──────────
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 166 din 6 decembrie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 18 decembrie 2001 (aprobatã prin <>Legea nr. 236/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 mai 2002).
<>Legea privind pensiile militare de stat nr. 164/2001 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 10 aprilie 2001 şi modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 166/2001 .
Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 18 iunie 2001 (aprobatã prin <>Legea nr. 249/2002 ), s-a dispus suspendarea aplicãrii prevederilor <>art. 79 din Legea nr. 164/2001 pana la data de 1 ianuarie 2002.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Dreptul la pensii şi asigurãri sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercita în condiţiile prezentei legi.
(2) Principiile generale prevãzute la <>art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale se aplica în mod corespunzãtor şi pensiilor militare de stat, exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.
ART. 2
Sistemul pensiilor militare de stat şi asigurãrilor sociale din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale acoperã riscurile activitãţii militare, precum şi pierderile de venituri datorate invaliditatii, batranetii şi decesului.
ART. 3
De prevederile prezentei legi beneficiazã cadrele militare în activitate, în rezerva sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum şi urmaşii acestora.
ART. 4
În sistemul pensiilor militare de stat şi asigurãrilor sociale din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se acorda urmãtoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurãri sociale stabilite prin legi sau prin hotãrâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
ART. 5
(1) Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii asigura aplicarea reglementãrilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurãri sociale ale militarilor, exercita controlul aplicãrii acestora şi iniţiazã propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurãri sociale se asigura de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevãzute la alin. (1).
(3) Administrarea şi controlul gestionãrii fondurilor se realizeazã prin organe specializate, constituite la nivelul instituţiilor prevãzute la alin. (1).
ART. 6
Cadrele militare pot beneficia de o singura pensie militarã de stat.
ART. 7
(1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevãzute la art. 4 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurãri sociale se achitã în moneda nationala.
ART. 8
Cadrele militare se pot asigura şi la instituţiile private de asigurãri sociale în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 9
(1) Condiţiile de munca în care se desfãşoarã activitatea cadrelor militare pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale.
(2) Reglementãrile privind locurile de munca şi activitãţile cu condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale se aplica şi cadrelor militare care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii similare.
(3) Locurile de munca şi activitãţile cu condiţii deosebite şi speciale, specifice pentru cadrele militare**), se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, pe baza propunerilor instituţiilor din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
──────────
**) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de munca şi activitãţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 29 decembrie 2001.
(4) Hotãrârea Guvernului prevãzutã la alin. (3) va fi adoptatã în termen de 3 luni de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. 2
Pensii militare de stat
ART. 10
Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu
ART. 11
Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limita de varsta;
b) anticipata;
c) anticipata parţialã.
ART. 12
Au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de varsta cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) varsta de 55 de ani;
b) vechime minima în serviciu de 30 de ani bãrbaţii şi 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bãrbaţii şi 10 ani femeile.
ART. 13
Au dreptul la pensie de serviciu anticipata cadrele militare în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute la art. 12 lit. b) şi se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) au împlinit varsta de 50 de ani şi sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de varsta în grad prevãzutã de <>Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizãrii unor unitãţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de cãtre comisiile de expertiza medico-militarã.
ART. 14
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipata parţialã cadrele militare în activitate, indiferent de varsta, care au o vechime efectivã în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar, şi care se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) sunt trecute în rezerva ca urmare a implinirii limitei de varsta în grad prevãzutã de <>Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizãrii unor unitãţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecute în rezerva sau direct în retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de cãtre comisiile de expertiza medico-militarã.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru cadrele militare în activitate prevãzute la alin. (1) se calculeazã proporţional cu numãrul anilor de serviciu.
ART. 15
Cadrele militare care la data trecerii în rezerva nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel puţin 15 ani pentru bãrbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiazã de pensie militarã de stat la împlinirea varstelor standard prevãzute în <>Legea nr. 19/2000 , proporţional cu numãrul anilor de serviciu militar.
ART. 16
(1) Cadrele militare care se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiazã de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parţialã astfel:
a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bãrbaţii şi 45 de ani femeile, dacã şi-au desfãşurat activitatea în condiţii de munca deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar;
b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bãrbaţii şi 40 de ani femeile, dacã şi-au desfãşurat activitatea în condiţii de munca speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar.
