Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 151 din 30 iulie 1999 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995
ART. 1 Se aproba <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997, cu urmãtoarele modificãri şi completãri: 1. La articolul I, dupã punctul 1 se introduce punctul 1^1 cu urmãtorul cuprins: "1^1. La articolul 5, dupã alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins: (3) Statul promoveazã principiile educaţiei permanente." 2. La articolul I punctul 2, articolul 6 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 6. - Învãţãmântul obligatoriu este de 9 clase. Frecventarea obligatorie a învãţãmântului de 9 clase, forma de zi, înceteazã la varsta de 17 ani." 3. La articolul I punctul 4, articolul 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - (1) Învãţãmântul de toate gradele se desfãşoarã în limba romana. Acesta se desfãşoarã, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minoritãţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internationala. (2) În fiecare localitate se organizeazã şi funcţioneazã unitãţi, clase sau formaţii de studiu cu limba de predare romana şi, dupã caz, cu predarea în limbile minoritãţilor naţionale ori se asigura şcolarizarea în limba maternã în cea mai apropiatã localitate în care este posibil. (3) Invatarea în şcoala a limbii romane, ca limba oficialã de stat, este obligatorie pentru toţi cetãţenii romani, indiferent de naţionalitate. Planurile de învãţãmânt trebuie sa cuprindã numãrul necesar de ore şi, totodatã, se vor asigura condiţiile care sa permitã însuşirea limbii oficiale de stat. (4) Atât în învãţãmântul de stat, cat şi în cel particular documentele şcolare şi universitare, oficiale, nominalizate prin ordinul ministrului educaţiei naţionale, se întocmesc în limba romana. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare. (5) Unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt pot efectua şi emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii." 4. La articolul I punctul 5, articolul 9 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 9. - (1) Planurile-cadru ale învãţãmântului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplina şcolarã, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul pãrinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. (2) La solicitarea scrisã a pãrinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolarã se încheie fãrã aceasta disciplina. În mod similar se procedeazã şi pentru elevul cãruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. (3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei Naţionale organizarea unui învãţãmânt teologic specific pregãtirii personalului de cult şi activitãţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învãţãmântului gimnazial sau liceal, dupã caz, proporţional cu ponderea numericã a fiecãrui cult în configuraţia religioasã a tarii, potrivit recensamantului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi funcţionarea acestui învãţãmânt se fac potrivit legii. (4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a infiinta şi administra propriile unitãţi şi instituţii de învãţãmânt particulare, conform legii. (5) Curriculumul specific învãţãmântului preuniversitar teologic se elaboreazã de cãtre cultul respectiv, se avizeazã de cãtre Secretariatul de Stat pentru Culte şi se aproba de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. Curriculumul învãţãmântului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decât cel teologic, se elaboreazã şi se aproba conform legii. Pentru învãţãmântul superior curriculumul se elaboreazã şi se aproba potrivit legii." 5. La articolul I, dupã punctul 5 se introduc punctele 5^1 şi 5^2 cu urmãtorul cuprins: "5^1. Alineatul (1) al articolului 10 va avea urmãtorul cuprins: Art. 10. - (1) Reţeaua unitãţilor învãţãmântului de stat este organizatã şi aprobatã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare şi cu sprijinul administraţiei publice locale, în concordanta cu dinamica demograficã şi cu necesitãţile de formare profesionalã, actuale şi de perspectiva. Reţeaua instituţiilor învãţãmântului de stat este organizatã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, conform legii. 5^2. Alineatul (3) al articolului 12 va avea urmãtorul cuprins: (3) Ministerul Educaţiei Naţionale, consultând factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învãţãmânt, rãspunde de elaborarea curriculumului: planuri de învãţãmânt, programe şi manuale şcolare pentru învãţãmântul preuniversitar. În învãţãmântul superior curriculumul se stabileşte conform autonomiei universitare şi standardelor naţionale." 6. La articolul I punctul 6, articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - (1) În sistemul naţional de învãţãmânt, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu acordul Ministerului Educaţiei Naţionale, conform legii. (2) Evaluarea şi acreditarea alternativelor educaţionale se fac de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, potrivit legii." 7. La articolul I punctul 7, alineatele (5), (8), (10), (11) şi (13) ale articolului 15 vor avea urmãtorul cuprins: "(5) Sistemul naţional de învãţãmânt cuprinde: a) învãţãmântul preşcolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregãtitoare pentru şcoala; b) învãţãmântul primar: clasele I-IV; c) învãţãmântul secundar: învãţãmântul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX; învãţãmântul liceal, secundar superior, clasele X-XII/XIII; învãţãmântul profesional: anii I-II/III; d) învãţãmântul postliceal; e) învãţãmântul superior: învãţãmântul universitar şi învãţãmântul postuniversitar; f) educaţia permanenta. ....................................................................... (8) Formele de organizare a învãţãmântului sunt: învãţãmânt de zi, seral, cu frecventa redusã şi învãţãmânt la distanta. ....................................................................... (10) Învãţãmântul obligatoriu, care cuprinde învãţãmântul primar şi gimnazial, este învãţãmânt de zi. În mod excepţional, învãţãmântul gimnazial se poate organiza şi ca învãţãmânt seral, cu frecventa redusã sau la distanta, pentru persoanele care au depãşit, cu mai mult de 2 ani, varsta corespunzãtoare clasei. (11) În sistemul de învãţãmânt pot funcţiona unitãţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie. ....................................................................... (13) În cadrul sistemului naţional de învãţãmânt, sub coordonarea şi controlul Ministerului Educaţiei Naţionale, se pot infiinta şi pot funcţiona, conform legii, structuri de învãţãmânt organizate prin cooperare între unitãţi şi instituţii din ţara şi din strãinãtate, pe baza unor acorduri interguvernamentale." 8. La articolul I, dupã punctul 7 se introduc punctele 7^1 -7^3 cu urmãtorul cuprins: "7^1. Alineatul (1) al articolului 16 va avea urmãtorul cuprins: Art. 16. - (1) Sistemul naţional de învãţãmânt are caracter deschis. În învãţãmântul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate şcolarã la alta, de la un profil la altul şi de la o filiera la alta este posibila în condiţiile stabilite prin regulament al Ministerului Educaţiei Naţionale. În învãţãmântul superior, caracterul deschis este asigurat prin Carta Universitarã. 7^2. Alineatele (1) şi (4) ale articolului 20 vor avea urmãtorul cuprins: Art. 20. - (1) Învãţãmântul primar se organizeazã ca învãţãmânt de zi şi funcţioneazã, de regula, cu program de dimineata, în cadrul şcolilor cu clasele I-IV, I-IX sau I-XII/XIII. ....................................................................... (4) Ministerul Educaţiei Naţionale poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit pana la varsta de 14 ani primele patru clase ale învãţãmântului obligatoriu. 7^3. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins: Art. 21. - Învãţãmântul gimnazial funcţioneazã în cadrul şcolilor cu clasele I-IX, I-XII/XIII sau XII/XIII, dupã caz." 9. La articolul I punctul 8, alineatul (1) al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 22. - (1) Studiile gimnaziale se încheie cu susţinerea unui examen naţional de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale şi data publicitãţii pana la data începerii anului şcolar, la Limba şi literatura romana, Matematica şi la o proba din Istoria romanilor sau Geografia României. Elevii aparţinând minoritãţilor naţionale, care frecventeazã cursurile gimnaziale în limba maternã, susţin şi o proba la limba şi literatura maternã." 10. La articolul I, dupã punctul 8 se introduce punctul 8^1 cu urmãtorul cuprins: "8^1. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins: Art. 23. - (1) Învãţãmântul liceal cuprinde clasele X-XII/XIII, învãţãmânt de zi, şi clasele X-XIII/XIV, învãţãmânt seral, cu frecventa redusã sau la distanta. (2) Reţeaua liceelor de stat este aprobatã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea inspectoratelor şcolare, cu consultarea altor factori interesaţi, şi ca rezultat al evaluãrii instituţionale realizate de cãtre Comisia Nationala de Evaluare Institutionala. Reţeaua se publica înaintea examenului de capacitate; numãrul de locuri şi de clase se aproba anual, în funcţie de cerinţele locale şi naţionale. (3) Învãţãmântul liceal seral, cu frecventa redusã şi la distanta poate funcţiona, în condiţiile legii, în unitãţi de învãţãmânt stabilite de inspectoratele şcolare." 11. La articolul I punctul 9, articolul 24 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 24. - (1) Învãţãmântul liceal funcţioneazã, de regula, cu urmãtoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoreticã cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologicã cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului; c) filiera vocationala cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. (2) Liceele se organizeazã cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale, clase cu specializãri mai restrânse şi clase speciale pentru elevi cu aptitudini şi performanţe excepţionale. (3) La liceele care, pe lângã diploma de bacalaureat, elibereazã şi certificat de competente profesionale, durata studiilor poate fi de 4 ani şi este stabilitã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. (4) Ministerul Educaţiei Naţionale poate restructura profilurile şi specializãrile în raport cu dinamica profesiilor şi ocupatiilor de pe piata forţei de munca." 