Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Principii
ART. 1
Scopul prezentei legi este protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigura acest tip de informaţii. Protejarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor.
ART. 2
(1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevãzute de lege.
ART. 3
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretatã în sensul limitãrii accesului la informaţiile de interes public sau al ignorarii Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi rãspândi informaţii.
ART. 4
Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt:
a) protejarea informaţiilor clasificate impotriva acţiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterarii sau modificãrii conţinutului acestora, precum şi impotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securitãţii sistemelor informatice şi de transmitere a informaţiilor clasificate.
ART. 5
Mãsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) sa previnã accesul neautorizat la informaţiile clasificate;
b) sa identifice împrejurãrile, precum şi persoanele care, prin acţiunile lor, pot pune în pericol securitatea informaţiilor clasificate;
c) sa garanteze ca informaţiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptãţite, potrivit legii, sa le cunoascã;
d) sa asigure protecţia fizica a informaţiilor, precum şi a personalului necesar protecţiei informaţiilor clasificate.
ART. 6
(1) Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate sunt obligatorii şi se stabilesc de cãtre Serviciul Roman de Informaţii numai cu acordul Autoritãţii Naţionale de Securitate.
(2) Standardele la care se referã alin. (1) vor fi în concordanta cu interesul naţional, precum şi cu criteriile şi recomandãrile NATO.
(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate şi normele NATO, în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.
ART. 7
(1) Persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea şi profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii.
(2) Pentru candidaţii la funcţii publice ce implica lucrul cu asemenea informaţii, precum şi competenta de a autoriza accesul la astfel de informaţii, verificarea este anterioarã numirii în acele funcţii şi se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucreazã în cadrul Autoritãţii Naţionale de Securitate, care gestioneazã informaţii NATO, potrivit echivalentelor nivelurilor de secretizare prevãzute prin prezenta lege.
ART. 8
Personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregãtire şi perfecţionare, la intervale regulate, potrivit standardelor naţionale de protecţie.
ART. 9
Protecţia informaţiilor clasificate vizeazã:
a) protecţia juridicã;
b) protecţia prin mãsuri procedurale;
c) protecţia fizica;
d) protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat sa asigure securitatea acestora;
e) protecţia surselor generatoare de informaţii.
ART. 10
(1) Instituţiile care deţin sau utilizeazã informaţii clasificate vor tine un registru de evidenta a autorizaţiilor acordate personalului, sub semnatura.
(2) Fiecare autorizaţie se reverifica ori de câte ori este necesar sa se garanteze ca este conformã standardelor aplicabile funcţiei pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizaţiei este obligatorie şi constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii ca menţinerea acesteia nu mai este compatibila cu interesele de securitate.
ART. 11
Accesul în clãdirile şi infrastructurile informatice în care se desfãşoarã activitãţi cu informaţii clasificate ori sunt pãstrate sau stocate informaţii cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.
ART. 12
Standardele de protecţie a informaţiilor clasificate, încredinţate persoanelor ori organizaţiilor din afarã structurilor guvernamentale, vor fi necondiţionat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.
ART. 13
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate este obligatorie.
ART. 14
Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii asigura coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate.
SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii
ART. 15
În sensul prezentei legi, urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) informaţii - orice documente, date, obiecte sau activitãţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere în circulaţie;
b) informaţii clasificate - informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea nationala, care, datoritã nivelurilor de importanta şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie sa fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;
d) informaţii secrete de stat - informaţiile care privesc securitatea nationala, prin a cãror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala şi apãrarea tarii;
e) informaţii secrete de serviciu - informaţiile a cãror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
- strict secret de importanta deosebita - informaţiile a cãror divulgare neautorizata este de natura sa producã daune de o gravitate exceptionala securitãţii naţionale;
- strict secrete - informaţiile a cãror divulgare neautorizata este de natura sa producã daune grave securitãţii naţionale;
- secrete - informaţiile a cãror divulgare neautorizata este de natura sa producã daune securitãţii naţionale;
g) protecţie juridicã - ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementeazã protejarea informaţiilor clasificate;
h) protecţie prin mãsuri procedurale - ansamblul reglementãrilor prin care emitentii şi deţinãtorii de informaţii clasificate stabilesc mãsurile interne de lucru şi de ordine interioarã destinate realizãrii protecţiei informaţiilor;
i) protecţie fizica - ansamblul activitãţilor de paza, securitate şi apãrare, prin mãsuri şi dispozitive de control fizic şi prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate;
j) protecţia personalului - ansamblul verificãrilor şi mãsurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu în legatura cu informaţiile clasificate, spre a preveni şi inlatura riscurile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea şi acreditarea persoanei de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate.
