Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege. ARTICOL UNIC România adera la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice, adoptatã la Bonn la 23 iunie 1979. Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 29 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE SENATULUI CRISTIAN DUMITRESCU Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 8 decembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ANDREI IOAN CHILIMAN CONVENŢIEprivind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice*)-------------- *) Traducere. Pãrţile contractante, recunoscând ca animalele sãlbatice, în nenumaratele lor forme, sunt o componenta de neinlocuit a sistemului natural al pãmântului care trebuie conservat pentru binele umanitãţii, constiente ca fiecare generaţie de oameni deţine resursele pãmântului pentru generatiile viitoare şi are obligaţia de a asigura ca aceasta moştenire sa fie conservatã, iar utilizarea ei, atunci când este cazul, sa se facã în mod raţional, constiente de valoarea din ce în ce mai mare a animalelor sãlbatice din punctul de vedere al mediului înconjurãtor, ecologic, genetic, ştiinţific, estetic, recreational, cultural, educaţional, social şi economic, preocupate, mai ales, de acele specii de animale sãlbatice care migreaza în interiorul sau în afarã graniţelor de sub jurisdicţia nationala, recunoscând ca statele sunt şi trebuie sa fie protectorii speciilor migratoare de animale sãlbatice care trãiesc în interiorul graniţelor lor jurisdicţionale sau trec dincolo de acestea, convinse ca gestionarea şi conservarea efectivã a speciilor migratoare de animale sãlbatice necesita acţiunea concertata a tuturor statelor în interiorul graniţelor de sub jurisdicţia lor nationala, unde astfel de specii îşi petrec orice parte a ciclului lor de viata, invocand Recomandarea nr. 32 din Planul de acţiune adoptat de Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului Uman (Stockholm, 1972), primitã cu satisfactie la a 27-a (douãzeci şi şaptea) sesiune a Adunãrii Generale a Naţiunilor Unite, au convenit, dupã cum urmeazã: ART. 1 Interpretare 1. Pentru scopul prezentei convenţii: a) specii migratoare înseamnã intreaga populaţie sau orice parte separatã geografic a populaţiei oricãrei specii sau oricãrui taxon inferior de animale sãlbatice, o parte semnificativã ai carei indivizi traverseaza ciclic şi previzibil una sau mai multe granite de sub jurisdicţii naţionale; b) starea de conservare a unei specii migratoare înseamnã ansamblul influentelor care acţioneazã asupra speciei migratoare şi care poate afecta distribuţia şi abundenta acesteia pe termen lung; c) starea de conservare va fi consideratã favorabilã atunci când: (1) datele privind dinamica populaţiei arata ca specia migratoare se menţine pe termen lung ca o componenta viabila a ecosistemului din care face parte; (2) aria de migrare a speciei migratoare nu este în reducere şi nici nu exista riscul de reducere pe termen lung; (3) exista şi va exista în viitorul previzibil un habitat suficient pentru menţinerea populatiilor speciilor migratoare pe termen lung; şi (4) distribuţia şi abundenta speciei migratoare se apropie de gradul de acoperire şi de nivelurile istorice, dacã exista ecosisteme potenţial favorabile şi în mãsura în care corespund unei gestionari intelepte a vieţii sãlbatice; d) starea de conservare va fi consideratã nefavorabila, dacã oricare dintre condiţiile enunţate la lit. c) a acestui alineat nu este întrunitã; e) periclitat, în raport cu o anumitã specie migratoare, înseamnã ca specia migratoare este în pericol de dispariţie în toatã aria sa de migrare sau într-o parte importanta a acesteia; f) arie de migrare înseamnã toate zonele terestre şi acvatice pe care le populeaza o specie migratoare, în care stationeaza temporar, pe care le traverseaza sau le survoleaza în orice moment al rutei normale de migratie a acesteia; g) habitat înseamnã orice zona din interiorul ariei de migrare a speciei migratoare, care are condiţii de viata potrivite pentru acea specie; h) statele ariei de migrare, în raport cu o anumitã specie migratoare, înseamnã orice stat (şi, dupã caz, orice alta parte la care se referã lit. k) a acestui alineat), care îşi exercita jurisdicţia asupra oricãrei pãrţi din aria de migrare a acelei specii migratoare, sau un stat ale cãrui nave sub pavilion naţional sunt angajate în capturarea acelei specii migratoare în afarã limitelor de sub jurisdicţia nationala; i) capturare înseamnã prindere, vanare, pescuit, capturare, hartuire, omorare intenţionatã sau tentativa de angajare în orice asemenea acţiune; j) acord înseamnã o înţelegere internationala cu privire la conservarea uneia sau mai multor specii migratoare, asa cum prevãd art. IV şi V ale prezentei convenţii; k) parte înseamnã un stat sau orice organizaţie de integrare economicã regionala constituitã din state suverane, care este competenta sa negocieze, sa încheie şi sa aplice acorduri internaţionale în problemele reglementate de prezenta convenţie, pentru care aceasta este în vigoare. 2. În problemele care ţin de competenta lor, organizaţiile de integrare economicã regionala care sunt pãrţi la aceasta convenţie vor exercita, în nume propriu, drepturile şi vor îndeplini responsabilitãţile pe care prezenta convenţie le atribuie statelor lor membre. În astfel de cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu sunt îndreptãţite sa exercite individual asemenea drepturi. 