Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca
ART. 1 <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 13 august 1992, cu modificãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã: 1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 1. - Autoritatea judecãtoreascã se compune din instanţele judecãtoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţiile proprii prevãzute de Constituţie şi de lege. Puterea judecãtoreascã este separatã de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecãtoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevãzute de Constituţie şi de celelalte legi ale tarii." 2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2. - Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept. Instanţele judecãtoreşti infaptuiesc justiţia în scopul apãrãrii şi realizãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecaţii. Instanţele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o alta competenta. Ministerul Public reprezintã, în activitatea judiciarã, interesele generale ale societãţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. 3. Articolul 12 se abroga. 4. La articolul 13, alineatele 2 şi 3 vor avea urmãtorul cuprins: "Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-3 vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreşedinţi, precum şi judecãtoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de câte un vicepreşedinte. Preşedinţii instanţelor desemneazã judecãtorii care urmeazã sa îndeplineascã, potrivit legii şi regulamentelor, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecata." 5. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 14. - Tribunalele şi curţile de apel pot avea doua sau mai multe secţii. Numãrul secţiilor tribunalelor şi ale curţilor de apel se stabileşte de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi dupã natura cauzelor deduse judecaţii. Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţioneazã secţii maritime şi fluviale, pentru judecarea cauzelor prevãzute de lege." 6. Articolul 15 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Secţiile tribunalelor şi ale curţilor de apel sunt conduse de câte un preşedinte de secţie." 7. Articolul 16 alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecãtori anume desemnaţi de preşedintele instanţei de judecata." 8. Articolul 18 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 18. - Cauzele date, potrivit legii, în competenta de prima instanta a judecãtoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judeca de un singur judecãtor. Apelurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecãtori. Recursurile se judeca de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 3 judecãtori. În cazul în care judecãtorii care intra în compunerea completului prevãzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotãrârii, procesul se judeca din nou în complet de divergenta. Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecata, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecãtor desemnat de preşedinte." 9. Articolul 19 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 19. - Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei vegheazã la respectarea independentei justiţiei. Ministrul justiţiei rãspunde de buna organizare şi funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Prin judecãtori inspectori de la curţile de apel, ministrul justiţiei este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile de natura sa compromita calitatea activitãţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor verifica organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor în cadrul instituţiei pe care o conduc şi al instanţelor din circumscripţia acesteia. Preşedinţii curţilor de apel îşi exercita aceasta atribuţie şi prin judecãtorii inspectori din cadrul curţii. În nici o împrejurare verificãrile efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfãşurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuţie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atribuţiilor date prin lege ministrului justiţiei cu privire la cãile judiciare de atac." 10. Articolul 22 se abroga. 11. Articolul 26 se abroga. 12. Articolul 29 se abroga. 13. Titlul III "Ministerul Public" va avea urmãtorul cuprins:
"TITLUL III Ministerul Public
CAPITOLUL I Dispoziţii comune
Art. 30. - Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete pe lângã fiecare instanta judecãtoreascã, sub autoritatea ministrului justiţiei. Activitatea Ministerului Public este organizatã potrivit principiilor legalitãţii, imparţialitãţii şi al controlului ierarhic. Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice şi îşi exercita atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectãrii acesteia. Art. 31. - Atribuţiile Ministerului Public sunt urmãtoarele: a) efectuarea urmãririi penale în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege; b) supravegherea activitãţii de cercetare penalã efectuatã de poliţie şi de alte organe; în exercitarea acestei atribuţii, procurorul conduce şi controleazã activitatea de cercetare penalã, dispoziţiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penalã; c) sesizarea instanţelor judecãtoreşti pentru judecarea cauzelor penale; d) exercitarea acţiunii civile în cazurile prevãzute de lege; e) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecata; f) exercitarea cãilor de atac impotriva hotãrîrilor judecãtoreşti, în condiţiile prevãzute de lege; g) supravegherea respectãrii legii în activitatea de punere în executare a hotãrârilor judecãtoreşti şi a altor titluri executorii; h) verificarea respectãrii legii la locurile de deţinere preventivã, de executare a pedepselor, a mãsurilor educative şi de siguranta; i) apãrarea drepturilor şi intereselor minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie; j) studierea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea, elaborarea şi prezentarea propunerilor în vederea eliminãrii acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale. Ministerul Public exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege. Art. 32. - Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducatorului acelui parchet. Conducãtorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorialã. Procurorul ierarhic superior poate sa îndeplineascã oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi sa suspende ori sa infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacã sunt contrare legii. Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sa prezinte în instanta concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Art. 33. - În exercitarea atribuţiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sunt obligaţi sa execute dispoziţiile procurorului. Art. 34. - Fiecare parchet se încadreazã cu numãrul necesar de procurori. Structura şi organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum şi stabilirea parchetelor la care se vor infiinta secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistica şi criminologie se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de cãtre conducãtorul fiecãrui parchet. Art. 35. - Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii. Art. 36. - Parchetele sunt independente fata de instanţele judecãtoreşti. Art. 37. - Dispoziţiile ministrului justiţiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectãrii şi aplicãrii legii, sunt obligatorii. Art. 38. - Ministrul justiţiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi din parchetele de pe lângã curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercita controlul asupra tuturor procurorilor. Când considera necesar, ministrul justiţiei, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectueazã controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati în Direcţia relaţii cu Ministerul Public şi coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justiţiei. Controlul se efectueazã prin verificarea lucrãrilor, a modului cum se desfãşoarã raporturile de serviciu cu justitiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenta parchetelor, precum şi prin aprecierea asupra activitãţii, pregãtirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiţiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie informãri asupra activitãţii parchetelor şi sa dea îndrumãri cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional. Ministrul justiţiei are dreptul sa dea dispoziţie scrisã, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa înceapã, în condiţiile legii, procedura de urmãrire penalã pentru infracţiunile despre care are cunostinta şi sa promoveze în fata instanţelor judecãtoreşti acţiuni şi cai de atac necesare apãrãrii interesului public. Nu vor putea fi date însã dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmãrire penalã legal deschise.
CAPITOLUL II Parchetele de pe lângã judecãtorii şi tribunale
Art. 39. - Parchetele de pe lângã judecãtorii şi tribunale sunt conduse de prim-procurori. Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale sunt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, stabileşte parchetele de pe lângã judecãtorii la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi. Art. 40. - Parchetele de pe lângã tribunale au secţii conduse de procurori-şefi. Art. 41. - Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor.
CAPITOLUL III Parchetele de pe lângã curţile de apel şi Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie
Art. 42. - Parchetele de pe lângã curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel sunt ajutaţi de adjuncţi. Art. 43. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor. Art. 44. - Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncţi. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie este promovat şi eliberat din funcţie de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. În cadrul Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie funcţioneazã colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în secţii unite. Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevãzute de lege. Art. 45. - Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi parchetele de pe lângã curţile de apel au în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi." 14. Articolul 47 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 47. - În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregãtire profesionalã şi de vechime în magistratura, prevãzute în prezenta lege. Personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei." 15. Articolul 48 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoana a îndeplinit funcţiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii ori în laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justiţiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridicã în fostele arbitraje de stat." 16. Articolul 50 alineatul 1 litera b) va avea urmãtorul cuprins: "b) este licenţiat în drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmeazã sa fie numit şi dovedeşte o pregãtire profesionalã corespunzãtoare;" 17. La articolul 50 alineatul 1, dupã litera e) se introduce litera f), cu urmãtorul cuprins: "f) a absolvit Institutul Naţional al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei." 18. Articolul 52 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Înainte de a începe sa-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi sa depunã urmãtorul jurãmânt: <<Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor, sa-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fãrã partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!>> Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimba potrivit credinţei religioase a magistraţilor." 19. Articolul 55 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 55. - La judecãtorii şi la parchetele de pe lângã aceste instanţe pot funcţiona judecãtori şi, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 50. Procurorii stagiari sunt numiţi la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Delegarea şi eliberarea din funcţie a judecãtorilor şi a procurorilor stagiari se dispun de cãtre ministrul justiţiei." 