activitatea CDI, în urma sesizărilor primite sau prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei ori a persoanelor în cauză. În cazurile hotărârilor privind vinovăţia, acestea stabilesc şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii. (2) CNECSDTI păstrează confidenţială identitatea persoanei care a făcut sesizarea. (3) Hotărârile CNECSDTI sunt avizate pentru legalitate de către Direcţia juridică şi relaţia cu Parlamentul din cadrul MCID. (4) Răspunderea juridică pentru hotărârile CNECSDTI revine MCID. ART. 59 (1) Pentru abaterile de la buna conduită în activitatea CDI ale personalului CDI, prevăzute în prezenta lege, precum şi de către alte categorii de personal din mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare-dezvoltare, constatate şi dovedite, CNECSDTI propune, în funcţie de aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele sancţiuni, în funcţie de gravitatea faptelor şi de săvârşirea anterioară a unor fapte similare: a) avertisment scris; b) retragerea definitivă şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită; c) retragerea gradului profesional de cercetare-dezvoltare obţinut în urma încălcării normelor de bună conduită, constatată de instanţa de contencios administrativ competentă, în urma sesizării acesteia în vederea anulării actului administrativ prin care a fost acordat gradul profesional de cercetare-dezvoltare; d) destituirea din funcţia de conducere/calitatea de membru al comisiei de etică din organizaţia de cercetare; e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, în cazul comiterii unei noi abateri disciplinare înainte de împlinirea termenului de prescripţie al sancţiunii anterioare; f) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice destinate activităţii CDI; g) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între un an şi 5 ani, a dreptului de a se înscrie la un examen pentru obţinerea unui grad profesional superior sau la un concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare sau a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de examen sau de concurs ori ca membru în organisme consultative ale MCID; h) excluderea persoanei/persoanelor respective din echipa de realizare a proiectului; i) oprirea finanţării proiectului; j) oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor. (2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1) lit. c), ordonatorul de credite în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea căruia se află organizaţia de cercetare în care este angajată persoana care a săvârşit abaterea de la buna conduită în activitatea de CDI, în termen de 30 de zile de la primirea propunerii din partea CNECSDTI, formulează acţiune în contencios administrativ, în vederea anulării ordinului ministrului cercetării, inovării şi digitalizării sau a deciziei conducătorului organizaţiei de cercetare de acordare a gradului profesional de cercetare-dezvoltare, dacă ordinul, respectiv decizia a intrat în circuitul civil şi a născut drepturi subiective garantate de lege. (3) În termen de 30 de zile de la primirea propunerii din partea CNECSDTI, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării dispune revocarea ordinului ministrului de acordare a gradului profesional de cercetare-dezvoltare, respectiv conducătorul organizaţiei de cercetare dispune, prin decizie, revocarea deciziei de acordare a gradului profesional de cercetare-dezvoltare, dacă nu a intrat în circuitul civil şi nu a născut drepturi subiective garantate de lege. (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de către: MCID, conducătorii autorităţilor contractante care asigură finanţarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, conducătorii organizaţiilor de cercetare sau alte organisme ori persoane îndreptăţite legal pentru aceasta. (5) Este interzisă înscrierea la concurs sau examen pentru ocuparea unor posturi corespunzătoare funcţiilor şi gradelor profesionale ale personalului CDI de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au săvârşit una dintre abaterile grave de la buna conduită în activitatea CDI, prevăzute la art. 52 alin. (8), stabilite în ultimii 3 ani anteriori înscrierii la concursul de încadrare în sistemul de cercetare sau la examenul de promovare pe un grad profesional superior. (6) Sancţionarea abaterilor de la buna conduită în activitatea CDI este supusă termenelor de prescripţie extinctivă sau de decădere, prevăzute de legislaţia în vigoare. (7) Pentru abaterile de la buna conduită în activitatea CDI se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute în Codul de etică, precum şi sancţiunile prevăzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu modificările ulterioare, de Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor, republicată, şi de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. SECŢIUNEA a 5-a Funcţionarea comisiilor de etică în cadrul organizaţiilor de cercetare ART. 60 (1) Organizaţiile de cercetare sunt responsabile pentru respectarea normelor şi a valorilor etice în cercetare, dezvoltare şi inovare. (2) În cadrul organizaţiilor de cercetare se înfiinţează comisii de etică, pe lângă consiliile ştiinţifice sau, după caz, pe lângă consiliile de administraţie. Comisiile de etică desemnează membri proprii în comisiile de analiză pentru cazurile sesizate. (3) Componenţa comisiilor de etică este propusă de consiliile ştiinţifice şi se aprobă de către conducerea organizaţiei de cercetare. ART. 61 Atribuţiile comisiilor de etică sunt următoarele: a) urmăresc respectarea codurilor de etică specifice domeniului; b) numesc comisii de analiză pentru examinarea sesizărilor referitoare la abaterile de la buna conduită în activitatea CDI aduse în atenţia lor prin sesizări sau prin autosesizare. ART. 62 (1) Procedurile pe care comisia de etică, respectiv comisia de analiză le desfăşoară în cazul sesizărilor scrise, iniţiate de persoane fizice sau juridice cunoscute, ori în urma autosesizării