(2) Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivã în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vanatoare, vanatoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiazã de pensie de serviciu anticipata sau anticipata parţialã la cerere, indiferent de varsta, dacã au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar.
ART. 17
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoana s-a aflat în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii militare de învãţãmânt pentru formarea cadrelor militare;
c) a fost concentrata sau mobilizata ca rezervist;
d) a fost în captivitate.
ART. 18
(1) Dovada privind vechimea în serviciul militar şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmitã pe baza datelor din fişa matricola sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în alta calitate decât cea de militar, se face cu carnetul de munca sau cu alte acte pe baza cãrora se face pensionarea potrivit <>Legii nr. 19/2000 .
ART. 19
În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezulta fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijeazã.
ART. 20
(1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurãri sociale.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) pensia militarã de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevãzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme.
ART. 21
(1) Baza de calcul folositã pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunarã bruta avutã în ultima luna de activitate, care include solda de grad corespunzãtoare la data trecerii în rezerva.
(2) În cazul în care au avut loc modificãri ale soldelor de funcţie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din aceasta perioada, mai puţin solda de grad. La media obţinutã se adauga solda de grad prevãzutã la alin. (1).
ART. 22
Pensia de serviciu pentru limita de varsta şi pensia anticipata se determina în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfasurata în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfasurata în condiţii deosebite, 62%;
c) pentru activitatea desfasurata în condiţii speciale, 64%.
ART. 23
(1) Procentele corespunzãtoare pentru activitatea desfasurata în condiţii deosebite sau speciale se acorda cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale. Dacã au lucrat mai puţin, la procentele corespunzãtoare activitãţii desfãşurate în condiţii normale se acorda un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevãzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfãşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfãşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de rãzboi sau în alte condiţii prevãzute prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 24
Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 30 de ani bãrbaţii şi 25 de ani femeile beneficiazã, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folositã la stabilirea pensiei.
ART. 25
Pensia de serviciu stabilitã în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folositã la stabilirea pensiei.
ART. 26
(1) Persoanele care beneficiazã de pensie militarã de serviciu pot fi încadrate în munca, pe durata nedeterminatã sau pe durata determinata, dupã caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzãtoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzãtor vechimii în munca, dobândite pana la data pensionãrii.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
ART. 27
Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care şi-au pierdut total sau cel puţin jumãtate din capacitatea de munca datoritã:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legatura cu îndeplinirea serviciului militar.
ART. 28
Pensia de invaliditate se determina în raport cu gradul de pierdere a capacitãţii de munca, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de munca, precum şi afectarea capacitãţii de autoservire, necesitand îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fãrã ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizatã prin pierderea a cel puţin jumãtate din capacitatea de munca, invalidul putând sa presteze o activitate profesionalã dupã trecerea sa în rezerva.
ART. 29
Criteriile şi normele pe baza cãrora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aproba prin ordin comun al conducãtorilor instituţiilor prevãzute la art. 5 alin. (1), cu avizul Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale şi al Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei.
ART. 30
(1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiza medico-militarã. Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiza medico-militarã se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apãrãrii naţionale, ministrul de interne şi directorul Serviciului Roman de Informaţii.
(2) Comisiile de expertiza medico-militarã de pe lângã spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militarã a Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne sau Serviciului Roman de Informaţii, dupã caz.
(3) Impotriva deciziilor medicale emise în condiţiile alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militarã.
(4) Termenul de rezolvare a contestaţiilor este de 30 de zile de la data înregistrãrii.
(5) Deciziile comisiilor centrale de expertiza medico-militarã, date în soluţionarea contestaţiilor prevãzute la alin. (3), pot fi contestate la instanţele judecãtoreşti competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neincadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rãmân definitive.
ART. 31
(1) Cadrele militare în activitate care şi-au pierdut capacitatea de munca datoritã unor accidente sau unor boli care nu au legatura cu îndeplinirea serviciului militar beneficiazã de pensia de invaliditate numai dacã îndeplinesc cel puţin jumãtate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu varsta, dupã cum urmeazã:
────────────────────────────────────
a) unitãţii militare din care a fãcut parte militarul, dacã acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezerva sau direct în retragere;
b) centrului militar judeţean, în cazul celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare dupã data iesirii din rândul cadrelor militare în activitate.
