Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Persoanele varstnice au dreptul la asistenta socialã, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, în raport cu situaţia sociomedicala şi cu resursele economice de care dispun.
(2) Mãsurile de asistenta socialã prevãzute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurãrilor sociale.
(3) Persoanele varstnice care beneficiazã de asistenta socialã au dreptul şi la alte forme de protecţie socialã, în condiţiile legii.
(4) Sunt considerate persoane varstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit varsta de pensionare stabilitã de lege.
ART. 2
Asistenta socialã pentru persoanele varstnice se realizeazã prin servicii şi prestaţii sociale.
ART. 3
Beneficiazã de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definitã la art. 1 alin. (4), care se gãseşte în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) nu are familie sau nu se afla în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
b) nu are locuinta şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;
c) nu realizeazã venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;
d) nu se poate gospodari singura sau necesita îngrijire specializatã;
e) se afla în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale, datoritã bolii ori stãrii fizice sau psihice.
CAP. 2
Servicii şi prestaţii sociale
SECŢIUNEA 1
Evaluarea situaţiei persoanelor varstnice care necesita asistenta socialã
ART. 4
Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta socialã care se elaboreazã pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita îngrijire specialã, capacitatea de a se gospodari şi de a îndeplini cerinţele fireşti ale vieţii cotidiene, condiţiile de locuit, precum şi veniturile efective sau potenţiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vieţii.
ART. 5
Nevoile persoanelor varstnice aflate în situaţia de pierdere totalã sau parţialã a autonomiei, care pot fi de natura medicalã, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependenta.
ART. 6
(1) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Sãnãtãţii.
(2) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice poate fi revizuitã anual şi, în mod obligatoriu, o data la 3 ani.
SECŢIUNEA a 2-a
Servicii comunitare pentru persoanele varstnice
ART. 7
(1) Serviciile comunitare pentru persoanele varstnice care se gãsesc în situaţiile prevãzute la art. 3 se realizeazã cu consimţãmântul acestora şi au în vedere:
a) îngrijirea temporarã sau permanenta la domiciliu;
b) îngrijirea temporarã sau permanenta într-un cãmin pentru persoane varstnice;
c) îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârstnici, case de îngrijire temporarã, apartamente şi locuinţe sociale, precum şi altele asemenea.
(2) În situaţia în care starea de sãnãtate a persoanei varstnice nu permite obţinerea consimţãmântului acesteia, pentru acordarea ingrijirilor prevãzute la alin. (1) decizia se ia de serviciul social al consiliului local sau de direcţia de asistenta socialã din cadrul direcţiilor generale de munca şi protecţie socialã judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza anchetei sociale şi a recomandãrilor medicale fãcute de medicul de familie, prin consultarea şi a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, în lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie.
(3) În cazul decesului persoanei varstnice lipsite de sustinatori legali sau când aceştia nu pot sa îşi îndeplineascã obligaţiile familiale datoritã stãrii de sãnãtate sau situaţiei economice precare, serviciile comunitare asigura inmormantarea.
ART. 8
Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:
a) servicii sociale privind, în principal, îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socialã, consiliere juridicã şi administrativã, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente, îngrijirea locuinţei şi gospodãriei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
b) servicii sociomedicale privind, în principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitãţilor fizice şi psihice, adaptarea locuinţei la nevoile persoanei varstnice şi antrenarea la activitãţi economice, sociale şi culturale, precum şi îngrijirea temporarã în centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
c) servicii medicale, sub forma consultatiilor şi ingrijirilor medicale la domiciliu sau în instituţii de sãnãtate, consultaţii şi îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare şi de dispozitive medicale.
ART. 9
(1) Serviciile comunitare de consiliere, în vederea prevenirii marginalizarii sociale şi pentru reintegrare socialã, se asigura fãrã plata unei contribuţii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de cãtre asistenţi sociali.
(2) Serviciile prevãzute la art. 8 lit. a) şi b) se asigura fãrã plata contribuţiei persoanelor varstnice care, evaluate potrivit grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, nu au venituri sau ale cãror venituri sunt mai mici de 5 ori decât nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social pentru o persoana singura.
ART. 10
Persoanele varstnice care se încadreazã în grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, îndreptãţite sa beneficieze de serviciile prevãzute la art. 8 lit. a) şi b) şi care realizeazã venituri ce se situeaza peste nivelul prevãzut la art. 9 alin. (2), beneficiazã de servicii cu plata unei contribuţii, în funcţie de tipul de servicii acordate şi de venitul persoanei, fãrã a se depãşi costul acestora calculat pentru perioada respectiva. Tipurile de servicii şi costul acestora se stabilesc de consiliile locale.