12. La articolul I punctul 10, articolul 25 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 25. - (1) Admiterea elevilor în învãţãmântul liceal se face pe baza criteriilor stabilite prin metodologia elaborata de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, care se da publicitãţii la începutul anului şcolar precedent admiterii. (2) La admiterea în învãţãmântul liceal se pot înscrie absolvenţii învãţãmântului gimnazial, cu certificat de capacitate. (3) Înscrierea la admiterea în învãţãmântul liceal, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, dacã la data începerii anului şcolar elevul nu a depãşit varsta de 18 ani." 13. La articolul I punctul 11, articolul 26 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 26. - (1) Studiile liceale se încheie cu un examen naţional de bacalaureat, diversificat în funcţie de filiera, profil, specializare şi de opţiunea elevului. (2) Examenul naţional de bacalaureat consta în susţinerea a doua, respectiv, trei probe comune şi a trei probe diferenţiate, în funcţie de filiera şi de profil. A. Probele comune sunt: a) Limba şi literatura romana, scris şi oral; b) una dintre limbile moderne de circulaţie internationala studiate în liceu; c) limba maternã, scris şi oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritãţilor naţionale; limba şi literatura într-o limba de circulaţie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulaţie internationala respectiva. B. Probele de examen, diferenţiate în funcţie de filiera, profil, specializare şi de opţiunea elevului, sunt: Filiera teoreticã a) Profil umanist: 1. Istorie sau Geografie; 2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzãtor specializãrii; 3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior; b) Profil real: 1. Matematica; 2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzãtor specializãrii; 3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susţinute anterior. Filiera tehnologicã a) Matematica, pentru toate profilurile şi specializãrile; b) o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", în funcţie de specializarea aleasã de elev; c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior. Filiera vocationala a) Istorie sau Geografie ori o disciplina socioumanã, respectiv Matematica sau Ştiinţe, în funcţie de profil; b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului şi specializãrii; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale şi ministerele interesate; c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior. (3) Pentru filierele tehnologicã şi vocationala studiile liceale se pot încheia şi cu un examen de certificare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condiţiile legii. (4) Lista cuprinzând probele de examen, conţinutul programelor şi modul de desfãşurare a bacalaureatului şi a examenului de certificare a competentelor profesionale se stabilesc prin metodologie, aprobatã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, şi se dau publicitãţii pana la data începerii anului şcolar precedent examenului. (5) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conţinutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de învãţãmânt superior. (6) În cazul întreruperii studiilor se recunoaşte fiecare an şcolar promovat. La cerere, se elibereazã un document de certificare a studiilor efectuate." 14. La articolul I, punctul 12 se abroga. 15. La articolul I, dupã punctul 11 se introduc punctele 11^1 -11^3 cu urmãtorul cuprins: "11^1. Alineatele (2), (5) şi (6) ale articolului 27 vor avea urmãtorul cuprins: (2) În decursul unui an şcolar se organizeazã doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice. ...................................................................... (5) Candidaţii proveniţi din învãţãmântul de stat pot susţine examenul de bacalaureat şi examenul de certificare a competentelor profesionale, fãrã taxa, de cel mult doua ori. Prezentãrile ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, potrivit legii. (6) La fiecare prezentare candidaţii susţin examenul de bacalaureat integral. 11^2. Alineatul (1) al articolului 28 va avea urmãtorul cuprins: Art. 28. - (1) În urma promovãrii examenului de bacalaureat absolventului i se elibereazã diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de competente profesionale nu este condiţionatã de promovarea examenului de bacalaureat. 11^3. Alineatul (3) al articolului 30 va avea urmãtorul cuprins: (3) Planurile-cadru de învãţãmânt şi programele şcolare se elaboreazã şi se aproba de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea factorilor interesaţi, pe baza standardelor de pregãtire profesionalã şi, dupã caz, a standardelor ocupationale." 16. La articolul I, punctul 13 devine 12, iar alineatele (2) şi (3) ale articolului 31 vor avea urmãtorul cuprins: "(2) Durata studiilor în şcolile profesionale este de 2-3 ani. (3) Admiterea în şcolile profesionale se face pe baza de probe stabilite de unitãţile de învãţãmânt respective, cu consultarea factorilor interesaţi. Conţinutul probelor de admitere se stabileşte de unitãţile de învãţãmânt." 17. La articolul I, dupã punctul 12 se introduc punctele 12^1 -12^3 cu urmãtorul cuprins: "12^1. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins: Art. 32. - Şcolile profesionale organizeazã, la cererea factorilor interesaţi, pe baza de contract, cursuri de calificare şi de conversie profesionalã, cu respectarea standardelor ocupationale. 12^2. Alineatele (1)-(3) ale articolului 33 vor avea urmãtorul cuprins: Art. 33. - (1) La şcolile de ucenici se pot înscrie absolvenţii de gimnaziu, cu sau fãrã certificat de capacitate. Pregãtirea prin şcolile de ucenici vizeazã însuşirea unor deprinderi preponderent practice, conforme standardelor ocupationale. (2) Durata studiilor în şcolile de ucenici este de 1-2 ani. Structura anului şcolar este adaptatã specificului pregãtirii în meserie. (3) Şcolile de ucenici funcţioneazã, de regula, în cadrul şcolilor profesionale sau al grupurilor şcolare. La cererea factorilor interesaţi, ucenicia se poate efectua şi direct la locul de munca al întreprinzãtorilor privati, potrivit reglementãrilor stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. 12^3. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins: Art. 34. - (1) Cursurile şcolii profesionale se încheie cu examen de absolvire. Pregãtirea prin şcolile de ucenici se încheie cu susţinerea unei probe practice pentru certificarea pregãtirii profesionale. (2) Sistemul de certificare a pregãtirii prin învãţãmântul profesional se organizeazã în baza reglementãrilor comune ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale." 18. La articolul I, punctul 14 devine punctul 13, iar articolul 36 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 36. - (1) Elevii învãţãmântului profesional cu certificat de capacitate pot urma, în paralel, studiile liceale la forma de învãţãmânt seral, învãţãmânt cu frecventa redusã sau învãţãmânt la distanta, în urma admiterii, în condiţiile prezentei legi. (2) Absolvenţii şcolilor profesionale pot urma studiile liceale, în urma admiterii, în condiţiile prezentei legi. Acestora li se poate recunoaşte parţial pregãtirea dobandita în şcoala profesionalã, conform metodologiei elaborate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale." 19. La articolul I, dupã punctul 13 se introduc punctele 13^1 -13^8 cu urmãtorul cuprins: "13^1. Articolul 38 va avea urmãtorul cuprins: Art. 38. - În învãţãmântul de arta şi în învãţãmântul sportiv: a) şcolarizarea se realizeazã, de regula, începând cu clasele primare; b) probele de admitere cuprind testarea aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de învãţãmânt sunt adaptate profilului; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeazã pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale; e) examenul de capacitate include şi o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat; f) programele şcolare pentru învãţãmântul liceal de arta şi învãţãmântul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv. 13^2. Articolul 39 va avea urmãtorul cuprins: Art. 39. - Pentru fiecare profil al învãţãmântului de arta şi al învãţãmântului sportiv se elibereazã certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvitã. Pentru anumite specializãri pot fi eliberate şi certificate de competente profesionale. 13^3. La articolul 41 se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins: (3) Învãţãmântul special primar şi gimnazial este obligatoriu şi are durata, dupã caz, de 9 sau 10 ani. 13^4. Alineatul (2) al articolului 42 va avea urmãtorul cuprins: (2) Învãţãmântul special este organizat ca învãţãmânt de zi. În cazuri deosebite acesta se poate organiza şi sub alte forme. 13^5. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins: Art. 44. - Învãţãmântul special dispune de planuri de învãţãmânt, programe şcolare, manuale şi metodologii didactice alternative, elaborate în funcţie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. 13^6. Alineatul (3) al articolului 45 va avea urmãtorul cuprins: (3) Copiii cu cerinţe educative speciale, care nu au putut fi reorientaţi spre învãţãmântul de masa, inclusiv în clase speciale, continua procesul de educaţie în unitãţi ale învãţãmântului special primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, diferenţiat dupã tipul şi gradul handicapului. 13^7. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins: Art. 48. - (1) Protecţia copilului aflat în dificultate este realizatã conform legii. (2) Stabilirea continuturilor educative ale activitãţilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregãtirea şi perfecţionarea personalului responsabil cu instructia şi educaţia în cadrul centrelor de plasament şi de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, sunt de competenta Ministerului Educaţiei Naţionale. 13^8. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 51 vor avea urmãtorul cuprins: Art. 51. - (1) Învãţãmântul postliceal de stat se organizeazã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, din proprie initiativa sau la cererea agenţilor economici şi a altor instituţii interesate. ....................................................................... (3) Şcolarizarea în cadrul acestui tip de învãţãmânt este finanţatã de solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învãţãmânt care asigura şcolarizarea." 