3. Acolo unde prezenta convenţie dispune luarea unei hotãrâri fie prin majoritatea de doua treimi, fie prin unanimitatea pãrţilor prezente şi votante, aceasta va insemna pãrţile prezente şi care voteazã printr-un vot afirmativ sau negativ. Pãrţile care se abtin de la vot nu vor fi socotite printre pãrţile prezente şi votante în stabilirea majoritãţii. ART. 2 Principii fundamentale 1. Pãrţile recunosc importanta speciilor migratoare care pot fi conservate şi a statelor ariei de migrare care vor cãdea de acord sa acţioneze în acest scop, oricând este posibil şi oportun, acordand o atentie deosebita speciilor migratoare a cãror stare de conservare este nefavorabila şi luând, individual sau prin cooperare, mãsurile adecvate şi necesare pentru conservarea unor asemenea specii şi a habitatului lor. 2. Pãrţile recunosc necesitatea luãrii de mãsuri pentru a se evita periclitarea oricãrei specii migratoare. 3. În mod deosebit, pãrţile: a) ar trebui sa promoveze, sa coopereze şi sa sprijine cercetãrile cu privire la speciile migratoare; b) ar trebui sa se straduiasca sa asigure protecţia imediata pentru speciile migratoare incluse în anexa nr. I; c) ar trebui sa se straduiasca sa încheie acorduri care sa reglementeze conservarea şi gestionarea speciilor migratoare incluse în anexa nr. II. ART. 3 Speciile migratoare periclitate: anexa nr. I 1. Anexa nr. I va cuprinde lista speciilor migratoare care sunt periclitate. 2. O specie migratoare poate fi înscrisã în anexa nr. I cu condiţia ca informaţii certe, cuprinzând cele mai corecte date ştiinţifice disponibile, sa arate ca specia este periclitata. 3. O specie migratoare poate fi scoasa din anexa nr. I, dacã conferinţa pãrţilor stabileşte ca: a) informaţiile certe, cuprinzând cele mai corecte date ştiinţifice disponibile, arata ca specia nu mai este periclitata; b) nu exista riscul ca specia sa redevina periclitata datoritã pierderii protecţiei prin scoaterea ei din anexa nr. I. 4. Pãrţile care sunt state ale ariei de migrare a unei specii înregistrate în anexa nr. I se vor strãdui: a) sa conserve şi, unde este posibil şi oportun, sa refacã acele habitate ale speciei care sunt importante pentru eliminarea pericolului de dispariţie a speciei; b) sa previnã, sa elimine, sa atenueze sau sa minimalizeze, dupã caz, efectele negative ale activitãţilor sau obstacolelor care stanjenesc sau impiedica în mod serios migratia speciilor; c) în mãsura în care este posibil şi oportun, sa previnã, sa reducã sau sa controleze factorii care pericliteazã ori pot periclita în continuare speciile, incluzând controlul strict asupra introducerii de specii exotice sau controlul ori eliminarea speciilor exotice deja introduse. 5. Pãrţile care sunt state ale ariei de migrare a unei specii migratoare cuprinse în anexa nr. I vor interzice capturarea animalelor ce aparţin unei asemenea specii. Excepţii la aceasta interdicţie pot fi fãcute, numai dacã: a) capturarea se face în scopuri ştiinţifice; b) capturarea se face în scopul creşterii capacitãţii de înmulţire sau de supravietuire a speciilor afectate; c) capturarea se face în scopul ameliorãrii nevoilor celor care utilizeazã o asemenea specie ca mijloc tradiţional de subzistenta; sau d) circumstanţe extraordinare o cer, cu condiţia ca asemenea excepţii sa fie precise în conţinut şi limitate în spaţiu şi timp. O asemenea capturare nu trebuie sa opereze în dezavantajul speciilor. 6. Conferinţa pãrţilor poate recomanda pãrţilor, care sunt state ale ariei de migrare a unei specii migratoare cuprinse în anexa nr. I, sa ia mãsuri suplimentare în beneficiul speciei. 7. Pãrţile vor informa secretariatul, cat mai curând posibil, asupra oricãrei excepţii fãcute în conformitate cu alin. 5 al acestui articol. ART. 4 Specii migratoare ce urmeazã sa facã subiectul acordurilor: anexa nr. II 1. Anexa nr. II va cuprinde lista speciilor migratoare care au o stare de conservare nefavorabila şi care necesita înţelegeri internaţionale pentru conservarea şi gestionarea lor, precum şi pe acelea care au o stare de conservare care ar putea beneficia semnificativ dintr-o cooperare internationala ce ar putea fi realizatã printr-un acord internaţional. 2. Dacã circumstanţele o justifica, o specie migratoare poate fi înregistratã atât în anexa nr. I, cat şi în anexa nr. II. 3. Pãrţile care sunt state ale ariei de migrare a speciilor migratoare înscrise în anexa nr. II se vor strãdui sa încheie acorduri acolo unde acestea ar putea fi în beneficiul speciilor şi ar da prioritate acelor specii care au o stare nefavorabila de conservare. 4. Pãrţile sunt încurajate sa acţioneze în vederea încheierii de acorduri pentru orice populaţie sau orice parte a populaţiei, separatã geografic, a oricãrei specii sau a oricãrui taxon inferior de animale sãlbatice, ai cãror indivizi traverseaza periodic una sau mai multe granite jurisdicţionale naţionale. 5. Secretariatul va primi câte o copie de pe fiecare acord încheiat, în conformitate cu prevederile acestui articol. ART. 5 Linii directoare pentru acorduri 1. Obiectul fiecãrui acord va fi sa refacã starea favorabilã de conservare a speciei migratoare respective sau sa o menţinã într-o asemenea stare. Fiecare acord ar trebui sa reglementeze acele aspecte ale conservãrii şi gestionãrii speciilor migratoare vizate, care servesc atingerea acestui obiectiv. 