20. Dupã articolul 55 se introduce articolul 55^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 55^1. - Judecãtorii şi procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii efectueazã un stagiu de 2 ani. Preşedinţii judecãtoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângã aceste instanţe rãspund de asigurarea condiţiilor pentru desfãşurarea normalã a stagiului şi de buna pregãtire a magistraţilor stagiari." 21. Articolul 58 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 58. - Examenul prevãzut la art. 57 va consta într-o proba orala, pe baza cãreia comisia sa-şi poatã forma convingerea ca judecãtorul stagiar şi-a insusit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata. Dupã susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunica ministrului justiţiei şi preşedintelui judecãtoriei dacã judecãtorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecata. În caz de nepromovare a examenului, se va stabil o noua data pentru reexaminarea judecãtorului stagiar. Ministrul justiţiei poate dispune eliberarea din funcţie a judecãtorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevãzut la art. 57." 22. Dupã articolul 58 se introduce articolul 58^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 58^1. - Judecãtorii stagiari care au obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecata vor putea judeca: 1. În materie civilã: a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreţinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depãşeşte 10 milioane lei şi nu priveşte o succesiune sau imparteli de bunuri; acţiunile posesorii; cererile privind înregistrãrile în registrele de stare civilã; luarea unor mãsuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretenţiile bãneşti a cãror valoare nu depãşeşte 10 milioane lei; b) procesele şi cererile care, potrivit legii, se soluţioneazã de judecãtorii în ultima instanta; c) cererile şi cãile de atac de competenta judecãtoriilor, referitoare la cauzele arãtate la lit. a) şi b). 2. În materie penalã: a) infracţiunile prevãzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penalã; b) cererile şi cãile de atac de competenta judecãtoriilor, în legatura cu infracţiunile arãtate la lit. a); c) cererile de reabilitare." 23. Articolul 63 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 63. - Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional şi ale organizãrii judecãtoreşti; probele practice vor consta în intocmira unei lucrãri scrise cu caracter aplicativ. Regulamentul de desfãşurare a examenului de capacitate al magistraţilor se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii." 24. Articolul 64 alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, valideazã examenele, centralizeazã rezultatele şi întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza cãruia se vor face numirile în funcţiile vacante." 25. La articolul 65, dupã alineatul 5 se introduc doua alineate, cu urmãtorul cuprins: "Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia sa îndeplineascã formalitãţile legate de numirea magistraţilor care au fost declaraţi reusiti la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validãrii examenului de capacitate. În perioada dintre data validãrii examenului de capacitate şi data numirii de cãtre Preşedintele României, magistraţii vor primi salariul corespunzãtor funcţiei imediat superioare celei de judecãtor stagiar." 26. Dupã articolul 65 se introduce articolul 65^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 65^1. - În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validãrii examenului de capacitate îi înceteazã calitatea de magistrat. Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plîngere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. 1. Plângerea este suspensivã de executare. Curtea Suprema de Justiţie judeca plângerea în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea pronunţatã este irevocabilã." 27. Articolul 67 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 67. - Pentru a fi promovat în funcţii superioare, magistratul trebuie sa aibã o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de şefii ierarhici. Notele calificative se acorda anual şi vor reflecta rezultatele activitãţii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu şi în societate, calitãţile acestuia, precum şi perspectivele de dezvoltare în profesie. Pentru magistraţii care deţin funcţii de conducere, notele calificative vor mentiona în mod obligatoriu calitãţile manageriale. Condiţiile minime de vechime pe care trebuie sa le îndeplineascã magistraţii sunt urmãtoarele: a) pentru funcţiile de judecãtor de tribunal, procuror la parchetul de pe lângã tribunal, preşedinte, vicepreşedinte de judecãtorie, prim-procuror al parchetului de pe lângã judecãtorie şi adjunct al acestuia, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani; b) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângã tribunal, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângã tribunal, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 5 ani; c) pentru funcţiile de judecãtor de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lângã curţile de apel, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 6 ani; d) pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel, adjunct al acestuia şi procuror şef de secţie al parchetului de pe lângã curtea de apel, precum şi de procuror şef de secţie şi procuror la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 8 ani; e) pentru funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi de adjunct al acestuia, sa aibã o vechime în magistratura de cel puţin 10 ani. Promovarea în funcţii de conducere a magistraţilor se face pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii. La promovarea în funcţii de conducere în magistratura se va tine seama, în afarã de calitãţile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, îndeosebi de capacitatea de organizare şi decizie, gradul de comunicativitate, tactul în relaţiile de serviciu, obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor." 28. Articolul 68 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 68. - În mod excepţional pot fi numiţi în magistratura, fãrã concurs sau examen, în oricare dintre funcţiile prevãzute la art. 67 lit. a), b) şi c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei sau avocat o perioada de cel puţin 5 ani. În cazurile de la alin. 1, vechimea necesarã, prevãzutã la art. 67 pentru a ocupa una dintre funcţiile în magistratura, se majoreazã cu 3 ani." 29. La titlul IV "Corpul magistraţilor", capitolul II "Admiterea în magistratura", dupã secţiunea a II-a se introduce secţiunea a III-a "Institutul Naţional al Magistraturii", cu urmãtorul cuprins:
"Secţiunea a III-a Institutul Naţional al Magistraturii
Art. 70^1. - Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publica subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizeazã pregãtirea specifica a viitorilor judecãtori şi procurori, precum şi perfecţionarea profesionalã a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învãţãmânt superior şi recunoaşterea diplomelor. Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridicã şi sediul în municipiul Bucureşti. Art. 70^2. - Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecãtor al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregãtire profesionalã. Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu. Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an. Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit. La şedinţele consiliului pot participa, fãrã drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor. Art. 70^3. - Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii delibereazã asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia. Hotãrârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii dupã aprobarea lor de cãtre ministrul justiţiei. Art. 70^4. - Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii sãi asigura conducerea curenta a activitãţii şi organizeazã aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului. Art. 70^5. - Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecãtorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului. Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti. Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, romani şi strãini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfãşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesionalã. Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numãrului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei. Art. 70^6. - Durata cursurilor de pregãtire specifica magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani. În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numãrul de cursanţi, în funcţie de numãrul judecãtorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante. Art. 70^7. - Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintã modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe baza de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 50 lit. a)-e). Art. 70^8. - Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfãşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei. Art. 70^9. - Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiazã de o bursa lunarã egala cu salariul funcţiei de judecãtor stagiar, care se plãteşte din fondul de burse prevãzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au. Art. 70^10. - Pregãtirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazeazã pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecãtor sau procuror. Art. 70^11. - În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfasura stagii de practica în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrãri de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecata şi la activitatea de urmãrire penalã, pentru a cunoaşte în mod direct activitãţile pe care le desfãşoarã magistraţii şi personalul auxiliar. Art. 70^12. - În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioarã al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de cãtre directorul institutului. Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt: a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de şcolarizare. Art. 70^13. - La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care sa demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecãtor sau de procuror. Examenul va fi susţinut în fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se elibereazã un atestat. Art. 70^14. - Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de cãtre ministrul justiţiei. Judecãtorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevãzute la art. 58^1; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei. Dupã 6 luni de funcţionare efectivã, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul sa se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 61-65 sunt aplicabile. Art. 70^15. - Judecãtorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari. În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilitã conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate. Art. 70^16. - Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei." 30. Articolul 73 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 73. - Consiliul Suprem al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii: a) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Curţii Supreme de Justiţie; b) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a judecãtorilor Curţii Supreme de Justiţie; c) propune Preşedintelui României, la recomandarea ministrului justiţiei, numirea în funcţie a celorlalţi judecãtori şi procurori, cu excepţia celor stagiari; d) dispune, la propunerea ministrului justiţiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcţie a judecãtorilor, precum şi la încetarea funcţiei acestora; e) valideazã examenele de capacitate ale magistraţilor; f) îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina a judecãtorilor; g) da avize, la solicitarea ministrului justiţiei, cu privire la administrarea judecãtoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecãtoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesionalã sau la conduita magistraţilor. Pentru numirea în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, vor fi prezentate Preşedintelui României trei propuneri. Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfãşoarã lucrãrile în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Lucrãrile Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fãrã drept de vot, de ministrul justiţiei, cu excepţia cazului în care îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina, când este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Pregãtirea lucrãrilor necesare desfãşurãrii activitãţii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de cãtre direcţia din Ministerul Justiţiei care rãspunde de resursele umane. Lucrãrile de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizeazã de cãtre un compartiment de specialitate al acestei direcţii." 31. Dupã articolul 74 se introduce articolul 74^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 74^1. - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie stabilitã prin Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti." 32. Articolul 75 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 75. - Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecãtorii stagiari se bucura de stabilitate. Magistraţii nu pot fi cercetati, reţinuţi, arestaţi, perchezitionati sau trimişi în judecata fãrã avizul ministrului justiţiei. Ministerul de Interne are obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viata, integritatea corporalã sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţãri." 33. Articolul 76 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Magistraţii pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin, numai în urmãtoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare pentru limita de varsta sau incapacitate de munca, potrivit legii; c) transferarea într-o alta funcţie, în condiţiile legii; d) dacã impotriva magistratului s-a luat mãsura indepartarii din magistratura, fie ca sancţiune disciplinarã, fie pentru vãditã incapacitate profesionalã ori pentru boala psihicã; e) dacã magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevãzutã de legea penalã; f) dacã magistratul nu mai îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 50 lit. a)-e)." 34. Articolul 76 alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Când impotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penalã, acesta va fi suspendat de drept din funcţie pana la rãmânerea definitiva a hotãrârii. Ministrul justiţiei, prin ordin, va constata existenta suspendãrii de drept a magistratului. Despre aceasta mãsura magistratul va fi încunoştinţat de cãtre ministrul justiţiei." 35. Articolul 76 alineatul 4 va avea urmãtorul cuprins: "În cazurile prevãzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat înceteazã de drept pe data rãmânerii definitive a hotãrârii prin care s-a dispus îndepãrtarea din magistratura sau condamnarea." 36. Dupã articolul 79 se introduce articolul 79^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 79^1. - Ministrul justiţiei poate dispune detasarea judecãtorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecãtoreşti sau la alte autoritãţi publice. Durata detaşãrii este între 6 luni şi 3 ani. Detasarea poate fi prelungitã pentru o durata de pana la 3 ani, o singura data, cu respectarea condiţiilor prevãzute la alin. 1. Detasarea procurorilor se poate dispune de cãtre ministrul justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevãzute la alin. 1 şi 2. Pe perioada detaşãrii, judecãtorii şi procurorii îşi pãstreazã statutul de magistraţi şi beneficiazã de drepturile prevãzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi bãneşti prevãzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiazã în calitatea sa de magistrat, el îşi pãstreazã salariul şi celelalte drepturi bãneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine." 37. Articolul 80 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "În cazul în care un magistrat suferã de o boala psihicã, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi dupã examinarea de cãtre o comisie formatã din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului, sesizand de îndatã Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea înceteazã de drept, dacã în termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotãrãşte eliberarea din funcţie a magistratului sau prelungirea suspendãrii." 38. Articolul 80 alineatul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Impotriva hotãrârilor de îndepãrtare din magistratura, luate în cazurile prevãzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judeca la Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea prin care se soluţioneazã contestaţia este irevocabilã." 39. Articolul 81 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 81. - Magistraţii beneficiazã de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratura, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, pentru participare la şedinţe de judecata, de sporuri pentru vechime în munca, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri ştiinţifice, precum şi de alte drepturi reglementate prin lege." 40. Dupã articolul 81 se introduc articolele 81^1-81^11, cu urmãtorul cuprins: "Art. 81^1. - Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiazã în mod gratuit de asistenta medicalã, medicamente şi proteze. Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi a protezelor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. 81^2. - Magistraţii beneficiazã de asigurare realizatã din fonduri bugetare, pentru viata, sãnãtate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate. La eliberarea din funcţie, asigurarea prevãzutã la alin. 1 înceteazã. Art. 81^3. - Magistraţii beneficiazã de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucrãtoare, plãtit. Condiţiile de efectuare şi de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei. În perioada concediului de odihna, magistraţii beneficiazã, o singura data pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţara în care îşi petrec concediul de odihna. Art. 81^4. - Magistraţii beneficiazã, anual, de 12 cãlãtorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea feratã clasa I, auto, naval şi aerian. Condiţiile în care se acorda drepturile prevãzute la alin. 1 şi la art. 81^3 alin. 2, precum şi fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. 