20. La articolul I, punctul 15 devine punctul 14, iar articolul 52 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 52. - (1) Admiterea în învãţãmântul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învãţãmânt, cu consultarea factorilor interesaţi. (2) Au dreptul sa se înscrie în învãţãmântul postliceal, în condiţiile alin. (1), absolvenţii de liceu, cu sau fãrã diploma de bacalaureat. (3) Numãrul de locuri pentru învãţãmântul postliceal de stat se stabileşte în condiţiile art. 51 alin. (3), se aproba de inspectoratul şcolar şi se comunica Ministerului Educaţiei Naţionale." 21. La articolul I, dupã punctul 14 se introduc punctele 14^1 şi 14^2 cu urmãtorul cuprins: "14^1. Articolul 53 va avea urmãtorul cuprins: Art. 53. - (1) Învãţãmântul postliceal se încheie cu examen de absolvire, reglementat de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifica, elaborata cu consultarea factorilor interesaţi. (2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obţinerea unui certificat de competente profesionale. (3) În cazul nepromovãrii examenului de absolvire, acesta mai poate fi susţinut, în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de cãtre absolvenţi. 14^2. Articolul 55 va avea urmãtorul cuprins: Art. 55. - (1) Învãţãmântul superior se realizeazã prin instituţii de învãţãmânt: universitãţi, institute, academii de studii şi şcoli de studii postuniversitare. (2) Misiunea instituţiilor de învãţãmânt superior este de învãţãmânt şi de cercetare sau numai de învãţãmânt." 22. La articolul I, punctul 16 devine punctul 15, iar articolul 56 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 56. - (1) Înfiinţarea instituţiilor de învãţãmânt superior se face prin lege, în baza procedurilor prevãzute de Legea nr. 88/1993. (2) Înfiinţarea şi funcţionarea facultãţilor, a colegiilor şi specializãrilor universitare se fac potrivit legii. (3) Înfiinţarea departamentelor universitare se aproba de cãtre senatele universitare. (4) Înfiinţarea departamentelor universitare pentru pregãtirea personalului didactic se aproba de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea senatelor universitare." 23. La articolul I, dupã punctul 15 se introduce punctul 15^1 cu urmãtorul cuprins: "15^1. Articolul 58 va avea urmãtorul cuprins: Art. 58. - (1) Învãţãmântul universitar de stat este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobatã anual de Guvern şi cu taxa, conform legii. (2) În învãţãmântul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depãşirea duratei de şcolarizare prevãzute de lege, admiteri, înmatriculãri, reînmatriculãri, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depãşesc prevederile planurilor de învãţãmânt. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activitãţi neincluse în planul de învãţãmânt, conform metodologiei aprobate de senatul universitar. (3) Cuantumul taxelor şi scutirea de la plata acestora se stabilesc de cãtre senatele universitare." 24. La articolul I, punctul 17 devine punctul 16, iar alineatele (1)-(3) ale articolului 59 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 59. - (1) Pot participa la admiterea în învãţãmântul universitar absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta fiecãrei instituţii de învãţãmânt superior, pe baza criteriilor generale stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. Admiterea se poate organiza în doua sesiuni. (2) Absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obţinut în unul din ultimii doi ani de studii distincţii la olimpiade şcolare internaţionale, concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se înscrie în învãţãmântul universitar fãrã susţinerea admiterii. (3) Absolvenţii de liceu cu diploma de bacalaureat care au obţinut, în cel puţin unul din ultimii doi ani de studii, premii la olimpiade şcolare, concursuri artistice sau sportive, de nivel naţional sau pe grupe de tari, pot fi admişi în învãţãmântul universitar, conform criteriilor generale stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale şi criteriilor specifice elaborate de senatele universitare." 25. La articolul I, punctul 18 se abroga. 26. La articolul I, punctul 19 devine punctul 17, iar articolul 60 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 60. - (1) Activitatea didactica se poate organiza în urmãtoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusã şi la distanta. Formele de învãţãmânt seral, cu frecventa redusã şi la distanta pot fi organizate de cãtre instituţiile de învãţãmânt superior care au cursuri de zi. (2) Durata studiilor în învãţãmântul universitar seral şi în cel cu frecventa redusã este mai mare cu un an decât cea prevãzutã pentru învãţãmântul de zi. Durata studiilor în învãţãmântul universitar la distanta se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului. (3) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituţiile de învãţãmânt superior, în condiţiile legii, pentru aceeaşi specializare, sunt echivalente, indiferent de forma de învãţãmânt absolvitã. (4) Nomenclatorul specializãrilor şi al grupelor de specializãri se stabileşte de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale împreunã cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu consultarea Consiliului Naţional de Evaluare Academica şi Acreditare, a instituţiilor de învãţãmânt superior şi a altor factori interesaţi. (5) Absolvenţii cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite în Carta universitarã. (6) Absolvenţii cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare în cadrul învãţãmântului universitar de scurta durata, în condiţiile stabilite în Carta universitarã." 27. La articolul I, dupã punctul 20, care devine punctul 18, se introduce punctul 18^1 cu urmãtorul cuprins: "18^1. Alineatul (3) al articolului 63 va avea urmãtorul cuprins: (3) Absolvenţii care nu au promovat examenul menţionat la alin. (2) primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de scurta durata şi o copie de pe foaia matricola. Ei mai pot susţine examenul de absolvire în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar." 28. La articolul I, punctul 21 devine punctul 19, iar articolul 65 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 65. - (1) Absolvenţii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile în învãţãmântul universitar de lungã durata, în cadrul profilului studiat iniţial sau apropiat, în limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul instituţiei de învãţãmânt superior primitoare. Criteriile de admitere se stabilesc de instituţiile de învãţãmânt universitar de lungã durata, conform Cartei universitare. (2) Candidaţii admişi vor susţine examene de diferenţa stabilite de consiliile facultãţilor şi vor fi înscrişi în anul de studiu corespunzãtor examenelor recunoscute şi celor promovate." 29. La articolul I, punctul 22 devine punctul 20, iar articolul 66 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 66. - Învãţãmântul universitar de lungã durata se desfãşoarã în universitãţi, institute şi academii de studii, cu facultãţi şi specializãri autorizate sau acreditate." 30. La articolul I, dupã punctul 20 se introduc punctele 20^1 şi 20^2 cu urmãtorul cuprins: "20^1. Alineatele (2), (4) şi (6) ale articolului 67 vor avea urmãtorul cuprins: (2) Studiile în învãţãmântul universitar de lungã durata se încheie cu examen de licenta sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licenta şi de diploma se stabilesc de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, iar conţinutul acestora şi criteriile specifice, de cãtre senatele universitare. ........................................................................ (4) Absolvenţii care nu au promovat examenul de licenta sau de diploma primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lungã durata şi copie de pe foaia matricola. Ei mai pot susţine examenul de licenta sau de diploma în oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Instituţiile de învãţãmânt superior pot organiza cursuri speciale, în condiţiile art. 58, pentru absolvenţii proprii ori din alte instituţii de învãţãmânt superior, în vederea pregãtirii pentru examenul de licenta, respectiv de diploma. ........................................................................ (6) Diplomele eliberate de instituţiile de învãţãmânt universitar de lungã durata pana în anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obţinute în urma promovãrii examenului de licenta, respectiv, de diploma. 20^2. La articolul 67, dupã alineatul (5) se introduc alineatele (5^1) şi (5^2) cu urmãtorul cuprins: (5^1) Studiile în învãţãmântul universitar cu o durata mai mare de 4 ani se încheie, dupã caz, cu examen de diploma. (5^2) Absolvenţii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat în specializarea urmatã, în conformitate cu standardele internaţionale." 31. La articolul I, punctul 23 devine punctul 21, iar alineatele (1), (2) şi (5) ale articolului 68 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 68. - (1) Studenţii şi absolvenţii care opteazã pentru profesiunea didactica au obligaţia sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregãtirea personalului didactic. (2) Departamentele pentru pregãtirea personalului didactic funcţioneazã în instituţiile de învãţãmânt superior, pe baza de regulament, şi au planuri de învãţãmânt distincte, aprobate de senatul universitatii. ...................................................................... (5) Absolvenţii învãţãmântului universitar pot profesa în învãţãmânt numai dacã au obţinut certificatul de absolvire menţionat la alin. (4) sau efectueazã pregãtirea prevãzutã la alin. (1) în primii 3 ani de la angajare." 32. La articolul I, punctul 24 devine punctul 22, iar articolul 70 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 70. - (1) Învãţãmântul postuniversitar asigura specializarea în domeniu sau extinderea şi perfecţionarea pregãtirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare. (2) Învãţãmântul postuniversitar se organizeazã în instituţii de învãţãmânt superior şi în şcoli de studii postuniversitare, acreditate în acest scop, şi se realizeazã prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare şi cursuri de perfecţionare postuniversitare. (3) Înfiinţarea structurilor de învãţãmânt postuniversitar în cadrul instituţiilor de învãţãmânt superior acreditate în acest scop se aproba de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea senatelor universitare." 