ART. 11
Serviciile medicale prevãzute la art. 8 lit. c) sunt acordate în baza reglementãrilor legale privind asigurãrile sociale de sãnãtate.
ART. 12
Organizarea serviciilor prevãzute la art. 8 lit. a) şi b) revine consiliilor locale, direct sau pe baza de convenţii încheiate cu organizaţii neguvernamentale, unitãţi de cult recunoscute în România ori cu alte persoane fizice sau juridice.
ART. 13
(1) Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanei varstnice aflate în situaţia de dependenta sociomedicala, stabilitã potrivit grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, consiliile locale pot angaja personal de îngrijire prin plata cu ora, fracţiuni de norma sau norma intreaga, în funcţie de perioada de îngrijire necesarã a se acorda.
(2) Soţul şi rudele care au în îngrijire o persoana varstnica dependenta pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumãtate de norma, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealaltã jumãtate de norma din bugetul local, corespunzãtor salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregãtire medie. Timpul cat soţul şi rudele au fost încadrate în aceste condiţii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu norma intreaga.
(3) Persoanele care acorda îngrijire vârstnicilor vor fi acreditate de direcţiile generale de munca şi protecţie socialã judeţene şi a municipiului Bucureşti potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale.
ART. 14
Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice în cãmine sunt:
a) servicii sociale, care constau în:
- ajutor pentru menaj;
- consiliere juridicã şi administrativã;
- modalitãţi de prevenire a marginalizarii sociale şi de reintegrare socialã în raport cu capacitatea psihoafectiva;
b) servicii sociomedicale, care constau în:
- ajutor pentru menţinerea sau readaptarea capacitãţilor fizice ori intelectuale;
- asigurarea unor programe de ergoterapie;
- sprijin pentru realizarea igienei corporale;
c) servicii medicale, care constau în:
- consultaţii şi tratamente la cabinetul medical, în instituţii medicale de profil sau la patul persoanei, dacã aceasta este imobilizata;
- servicii de îngrijire-infirmerie;
- asigurarea medicamentelor;
- asigurarea cu dispozitive medicale;
- consultaţii şi îngrijiri stomatologice.
ART. 15
La solicitarea organizaţiilor neguvernamentale, a organizaţiilor de pensionari sau a unitãţilor de cult recunoscute în România, cãminele pot asigura unele servicii prevãzute la art. 14, îngrijirea unor persoane varstnice la domiciliu, pe baza de convenţii încheiate cu finantatorul.
ART. 16
(1) Îngrijirea persoanelor varstnice în cãmine reprezintã o mãsura de asistenta socialã şi poate fi dispusã cu titlu de excepţie pentru persoanele care se gãsesc în una dintre situaţiile prevãzute la art. 3.
(2) Accesul unei persoane varstnice în cãmin se face avându-se în vedere urmãtoarele criterii de prioritate:
a) necesita îngrijire medicalã permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu;
b) nu se poate gospodari singura;
c) este lipsitã de sustinatori legali sau aceştia nu pot sa îşi îndeplineascã obligaţiile datoritã stãrii de sãnãtate sau situaţiei economice şi a sarcinilor familiale;
d) nu are locuinta şi nu realizeazã venituri proprii.
ART. 17
Activitãţile sociale şi sociomedicale prevãzute în prezenta lege se monitorizeazã şi se evalueaza de personalul de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale şi al direcţiilor generale de munca şi protecţie socialã.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea şi funcţionarea cãminelor pentru persoane varstnice
ART. 18
(1) Cãminul pentru persoane varstnice este instituţia de asistenta socialã cu personalitate juridicã, înfiinţatã, organizatã şi finanţatã potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
(2) Cãminele asigura condiţii corespunzãtoare de gazduire şi de hrana, îngrijiri medicale, recuperare şi readaptare, activitãţi de ergoterapie şi de petrecere a timpului liber, asistenta socialã şi psihologicã.
(3) Cãminele pentru pensionari, cãminele pentru bãtrâni şi cãminele pentru bãtrâni bolnavi cronici, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior în folosinta, vor funcţiona sub forma de cãmine pentru persoane varstnice, cu secţii pentru:
a) persoane dependente;
b) persoane semidependente;
c) persoane care nu sunt dependente.
(4) Pentru buna funcţionare a cãminelor pentru persoane varstnice direcţiile generale de munca şi protecţie socialã judeţene şi a municipiului Bucureşti vor asigura îndrumarea metodologicã şi coordonarea activitãţii de specialitate necesare.
(5) Cheltuielile curente şi de capital ale cãminelor pentru persoane varstnice se asigura din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat.