B. La Ministerul de Interne şi la Serviciul Roman de Informaţii:
────────────────────────────────────────────────────────────────
a) unitãţii militare din care a fãcut parte la data trecerii în rezerva sau direct în retragere;
b) inspectoratului judeţean sau sectiei de informaţii, centrului militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedati.
(2) Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detasate pentru a executa misiuni în afarã instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unitãţilor din care au fost detasate.
(3) Pentru cadrele militare care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Paza, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la organele aparţinând Ministerului Apãrãrii Naţionale şi, respectiv, Ministerului de Interne, dupã caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(4) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai cãror sustinatori decedati au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la organele de pensii în a cãror evidenta s-au aflat sustinatorii.
ART. 50
(1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevãzute la art. 49 sunt obligate sa întocmeascã dosarul de pensionare, acestea purtând intreaga rãspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie sa conţinã în mod obligatoriu şi decizia medicalã de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apãrãrii naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Roman de Informaţii.
ART. 51
Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la organul de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevãzute la art. 5 alin. (1), de cãtre organele prevãzute la art. 49, în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
ART. 52
(1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plãtesc astfel:
a) de la data încetãrii plãţii soldelor cadrelor militare sau, dupã caz, a soldei sau pensiei susţinãtorului decedat, dacã cererea, împreunã cu toate actele necesare, a fost depusa la organul de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
b) din prima zi a lunii urmãtoare celei în care cererea, împreunã cu actele necesare, a fost depusa la organul de pensii peste termenul prevãzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei iesirii din rândul cadrelor militare în activitate sau ulterior decesului susţinãtorului pensia se stabileşte şi se plãteşte cu începere din prima zi a lunii urmãtoare celei în care s-a depus cererea, împreunã cu actele necesare, la organul de pensii.
ART. 53
(1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisã de organele de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusã contestaţia.
(2) Deciziile de pensie se comunica în scris persoanelor care au solicitat pensionarea în termen de 10 zile de la data emiterii.
ART. 54
(1) Impotriva deciziilor emise în condiţiile art. 53 se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii pensii care funcţioneazã în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Roman de Informaţii.
(2) Componenta nominalã a comisiilor menţionate la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale, al ministrului de interne sau al directorului Serviciului Roman de Informaţii, dupã caz.
(3) Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanta potrivit <>Legii nr. 19/2000 .
(4) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum şi deciziile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecãtoreşti, sunt definitive.
ART. 55
Comisia de contestaţii soluţioneazã contestaţiile în termenul prevãzut de lege.
ART. 56
În cazul în care organele de pensii constata unele erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie se vor opera revizuirile şi modificãrile legale.
ART. 57
(1) Plata pensiilor se face lunar.
(2) Pensia se plãteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura specialã sau reprezentantului legal al acestuia.
(3) Modalitãţile de plata a pensiilor se stabilesc prin ordin comun al ministrului apãrãrii naţionale, ministrului de interne şi directorului Serviciului Roman de Informaţii.
ART. 58
(1) Plata pensiei înceteazã începând cu luna urmãtoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cãrora i-a fost acordatã pensia;
c) beneficiarul pensiei de urmaş a fost condamnat printr-o hotãrâre rãmasã definitiva pentru infracţiunea de omor sau tentativa de omor comisã asupra susţinãtorului.
(2) Instanţele judecãtoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii pronunţate, în cazurile prevãzute la alin. (1) lit. c), sa comunice în scris aceasta situaţie organelor de pensii ale instituţiilor menţionate la art. 5 alin. (1).
ART. 59
(1) Plata pensiei se suspenda începând cu luna urmãtoare celei în care:
a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurãri sociale, dacã în cadrul acesteia se prevede ca pensia se plãteşte de celãlalt stat;
b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintã la revizuirea medicalã periodicã;
d) beneficiarul unei pensii de urmaş, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 40-42, realizeazã venituri brute lunare dintr-o activitate profesionalã mai mari decât jumãtate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;
e) copilul urmaş nu mai indeplineste condiţiile prevãzute la art. 38 lit. b)-d);
f) soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recasatoreste.