2. Fiecare acord ar trebui sa acopere intreaga arie de migrare a speciei migratoare vizate şi sa fie deschis participãrii tuturor statelor din aria de migrare a acestei specii, atât celor care sunt pãrţi la prezenta convenţie, cat şi celor care nu sunt pãrţi. 3. Un acord ar trebui, oriunde este posibil, sa se ocupe mai mult decât de o singura specie migratoare. 4. Fiecare acord trebuie: a) sa identifice speciile migratoare de care se ocupa; b) sa descrie aria şi ruta de migrare a speciilor migratoare; c) sa dispunã, pentru fiecare parte, desemnarea autoritãţii sale naţionale abilitate cu punerea în aplicare a acordului; d) sa stabileascã, dacã este necesar, mecanismul adecvat de asistenta pentru realizarea scopului acordului, pentru supravegherea eficientei acestuia şi pentru pregãtirea rapoartelor pentru Conferinţa pãrţilor; e) sa prevadã procedurile pentru aplanarea diferendelor dintre pãrţile la acord; şi f) sa interzicã la minimum, în privinta speciilor migratoare din ordinul Cetacee, orice capturare care nu este permisã pentru acea specie migratoare, conform oricãrui alt acord multilateral, şi sa prevadã posibilitatea aderãrii la acord a statelor care nu sunt state ale ariei de migrare a respectivei specii migratoare. 5. Dupã caz şi posibilitãţi, fiecare acord ar trebui sa prevadã, dar sa nu se limiteze la: a) analiza periodicã a stãrii de conservare a speciilor migratoare vizate şi identificarea factorilor care pot fi nocivi pentru aceasta stare; b) coordonarea planurilor de conservare şi gestionare; c) cercetarea ecologiei şi dinamicii populaţiei speciei migratoare vizate, cu referire specialã la migratie; d) schimbul de informaţii asupra speciilor migratoare vizate, o atentie specialã fiind acordatã schimbului de rezultate ştiinţifice şi datelor statistice relevante; e) conservarea şi, acolo unde se cere şi este posibil, refacerea habitatelor cu importanta în menţinerea stãrii de conservare favorabile şi protecţia unor asemenea habitate fata de factorii perturbatori, incluzând controlul strict al introducerii de specii exotice sau controlul asupra speciilor exotice deja introduse şi care sunt dãunãtoare speciilor migratoare; f) menţinerea unei reţele de habitate potrivite, dispuse corespunzãtor în relatie cu rutele de migratie; g) asigurarea, unde este necesar, de noi habitate favorabile pentru specia migratoare sau reintroducerea de specii migratoare în habitatele favorabile; h) eliminarea, în cea mai mare mãsura posibila, sau atenuarea activitãţilor şi a obstacolelor care stanjenesc sau impiedica migratia; i) prevenirea, reducerea sau controlul evacuarii în habitatul speciei migratoare a unor substanţe nocive pentru aceasta; j) mãsuri bazate pe principii ecologice pentru controlul şi gestionarea capturãrii speciilor migratoare; k) proceduri pentru coordonarea acţiunii de anihilare a capturarilor ilegale; l) schimbul de informaţii cu privire la amenintarile reale asupra speciilor migratoare; m) proceduri de urgenta prin care acţiunea de conservare ar putea fi intarita considerabil şi rapid, atunci când starea de conservare a speciei migratoare este serios afectatã; şi n) constientizarea publicului asupra conţinutului şi scopurilor acordului. ART. 6 Statele ariei de migrare 1. O lista a statelor ariei de migrare a speciilor migratoare înregistrate în anexele nr. I şi II va fi ţinuta la zi de cãtre Secretariat, care va folosi informaţiile primite de la pãrţi. 2. Pãrţile vor informa Secretariatul cu privire la speciile migratoare înregistrate în anexa nr. I sau în anexa nr. II, fata de care ele se considera a fi state ale ariei de migrare, incluzând furnizarea de informaţii asupra navelor lor sub pavilion naţional, angajate în capturarea speciei migratoare vizate în afarã limitelor de sub jurisdicţia nationala, şi, unde este posibil, planuri de viitor cu privire la o asemenea capturare. 3. Pãrţile care sunt state ale ariei de migrare pentru speciile migratoare înregistrate în anexele nr. I şi II vor informa Conferinţa pãrţilor, prin intermediul Secretariatului, cu cel puţin 6 luni înaintea fiecãrei reuniuni ordinare a Conferintei pãrţilor, asupra mãsurilor pe care le iau în aplicarea prevederilor prezentei convenţii pentru aceste specii. ART. 7 Conferinţa pãrţilor 1. Conferinţa pãrţilor va fi organul de decizie al prezentei convenţii. 2. Secretariatul va convoca o reuniune a Conferintei pãrţilor la nu mai târziu de 2 ani dupã intrarea în vigoare a prezentei convenţii. 3. Dupã aceea, Secretariatul va convoca reuniunile ordinare ale Conferintei pãrţilor la intervale de maximum 3 ani, în afarã de cazul când Conferinţa pãrţilor decide altfel, şi reuniuni extraordinare, de fiecare data la solicitarea scrisã a cel puţin o treime din numãrul pãrţilor. 4. Conferinţa pãrţilor va stabili şi va tine sub control reglementãrile financiare ale prezentei convenţii. Conferinţa pãrţilor va adopta, la fiecare dintre reuniunile sale ordinare, bugetul pentru perioada financiarã urmãtoare. Fiecare parte va contribui la acest buget, conform unui barem asupra cãruia se va conveni de cãtre Conferinţa pãrţilor. Reglementãrile financiare, incluzând prevederile asupra bugetului şi baremului de contribuţii, precum şi modificãrile acestuia vor fi adoptate prin votul unanim al pãrţilor prezente şi votante. 