33. La articolul I, dupã punctul 22 se introduce punctul 22^1 cu urmãtorul cuprins: "22^1. Articolul 71 va avea urmãtorul cuprins: Art. 71. - (1) Admiterea în învãţãmântul postuniversitar, cu excepţia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale şi a criteriilor specifice aprobate de senatul instituţiei de învãţãmânt superior. (2) Admiterea, organizarea şi desfãşurarea doctoratului se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului. (3) Numãrul locurilor pentru învãţãmântul postuniversitar se stabileşte de: a) Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru cele finanţate de la bugetul de stat; b) senatele universitare, pentru cele susţinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare." 34. La articolul I, punctul 25 devine punctul 23, iar articolul 72 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 72. - (1) Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre şi se fac în domeniul de specializare a diplomei obţinute la finalizarea studiilor universitare de lungã durata. (2) Studiile aprofundate se încheie cu o disertatie.b Absolvenţii primesc diploma de studii aprofundate. (3) Studenţii înmatriculaţi la studii aprofundate de specialitate pe locurile finanţate de la bugetul de stat beneficiazã de gratuitatea studiilor, precum şi de burse în conformitate cu prevederile legii. (4) Studiile de masterat au durata de 2-4 semestre şi integreaza mai multe domenii de specializare, având rolul de a extinde competentele în aceste domenii. Studiile de masterat pot fi urmate de absolvenţii cu diploma obţinutã la finalizarea studiilor universitare de lungã durata, indiferent de profil sau de specializare. (5) Masteratul se organizeazã în cadrul institutelor de învãţãmânt superior sau în şcoli de studii postuniversitare, înfiinţate ca instituţii independente. Studenţii înmatriculaţi la masterat pe locurile finanţate de la bugetul de stat beneficiazã de gratuitatea studiilor, precum şi de burse, în conformitate cu prevederile legii. (6) Masteratul se încheie cu susţinerea unei disertatii. Absolvenţii care au promovat disertatia primesc diploma de master." 35. La articolul I, punctul 26 devine punctul 24, iar articolul 73 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 73. - (1) Doctoratul este o forma superioarã de învãţãmânt şi cercetare. (2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolvenţii cu diploma ai învãţãmântului universitar de lungã durata. (3) Conducãtorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociaţi sau consultanţi ori academicieni, având titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea instituţiilor organizatoare, şi este conferit prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (4) Doctoratul este organizat, cu şi fãrã frecventa, în instituţiile de învãţãmânt superior aprobate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. (5) Doctoratul se încheie cu o teza susţinutã public şi evaluatã de cãtre o comisie de specialişti aprobatã de senatul instituţiei de învãţãmânt superior organizatoare. Comisia este alcãtuitã dintr-un preşedinte, conducãtorul de doctorat şi din trei referenţi oficiali, specialişti cu activitate ştiinţificã deosebita, cu titlu de doctor în domeniu, profesori universitari, conferenţiari universitari, academicieni, cercetãtori ştiinţifici principali gradul I, din ţara sau din strãinãtate, dintre care cel puţin 2 nu funcţioneazã în instituţia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa referenţii oficiali sunt plãtiţi potrivit normelor stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. (6) Titlul ştiinţific de doctor se acorda de cãtre instituţia organizatoare şi se confirma de cãtre Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, instituţia organizatoare elibereazã diploma de doctor." 36. La articolul I, dupã punctul 24 se introduc punctele 24^1 -24^3 cu urmãtorul cuprins: "24^1. Articolul 74 va avea urmãtorul cuprins: Art. 74. - (1) Şcolile de studii academice postuniversitare, organizate ca instituţii independente, în ţara sau strãinãtate, oferã programe de pregãtire cu durata de 2-4 semestre, la forma de învãţãmânt de zi sau cu frecventa redusã, în vederea extinderii şi perfecţionãrii pregãtirii atestate prin diploma de studii universitare de lungã durata. (2) Studiile se finalizeazã cu susţinerea unei disertatii. Absolvenţii primesc diploma de studii academice postuniversitare. 24^2. Articolul 75 va avea urmãtorul cuprins: Art. 75. - (1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolvenţii cu diploma obţinutã la finalizarea studiilor de lungã durata. Durata studiilor, curriculumul şi modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare. (2) Absolvenţilor li se elibereazã diploma de studii postuniversitare de specializare. 24^3. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 76 vor avea urmãtorul cuprins: Art. 76. - (1) Cursurile postuniversitare de perfecţionare pot fi urmate de absolvenţii cu diploma ai învãţãmântului universitar de scurta sau de lungã durata. Durata cursurilor, programul de pregãtire şi modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar. ...................................................................... (3) Absolvenţii cursurilor postuniversitare de perfecţionare primesc certificat de absolvire." 37. La articolul I, punctul 27 devine punctul 25. 38. La articolul I, punctul 28 devine punctul 26, iar articolul 82 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 82. - (1) Veniturile proprii ale instituţiilor de învãţãmânt superior, realizate din contracte de cercetare ştiinţificã, de proiectare, de consultanţa sau de expertiza, precum şi din contracte pentru alte servicii ştiinţifice sau didactice, se evidenţiazã în conturi distincte, la bãnci comerciale, în condiţiile legii. Aceste venituri se utilizeazã, cu acordul responsabilului de contract şi cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare şi de activitãţi didactice, precum şi pentru plata personalului care a executat contractul. Baza materialã este constituitã din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar şi materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumpãrate în timpul desfãşurãrii contractului sau dupã predarea lucrãrii şi dupã încasarea banilor. (2) Din veniturile prevãzute la alin. (1) se mai pot finanta urmãtoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare şi instruire, informare şi documentare, taxe pentru participarea ca membru în organisme, organizaţii şi instituţii de profil, organizarea şi/sau participarea la manifestãri culturalstiintifice interne şi internaţionale, editarea de carte didactica şi de specialitate. (3) Veniturile realizate şi neutilizate la finele anului se reporteazã, cu aceeaşi destinaţie, în anul urmãtor." 39. La articolul I, dupã punctul 26 se introduce punctul 26^1 cu urmãtorul cuprins: "26^1. Articolul 86 va avea urmãtorul cuprins: Art. 86. - Departamentul constituie o structura subordonata instituţiei de învãţãmânt superior sau, dupã caz, facultãţii, având funcţii didactice, de cercetare ştiinţificã, de proiectare şi de producţie. Organizarea şi funcţionarea departamentelor se stabilesc de cãtre senatele universitare." 40. La articolul I, punctul 29 devine punctul 27, iar articolul 88 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 88. - (1) Instituţiile de învãţãmânt superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza şi de a administra unitãţi şi centre de cercetare, centre pentru pregãtirea resurselor umane, unitãţi de producţie, respectiv, de microproducţie, loturi experimentale sau structuri instituţionale, singure sau în colaborare cu persoane juridice. (2) Instituţiile de învãţãmânt superior au dreptul de a organiza, în colaborare cu instituţii similare din ţara şi din strãinãtate, programe de învãţãmânt universitar şi postuniversitar, conform metodologiei stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale." 41. La articolul I, dupã punctul 30, care devine punctul 28, se introduce punctul 28^1 cu urmãtorul cuprins: "28^1. Alineatul (3) al articolului 92 va avea urmãtorul cuprins: (3) Autonomia universitarã se realizeazã, în principal, prin: a) stabilirea structurii interne a instituţiei de învãţãmânt superior, conform legii; b) programarea, organizarea, desfãşurarea şi perfecţionarea procesului de învãţãmânt; stabilirea planurilor de învãţãmânt şi a programelor analitice în acord cu strategiile şi cu standardele naţionale ale dezvoltãrii învãţãmântului superior; organizarea admiterii candidaţilor la studii şi definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice şi profesionale ale studenţilor; c) proiectarea, organizarea şi stabilirea formelor de învãţãmânt postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, împreunã cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu alte autoritãţi publice, agenţi economici, organizaţii profesionale şi patronale recunoscute la nivel naţional, a domeniilor în care se utilizeazã diplomele şi certificatele proprii emise; d) selectarea şi promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum şi stabilirea criteriilor de apreciere a activitãţii didactice şi ştiinţifice; acordarea titlurilor didactice, ştiinţifice şi onorifice, în condiţiile legii; e) organizarea cercetãrii ştiinţifice şi a documentãrii; organizarea activitãţilor de editare şi de tipãrire; organizarea activitãţilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte instituţii de învãţãmânt superior şi de cercetare, din ţara şi din strãinãtate; f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret; g) stabilirea necesitãţii financiare şi materiale; folosirea fondurilor şi gestionarea lor, cu respectarea prevederilor egale; gãsirea şi stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea şi controlul serviciilor economico-gospodãreşti; h) soluţionarea problemelor sociale ale comunitãţilor universitare; acordarea burselor de studiu şi de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii; i) organizarea de manifestãri şi activitãţi ştiinţifice, culturale şi sportive; j) înfiinţarea de fundaţii, conform legii; stabilirea şi folosirea unor însemne şi simboluri proprii; k) asigurarea ordinii şi disciplinei în spaţiul universitar." 