ART. 19
Principalele obiective ale unui cãmin sunt:
a) sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie şi siguranta;
b) sa ofere condiţii de îngrijire care sa respecte identitatea, integritatea şi demnitatea persoanei varstnice;
c) sa permitã menţinerea sau ameliorarea capacitãţilor fizice şi intelectuale ale persoanelor varstnice;
d) sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viata socialã;
e) sa faciliteze şi sa incurajeze legãturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor varstnice;
f) sa asigure supravegherea şi îngrijirea medicalã necesarã, potrivit reglementãrilor privind asigurãrile sociale de sãnãtate;
g) sa previnã şi sa trateze consecinţele legate de procesul de imbatranire.
CAP. 3
Finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele varstnice
SECŢIUNEA 1
Finanţarea din fonduri bugetare
ART. 20
Finanţarea serviciilor de asistenta socialã şi a prestaţiilor prevãzute de prezenta lege se asigura pe principiul împãrţirii responsabilitãţii între administraţia publica centrala şi cea localã.
ART. 21
(1) De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru:
a) finanţarea activitãţilor de asistenta socialã desfãşurate de asociaţii şi fundaţii romane cu personalitate juridicã, precum şi de unitãţile de cult recunoscute în România;
b) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru unitãţi de asistenta socialã din zone defavorizate;
c) completarea veniturilor extrabugetare ale cãminelor prevãzute la art. 18, atunci când resursele bugetelor locale devin insuficiente;
d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
(2) De la bugetul local se aloca fonduri pentru:
a) subvenţii acordate în completarea veniturilor extrabugetare ale cãminelor prevãzute la art. 18;
b) finanţarea activitãţii de asistenta socialã a unor asociaţii şi fundaţii romane cu personalitate juridicã, precum şi a unitãţilor de cult recunoscute în România;
c) finanţarea cheltuielilor pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor comunitare de asistenta socialã, precum şi pentru îngrijirea la domiciliu în condiţiile art. 13;
d) cheltuieli pentru inmormantarea asistatilor, în situaţia prevãzutã la art. 7 alin. (3).
(3) Sponsorizarile şi donaţiile în bani sau în natura, fãcute de persoane fizice şi juridice romane şi strãine cãminelor pentru persoane varstnice sau instituţiilor sociale prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. b), se folosesc ca venituri extrabugetare numai în scopul pentru care au fost acordate.
ART. 22
Investiţiile pentru construirea, dotarea, întreţinerea, modernizarea, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea cãminelor care deservesc mai multe unitãţi administrativ-teritoriale se finanţeazã potrivit convenţiilor încheiate între finanţator şi consiliile locale interesate.
ART. 23
(1) Cheltuielile pentru servicii medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale şi medicamente se suporta din fondurile şi în condiţiile prevãzute de reglementãrile privind asigurãrile sociale de sãnãtate.
(2) Cheltuielile care nu se suporta din fondurile asigurãrilor sociale de sãnãtate, în condiţiile legii, sunt asigurate de cãminul pentru persoane varstnice, prin care se realizeazã asistenta persoanei în cauza.
SECŢIUNEA a 2-a
Contribuţia persoanelor varstnice sau a susţinãtorilor legali ai acestora
ART. 24
Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii şi sunt ingrijite în cãminele organizate potrivit prezentei legi au obligaţia sa plãteascã lunar o contribuţie de întreţinere, stabilitã pe baza costului mediu lunar de întreţinere.
ART. 25
(1) Contribuţia lunarã de întreţinere se stabileşte de conducerea caminului, în funcţie de gradul de dependenta a persoanei varstnice ingrijite, de veniturile acesteia şi, dupã caz, de veniturile susţinãtorilor ei legali, conform normelor metodologice prevãzute la alin. (5).
(2) Contribuţia lunarã de întreţinere pentru persoanele varstnice care au venituri este de 60% din veniturile personale lunare, fãrã a se depãşi costul mediu lunar de întreţinere aprobat pentru fiecare cãmin.
(3) Obligaţia privind plata contribuţiei lunare de întreţinere se stabileşte printr-un angajament de plata, semnat de persoana varstnica care urmeazã sa fie ingrijita în cãmin sau, dacã aceasta este lipsitã de capacitate de exerciţiu, de cãtre reprezentantul sau legal.
(4) Angajamentul de plata semnat în fata directorului instituţiei constituie titlu executoriu. Obligaţia privind plata contribuţiei se poate stabili şi prin hotãrâre judecãtoreascã.
(5) Normele metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de întreţinere în cãmine se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
ART. 26
Sumele reprezentând contribuţia lunarã de întreţinere constituie venituri extrabugetare ale cãminelor pentru persoane varstnice.