5. La fiecare dintre reuniunile sale, Conferinţa pãrţilor va analiza aplicarea prezentei convenţii şi va putea, în special: a) sa analizeze şi sa evalueze starea de conservare a speciilor migratoare; b) sa analizeze progresele fãcute în direcţia conservãrii speciilor migratoare, în special a acelora înscrise în anexele nr. I şi II; c) sa elaboreze acele prevederi şi sa asigure acele îndrumãri necesare împuternicirii Consiliului ştiinţific şi Secretariatului pentru a-şi îndeplini sarcinile; d) sa primeascã şi sa examineze orice rapoarte prezentate de Consiliul Ştiinţific, de Secretariat, de orice parte sau de orice organ permanent stabilit conform unui acord; e) sa facã recomandãri pãrţilor pentru îmbunãtãţirea stãrii de conservare a speciilor migratoare şi sa analizeze progresele fãcute prin aplicarea acordurilor; f) în cazurile în care nu a fost încheiat un acord, sa facã recomandãri privind convocarea reuniunilor pãrţilor care sunt state ale ariei de migrare a speciei migratoare sau a unui grup de specii migratoare, pentru a discuta mãsurile destinate îmbunãtãţirii stãrii de conservare a speciilor; g) sa facã recomandãri pãrţilor pentru îmbunãtãţirea eficientei prezentei convenţii; şi h) sa decidã asupra oricãrei mãsuri suplimentare ce trebuie luatã pentru realizarea obiectivelor prezentei convenţii. 6. Fiecare reuniune a Conferintei pãrţilor va stabili data şi locul desfãşurãrii reuniunii viitoare. 7. Orice reuniune a Conferintei pãrţilor va stabili şi adopta regulile de procedura pentru acea reuniune. Pentru luarea deciziilor la o reuniune a Conferintei pãrţilor este necesarã o majoritate de doua treimi din numãrul pãrţilor prezente şi votante, cu excepţia cazurilor când nu este prevãzut altfel de prezenta convenţie. 8. Organizaţia Naţiunilor Unite, agenţiile sale specializate, Agenţia Internationala pentru Energia Atomica, precum şi orice stat care nu este parte la prezenta convenţie şi, pentru fiecare acord, organele desemnate de pãrţile la acel acord pot fi reprezentate de observatori la reuniunile Conferintei pãrţilor. 9. Orice agenţie sau organ tehnic calificat în protecţia, conservarea şi gestionarea speciilor migratoare, din categoriile de mai jos, care a informat Secretariatul asupra dorintei sale de a fi reprezentat la reuniunile Conferintei pãrţilor prin observatori, va fi admis cu condiţia ca cel puţin o treime din numãrul pãrţilor prezente sa nu se opunã: a) agenţii sau organisme internaţionale, guvernamentale sau neguvernamentale, şi agenţii sau organisme guvernamentale naţionale; b) agenţii sau organisme naţionale neguvernamentale care au fost aprobate în acest scop de statul în care se afla. O data admişi, aceşti observatori vor avea dreptul de participare, dar nu şi de vot. ART. 8 Consiliul ştiinţific 1. La prima sa reuniune, Conferinţa pãrţilor va infiinta un consiliu ştiinţific care va asigura consultanţa asupra problemelor ştiinţifice. 2. Orice parte poate desemna un expert calificat ca membru al Consiliului ştiinţific. În plus, Consiliul ştiinţific va cuprinde, ca membri, experţi calificaţi, selectaţi şi desemnaţi de Conferinţa pãrţilor; numãrul acestor experţi, criteriile pentru selecţia lor şi condiţiile desemnãrii lor vor fi stabilite de Conferinţa pãrţilor. 3. Consiliul ştiinţific se va intalni, la cererea Secretariatului, dupã cum va cere Conferinţa pãrţilor. 4. Supus aprobãrii Conferintei pãrţilor, Consiliul ştiinţific îşi va stabili propriul regulament de procedura. 5. Conferinţa pãrţilor va stabili funcţiile Consiliului ştiinţific, dintre care: a) asigurarea de consultanţa ştiinţificã Conferintei pãrţilor, secretariatului şi, dacã Conferinţa pãrţilor aproba, oricãrui organism stabilit de prezenta convenţie sau de un acord, precum şi oricãrei alte pãrţi; b) recomandarea şi coordonarea cercetãrii asupra speciilor migratoare, evaluarea rezultatelor acestor cercetãri pentru a constata starea de conservare a speciilor migratoare şi raportarea cãtre Conferinţa pãrţilor asupra acestei stãri şi a mãsurilor pentru ameliorarea ei; c) elaborarea de recomandãri cãtre Conferinţa pãrţilor în privinta speciilor migratoare ce trebuie incluse în anexele nr. I şi II, indicandu-se şi aria de migrare a acestor specii migratoare; d) elaborarea de recomandãri cãtre Conferinţa pãrţilor în privinta mãsurilor specifice de conservare şi gestionare ce trebuie incluse în acordurile asupra speciilor migratoare; e) recomandarea soluţiilor la problemele referitoare la aspectele ştiinţifice ale aplicãrii prezentei convenţii, în special cu privire la habitatele speciilor migratoare, facuta Conferintei pãrţilor. ART. 9 Secretariatul 1. Pentru scopurile prezentei convenţii va fi înfiinţat un secretariat. 2. Pana la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Secretariatul este asigurat de directorul executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurãtor. În mãsura în care apreciazã ca este necesar, el poate fi asistat, în modul pe care îl considera corespunzãtor, de agenţii sau de organisme adecvate, interguvernamentale sau neguvernamentale, internaţionale sau naţionale, calificate tehnic în protecţia, conservarea şi gestionarea animalelor sãlbatice migratoare. 