CAP. 2
Informaţii secrete de stat
ART. 16
Protecţia informaţiilor secrete de stat este o obligaţie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestioneazã sau care intra în posesia acestora.
ART. 17
În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintã sau care se referã la:
a) sistemul de apãrare a tarii şi elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apãrare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autoritãţile publice competente, precum şi activitãţile în legatura cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apãrare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfasurata de autoritãţile publice stabilite prin lege pentru apãrarea tarii şi siguranta nationala;
g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autoritãţile publice care desfãşoarã activitate de informaţii;
h) hartile, planurile topografice, termogramele şi înregistrãrile aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospectiunile geologice şi determinarile gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru patrat, prin care se evalueaza rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenta Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa şi alţi agenţi necesari functionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activitãţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legatura cu siguranta nationala ori cu apãrarea nationala sau prezintã importanta deosebita pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetãrile ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afarã celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Bãncii Naţionale a României şi elementele de siguranta ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicitãţii, precum şi imprimarea şi tipãrirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activitãţile externe ale statului roman, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicitãţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, fata de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul roman şi-a asumat obligaţia de protecţie.
ART. 18
(1) Informaţiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcţie de importanta valorilor protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informaţiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.
ART. 19
Sunt împuterniciţi sa atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborãrii lor:
a) pentru informaţiile strict secrete de importanta deosebita:
1. Preşedintele României;
2. preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;
3. membrii Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului şi secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Bãncii Naţionale a României;
7. directorii serviciilor naţionale de informaţii;
8. directorul Serviciului de Protecţie şi Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
10. secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor;
11. preşedintele Institutului Naţional de Statistica;
12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
13. alte autoritãţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul-ministru;
b) pentru informaţiile strict secrete - împuterniciţii prevãzuţi la lit. a), precum şi functionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informaţiile secrete - împuterniciţii prevãzuţi la lit. a) şi b), precum şi functionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competentelor materiale ale acestora.
ART. 20
Orice persoana fizica sau juridicã romana poate face contestaţie la autoritãţile care au clasificat informaţia respectiva, impotriva clasificarii informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi impotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionatã în condiţiile legii contenciosului administrativ.
ART. 21
(1) În subordinea Guvernului se organizeazã Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
(2) Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat organizeazã evidenta listelor şi a informaţiilor din aceasta categorie şi a termenelor de menţinere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat şi avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat, a registrelor de autorizari menţionate la art. 10.
ART. 22
(1) Autoritãţile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informaţiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de autoritãţile ori de instituţiile publice, se aproba şi se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Hotãrârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informaţiile secrete de stat se comunica Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi, dupã caz, celorlalte structuri informative cãrora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a mãsurilor specializate de protecţie.
ART. 23
(1) Instituţiile deţinãtoare de informaţii secrete de stat poarta rãspunderea elaborãrii şi aplicãrii mãsurilor procedurale de protecţie fizica şi protecţie a personalului care are acces la informaţiile din aceasta categorie.
(2) Mãsurile menţionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.
ART. 24
(1) Documentele cuprinzând informaţii secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de secretizare, precum şi menţiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotãrâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare şi marcare, inscriptionarile şi menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenta a numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de pãstrare, interdicţiile de reproducere şi circulaţie.
(3) Încadrarea informaţiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevãzute la art. 15 lit. f), precum şi normele privind mãsurile minime de protecţie în cadrul fiecãrui nivel se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotãrâre a Guvernului, la solicitarea motivatã a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitãrii accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţificã fundamentalã care nu are o legatura justificatã cu securitatea nationala.
(7) Autoritãţile publice care elaboreazã ori lucreazã cu informaţii secrete vor întocmi un ghid pe baza cãruia se va realiza o clasificare corecta şi uniforma a informaţiilor secrete de stat, în stricta conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aproba personal şi în scris de funcţionarul superior autorizat sa clasifice informaţiile secrete de stat.
(9) Persoanele autorizate care copiaza, extrag sau reproduc în rezumat conţinutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat menţiunile aflate pe documentul original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizatã de persoanele sau autoritãţile publice competente sa aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective.