CAP. 4
Procedura de stabilire, suspendare şi încetare a drepturilor de asistenta socialã pentru persoanele varstnice
ART. 27
Asistenta socialã se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instanţei judecãtoreşti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a poliţiei, a organizaţiei pensionarilor, a unitãţilor de cult recunoscute în România sau a organizaţiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta socialã a persoanelor varstnice.
ART. 28
(1) Dreptul la asistenta socialã, prevãzut de prezenta lege, se stabileşte pe baza anchetei sociale, cu respectarea criteriilor prevãzute în grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice.
(2) Ancheta socialã se realizeazã de un colectiv format din 2 asistenţi sociali din cadrul consiliului local sau de la direcţia generalã de munca şi protecţie socialã judeteana sau a municipiului Bucureşti. În situaţia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa în mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective.
(3) Colectivul prevãzut la alin. (2) poate fi completat şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor pensionarilor, unitãţilor de cult recunoscute în România sau ai altor organizaţii neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta socialã a persoanelor varstnice.
(4) Pe baza analizei situaţiei sociale, economice şi medicale a persoanei varstnice, prin ancheta socialã se propune mãsura de asistenta socialã justificatã de situaţia de fapt constatatã.
ART. 29
Aprobarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului la servicii de asistenta socialã pentru persoanele varstnice, prevãzute de prezenta lege, se face de cãtre:
a) primar, pentru serviciile de asistenta socialã organizate pe plan local, pentru îngrijirea în cãminele aflate în administrare şi pentru îngrijirea la domiciliu;
b) directorul general al direcţiei generale de munca şi protecţie socialã, pentru asistenta socialã acordatã de asociaţiile şi fundaţiile romane şi de unitãţile de cult recunoscute în România, care au primit transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.
ART. 30
Persoana varstnica, astfel cum este definitã la art. 1 alin. (4), va fi asistatã, la cererea acesteia sau din oficiu, dupã caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrãinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i aparţin, în scopul întreţinerii şi îngrijirii sale, de un reprezentant al autoritãţii tutelare a consiliului local în a cãrui raza teritorialã domiciliazã persoana varstnica respectiva.
ART. 31
Obligaţia de întreţinere şi de îngrijire, precum şi modalitãţile practice de executare a lor vor fi menţionate expres în actul juridic încheiat de notarul public.
ART. 32
Autoritatea tutelara a consiliului local în a cãrui raza teritorialã domiciliazã persoana varstnica va primi din oficiu un exemplar al actului juridic încheiat conform art. 30 şi 31.
ART. 33
Neexecutarea obligaţiei de întreţinere şi de îngrijire de cãtre noul proprietar al bunurilor obţinute ca urmare a actului juridic de înstrãinare poate fi sesizatã autoritãţii tutelare a consiliului local în a cãrui raza teritorialã domiciliazã persoana varstnica de cãtre orice persoana fizica sau juridicã interesatã. Autoritatea tutelara se poate sesiza şi din oficiu.
ART. 34
Autoritatea tutelara a consiliului local în a cãrui raza teritorialã domiciliazã persoana varstnica, sesizatã în condiţiile art. 33, va efectua ancheta socialã completa a cazului în termen de 10 zile de la sesizare şi, în situaţia în care va constata ca cele sesizate sunt reale, va propune mãsurile necesare de executare legalã a dispoziţiilor înscrise în actul juridic încheiat.
ART. 35
(1) Dreptul la serviciile de asistenta socialã înceteazã dacã nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea acestora.
(2) Dacã perioada în care asistenta socialã a persoanelor varstnice este temporarã, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenta socialã se suspenda prin decizie motivatã a celui care a stabilit dreptul. La încetarea suspendãrii reluarea acordãrii serviciilor sau prestaţiilor de asistenta socialã se face pe baza de ancheta socialã.
ART. 36
Decizia privind stabilirea, respingerea, încetarea sau suspendarea dreptului la serviciile de asistenta socialã prevãzute de prezenta lege poate fi contestatã potrivit <>Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990 .
ART. 37
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã sau penalã, dupã caz.
ART. 38
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale asigura îndrumarea metodologicã, coordoneazã, controleazã şi evalueaza aplicarea dispoziţiilor prezentei legi.
CAP. 5
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 39
Cãminele pentru persoane varstnice şi instituţiile sociale prevãzute la art. 7 alin. (1) lit. b) pot organiza, cu aprobarea finanţatorului, în funcţie de condiţiile de care dispun, gospodãrii-anexa, ca activitãţi autofinantate pentru îmbunãtãţirea hranei.
ART. 40
Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 41
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Decretul nr. 253/1971 privind contribuţia de întreţinere în unele instituţii de ocrotire, publicat în Buletinul Oficial nr. 90 din 30 iulie 1971, precum şi orice dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
MIRON TUDOR MITREA
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DAN CONSTANTIN VASILIU
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