42. La articolul I, punctul 31 devine punctul 29. 43. La articolul I, punctul 32 devine punctul 30, iar articolul 97 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 97. - (1) Învãţãmântul militar este învãţãmânt de stat, parte integrantã a sistemului naţional de învãţãmânt, şi cuprinde: învãţãmânt liceal, învãţãmânt postliceal pentru formarea maiştrilor militari şi a subofiţerilor, învãţãmânt universitar pentru formarea ofiţerilor şi a altor specialişti, învãţãmânt postuniversitar. (2) Perfecţionarea pregãtirii cadrelor militare se realizeazã în instituţii de învãţãmânt distincte. (3) Prevederile referitoare la învãţãmântul militar preuniversitar se aplica în mod corespunzãtor şi pentru învãţãmântul preuniversitar din domeniul transporturilor." 44. La articolul I, punctul 33 devine punctul 31, iar alineatul (2) al articolului 106 va avea urmãtorul cuprins: "(2) Standardele corespund fiecãrui criteriu şi indica nivelurile minime obligatorii în procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferenţiate în funcţie de nivelul de învãţãmânt şi sunt stabilite de cãtre Comisia de Evaluare şi Acreditare a Învãţãmântului Preuniversitar, care se înfiinţeazã şi funcţioneazã pe lângã Ministerul Educaţiei Naţionale, în baza regulamentului aprobat prin hotãrâre a Guvernului." 45. La articolul I, punctul 34 devine punctul 32, iar articolul 118 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 118. - Persoanele aparţinând minoritãţilor naţionale au dreptul sa studieze şi sa se instruiascã în limba maternã, la toate nivelurile şi formele de învãţãmânt, precum şi la tipurile de învãţãmânt pentru care exista o cerere suficienta, în condiţiile legii." 46. La articolul I, punctul 35 devine punctul 33, iar alineatele (1) şi (2) ale articolului 120 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 120. - (1) Disciplina Limba romana se preda în învãţãmântul primar dupã programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectiva. În învãţãmântul gimnazial disciplina Limba şi literatura romana se preda dupã programe şcolare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba romana şi manuale specifice. În învãţãmântul liceal disciplina Limba şi literatura romana se preda dupã programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba romana. (2) În învãţãmântul primar cu predare în limbile minoritãţilor naţionale Istoria romanilor şi Geografia României se predau în aceste limbi dupã programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba romana, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti în limba romana. În învãţãmântul gimnazial şi liceal Istoria romanilor şi Geografia României se predau în limba romana, dupã programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predarea în limba romana. Examinarea la Istoria romanilor şi Geografia României se face în limba de predare a acestora." 47. La articolul I, punctul 36 devine punctul 34, iar articolul 122 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 122. - În învãţãmântul de stat profesional, liceal şi postliceal de specialitate în care, la cerere şi în condiţiile legii, predarea se face în limba maternã la disciplinele de specialitate, este obligatorie însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba romana." 48. La articolul I, punctul 37 devine punctul 35, iar articolul 123 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 123. - (1) În cadrul instituţiilor de învãţãmânt universitar de stat se pot organiza, în condiţiile legii, la cerere, grupe, secţii, colegii şi facultãţi cu predare în limbile minoritãţilor naţionale. În acest caz se va asigura însuşirea terminologiei de specialitate în limba romana. La cerere şi prin lege se pot infiinta instituţii de învãţãmânt superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituţii de învãţãmânt superior se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare. (2) Se recunoaşte dreptul persoanelor aparţinând minoritãţilor naţionale de a infiinta şi administra propriile instituţii de învãţãmânt superior particulare, conform legii. (3) Se încurajeazã instituţiile de învãţãmânt superior cu structuri şi activitãţi multiculturale pentru promovarea convieţuirii interetnice armonioase şi integrãrii la nivel naţional şi european. (4) La toate formele de învãţãmânt în limba romana sau în limbile minoritãţilor naţionale se poate înscrie şi pregati orice cetãţean roman, indiferent de limba sa maternã şi de limba în care a urmat studiile anterioare." 49. La articolul I, punctul 38 devine punctul 36. 50. La articolul I, dupã punctul 36 se introduc punctele 36^1 şi 36^2 cu urmãtorul cuprins: "36^1. Articolul 127 va avea urmãtorul cuprins: Art. 127. - (1) Conţinutul învãţãmântului preuniversitar este asigurat prin Curriculum Naţional. Curriculumul Naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învãţãmânt, al programelor şi al manualelor şcolare din învãţãmântul preuniversitar. Acest ansamblu cuprinde o componenta comuna pentru toate şcolile de acelaşi tip şi o alta componenta aflatã la decizia şcolii. (2) Planurile-cadru de învãţãmânt cuprind disciplinele obligatorii, opţionale şi facultative, precum şi numãrul minim şi maxim de ore aferent fiecãreia dintre acestea. (3) Programele şcolare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de învãţãmânt obiectivele instructiv-educative şi formative ale disciplinei şi evidenţiazã conţinuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientãri metodologice generale pentru realizarea acestora. 36^2. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 128 vor avea urmãtorul cuprins: Art. 128. - (1) Planurile-cadru de învãţãmânt şi programele şcolare pentru învãţãmântul preuniversitar se elaboreazã de comisiile naţionale de specialitate, fiind coordonate şi avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi se aproba de cãtre ministrul educaţiei naţionale. ....................................................................... (3) În unitãţile de învãţãmânt preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale." 51. La articolul I, punctul 39 devine punctul 37, iar articolul 135 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 135. - (1) Persoanele juridice sau fizice pot organiza, în cadrul sistemului de formare continua, împreunã cu unitãţi sau instituţii de învãţãmânt ori separat, cursuri de calificare, perfecţionare şi conversie profesionalã a adulţilor, care oferã certificate de competenta profesionalã recunoscute pe piata muncii. (2) Persoanele juridice pot organiza cursurile prevãzute la alin. (1) numai dacã au prevãzut în statut aceste activitãţi şi sunt autorizate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale şi, dupã caz, de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau de alte autoritãţi publice, în baza criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele doua ministere, cu respectarea standardelor ocupationale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activitãţi numai în condiţiile autorizãrii menţionate. (3) Modul de certificare a competentelor profesionale în cadrul sistemului de formare continua se stabileşte de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, împreunã cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în concordanta cu standardele ocupationale, potrivit legii. (4) Pe perioada în care urmeazã cursuri de perfecţionare a pregãtirii profesionale personalul instituţiilor publice are dreptul la salariu de baza şi la celelalte adaosuri la acesta. În cazul în care cursurile sunt organizate în alta localitate decât cea de domiciliu, personalul instituţiilor publice participant la acestea beneficiazã şi de drepturile cuvenite, potrivit dispoziţiilor legale, salariaţilor instituţiilor publice aflaţi în delegare." 52. La articolul I, punctul 40 devine punctul 38, iar articolul 140 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 140. - (1) Ministerul Educaţiei Naţionale se organizeazã şi funcţioneazã potrivit legii. Ministerul Educaţiei Naţionale, ca organ de specialitate, are rãspunderea elaborãrii şi aplicãrii politicii educaţionale, în conformitate cu art. 2 din prezenta lege. Ministerul Educaţiei Naţionale are drept de initiativa şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi a resurselor umane din sfera educaţiei şi colaboreazã cu alte ministere implicate în dezvoltarea învãţãmântului. (2) Pentru exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Educaţiei Naţionale constituie structuri de experţi şi se sprijinã pe organisme consultative, la nivel naţional, alcãtuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional pentru Reforma Învãţãmântului, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional de Finanţare a Învãţãmântului Superior, Consiliul Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice din Învãţãmântul Superior, Consiliul Naţional al Bibliotecilor, Consiliul Naţional pentru Formare şi Educaţie Continua, comisiile naţionale de specialitate pe discipline şi structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta consiliilor şi regulamentele lor de funcţionare se aproba prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. În exercitarea atribuţiilor sale Ministerul Educaţiei Naţionale poate consulta, dupã caz, societãţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, federaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, ca parteneri sociali, şi organizaţiile studenţeşti şi de elevi, recunoscute în plan naţional. (3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare, Ministerul Educaţiei Naţionale constituie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitãţi de prestigiu ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional sau internaţional. Ei sunt selectaţi pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul funcţioneazã potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (4) Consiliul Naţional al Rectorilor se constituie şi funcţioneazã în baza statutului propriu. (5) În subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale funcţioneazã: a) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ca institut de cercetare şi dezvoltare care activeazã în domeniul inovarii şi reformei sistemului naţional de învãţãmânt; b) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, ca unitate autonomã cu personalitate juridicã. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar coordoneazã activitatea sportiva a asociaţiilor sportive şcolare şi universitare. Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar se afiliaza la federaţiile internaţionale ale sportului şcolar, respectiv, universitar. Cluburile sportive şcolare şi universitare, înfiinţate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridicã şi se pot afilia la federaţiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face în baza reglementãrilor federaţiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive." 53. La articolul I, punctul 41 se abroga. 54. La articolul I, punctul 42 devine punctul 39, iar articolul 141 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 141. - Ministerul Educaţiei Naţionale elaboreazã, coordoneazã şi aplica politica nationala în domeniul educaţiei. În acest scop exercita urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã şi controleazã sistemul naţional de învãţãmânt; b) organizeazã reţeaua învãţãmântului de stat şi propune Guvernului cifrele de şcolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitãţilor de învãţãmânt, a autoritãţilor locale şi a agenţilor economici interesaţi; c) aproba Curriculumul Naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigura şi supravegheazã respectarea acestora; d) coordoneazã activitatea de cercetare ştiinţificã din învãţãmânt; e) asigura cadrul pentru producţia manualelor şcolare; asigura finanţarea şcolilor pentru achiziţionarea de manuale, conform legii; f) elaboreazã criteriile generale de admitere în învãţãmântul superior; g) aproba înfiinţarea liceelor şi a şcolilor postliceale; h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare şi funcţionare a unitãţilor subordonate, cu excepţia instituţiilor de învãţãmânt superior; i) elaboreazã studii de diagnoza şi prognoza în domeniul restructurãrii şi modernizãrii învãţãmântului şi contribuie la perfecţionarea cadrului legislativ; j) asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea şi producţia mijloacelor de învãţãmânt; k) asigura cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregãtirea adecvatã a elevilor cu aptitudini deosebite; l) asigura şcolarizarea specializatã şi asistenta psihopedagogicã adecvatã a copiilor şi a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate; m) analizeazã modul în care se asigura protecţia socialã în învãţãmânt şi propune mãsuri corespunzãtoare Guvernului şi autoritãţilor publice locale abilitate; n) coordoneazã activitatea bibliotecilor universitare din subordine; o) rãspunde de formarea şi perfecţionarea personalului didactic; p) coordoneazã, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea şi evidenta personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi a celui auxiliar din unitãţile subordonante; q) asigura repartizarea Fondului naţional al formãrii profesionale, cu consultarea factorilor interesaţi; r) rãspunde de evaluarea sistemului naţional de învãţãmânt pe baza standardelor naţionale; s) elaboreazã şi aplica strategiile de reforma, pe termen mediu şi lung, ale învãţãmântului şi educaţiei; t) elaboreazã împreunã cu alte ministere strategia colaborãrii cu alte state şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învãţãmântului şi cercetãrii ştiinţifice; u) colaboreazã, pe baza de protocoale, cu statele în care trãieşte populaţie de naţionalitate sau de origine romana, pentru promovarea şi desfãşurarea învãţãmântului în limba maternã; v) elaboreazã norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora; w) stabileşte modalitãţile de recunoaştere şi de echivalare a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice, eliberate în strãinãtate, pe baza unor norme interne, ţinând seama şi de înţelegerile şi convenţiile internaţionale; x) stabileşte, pentru învãţãmântul preuniversitar de stat, structura anului şcolar, sesiunile de examene, perioadele de desfãşurare a concursurilor, precum şi vacantele şcolare; y) controleazã modul de respectare a normelor financiarcontabile, de execuţie bugetarã şi de administrare a patrimoniului din sistemul naţional al învãţãmântului de stat; încaseazã taxe, în lei şi în valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi recunoaşterea actelor de studii, conform legii." 55. La articolul I, punctul 43 se abroga. 56. La articolul I, punctul 44 devine punctul 40, iar articolul 142 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 142. - Inspectoratele şcolare sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educaţiei Naţionale, având, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) urmãresc modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învãţãmânt preuniversitar, în conformitate cu politica educaţionalã la nivel naţional; b) asigura aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfãşurarea procesului de învãţãmânt; c) asigura calitatea învãţãmântului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia şcolarã; d) înfiinţeazã, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale, unitãţi şcolare ale învãţãmântului de stat: grãdiniţe, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi de ucenici; e) propun Ministerului Educaţiei Naţionale reţeaua de şcolarizare din raza lor teritorialã, în conformitate cu politica educaţionalã, a studiilor de prognoza, dupã consultarea unitãţilor de învãţãmânt, a autoritãţilor locale, a agenţilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi; f) asigura, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor pe durata învãţãmântului obligatoriu; g) coordoneazã încadrarea unitãţilor de învãţãmânt cu personal didactic necesar în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic; h) organizeazã şi indruma activitatea de perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţificã şi alte acţiuni complementare din învãţãmântul preuniversitar; i) coordoneazã utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unitãţile de învãţãmânt, împreunã cu autoritãţile publice locale; j) coordoneazã organizarea admiterii şi a examenelor de absolvire din unitãţile de învãţãmânt, precum şi a concursurilor şcolare; k) controleazã activitãţile şi serviciile de învãţãmânt preuniversitar organizate de agenţi economici, fundaţii, asociaţii, culte şi de alte persoane juridice sau fizice, de pe raza lor teritorialã; constata eventualele încãlcãri ale prevederilor legale şi iau mãsurile prevãzute de lege; l) coordoneazã activitatea bibliotecilor din unitãţile de învãţãmânt subordonate; m) coordoneazã şi controleazã activitatea Casei corpului didactic." 57. La articolul I, punctul 45 devine punctul 41, iar alineatele (1) şi (4) ale articolului 143 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 143. - (1) Structura inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. ........................................................................ (4) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Consiliul de administraţie este format din 9-11 membri, din care: inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-şef, consilierul juridic al inspectoratului şcolar şi alţi membri. Inspectorul şcolar general este preşedintele de drept al consiliului de administraţie. Consiliul consultativ este format din directori de unitãţi de învãţãmânt, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din învãţãmântul superior, din reprezentanţi ai pãrinţilor, ai autoritãţilor locale administrative, ai comunitãţilor religioase, ai agenţilor economici, precum şi din alţi parteneri sociali. Preşedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia." 58. La articolul I, dupã punctul 41 se introduce punctul 41^1 cu urmãtorul cuprins: "41^1. Articolul 144 va avea urmãtorul cuprins: Art. 144. - (1) Inspectorul şcolar general, inspectorii şcolari generali adjuncţi şi directorul Casei corpului didactic sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, pe baza criteriilor de competenta profesionalã şi managerialã, conform legii. (2) Inspectorii şcolari se numesc de cãtre inspectorul şcolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionalã şi managerialã, de regula pe o perioada de 4 ani, conform legii." 59. La articolul I, punctul 46 devine punctul 42, alineatele (1), (6), (7) şi (9) ale articolului 145 vor avea o noua redactare, iar dupã alineatul (5) se introduce alineatul (5^1) cu urmãtorul cuprins: "Art. 145. - (1) Unitãţile de învãţãmânt preuniversitar sunt conduse de directori, ajutaţi, dupã caz, de directori adjuncţi. În activitatea de conducere directorii se bazeazã pe consiliul profesoral, pe consiliul de administraţie şi pe consiliul şcolar. Aceste consilii funcţioneazã în temeiul unor regulamente elaborate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, conform legii. ....................................................................... (5^1) În fiecare unitate de învãţãmânt cu personalitate juridicã sau pe grupuri de unitãţi se constituie câte un consiliu şcolar, care decide şi rãspunde de realizarea politicii educaţionale la nivel local. Initiativele locale respecta politica educaţionalã elaborata la nivel naţional. Componenta şi atribuţiile consiliului şcolar sunt stabilite prin regulament aprobat de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. (6) Directorii şi directorii adjuncţi ai unitãţilor din învãţãmântul preşcolar, primar, gimnazial şi profesional, precum şi directorii adjuncţi din învãţãmântul liceal şi postliceal sunt numiţi de inspectorul şcolar general, conform legii. (7) Directorii unitãţilor din învãţãmântul liceal şi postliceal sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea inspectorului şcolar general, conform legii. ....................................................................... (9) Numirea directorilor adjuncţi ai unitãţilor de învãţãmânt menţionate la alin. (6) şi (7) se face ca urmare a sustinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionalã şi managerialã, precum şi a recomandarii consiliului şcolar, pe o perioada de 4 ani. Metodologia concursului se stabileşte de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale." 60. La articolul I, punctul 47 devine punctul 43. 