Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 15 din 24 martie 1994 *** Republicat privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale
----------- *) Republicatã în temeiul <>art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 54 din 28 august 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997, dându-se textelor o noua numerotare. <>Legea nr. 15 din 24 martie 1994 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 29 martie 1994 şi a mai fost modificatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 19 din 4 august 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 18 august 1995 (aprobatã prin <>Legea nr. 96 din 1 noiembrie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 8 noiembrie 1995), şi prin <>Ordonanta Guvernului nr. 54 din 28 august 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997 (aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 227 din 4 decembrie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 9 decembrie 1998).
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Unitãţile care desfãşoarã activitãţi economice, denumite în continuare agenţi economici, şi care imobilizeaza capital în active corporale şi necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau în timp, vor calcula, vor inregistra în contabilitate şi vor recupera uzura fizica şi morala a acestora, pentru refacerea capitalului angajat. Aceste operaţiuni sunt denumite generic amortizarea capitalului imobilizat. Persoanele juridice fãrã scop lucrativ care au dreptul, potrivit legii, sa desfãşoare activitãţi economice vor amortiza capitalul imobilizat numai pentru acele activitãţi desfãşurate în scopul obţinerii de profit şi pentru care, potrivit legii, acestea sunt plãtitoare de impozit pe profit. ART. 2 Capitalul imobilizat supus amortizarii este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate sa deserveasca activitatea pe o perioada mai mare de un an şi care se consuma treptat. ART. 3 Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt: a) terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora; b) mijloacele fixe. Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeazã ca atare şi îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii: a) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului. Aceasta valoare poate fi actualizatã anual, în funcţie de indicele de inflaţie; b) are o durata normalã de utilizare mai mare de un an. Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeazã un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. ART. 4 Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe supuse amortizarii: a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie; b) capacitatile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe. Acestea se cuprind în grupele în care urmeazã a se inregistra, la valoarea rezultatã prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiţiile efectuate pentru descoperta, în vederea valorificãrii de substanţe minerale utile, cu cãrbuni şi alte zãcãminte ce se exploateazã la suprafata, precum şi cele pentru realizarea lucrãrilor miniere subterane de deschidere a zãcãmintelor; d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunãtãţirii parametrilor tehnici iniţiali, prin majorarea valorii de intrare a mijlocului fix. ART. 5 Sunt considerate active corporale, dar nu se supun amortizarii: mijloacele fixe aflate în proprietatea publica, lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii, precum şi terenurile, inclusiv cele împãdurite. ART. 6 Nu sunt considerate mijloace fixe: a) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix; b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea şi de durata lor de funcţionare normalã; c) construcţiile şi instalaţiile provizorii; d) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingrasat, pasarile şi coloniile de albine; e) pãdurile; f) investiţiile efectuate pentru realizarea lucrãrilor miniere din afarã perimetrelor de exploatare, precum şi cele pentru foraj, executate pentru explorari, prospecţiuni geologice şi geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa, care nu au dat rezultate, sondele situate în gaz - capul unor zãcãminte de ţiţei, precum şi sondele de cercetare geologica, care au pus în evidenta acumulari de hidrocarburi, dar care, din motive geologico-tehnice şi economice obiective, nu pot fi exploatate; g) prototipurile, atâta timp cat servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercãrilor în vederea omologãrii la producãtor; h) echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrãcãmintea specialã, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea şi de durata lor de utilizare. ART. 7 Activele necorporale aferente capitalului imobilizat cuprind: a) cheltuielile de constituire: taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuielile de prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de aceasta natura legate de înfiinţarea şi dezvoltarea activitãţii unitãţii patrimoniale; b) cheltuielile de cercetare-dezvoltare; c) cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale utile, neconcretizate în mijloace fixe, la zacamintele puse în exploatare; d) concesiunile, imobilizarile necorporale de natura superficiei şi a uzufructului, brevetele şi alte drepturi şi valori asimilate; e) alte imobilizari necorporale, inclusiv programe informatice create de agenţii economici sau achiziţionate de la terţi. ART. 8 Duratele normale de funcţionare, precum şi clasificatia mijloacelor fixe se aproba prin hotãrâre a Guvernului. La determinarea lor se va tine seama de parametrii tehnico-economici stabiliţi de proiectanţi şi de producãtori prin cãrţile sau documentaţiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale. Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai târziu de 5 ani.