81^5. - Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiazã, la împlinirea vârstei prevãzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionãrii. Pentru fiecare an care depãşeşte vechimea în magistratura prevãzutã la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fãrã a se putea depãşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionãrii. Partea din pensia de serviciu care depãşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurãrilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat. Pensia suplimentarã se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã. Pensiile magistraţilor se actualizeazã în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate. De aceste drepturi beneficiazã şi magistraţii reincadrati dupã pensionare. Art. 81^6. - Magistraţii cu o vechime continua în magistratura de cel puţin 20 de ani beneficiazã, la pensionare sau la eliberarea din funcţie pentru motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 5 salarii de baza nete. Indemnizaţia prevãzutã la alin. 1 se acorda o singura data în decursul carierei de magistrat. Art. 81^7. - Magistraţii în varsta de pana la 35 de ani vor fi sprijiniti în construirea sau cumpãrarea unei locuinţe proprietate personalã în localitatea în care îşi are sediul instanta sau parchetul la care funcţioneazã, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobanda minima, în condiţiile legii. În condiţiile prevãzute de lege, se poate infiinta, prin hotãrâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistraţi şi celãlalt personal din sistemul justiţiei. Art. 81^8. - Magistraţilor care funcţioneazã la instanţe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de cãtre administraţia localã, pentru perioada în care lucreazã în acea localitate. Art. 81^9. - Se instituie ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care se conferã magistraţilor în activitate, pentru vechime în magistratura ca judecãtor sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevãzute de lege şi calificativul anual de "foarte bine". Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se acorda de cãtre Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 81^10. - Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se conferã astfel: - Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime în magistratura; - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime în magistratura; - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime în magistratura; - Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime în magistratura; - Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime în magistratura. În cazul întreruperii activitãţii în magistratura, timpul cat magistratul a desfãşurat alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratura pentru care se conferã ordinul sau medalia. Descrierea ordinului şi a medaliei este prevãzutã în lege specialã. Art. 81^11. - Magistraţii în activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiazã de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a şi I beneficiazã de reducerea impozitului pe venit cu 20% şi, respectiv, 25% . Magistraţii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiazã de o majorare cu 10%, 15% şi, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fãrã a se depãşi salariul de baza actualizat." 41. La articolul 83 se introduce un alineat, cu urmãtorul cuprins: "Magistratul poate sa opteze ca funcţia de baza, potrivit legii, sa fie într-o instituţie de învãţãmânt superior, având obligaţia sa respecte durata timpului de lucru şi celelalte îndatoriri prevãzute de lege pentru instanta de judecata sau parchet. În aceasta situaţie, programul de activitate al magistratului la instanta de judecata sau la parchet se stabileşte cu acordul conducatorului instanţei sau al parchetului." 42. Articolul 84 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 84. - Magistraţilor le este interzisã exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitãţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societãţi comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisã participarea la administrarea unor asemenea societãţi." 43. Articolul 85 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 85. - Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fãrã însã a participa la acţiuni politice." 44. Articolul 91 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 91. - Magistraţii sunt obligaţi sa efectueze, cel puţin o data la 5 ani, conform programãrii aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregãtire sau, dupã caz, de perfecţionare profesionalã la Institutul Naţional al Magistraturii, la instituţii de învãţãmânt superior din ţara sau din strãinãtate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, dupã caz, de parchetele de pe lângã curţile de apel. La fiecare curte de apel şi parchet de pe lângã aceasta va fi desemnat un magistrat care sa rãspundã de perfecţionarea profesionalã a magistraţilor." 45. Articolul 95 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului de baza cu pana la 15% pe o perioada de 1-3 luni; d) mutarea disciplinarã pentru o perioada de 1-3 luni la o instanta sau la un parchet, situate pe raza teritorialã a aceleiaşi curţi de apel, respectiv parchet de pe lângã aceasta; e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni; f) îndepãrtarea din magistratura." 46. Articolul 97 alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Cercetarea prealabilã se efectueazã de cãtre judecãtori, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecãtorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei." 47. Articolul 101 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 101. - Impotriva hotãrârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotãrârii. Contestaţia se depune la comisia disciplinarã care a pronunţat hotãrârea şi se judeca de Curtea Suprema de Justiţie, în complet format din 9 judecãtori. Hotãrârea prin care se soluţioneazã este irevocabilã." 