61. La articolul I, punctul 48 devine punctul 44, iar alineatele (3) şi (4) ale articolului 148 vor avea urmãtorul cuprins: "(3) În sistemul naţional de invatamant şi educaţie notarea se face, de regula, de la 10 la 1. (4) Se recomanda aplicarea creditelor transferabile şi recunoaşterea lor atât în cadrul aceleiaşi instituţii sau unitãţi de învãţãmânt, cat şi între instituţii sau unitãţi de învãţãmânt din ţara şi din strãinãtate." 62. La articolul I, dupã punctul 44 se introduce punctul 44^1 cu urmãtorul cuprins: "44^1. La articolul 151 alineatul (2), dupã litera f) se introduce litera f^1) cu urmãtorul cuprins: f^1) formatori." 63. La articolul I, punctul 49 devine punctul 45, iar alineatul (4) al articolului 154 va avea urmãtorul cuprins: "(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învãţãmântului universitar şi postuniversitar se aproba de cãtre consiliile facultãţilor, la propunerea comisiilor de concurs, şi se valideazã de cãtre senatele universitare. Titlurile didactice de conferenţiar universitar şi de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmãrii, ministrul educaţiei naţionale emite ordin de acordare a titlurilor de conferenţiar universitar şi de profesor universitar." 64. La articolul I, dupã punctul 45 se introduce punctul 45^1 cu urmãtorul cuprins: "45^1. Alineatul (1) al articolului 158 va avea urmãtorul cuprins: Art. 158. - (1) În învãţãmântul preuniversitar formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupã cum urmeazã: a) grupa cuprinde în medie 15 preşcolari sau elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20; prin excepţie, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzând cel puţin 7 preşcolari sau elevi; b) clasa din învãţãmântul primar are în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 25; c) clasa din învãţãmântul gimnazial are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 30; d) clasa sau anul de studiu din învãţãmântul profesional, liceal şi postliceal are în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30." 65. La articolul I, punctul 50 devine punctul 46. 66. La articolul I, punctul 51 devine punctul 47, iar articolul 159 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 159. - (1) Formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se realizeazã, în principal, prin perfecţionare şi conversie profesionalã. (2) În cadrul sistemului naţional de învãţãmânt perfecţionarea personalului didactic din învãţãmântul preuniversitar se realizeazã, în principal, prin formele prevãzute de Statutul personalului didactic. (3) Conversia profesionalã în sistemul de învãţãmânt vizeazã extinderea pregãtirii iniţiale în vederea obţinerii dreptului de a preda şi alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice." 67. La articolul I, punctul 52 devine punctul 48, iar articolul 160 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 160. - (1) Ministerul Educaţiei Naţionale stabileşte obiectivele şi coordoneazã formarea continua a personalului didactic din învãţãmântul preuniversitar, evalueaza, acrediteazã şi finanţeazã programele de formare continua, inclusiv de conversie profesionalã, realizate în: a) instituţii de învãţãmânt superior, prin facultãţi, departamente şi catedre, pentru perfecţionarea pregãtirii de specialitate; b) instituţii de învãţãmânt superior, prin departamentele sau catedrele de pregãtire a personalului didactic, pentru perfecţionarea pregãtirii metodice şi psihopedagogice; c) colegii pedagogice universitare şi licee cu profil pedagogic, pentru perfecţionarea de specialitate, metodica şi psihopedagogicã a personalului didactic din învãţãmântul preşcolar şi primar; d) case ale corpului didactic, conform art. 162; e) centre de perfecţionare, organizate în unitãţi de învãţãmânt, pentru perfecţionarea pregãtirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii; f) alte structuri abilitate în acest scop de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. (2) Pentru organizarea activitãţilor prevãzute la alin. (1), instituţiile menţionate pot colabora cu instituţii similare, precum şi cu agenţi economici, conform reglementãrilor legale." 68. La articolul I, punctul 53 devine punctul 49, iar articolul 161 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 161. - (1) Programele de formare continua a personalului didactic se încheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii. (2) Instituţiile de învãţãmânt superior acreditate pot organiza şi desfasura programe de conversie profesionalã, la nivel universitar şi postuniversitar, cu durata de cel puţin un an şi jumãtate. Programele sunt aprobate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale şi se finalizeazã cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferã dreptul la obţinerea unei diplome şi dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activitãţi se pot organiza în formele de învãţãmânt prevãzute de lege." 69. La articolul I, punctul 54 devine punctul 50, iar articolul 162 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare şi de organizare a activitãţilor de formare continua şi a activitãţilor cu caracter ştiinţific, metodic şi cultural. (2) Pentru realizarea activitãţilor prevãzute la alin. (1), Casa corpului didactic asigura formatori calificaţi, acreditaţi de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, şi finanţeazã aceste programe. Formatorii colaboreazã cu departamentele şi catedrele de pregãtire a personalului didactic din instituţiile de învãţãmânt superior la activitãţile de formare continua." 70. La articolul I, dupã punctul 50 se introduce punctul 50^1 cu urmãtorul cuprins: "50^1. Alineatele (3) şi (6) ale articolului 166 vor avea urmãtorul cuprins: (3) Baza materialã aferentã procesului de instruire şi de educaţie, menţionatã la alin. (2) şi realizatã din fondurile statului sau din fondurile instituţiilor şi întreprinderilor de stat, în perioada anterioarã datei de 22 decembrie 1989, se reintegreazã, fãrã plata, în patrimoniul Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor şi unitãţilor de învãţãmânt şi de cercetare ştiinţificã din sistemul învãţãmântului de stat. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despãgubire se acorda, dupã caz, de cãtre Guvern. În aceleaşi condiţii se reintegreazã fãrã plata şi imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut în patrimoniul unor societãţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol de predare-primire. ....................................................................... (6) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, disponibile temporar, aflate în patrimoniul instituţiilor de învãţãmânt superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe baza de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala. Bunurile, inclusiv terenurile, aflate în administrarea unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe baza de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilitã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile prevãzute la alineatele precedente, se face cu prioritate pentru activitãţi de învãţãmânt." 71. La articolul I, punctul 55 devine punctul 51, iar la articolul 166 se introduc alineatele (7)-(10) cu urmãtorul cuprins: "(7) Deţinãtorii de bunuri prevãzute la alin. (3) şi (4) care urmeazã sa fie reintegrate în patrimoniul Ministerului Educaţiei Naţionale, al instituţiilor şi unitãţilor de învãţãmânt şi cercetare ştiinţificã din sistemul învãţãmântului de stat sunt obligaţi sa punã la dispoziţie imputernicitilor Ministerului Educaţiei Naţionale toate documentele care atesta proprietatea, precum şi documentele necesare înregistrãrii în evidentele contabile. (8) Ministerul Educaţiei Naţionale, prin împuterniciţii sãi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxa de timbru. (9) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei Naţionale sau instituţiilor şi unitãţilor de învãţãmânt şi cercetare ştiinţificã din sistemul învãţãmântului de stat se face, dupã caz, în registrul de inscriptiuni şi transcripţiuni, în cãrţile funciare sau în cãrţile de publicitate funciarã, cu scutirea de plata taxelor prevãzute de lege. (10) Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de inspectoratele şcolare pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt scutite de taxa de timbru." 72. La articolul I, punctul 56 devine punctul 52, iar articolul 167 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 167. - (1) Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare, asigura, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea şi funcţionarea tuturor unitãţilor din învãţãmântul preuniversitar de stat. (2) Finanţarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparare a unitãţilor din învãţãmântul preuniversitar, precum şi a bazei didactico-materiale, cu excepţia celor cuprinse la alin. (4) şi (5), este asigurata prioritar de cãtre consiliile locale din bugetele locale, precum şi din resursele proprii ale respectivelor unitãţi. Decontarea cheltuielilor alocate din bugetele locale se face de cãtre consiliile locale, în baza documentaţiei prezentate de cãtre unitãţile şcolare. (3) Unitãţile de învãţãmânt special, cluburile, taberele, palatele copiilor şi casele corpului didactic se finanţeazã din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. (4) Ministerul Educaţiei Naţionale asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar şi administrativ din unitãţile şi din instituţiile de învãţãmânt preuniversitar, pentru deplasãri, precum şi pentru cheltuieli de dotãri cu obiecte de inventar şi cãrţi. (5) Ministerul Educaţiei Naţionale poate aloca de la buget fonduri pentru finanţarea cheltuielilor curente aferente unor activitãţi extraşcolare, educaţiei copiilor cu deficiente, perfecţionãrii pregãtirii profesionale a cadrelor didactice şi altor acţiuni şi activitãţi, în condiţiile legii. (6) În zonele defavorizate, precum şi în situaţii speciale stabilite prin hotãrâre a Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învãţãmântului preuniversitar, precum şi pentru alte cheltuieli. (7) Creditele externe contractate de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale cu aprobarea Guvernului, precum şi dobânzile aferente acestora se ramburseazã din bugetul de stat." 73. La articolul I, punctul 57 devine punctul 53, iar dupã articolul 167 se introduce articolul 167^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 167^1. - (1) În scopul întreţinerii, dezvoltãrii şi modernizãrii bazei materiale şi de practica în instituţiile şi unitãţile de învãţãmânt, cu ocazia aprobãrii bugetului de venituri şi cheltuieli pentru unitãţile subordonate, Ministerul Educaţiei Naţionale constituie Fondul naţional al formãrii profesionale, din credite bugetare şi din alte surse dobândite în condiţiile legii. (2) Fondul naţional al formãrii profesionale se gestioneazã cu consultarea Consiliului Naţional pentru Formare şi Educaţie Continua, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale." 74. La articolul I, dupã punctul 53 se introduc punctele 53^1 şi 53^2 cu urmãtorul cuprins: "53^1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 169 vor avea urmãtorul cuprins: (3) Instituţiile şi unitãţile de învãţãmânt pot beneficia şi de alte surse de venituri dobândite în condiţiile legii: venituri proprii, subvenţii, donaţii, sponsorizãri şi taxe de la persoane juridice şi fizice. Veniturile obţinute din sursele menţionate se gestioneazã şi se utilizeazã integral la nivelul instituţiilor şi unitãţilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat, la bugetele locale şi fãrã a afecta alocaţiile bugetare. (4) Fondurile alocate Ministerului Educaţiei Naţionale pentru învãţãmântul preuniversitar se repartizeazã inspectoratelor şcolare care le redistribuie unitãţilor de învãţãmânt din teritoriu prin ordonatorii terţiari de credite subordonaţi. 