3. Dacã Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurãtor nu mai poate asigura Secretariatul, Conferinţa pãrţilor va conveni mãsuri alternative pentru funcţionarea acestuia. 4. Funcţiile Secretariatului vor fi: a) sa pregãteascã şi sa notifice reuniunile: (i) Conferintei pãrţilor; şi (ii) Consiliului ştiinţific; b) sa menţinã şi sa promoveze legãturi cu pãrţile şi între acestea, cu organismele permanente stabilite prin acorduri, cu alte organizaţii internaţionale interesate de speciile migratoare; c) sa obţinã, de la orice sursa adecvatã, rapoarte şi alte informaţii care promoveazã obiectivele şi aplicarea prezentei convenţii şi sa stabileascã difuzarea adecvatã a unor asemenea informaţii; d) sa atragã atenţia Conferintei pãrţilor asupra oricãrei probleme care se referã la obiectivele prezentei convenţii; e) sa pregãteascã pentru Conferinţa pãrţilor rapoarte asupra activitãţii secretariatului şi asupra aplicãrii prezentei convenţii; f) sa ţinã şi sa publice o lista a statelor ariei de migrare a tuturor speciilor migratoare incluse în anexele nr. I şi II; g) sa promoveze încheierea acordurilor, sub directa îndrumare a Conferintei pãrţilor; h) sa ţinã şi sa punã la dispoziţia pãrţilor o lista a acordurilor şi, dupã Conferinţa pãrţilor o solicita, sa furnizeze orice informaţii asupra acestor acorduri; i) sa ţinã şi sa publice o lista a recomandãrilor fãcute de Conferinţa pãrţilor, în conformitate cu prevederile art. VII alin. 5 lit. e), f) şi g), sau a deciziilor luate în conformitate cu prevederile lit. h) a acestui alineat; j) sa furnizeze publicului informaţii referitoare la prezenta convenţie şi la obiectivele sale; k) sa îndeplineascã orice alta funcţie încredinţatã de prezenta convenţie sau de Conferinţa pãrţilor. ART. 10 Amendarea convenţiei 1. Prezenta convenţie poate fi amendata la orice reuniune ordinarã sau extraordinarã a Conferintei pãrţilor. 2. Propunerile de amendare pot fi fãcute de orice parte. 3. Textul oricãrui amendament propus şi motivarea sa vor fi comunicate Secretariatului cu cel puţin 150 de zile înaintea reuniunii, textul fiind comunicat cu promptitudine de cãtre Secretariat tuturor pãrţilor. Orice comentarii ale pãrţilor asupra textului vor fi comunicate Secretariatului cu cel puţin 60 de zile înaintea începerii reuniunii. Imediat dupã ultima zi stabilitã pentru transmiterea comentariilor, Secretariatul va comunica pãrţilor toate comentariile transmise pana în acea zi. 4. Amendamentele vor fi adoptate cu o majoritate de doua treimi din numãrul pãrţilor prezente şi votante. 5. Un amendament la anexe va intra în vigoare pentru toate pãrţile dupã 90 de zile de la reuniunea Conferintei pãrţilor la care a fost adoptat, cu excepţia acelor pãrţi care fac o rezerva în conformitate cu alin. (6) al acestui articol. 6. În cursul perioadei de 90 de zile, prevãzutã la alin. 5 al acestui articol, orice parte poate face, printr-o notificare scrisã la depozitar, o rezerva referitoare la amendament. Rezerva la un amendament poate fi retrasã printr-o notificare scrisã adresatã depozitarului şi, în consecinta, amendamentul va intra în vigoare pentru acea parte dupã 90 de zile de la retragerea rezervei. ART. 11 Amendarea anexelor 1. Anexele nr. I şi II pot fi amendate la orice reuniune ordinarã sau extraordinarã a Conferintei pãrţilor. 2. Propunerile de amendare pot fi fãcute de cãtre oricare parte. 3. Textul oricãrui amendament propus, fundamentat pe cele mai corecte date ştiinţifice disponibile şi însoţit de expunerea de motive, va fi transmis Secretariatului, cu cel puţin 150 de zile înaintea reuniunii, iar Secretariatul îl va trimite neîntârziat tuturor pãrţilor. Orice comentarii ale pãrţilor asupra textului vor fi transmise Secretariatului cu nu mai puţin de 60 de zile înainte de deschiderea reuniunii. Imediat dupã ultima zi stabilitã pentru trimiterea comentariilor, Secretariatul va transmite pãrţilor toate comentariile primite pana în aceasta zi. 4. Amendamentele vor fi adoptate cu o majoritate de doua treimi din numãrul pãrţilor prezente şi votante. 5. Un amendament la anexe va intra în vigoare pentru toate pãrţile, cu excepţia acelor pãrţi care au fãcut o rezerva, în conformitate cu alin. 6 al acestui articol, la 90 de zile dupã reuniunea Conferintei pãrţilor la care acel amendament a fost adoptat. 6. În cursul celor 90 de zile prevãzute la alin. 5 al acestui articol, orice parte poate face o rezerva la amendament prin notificare scrisã adresatã depozitarului. Rezerva la un amendament poate fi retrasã prin notificare scrisã adresatã depozitarului şi, ca urmare, amendamentul va intra în vigoare pentru acea parte la 90 de zile dupã ce rezerva este retrasã. ART. 12 Efecte asupra convenţiilor internaţionale şi altor reglementãri 1. Nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu va aduce atingere codificarii şi dezvoltãrii dreptului marii de cãtre Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Dreptului Marii, convocatã în conformitate cu Rezoluţia 2.750 C (XXV) a Adunãrii Generale a Naţiunilor Unite, nici revendicarilor şi poziţiilor juridice, prezente şi viitoare, ale oricãrui stat privind dreptul marii, precum şi natura şi întinderea jurisdicţiei statului de coasta şi a statului de pavilion. 