ART. 25
(1) Coordonarea generalã a activitãţii şi controlul mãsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizeazã de cãtre unitatea specializatã din cadrul Serviciului Roman de Informaţii.
(2) Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Paza şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate şi responsabilitate, structuri şi mãsuri proprii privind coordonarea şi controlul activitãţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii.
(3) Coordonarea activitãţii şi controlul mãsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Nationala a Rezervelor de Stat se realizeazã de structura specializatã a Ministerului Apãrãrii Naţionale.
(4) Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, Guvernul şi Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii stabilesc mãsuri proprii privind protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Roman de Informaţii asigura acestor instituţii asistenta de specialitate.
(5) Protecţia informaţiilor nedestinate publicitãţii, transmise României de alte state sau de organizaţii internaţionale, precum şi accesul la informaţiile acestora se realizeazã în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale sau înţelegerile la care România este parte.
ART. 26
(1) Pentru reprezentantele României în strãinãtate coordonarea activitãţii şi controlul mãsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizeazã de Serviciul de Informaţii Externe în condiţiile prezentei legi.
(2) Coordonarea şi controlul mãsurilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat privind activitatea specifica a atasatilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României şi a reprezentanţilor militari pe lângã organismele internaţionale se realizeazã de cãtre structura specializatã a Ministerului Apãrãrii Naţionale.
ART. 27
Autoritatea Nationala de Securitate exercita atribuţii de reglementare, autorizare şi control privind protecţia informaţiilor clasificate NATO, în condiţiile stabilite prin lege.
ART. 28
(1) Accesul la informaţii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducãtorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, dupã notificarea prealabilã la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
(2) Autorizaţia se elibereazã pe niveluri de secretizare, prevãzute la art. 15 lit. f), în urma verificãrilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepţia celor prevãzute la art. 25 alin. (2) şi (3), notifica Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat eliberarea autorizaţiei de acces.
(3) Accesul la informaţiile clasificate NATO se face în baza eliberãrii de cãtre Autoritatea Nationala de Securitate a autorizaţiilor şi certificatelor de securitate, dupã efectuarea verificãrilor de securitate de cãtre instituţiile abilitate.
(4) Durata de valabilitate a autorizaţiei este de pana la 4 ani; în aceasta perioada verificãrile pot fi reluate oricând.
(5) Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivatã a acesteia determina de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat.
ART. 29
Conducãtorii agenţilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum şi persoanele fizice cãrora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligaţia sa respecte prevederile legale privind protecţia acestora.
ART. 30
Accesul cetãţenilor strãini, al cetãţenilor romani care au şi cetãţenia altui stat, precum şi al persoanelor apatride la informaţiile secrete de stat şi în locurile în care se desfãşoarã activitãţi şi se expun obiecte sau se executa lucrãri din aceasta categorie este permis numai în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care România este parte sau prin hotãrâre a Guvernului.
CAP. 3
Informaţii secrete de serviciu
ART. 31
(1) Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducãtorul persoanei juridice, pe baza normelor prevãzute prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Informaţiile prevãzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina şi menţiunea "personal", când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispoziţiile art. 28 se aplica în mod corespunzãtor în domeniul informaţiilor secrete de serviciu.
(4) Neglijenţa în pãstrarea informaţiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, rãspunderea persoanelor vinovate.
ART. 32
Conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi sa stabileascã informaţiile care constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora, sa coordoneze activitatea şi sa controleze mãsurile privitoare la pãstrarea secretului de serviciu, potrivit competentelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 33
Este interzisã clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate sa asigure informarea cetãţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludarii legii sau obstructionarea justiţiei.