53^2. Dupã articolul 169 se introduce articolul 169^1 cu urmãtorul cuprins: Art. 169^1. - (1) Instituţiile de învãţãmânt superior de stat funcţioneazã ca instituţii finanţate din fondurile alocate de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. (2) Veniturile acestor instituţii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pe baza de contract, pentru finanţarea de baza şi finanţarea complementara, realizarea de obiective de investiţii, fonduri pentru burse şi protecţia socialã a studenţilor, precum şi din venituri proprii, dobânzi, donaţii, sponsorizãri şi taxe percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi juridice, romane sau strãine, şi din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituţiile de învãţãmânt superior, în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizãrii obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învãţãmântului şi cercetãrii ştiinţifice universitare. (3) Finanţarea de baza se asigura din bugetul de stat în funcţie de numãrul de studenţi şi doctoranzi admişi la studii fãrã taxa, de numãrul de cursanţi, de nivelul şi specificul instruirii teoretice şi practice şi de ceilalţi indicatori specifici activitãţii de învãţãmânt, în special de cei referitori la calitatea prestaţiei în învãţãmânt. (4) Finanţarea de baza se realizeazã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru a se asigura desfãşurarea în condiţii normale a procesului de învãţãmânt, la nivel universitar şi postuniversitar, conform standardelor naţionale. (5) Finanţarea complementara se asigura atât din sume de la bugetul de stat, cat şi din surse externe, respectiv împrumuturi şi ajutoare externe. (6) Finanţarea complementara se realizeazã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale prin: a) subvenţii pentru cazare şi masa; b) fonduri alocate pe baza de prioritati şi norme specifice pentru dotãri şi alte cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale; c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea ştiinţificã universitarã. (7) Finanţarea instituţiilor de învãţãmânt superior de stat se face pe baza de contract încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi instituţia de învãţãmânt superior respectiva, dupã cum urmeazã: a) contract institutional pentru finanţarea de baza, pentru fondul de burse şi protecţie socialã a studenţilor, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii; b) contract complementar pentru finanţarea cercetãrii ştiinţifice universitare, a reparaţiilor capitale, a dotãrilor şi a altor cheltuieli de investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masa. Sumele aferente cercetãrii ştiinţifice universitare, cuprinse în cadrul contractului complementar, se esaloneaza, prin excepţie de la alte reglementãri, în rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective. (8) Criteriile prin care se stabileşte finanţarea instituţiilor de învãţãmânt superior de stat din bugetul de stat se aproba de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, luând în considerare propunerile Consiliului Naţional de Finanţare a Învãţãmântului Superior şi, respectiv, ale Consiliului Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice Universitare. În baza criteriilor aprobate Consiliul Naţional de Finanţare a Învãţãmântului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice Universitare propun Ministerului Educaţiei Naţionale alocarea de fonduri corespunzãtoare pentru finanţarea instituţiilor de învãţãmânt superior de stat. Consiliul Naţional de Finanţare a Învãţãmântului Superior şi Consiliul Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice Universitare, ca organisme consultative de specialitate, au personal propriu şi sunt finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale. (9) Fondurile pentru burse şi protecţia socialã a studenţilor se aloca în funcţie de numãrul de studenţi şi doctoranzi de la învãţãmântul de zi, fãrã taxa de studii. (10) Bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor de învãţãmânt superior de stat se aproba de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, dupã adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului. (11) Soldurile rãmase la sfârşitul anului din execuţia bugetului prevãzut în contractul institutional, precum şi soldurile aferente cercetãrii ştiinţifice universitare şi veniturile extrabugetare rãmân la dispoziţia instituţiilor de învãţãmânt superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat şi fãrã afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru anul urmãtor. (12) Indicatorii sintetici din execuţia bugetarã a instituţiilor de învãţãmânt superior se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a." 75. La articolul I, punctul 58 devine punctul 54, iar alineatele (1)-(4) şi (6) ale articolului 170 vor avea urmãtorul cuprins: "Art. 170. - (1) Elevii şi studenţii de la cursurile de zi din învãţãmântul de stat pot beneficia de burse de performanta, de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social. (2) Elevii şi studenţii pot beneficia de burse pe baza de contract încheiat cu agenţi economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bãnci în condiţiile legii. (3) Bursele acordate elevilor din învãţãmântul preuniversitar se suporta din bugetul de stat. (4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu şi de ajutor social se stabilesc anual, în consiliile de administraţie ale inspectoratelor şcolare şi în senatele universitare, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuãrii de cãtre elevi şi studenţi a activitãţilor şcolare şi universitare. Bursele de care beneficiazã elevii şi studenţii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studenţilor trebuie sa acopere cheltuielile de cazare şi de masa. ....................................................................... (6) Ministerul Educaţiei Naţionale acorda anual un numãr de burse pentru doctorat cu durata de 4 ani instituţiilor care organizeazã aceasta forma de învãţãmânt. Bursele se obţin prin concurs, la nivelul instituţiilor de învãţãmânt superior. Bursierii, pe perioada bursei, au drepturile şi obligaţiile profesionale ale unui preparator universitar. Activitatea respectiva constituie vechime în munca." 76. La articolul I, dupã punctul 54 se introduc punctele 54^1 şi 54^2 cu urmãtorul cuprins: "54^1. La articolul 174 se introduce alineatul (6) cu urmãtorul cuprins: (6) Instituţiile de învãţãmânt superior au dreptul de a acorda, în afarã cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin un loc pentru studii gratuite absolvenţilor cu diploma de bacalaureat primiţi din centrele de plasament, în condiţiile stabilite de senatul universitar. 54^2. Alineatul (2) al articolului 178 va avea urmãtorul cuprins: (2) Pãrintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia mãsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului în învãţãmântul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa pãrintelui sau a tutoreului instituit legal, constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda între 500.000 lei şi 2.000.000 lei." 77. La articolul I, punctul 59 devine punctul 55. 78. La articolul I, punctul 60 devine punctul 56 cu urmãtorul cuprins: "56. Articolele 181, 182 şi 184 se abroga." 79. La articolul I, dupã punctul 56 se introduce punctul 56^1 cu urmãtorul cuprins: "56^1. Dupã articolul 184 se introduc articolele 184^1 -184^6 cu urmãtorul cuprins: Art. 184^1. - Ministerul Educaţiei Naţionale poate infiinta organe de specialitate în subrodinea sa, potrivit legii. Art. 184^2. - Activitatea de cercetare ştiinţificã finanţatã de la bugetul de stat, desfasurata de personalul didactic, este remuneratã în raport cu salariul orar corespunzãtor funcţiei didactice, dacã în contract nu exista alte prevederi. Art. 184^3. - Depãşirea duratei învãţãmântului universitar gratuit, corespunzãtor art. 62 şi 67, se suporta de studenţi, cu excepţia celor care au avizul comisiei medicale şi aprobarea senatului universitar, conform reglementãrilor legale. Art. 184^4. - Statutul profesional al absolvenţilor de colegii universitare se stabileşte de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale împreunã cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în termen de 6 luni de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României. Art. 184^5. - Carta universitarã nu poate avea prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în conţinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. Art. 184^6. - Examenul de capacitate şi examenul de bacalaureat se susţin conform prevederilor prezentei legi, începând cu prima sesiune organizatã dupã intrarea în vigoare a acesteia." ART. 2 <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se articolelor şi alineatelor o noua numerotare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ION DIACONESCU
PREŞEDINTELE SENATULUI PETRE ROMAN
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