(2) Plata indemnizaţiei de insotitor se suspenda pe timpul cat pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevazatorilor, este internat în instituţii de asistenta socialã sau în unitãţi medicale specializate, în care se asigura supraveghere şi îngrijire permanenta.
ART. 60
(1) Reluarea în plata a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna urmãtoare celei în care a încetat cauza suspendãrii, dacã cererea a fost depusa în termen de 30 de zile de la data încetãrii cauzei suspendãrii.
(2) În situaţia în care cererea de reluare în plata a fost depusa dupã expirarea termenului de 30 de zile plata se face începând cu luna urmãtoare celei în care a fost depusa cererea.
(3) Reluarea în plata a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevãzute la art. 38 lit. b)-d) se face de la data începerii anului şcolar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
ART. 61
(1) Pot cumula pensia de urmaş cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:
a) copiii urmaşi, orfani de ambii pãrinţi, pe perioada şcolarizãrii, pana la varstele prevãzute la art. 38 lit. a)-c);
b) nevazatorii care beneficiazã de pensie.
(2) Beneficiarii pensiei de urmaş, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã, dacã veniturile brute lunare realizate nu depãşesc jumãtate din salariul mediu brut lunar pe economie.
ART. 62
Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadreazã în munca dupã trecerea în rezerva pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobandita dupã pensionare în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 19/2000 .
ART. 63
(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în rândul cadrelor militare în activitate se revoca.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica din ziua în care militarul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
(3) Unitatea şi militarii rechemati în rândul cadrelor militare în activitate pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o noua trecere în rezerva vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este cea stabilitã la pensionarea anterioarã, la care se adauga timpul servit dupã rechemarea în rândul cadrelor militare în activitate.
(5) În baza de calcul a pensiei se iau soldele prevãzute la art. 21.
ART. 64
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat sa comunice organului de pensii modificarea privind condiţiile de acordare şi plata a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.
ART. 65
(1) Sumele rãmase neîncasate de cãtre pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, dupã caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate pana la deces, se plãtesc soţului supravieţuitor, copiilor, pãrinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevãzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.
ART. 66
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereazã de la pensionari în termenul de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracţiuni sãvârşite de pensionarul militar, se recupereazã de la acesta de la data primei plati a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente pana la recuperarea integrala a prejudiciului.
(3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rãmase nerecuperate de la pensionãrii decedati, se recupereazã de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
ART. 67
Recuperarea sumelor prevãzute la art. 66 se face pe baza deciziei emise de organele de pensii din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Roman de Informaţii, dupã caz, care constituie titlu executoriu.
ART. 68
(1) Debitele provenite din drepturile de pensie şi asigurãri sociale, care nu pot fi recuperate de organele de pensii militare, vor fi transmise organelor financiare cu atribuţii în acest sens.
(2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.
CAP. 3
Rãspunderea juridicã
ART. 69
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
SECŢIUNEA 1
Infracţiuni
ART. 70
Completarea de cãtre funcţionar a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidentelor privind pensionãrii militari, vechimea în munca sau efectuarea de plati nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECŢIUNEA a 2-a
Contravenţii
ART. 71
Constituie contravenţie urmãtoarele fapte dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de munca;
b) nerespectarea obligaţiei beneficiarului dreptului de pensie de a comunica organului de pensii modificãrile survenite privind acordarea şi plata pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acestora.
ART. 72
Contravenţiile prevãzute la art. 71 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cele de la lit. b) cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;
b) cele de la lit. a) cu amenda de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei.
ART. 73
Nivelul amenzilor prevãzut la art. 72 va fi actualizat prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 74
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de organele de pensii militare şi de cele de control ale instituţiilor din domeniul apãrãrii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
ART. 75
Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.
ART. 76
Dispoziţiile prezentei legi referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se completeazã cu prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor*), cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
──────────────
*) <>Legea nr. 32/1968 a fost abrogatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 .
În conformitate cu <>art. 48 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 , ori de câte ori într-o lege specialã sau alt act normativ anterior se face trimitere la <>Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, aceasta se va socoti facuta la dispoziţiile corespunzãtoare din aceasta ordonanta.