CAP. 4
Atribuţiile Serviciului Roman de Informaţii
ART. 34
În vederea coordonãrii activitãţii şi exercitãrii controlului asupra mãsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Roman de Informaţii are urmãtoarele atribuţii principale:
a) elaboreazã, în colaborare cu autoritãţile publice, standardele naţionale pentru informaţiile clasificate şi obiectivele de implementare a acestora;
b) supravegheazã acţiunile întreprinse de autoritãţile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, întocmite de autoritãţile şi instituţiile publice, regiile autonome şi societãţile comerciale deţinãtoare de asemenea informaţii;
d) verifica modul în care sunt respectate şi aplicate normele legale privind protecţia informaţiilor clasificate de cãtre autoritãţile şi instituţiile publice;
e) realizeazã la fata locului verificãri şi revizuiri de programe care vizeazã protecţia informaţiilor clasificate;
f) conlucreaza cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi cu Autoritatea Nationala de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor şi a locurilor care prezintã importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor clasificate, la cererea conducãtorilor autoritãţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici şi a persoanelor juridice de drept privat, şi supune spre aprobare Guvernului evidenta centralizata a acestora;
h) organizeazã şi rãspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de colectarea, transportul şi distribuirea în ţara a corespondentei cu caracter secret de stat şi a corespondentei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizeazã şi stabileşte mãsurile în legatura cu reclamaţiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecţie a informaţiilor clasificate;
j) constata nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi aplica sancţiunile contravenţionale prevãzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizeazã organele de urmãrire penalã.
ART. 35
Serviciul Roman de Informaţii este obligat sa informeze Parlamentul şi Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii, anual şi ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autoritãţi, în legatura cu constatãrile şi concluziile rezultate din activitatea desfasurata pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenta.
CAP. 5
Obligaţii, raspunderi şi sancţiuni
ART. 36
(1) Persoanele fizice cãrora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligate sa asigure protecţia acestora, potrivit legii, şi sa respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.
(2) Obligaţiile prevãzute la alin. (1) se menţin şi dupã încetarea raporturilor de munca, de serviciu sau profesionale, pe intreaga perioada a menţinerii clasificarii informatiei.
(3) Persoana care urmeazã sa desfãşoare o activitate sau sa fie incadrata într-un loc de munca ce presupune accesul la informaţii clasificate va prezenta conducatorului unitãţii un angajament scris de pãstrare a secretului.
ART. 37
(1) Autoritãţile publice, precum şi celelalte persoane juridice care deţin sau cãrora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat sau informaţii secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare în vederea îndeplinirii obligaţiilor care le revin, precum şi luãrii mãsurilor necesare privitoare la protecţia acestor informaţii.
(2) Rãspunderea privind protecţia informaţiilor clasificate revine conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice ori altei persoane juridice deţinãtoare de informaţii, dupã caz.
ART. 38
(1) Informaţiile secrete de stat se transmit, se transporta şi se stocheaza în condiţiile stabilite de lege.
(2) Este interzisã transmiterea informaţiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fãrã a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritãţile publice competente.
ART. 39
(1) Încãlcarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate atrage rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, civilã sau penalã, dupã caz.
(2) Persoanele încadrate în serviciile de informaţii şi siguranta sau ale armatei, aflate în serviciul relaţiilor externe, precum şi cele special însãrcinate cu protecţia informaţiilor secrete de stat, vinovate de deconspirari voluntare ori de acte de neglijenţa care au favorizat divulgarea ori scurgerea informaţiilor secrete, îşi pierd irevocabil calitatea.
ART. 40
(1) Contravenţiile la normele privind protecţia informaţiilor clasificate se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
CAP. 6
Dispoziţii finale
ART. 41
(1) În cadrul autoritãţilor, instituţiilor publice şi al agenţilor economici care deţin informaţii clasificate se organizeazã compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea, pãstrarea, manipularea şi multiplicarea acestora, în condiţii de siguranta.
(2) Compartimentele speciale prevãzute la alin. (1) se subordoneazã conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice ori al agentului economic.
ART. 42
În termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va stabili prin hotãrâre:
a) clasificarile informaţiilor secrete de stat şi normele privind mãsurile minime de protecţie în cadrul fiecãrei clase;
b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, pãstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele şi locurile care prezintã importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
d) obligaţiile şi rãspunderile autoritãţilor şi instituţiilor publice şi ale agenţilor economici, ale altor persoane juridice, pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informaţiile clasificate, precum şi procedura verificãrilor de securitate;
f) condiţiile de fotografiere, filmare, cartografiere şi executare a unor lucrãri de arte plastice în obiective sau locuri care prezintã importanta deosebita pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
g) regulile privitoare la accesul strãinilor la informaţiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicãrii prezentei legi.
ART. 43
Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 44
(1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 23/1971 privind apãrarea secretului de stat în România, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971, <>Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 19/1972 privind unele mãsuri în legatura cu apãrarea secretului de stat, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
(2) Pe aceeaşi data expresia "secrete de stat" din conţinutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma "informaţii secrete de stat".
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