2. Dispoziţiile prezentei convenţii nu vor afecta în nici un fel drepturile sau obligaţiile vreunei pãrţi decurgând din orice tratat, convenţie sau acord, existente. 3. Dispoziţiile prezentei convenţii nu vor afecta în nici un fel dreptul pãrţilor de a adopta reglementãri interne mai stricte referitoare la conservarea speciilor migratoare cuprinse în anexele nr. I şi II sau reglementãri interne referitoare la conservarea speciilor care nu sunt cuprinse în anexele nr. I şi II. ART. 13 Aplanarea diferendelor 1. Orice diferend care poate aparea între doua sau mai multe pãrţi în legatura cu interpretarea sau cu aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii va fi supus negocierii între pãrţile implicate în diferend. 2. Dacã diferendul nu poate fi aplanat în conformitate cu alin. 1 al acestui articol, pãrţile, de comun acord, pot supune diferendul arbitrajului, în special celui al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, iar pãrţile care au supus diferendul sunt obligate prin decizie de arbitraj. ART. 14 Rezerve 1. Dispoziţiile prezentei convenţii nu pot fi supuse rezervelor generale. Rezervele specifice pot fi admise în conformitate cu prevederile acestui articol şi ale art. XI. 2. Orice stat sau orice organizaţie de integrare economicã regionala poate, la depunerea instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa înscrie o rezerva specifica cu privire la prezenta oricãrei specii migratoare fie în anexa nr. I sau în anexa nr. II, fie în ambele şi, prin urmare, nu va fi considerat parte în privinta subiectului acelei rezerve, pana în a 90-a zi dupã ce depozitarul a transmis pãrţilor notificarea ca aceasta rezerva a fost retrasã. ART. 15 Semnarea Prezenta convenţie va fi deschisã spre semnare la Bonn, pentru toate statele şi organizaţiile de integrare economicã regionala, pana la data de 22 iunie 1980. ART. 16 Ratificare, acceptare, aprobare Prezenta convenţie va fi supusã ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la Guvernul Republicii Federale Germania, care va fi depozitarul. ART. 17 Aderarea Dupã data de 22 iunie 1980, prezenta convenţie va fi deschisã pentru aderare tuturor statelor şi organizaţiilor de integrare economicã regionala care nu au semnat-o. Instrumentele de aderare vor fi depuse la depozitar. ART. 18 Intrarea în vigoare 1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni de la data depunerii celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare la depozitar. 2. Pentru fiecare stat sau organizaţie de integrare economicã regionala care ratifica, accepta sau aproba prezenta convenţie ori adera la aceasta dupã depunerea celui de-al cincisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni dupã depunerea de cãtre un astfel de stat sau astfel de organizaţie a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare. ART. 19 Denunţarea Orice parte poate denunta oricând prezenta convenţie prin notificare scrisã adresatã depozitarului. Denunţarea va fi efectivã dupã 12 luni de la primirea notificãrii de cãtre depozitar. ART. 20 Depozitarul 1. Textul original al prezentei convenţii, în limbile engleza, franceza, germanã, rusa şi spaniola, fiecare dintre aceste versiuni fiind egal autenticã, va fi depus la depozitar. Depozitarul va transmite copii certificate de pe fiecare versiune tuturor statelor şi organizaţiilor de integrare economicã regionala, care au semnat convenţia sau au depus instrumentele de aderare la aceasta. 2. Depozitarul, dupã consultarea guvernelor interesate, va pregati versiunile oficiale ale textului prezentei convenţii, în limbile arabã şi chineza. 3. Depozitarul va informa toate statele şi organizaţiile de integrare economicã regionala care au semnat şi au aderat, precum şi Secretariatul, în legatura cu semnarea, depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, cu intrarea în vigoare a prezentei convenţii, cu amendamentele la aceasta, cu rezervele specifice şi cu notificãrile de denunţare. (4) Imediat dupã ce prezenta convenţie va intra în vigoare, o copie certificatã de pe aceasta va fi transmisã de cãtre depozitar Secretariatului Naţiunilor Unite, pentru înregistrare şi publicare, în conformitate cu art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite. Pentru conformitate, subsemnaţii, fiind deplin împuterniciţi în acest scop, am semnat prezenta convenţie. Întocmitã la Bonn la 23 iunie 1979. ANEXELE Nr. I ŞI IIla Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice (CMS)(cum au fost amendate de Conferinţa pãrţilor din anii 1985, 1988, 1991 şi 1994) În vigoare de la 9 septembrie 1994 ANEXA 1 INTERPRETARE 1. Speciile migratoare incluse în aceasta anexa sunt indicate astfel: a) prin numele speciei sau al subspeciei; sau b) ca aparţinând în totalitate speciilor migratoare incluse într-un taxon superior sau într-o subdiviziune a acestuia. 2. Alte referinte la taxonii superiori speciei sunt doar în scopul informãrii sau al clasificarii. 3. Abrevierea s.l. este folositã pentru a arata ca denumirea ştiinţificã este utilizata în înţelesul ei larg. 4. Un asterisc (*) pus în fata numelui unei specii indica faptul ca specia sau o populaţie separatã a acestei specii ori un taxon superior care cuprinde aceasta specie este cuprins în anexa nr. II.