CAP. 2 Calcularea amortizarii
ART. 9 Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare. ART. 10 Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege: a) valoarea de intrare aferentã fiecãrui mijloc fix, reevaluata în conformitate cu prevederile legale; b) cheltuielile de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; c) costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimonialã; d) valoarea actuala pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimatã la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de experţi şi cu aprobarea consiliului de administraţie al agentului economic, a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, sau a ordonatorului de credite bugetare, în cazul instituţiilor publice; e) valoarea de aport acceptatã de pãrţi pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor sau contractelor, determinata prin expertiza. ART. 11 Amortizarea mijloacelor fixe se calculeazã începând cu luna urmãtoare punerii în funcţiune, pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locatie de gestiune se calculeazã de cãtre agentul economic care le are în proprietate. Amortizarea investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune se recupereazã de agentul economic care a efectuat investiţia, pe perioada contractului. Amortizarea clãdirilor şi a construcţiilor speciale ale minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substanţe minerale solide, a cãror durata de folosire este limitatã de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizãri dupã epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descoperta se calculeazã pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeazã: a) din 5 în 5 ani la mine, cariere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descoperta; b) din 10 în 10 ani la saline. Recalcularea se face anual în cazul în care intervin schimbãri mai importante (de minimum 10%) în volumul rezervelor exploatabile. ART. 12 Cheltuielile de constituire, precum şi cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaza într-o perioada de cel mult 5 ani. ART. 13 Brevetele, licentele, know-how, mãrcile de fabrica, de comerţ şi de servicii şi alte drepturi de proprietate industriala şi comercialã similare, subscrise ca aport, achiziţionate pe alte cai, se amortizeaza pe durata prevãzutã pentru utilizarea lor de cãtre agentul economic care le deţine. Imobilizarile necorporale de natura concesiunii, superficiei şi a uzufructului se amortizeaza pe durata contractului. ART. 14 Programele informatice create de agentul economic sau achiziţionate de la terţi se amortizeaza în funcţie de durata probabila de utilizare, care nu poate depãşi o perioada de 5 ani. ART. 15 Terenurile se înregistreazã în contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoarea stabilitã, în funcţie de clasele de calitate, suprafata, amplasare şi/sau alte criterii legale, la costul de achiziţie sau la valoarea aportului în natura, dupã caz. ART. 16 În situaţii justificate, agenţii economici sunt scutiţi de la calculul amortizarii, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pentru urmãtoarele active corporale: a) minele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune, precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale; b) mijloacele fixe din patrimoniul agenţilor economici trecute în conservare pe o durata mai mare de 30 de zile; c) lucrãrile de îmbunãtãţiri funciare şi de gospodãrire a apelor, cu caracter general de deservire, destinate apãrãrii impotriva inundatiilor şi inlaturarii excesului de umiditate, şi anume: diguri şi canale principale, de desecare, precum şi lucrãrile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, destinate apãrãrii terenurilor agricole şi silvice şi obiectivelor social-economice din zona apãratã, senalele navigabile, tunelele de metrou, infrastructura caii ferate, drumurile, podurile, apeductele, precum şi celelalte cai de comunicaţie. ART. 17 În cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, agenţii economici asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate în urma valorificãrii acestora. Diferenţa rãmasã neacoperita se include în cheltuieli excepţionale, nedeductibile fiscal, pe o perioada de maximum 5 ani, sau diminueazã capitalurile proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Durata recuperãrii şi anuitatile de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de cãtre consiliul de administraţie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, definite la art. 1 alin. 3.