CAP. 4
Dispoziţii tranzitorii
ART. 77
(1) Constituie vechime în serviciu sau în munca pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioadele recunoscute în condiţiile legii, pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrãrii în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevãzute de legislaţia anterioarã.
(3) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat şi perioada în care, anterior datei intrãrii în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învãţãmântului superior, organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
(4) În caz de absolvire a mai multor instituţii de învãţãmânt superior se considera vechime în munca o singura perioada de studii, la alegere.
ART. 78
(1) Pentru cadrele militare în activitate care se pensioneazã în condiţiile prezentei legi şi care au contribuit la fondul de pensie suplimentarã se acorda la stabilirea pensiei, în condiţiile art. 22-24, un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 de ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
(2) De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, contribuţia pentru pensia suplimentarã va deveni contribuţie individualã la bugetul de stat, pentru prestaţiile prevãzute la art. 4.
(3) Cota de contribuţie individualã este de 5%. Baza lunarã de calcul pentru care se va determina contribuţia individualã o reprezintã solda lunarã bruta.
ART. 79
(1) Pensiile militare stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrãrii în vigoare a prezentei legi se recalculeazã astfel:
a) cuantumul pensiei în plata se actualizeazã, având ca baza de calcul solda lunarã bruta în vigoare la data aplicãrii prezentei legi, corespunzãtoare funcţiei maxime a gradului militar avut la data trecerii în rezerva, pe baza unei metodologii aprobate prin hotãrâre a Guvernului**), la propunerea instituţiilor prevãzute la art. 5 alin. (1);
──────────────
**) A se vedea <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.188/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 7 decembrie 2001.
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plata se menţine cuantumul pensiei în plata.
(2) Sumele rezultate ca diferenţa între pensiile în plata şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acorda eşalonat începând cu anul 2002, pana la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public de pensii, dupã cum urmeazã:
a) pentru anul 2002, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2002, şi 10% începând cu 1 iulie 2002;
b) pentru anul 2003, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2003, şi 20% începând cu 1 iulie 2003;
c) pentru anul 2004, 20% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2004, şi 20% începând cu 1 iulie 2004.
ART. 80
La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuatã potrivit prevederilor art. 79, pensiile şi pensiile suplimentare acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plata, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
CAP. 5
Dispoziţii finale
ART. 81
Cererile adresate organului de pensii constituit la nivelul instituţiilor prevãzute la art. 5 alin. (1) se soluţioneazã în termenul prevãzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxa.
ART. 82
Militarii care au fost degradati militar ori au pierdut gradul de ofiţer, maistru militar sau subofiţer au dreptul la pensie de serviciu pentru limita de varsta, dacã au la data trecerii în rezerva cel puţin 30 de ani vechime în serviciu bãrbaţii şi 25 de ani femeile, din care efectiv ca militar 15 ani bãrbaţii şi 10 ani femeile, şi dacã au împlinit varsta standard de pensionare prevãzutã de <>Legea nr. 19/2000 . Baza de calcul pentru stabilirea pensiei o constituie solda lunarã bruta primitã în ultima luna de activitate.
ART. 83
Cererile înregistrate şi nesolutionate pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de asigurãri sociale şi pensii.
ART. 84
Drepturile de pensie militarã se transfera în ţãrile în care pensionãrii militari îşi stabilesc domiciliul sau resedinta, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.
ART. 85
În aplicarea prezentei legi instituţiile prevãzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 86
La stabilire pensiile se rotunjesc din 1.000 în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.
ART. 87
Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 aprilie 2001*).
────────────
*) Menţionãm ca prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 7 din 15 ianuarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 2 aprilie 2002, art. 87 a fost declarat neconstitutional.
ART. 88
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga: <>Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 83 din 6 august 1977, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; Decretul nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de munca, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; <>Decretul nr. 248/1977 privind criteriile şi normele de încadrare în grade de invaliditate a militarilor din cadrele permanente, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; <>Decretul nr. 249/1977 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de pensii şi a comisiilor de expertiza medico-militarã, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 85 din 7 august 1977; orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
────────────────