MAMMALIA
CHIROPTERA
Molossidae Tadarida brasiliensis
PRIMATES
Pongidae Gorilla gorilla beringei
CETACEE
Balaenopteridae Balaenoptera musculus
Megaptera novaeangliae
Balaenidae Balaena mysticetus
Eubalaena glacialis*1)
Eubalaena australis
*1) Înregistratã în trecut ca Eubalaena glacialis (s.l.).
CARNIVORA
Felidae Panthera uncia
PINNIPEDIA
Phocidae Monachus monachus*
PERISSODACTYLA
Equidae Equus grevyi
ARTIODACTYLA
Camelidae Vicugna vicugna* (cu excepţia populatiilor peruviene)*1)
Cervidae Cervus elaphus barbarus
Bovidae Bos sauveli
Bos grunniens
Addax nasomaculatus
Gazella cuvieri
Gazella dama
Gazella dorcas (numai populatiile din nord-vestul
Africii)
Gazella leptoceros
Oryx dammah*
--------------
*1) Înregistratã în trecut ca Lama vicugna* (cu excepţia populatiilor peruviene).
AVES
PROCELLARIIFORMES
Diomedeidae Diomedea albatrus
Procellariidae Pterodroma cahow
Pterodroma phaeopygia
PELECANIFORMES
Pelecanidae Pelecanus crispus*
Pelecanus onocrotalus (numai populatiile palearctice)
CICONIIFORMES
Ardeidae Egretta eulophotes
Ciconiidae Ciconia boyciana
Threskiornithidae Geronticus eremita
ANSERIFORMES
Anatidae Chloephaga rubidiceps*
Oxyura leucocephala*
FALCONIFORMES
Accipitridae Haliaeetus albicilla*
Haliaeetus pelagicus*
GRUIFORMES
Gruidae Grus japonensis*
Grus leucogeranus*
Grus nigricollis*
Otididae Chlamydotis undulata* (numai populatiile din nord-vestul
Africii)
Otis tarda* (populatiile din Europa centrala)
CHARADRIIFORMES
Scolopacidae Numenius borealis*
Numenius tenuirostris*
Laridae Larus audouinii
Larus leucophthalmus
Larus relictus
Larus saundersi
Alcidae Synthliboramphus wumizusume
PASSERIFORMES
Parulidae Dentdoica kirtlandii
Frigilidae Serinus syriacus
REPTILIA
TESTUDINATA
Cheloniidae Chelonia mydas*
Caretta caretta*
Eretmochelys imbricata*
Lepidochelys kempii*
Lepidochelys olivacea*
Dermochelyidae Dermochelys coriacea*
Polomedusidae Podocnemis expansa* (numai populatiile din bazinul
superior al Amazonului)
CROCODYLIA
Gavialidae Gavialis gangeticus
PISCES
SILURIFORMES
Schilbeidae Pangasianodon gigas
ANEXA 2 INTERPRETARE 1. Speciile migratoare incluse în aceasta anexa sunt indicate astfel: a) prin numele speciei sau al subspeciei; sau b) ca fiind speciile migratoare incluse într-un taxon superior sau desemnate ca parte a acestuia. În afarã de cazul când nu se indica altfel, oriunde referirea este facuta la un taxon superior speciei, se înţelege ca toate speciile migratoare ce aparţin acelui taxon ar putea beneficia într-o mãsura semnificativã de încheierea acordurilor. 2. Abrevierea spp., care urmeazã dupã numele unei familii sau al unui gen, este folositã pentru a arata ca toate speciile migratoare aparţin acelei familii sau acelui gen. 3. Alte referinte la taxonii superiori speciei sunt numai în scopul informãrii sau al clasificarii. 4. Abrevierea s.l. este folositã pentru a arata ca denumirea ştiinţificã este utilizata în înţelesul ei larg. 5. Un asterisc (*) pus înaintea numelui unei specii sau al unui taxon superior arata ca specia sau o populaţie separatã a acestei specii ori una sau mai multe specii ce aparţin acelui taxon superior sunt incluse în anexa nr. I.
MAMMALIA
CHIROPTERA
Phinolophidae P. spp. (numai populaţii europene)
Vespertilionidae V. spp. (numai populaţii europene)
Molossidae Tadarida teniotis
CETACEE
Platanistidae Platanista gangetica
Pontoporiidae Pontoporia blainvillei
Iniidae Inia geoffresis
Monodontidae Delphinapterus leucas
Monodon monoceros
Phocoenidae Phocoena phocoena (populaţii din Marea Nordului şi Marea
Baltica, Atlanticul de nord-vest şi din Marea Neagra)
Neophocaena phocaenoides
Phocoenoides dalli
Delphinidae Sousa chinensis
Sousa tenuszii
Sotalia fluviatilis
Lagenorhynchus albirostris (numai populaţii din Marea
Nordului şi din Marea Baltica)
Lagenorhynchus acutus (numai populaţii din Marea Nordului
şi din Marea Baltica)
Lagenorhynchus australis
Grampus griseus (numai populaţii din Marea Nordului şi
din Marea Baltica)
Tursiops truncatus (populaţii din Marea Nordului şi Marea
Baltica, vestul Mediteranei şi din Marea Neagra)
Stenella attenuata (populaţii din zona de est a
Pacificului)
Stenella longirostris (populaţii din zona de est a
Pacificului)
Stenella coeruleoalba (populaţii din zona de est a
Pacificului tropical şi din vestul Mediteranei)
Delphinus delphis (populaţii din Marea Nordului, Marea
Baltica, vestul Mediteranei, Marea Neagra şi zona estica
tropicala a Pacificului)
Orcaella brevirostris
Cephalorphynchus commersonii (populaţie sud-americana)
Cephalorphynchus heavisidii
Ornicus orca (populaţii din Atlanticul de nord-est şi
Pacificul de nord-est)
Globicephala melas (numai populaţii din Marea Nordului şi
Marea Baltica)*1)
Ziphiidae Berardius bairdii
Hyperoodon ampullatus
*1) Denumirea anterioarã Globicephala melaena (numai populatiile din Marea Nordului şi Marea Baltica).