48. Denumirea titlului VIII va fi: "Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu." 49. Articolul 104 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "La judecãtorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţioneazã personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu." 50. Articolul 105 alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Tribunalele şi parchetele de pe lângã acestea vor avea şi câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecãtoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localitãţile resedinta de judeţ, în care funcţioneazã curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângã acestea va deservi şi activitatea acestor curţi, respectiv a parchetelor de pe lângã acestea." 51. Articolul 107 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 107. - Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfãşurarea activitãţii instanţelor şi a parchetelor şi gospodãrirea localurilor." 52. Articolul 112 alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Personalul prevãzut în titlul de fata se numeşte de cãtre preşedintele curţii de apel ori, dupã caz, de cãtre procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel în a carei circumscripţie urmeazã sa funcţioneze, cu excepţia executorilor judecãtoreşti şi a contabililor-şefi. Înainte de numire va fi consultat preşedintele instanţei sau, dupã caz, prim-procurorul parchetului la care va funcţiona persoana în cauza. Executorii judecãtoreşti şi contabilii-şefi ai tribunalelor se numesc de cãtre ministrul justiţiei, iar contabilii-şefi ai parchetelor de pe lângã tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie." 53. La articolul 112, dupã alineatul 2 se introduce un alineat, cu urmãtorul cuprins: "Pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei." 54. Dupã articolul 112 se introduce articolul 112^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 112^1. - Personalul auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete beneficiazã de toate drepturile prevãzute de legislaţia aplicabilã salariaţilor din unitãţile bugetare, precum şi de drepturile prevãzute la art. 81^1 şi 81^3 din prezenta lege. Prevederile art. 116 sunt aplicabile." 55. Articolul 116 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 116. - Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectueazã, de regula, în cea mai mare parte în perioada vacantei judecãtoreşti." 56. Articolul 122 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 122. - Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratura şi pentru examenul de capacitate sunt remuneraţi prin plata cu ora, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti." 57. Articolul 123 se abroga. 58. Dupã articolul 129 se introduce articolul 129^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 129^1. - Judecãtorilor în funcţie, care nu au fost propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiţi de Preşedintele României, la expirarea termenului prevãzut la art. 129 alin. 2, le înceteazã calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 30 de zile de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 65^1 sunt aplicabile în mod corespunzãtor." 59. Anexa nr. 1 se modifica astfel: - la judeţul Arges, dupã Judecãtoria Costesti se scrie: Judecãtoria Topoloveni, localitatea de resedinta Topoloveni; - la judeţul Bacau, în locul Judecãtoriei Parincea din localitatea Parincea se scrie: Judecãtoria Podu Turcului, localitatea de resedinta Podu Turcului; - la judeţul Bihor, dupã Judecãtoria Alesd se scrie: Judecãtoria Salonta, localitatea de resedinta Salonta; - la judeţul Galaţi, în locul Judecãtoriei Beresti, localitatea de resedinta Beresti, se scrie: Judecãtoria Liesti, localitatea de resedinta Liesti; - dupã judeţul Iaşi se scrie judeţul Ilfov, cu Judecãtoria Buftea, localitatea de resedinta Buftea, şi Judecãtoria Ilfov, localitatea de resedinta municipiul Bucureşti; - la judeţul Maramures, dupã Judecãtoria Dragomiresti se scrie: Judecãtoria Somcuta Mare, localitatea de resedinta Somcuta Mare. 60. Anexa nr. 2 se modifica astfel: - la poziţia VII Curtea de Apel Bucureşti, la coloana a doua, dupã Ialomita, se va scrie Ilfov. ART. 2 În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va face propuneri Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea în toate funcţiile de conducere de la judecãtorii, tribunale şi curţi de apel. Mandatul de 4 ani prevãzut la <>art. 67 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, va începe de la data promovarilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii în condiţiile alin. 1. ART. 3 Expresiile: Parchet General şi procuror general, folosite în <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, precum şi în restul legislaţiei, pana la intrarea în vigoare a prezentei legi, se înlocuiesc cu expresiile: Parchet de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi, respectiv, procuror general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Expresia: prim-procuror al parchetului de pe lângã curtea de apel se înlocuieşte ce cea de: procuror general al parchetului de pe lângã curtea de apel. Noţiunea avansare, folositã în <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, se înlocuieşte cu cea de promovare. ART. 4 Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României. Termenul de 30 de zile prevãzut la <>art. 129^1 din Legea nr. 92/1992 curge de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pentru cazurile în care hotãrârea Consiliului Superior al Magistraturii a rãmas irevocabilã înainte de aceasta data. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va stabili structura şi organizarea tuturor parchetelor. Pana la expirarea acestui termen, parchetele vor funcţiona în structura şi organizarea existente. ART. 5 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , <>Hotãrârea Guvernului României nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Magistraţilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare. ART. 6 <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 1 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ANDREI IOAN CHILIMAN
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