CAP. 3 Regimuri de amortizare
ART. 18 Agenţii economici amortizeaza mijloacele fixe potrivit prevederilor prezentei legi, utilizând unul dintre urmãtoarele regimuri de amortizare: A. Amortizarea liniara - se realizeazã prin includerea uniforma în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numãrul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea liniara se calculeazã prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. B. Amortizarea degresiva - consta în multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficienţii urmãtori: a) 1,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 şi 10 ani; c) 2,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani. Aceşti coeficienţi pot fi modificati numai prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor. C. Amortizarea accelerata - consta în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizarile anuale pentru exerciţiile urmãtoare sunt calculate la valoarea rãmasã de amortizat, dupã regimul liniar, prin raportare la numãrul de ani de utilizare rãmaşi. ART. 19 Competentele de aprobare a utilizãrii regimului de amortizare liniara sau degresiva revin consiliului de administraţie al agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ definitive la art. 1 alin. 3. Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de cãtre direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, la propunerea consiliului de administraţie al agentului economic sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.
CAP. 4 Contabilitatea şi destinaţia amortizarii mijloacelor fixe
ART. 20 Agenţii economici, indiferent de forma de organizare şi de tipul de proprietate, precum şi persoanele juridice fãrã scop lucrativ au obligaţia sa evidentieze în contabilitate, în conturi distincte, mijloacele fixe şi amortizarea acestora. Instituţiile publice au obligaţia sa evidentieze în contabilitate, în conturi distincte, mijloacele fixe şi sumele rezultate din dezmembrarea şi valorificarea prin scoaterea din funcţiune a acestora.
CAP. 5 Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe
ART. 21 Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se face cu aprobarea consiliului de administraţie al agentului economic, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ definite la art. 1 alin. 3. La instituţiile publice scoaterea mijloacelor fixe din funcţiune se face cu aprobarea ordonatorului principal de credite bugetare. ART. 22 La scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe care nu au fost integral amortizate agenţii economici, precum şi persoanele juridice fãrã scop lucrativ vor proceda în conformitate cu prevederile art. 17 şi 21. ART. 23 La scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe aparţinând agenţilor economici la care statul deţine peste 50% din capitalul social se va urmãri valorificarea la maximum a ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor componente prin executarea unor mijloace fixe noi, ca piese de schimb în cadrul unitãţii respective sau prin vânzare, pe baza de licitaţie publica, organizatã potrivit legii.
CAP. 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 24 Constituie contravenţii la normele privind calcularea şi înregistrarea amortizarii capitalului imobilizat în active corporale sau necorporale urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni: a) înregistrarea ca mijloace fixe a unor obiecte care, conform prezentei legi, nu se încadreazã în aceasta categorie; b) calcularea şi înregistrarea în contabilitate a amortizarii mijloacelor fixe exceptate conform art. 5; c) aplicarea unor durate normale de utilizare a mijloacelor fixe altele decât cele stabilite conform prevederilor legale; d) înregistrarea unor valori de intrare a mijloacelor fixe altele decât cele stabilite conform prevederilor legale; e) modificarea, pe parcursul duratei normale de funcţionare a mijlocului fix, a duratei şi a regimului de amortizare, stabilite conform art. 8, 18 şi 19. ART. 25 Contravenţiile prevãzute la art. 24 se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cele de la lit. c) şi d), cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei; b) cele de la lit. a), b) şi e), cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei. Cuantumul acestor contravenţii va fi actualizat prin hotãrâre a Guvernului, în funcţie de indicele de inflaţie. ART. 26 Contravenţiilor prevãzute în prezenta lege li se aplica dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25-27. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor. ART. 27 Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, sunt de competenta consiliilor de administraţie ale agenţilor economici, respectiv a responsabilului cu gestiunea patrimoniului. Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, aparţinând instituţiilor publice, sunt de competenta ordonatorului de credite bugetare. ART. 28 Guvernul va aproba clasificatia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi. Ministerul Finanţelor va elabora, în termenul prevãzut la alin. 1, norme metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 29 Prezenta lege se aplica începând cu data de 1 ianuarie 1994*). Pe aceeaşi data se abroga <>Legea nr. 62/1968 , cu modificãrile ulterioare, <>H.C.M. nr. 139/1969 , <>Decretul nr. 49/1982 , <>Decretul-lege nr. 50/1990 , precum şi orice alte dispoziţii contrare.
---------- *) A se vedea şi datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