PINNIPEDIA
Phocidae Phoca vitulina (numai populaţii din Marea Baltica şi
Marea Wadden)
Halichoerus grypus (numai populaţii din Marea Baltica)
Monachus monachus*
PROBOSCIDEA
Elephantidae Loxodonta africana
SIRENIA
Dugongidae Dugong dugon
ARTIODACTYLA
Camelidae Vicugna vicugna*2)
Bovidae Oryx dammah*
Gazella gazella (numai populaţii asiatice)
----------------
*2) Denumirea anterioarã: Lama vicugna*.
AVES
GAVIIFORMES
Gavidae Gavia stellata (populaţii palearctice occidentale)
Gavia artica artica
Gavia artica suschkini
Gavia immer immer (populaţii din Europa de nord-vest)
Gavia adamsii (populaţii palearctice occidentale)
PODICIPEDIFORMES
Podicipedidae Podiceps griseigena griseigena
Podiceps auritus (populaţii palearctice occidentale)
PELECANIFORMES
Phalacrocoracidae Phalacrocorax nigrogularis
Phalocrocorax pygmaeus
Pelecanidae Pelecanus onocrotalus* (populaţii palearctice
occidentale)
Pelecanus crispus*
CICONIIFORMES
Ardeidae Botaurus stellaris stellaris (populaţii palearctice
occidentale)
Ixobrychus minutus minutus (populaţii palearctice
occidentale)
Ixobrychus sturmii
Ardeola rufiventris
Ardeola idae
Egretta vinaceigula
Casmerodius albus albus (populaţii palearctice
occidentale)
Ardea purpurea purpurea (populatiile care se reproduc în
palearcticul occidental)
Ciconiidae Mycteria ibis
Ciconia episcopus microscelis
Ciconia ciconia
Ciconia nigra
Threskiornithidae Plegadis falcinellus
Geronticus eremita*
Threskiornis aethiopicus aethiopicus
Platalea alba (excluzând populatiile malgase)
Platalea leucorodia
Phoenicopteridae Ph. spp.
ANSERIFORMES
Anatidae A. spp.*
FALCONIFORMES
Cathartidae C. spp.
Pandionidae Pandion haliaetus
Accipitridae A. spp.*
Falconidae F. spp.
GALLIFORMES
Phasianidae Coturnix coturnix coturnix
GRUIFORMES
Rallidae Porzana porzana (populatiile care se reproduc în
palearcticul occidental)
Porzana parva parva
Porzana pusilla intermedia
Fulica atra atra (populatiile din Marea Neagra şi Marea
Mediterana)
Aenigmatolimnas marginalis
Sarothrura boehmi
Gruidae Grus spp.*
Anthropoides virgo
Otididae Chlamydotis undulata* (numai populaţii asiatice)
Otis tarda*
CHARADRIIFORMES
Recurvirostridae R. spp.
Dromadidae Dromas ardeola
Burhinidae Burhinus oedicnemus
Glareolidae Glareola pratincola
Glareola nordmanni
Charadriidae C. spp.
Scolopacidae S. spp.*
Phalaropodidae P. spp.
Laridae Larus hemprichii
Laridae Larus leucophthalmus*
Larus ichthyaetus (populatiile din Eurasia Occidentala şi
Africa)
Larus melanocephalus
Larus genei
Larus audouinii*
Larus armenicus
Sternidae Sterna nilotica nilotica (populatiile din Eurasia
Occidentala şi Africa)
Sterna caspica (populatiile din Eurasia Occidentala şi
Africa)
Sterna maxima albidorsalis
Sterna bergii (populatiile din Africa şi Asia de
sud-vest)
Sterna sandvicensis sandvicensis
Sterna dougallii (populaţie atlantica)
Sterna hirundo hirundo (populatiile care se reproduc în
palearcticul occidental)
Sterna paradisaea (populatiile atlantice)
Sterna albifrons
Sterna saundersi
Sterna balaenarum
Sterna repressa
Chlidonias niger niger
Chlidonias leucopterus (populatiile din Eurasia
Occidentala şi Africa)
CORACIIFORMES
Meropidae Merops apiaster
Coraciidae Coracias garrulus
PASSERIFORMES
Muscicapidae M. (s.l.) spp.
REPTILIA
TESTUDINATA
Cheloniidae C. spp.*
Dermochelyidae D. spp.*
Pelomedusidae Podocnemis expansa*
CROCODYLIA
Crocodylidae Crocodylus porosus
PISCES
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae Acipenser fulverscens
INSECTA
LEPIDOPTERA
Danaidae Danaus plexippus
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