sunt detaliate în Codul de etică, cu respectarea prevederilor prezentei legi. (2) Comisia de etică şi comisia de analiză păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării, conform procedurilor detaliate în Codul de etică. (3) Comisia de analiză elaborează un raport în termen de 60 de zile de la data primirii sesizării, care se aprobă de către comisia de etică în termen de 30 de zile de la primirea raportului comisiei de analiză, se comunică autorului sesizării în scris şi se face public pe pagina de internet a organizaţiei de cercetare în termen de 10 de zile calendaristice de la data rămânerii definitive a hotărârii comisiei de etică prin necontestare la CNECSDTI sau de la data rămânerii definitive a hotărârii CNECSDTI, prin care s-a soluţionat contestaţia la raportul aprobat de comisia de etică, ori de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de judecată, prin care s-a soluţionat cererea de chemare în judecată în contencios administrativ, având ca obiect anularea raportului aprobat de comisia de etică şi/sau a hotărârii CNECSDTI prin care s-a soluţionat contestaţia la raportul aprobat de comisia de etică, după caz. (4) Termenul prevăzut la alin. (3) se suspendă pe perioada în care se aşteaptă primirea de puncte de vedere/răspunsuri/ documente de la părţile implicate în sesizare. (5) Raportul rămâne postat pe pagina de internet a organizaţiei de cercetare pe o durată maximă egală cu durata cea mai mare a sancţiunilor adoptate, dar nu mai puţin de 2 ani. (6) În cazul constatării unor abateri de la normele de bună conduită în activitatea CDI, raportul menţionează persoanele vinovate, precum şi una sau mai multe dintre sancţiunile prevăzute la art. 63. Persoanele vinovate pot fi şi altele în afară de cele menţionate în textul sesizării. (7) Raportul comisiei de analiză este avizat de către consilierul juridic al organizaţiei de cercetare sau de către avocatul acesteia. Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de analiză revine organizaţiei de cercetare. (8) Raportul comisiei de analiză, aprobat de către comisia de etică, poate fi contestat la CNECSDTI de către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării. Comisia de analiză va înainta către CNECSDTI întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii raportului contestat. (9) În cazul în care o contestaţie nu a fost înaintată către CNECSDTI în termen de 20 de zile lucrătoare de la data comunicării prevăzute la alin. (3), sancţiunile stabilite de comisia de analiză sunt puse în aplicare de către conducătorul organizaţiei de cercetare, după caz, în termen de 60 de zile calendaristice de la data comunicării raportului. ART. 63 Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea CDI, conducerea organizaţiei de cercetare aplică personalului CDI una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni, cu respectarea prevederilor art. 62, în funcţie de gravitatea faptelor şi de săvârşirea anterioară a unor fapte similare: a) avertisment scris; b) retragerea definitivă şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită; c) diminuarea salariului de bază cu cel mult 20%, pe o perioadă de maximum 6 luni, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control şi sporurile aferente funcţiei de cercetare-dezvoltare; d) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, între un an şi 5 ani, a dreptului de înscriere la un examen sau la un concurs pentru obţinerea unui grad profesional superior ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi control sau ca membru în comisii de examen sau concurs; e) destituirea din funcţia de conducere din organizaţia de cercetare; f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. CAP. V Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 64 (1) În cazul organizaţiilor de cercetare aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apărării Naţionale, modul de organizare şi funcţionare a acestora, precum şi ocuparea funcţiilor de conducere se fac în condiţiile actelor normative specifice domeniului militar. (2) Prevederile art. 56 alin. (4) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru numirile de noi membri ai CNECSDTI. (3) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, MCID şi organele administraţiei publice centrale în subordinea sau coordonarea cărora funcţionează organizaţia de cercetare de drept public elaborează actele normative în domeniu. (4) Până la data intrării în vigoare a actelor normative subsecvente emise în executarea prezentei legi se aplică prevederile actelor normative în vigoare, în măsura în care nu contravin acesteia. ART. 65 Prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (2), art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (3) şi (8), art. 19 alin. (1), art. 21 alin. (2), art. 22 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 60 alin. (3), în cazul organizaţiilor de cercetare pentru care art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede obligativitatea funcţionării unui consiliu ştiinţific, atribuţiile acestuia prevăzute în prezenta lege se exercită de către un consiliu, având caracter temporar sau permanent, format din cel puţin 3 persoane care deţin un grad profesional de cercetare-dezvoltare de CS, CS III, CS II, CS I sau un titlu didactic universitar echivalent, numit prin decizie a consiliului de administraţie ori a organului de conducere echivalent al organizaţiei respective. ART. 66 Organizaţiile de cercetare de drept public asigură transparenţa veniturilor salariale prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 67 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: a) Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 23 iulie 2003, cu completările ulterioare; b) Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, ALFRED-ROBERT SIMONIS PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE-IONEL CIUCĂ Bucureşti, 10 iunie 2024. Nr. 183. --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
