Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. ART. 1 Se ratifică Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România", semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 7 iunie 2002. ART. 2 (1) În cadrul contractelor încheiate cu contractorii locali pentru executarea de lucrări, furnizarea de bunuri şi servicii plăţile pot fi efectuate şi în euro. (2) Cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanţare prevăzut în anexa nr. II la memorandumul de finanţare se suportă din surse proprii ale beneficiarului final. (3) Sumele necesare continuării finanţării proiectului în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei comunitare ISPA se prevăd în bugetul de stat la alineatul "Transferuri aferente Fondului naţional de preaderare", în bugetul Ministerului Finanţelor Publice - "Acţiuni generale" şi se transferă autorităţii responsabile cu implementarea măsurii, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, urmând a se regulariza cu fondurile transferate de către Comisia Europeană, în limita sumelor eligibile cheltuite. (4) În cazul în care sumele prevăzute la alin. (3) vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevăzut în memorandumul de finanţare, beneficiarul final va restitui aceste sume la bugetul de stat. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 februarie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ALEXANDRU ATHANASIU Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 25 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU Bucureşti, 11 aprilie 2003. Nr. 127. Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/007 MEMORANDUM DE FINANŢARE convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România"*)-------- *) Traducere. Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumită în continuare Comunitatea, reprezentată de către comisarul pentru politică regională, domnul Michel Barnier, pe de o parte, şi Guvernul României, reprezentat de doamna Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte, au convenit următoarele: ART. 1 Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul memorandum. Măsura la care se face referire în art. 2 va fi implementată cu respectarea Condiţiilor generale prevăzute în anexa la Acordul-cadru semnat între Comisie şi Beneficiar, completat cu prevederile prezentului memorandum şi ale anexelor la acesta. ART. 2 Identificarea măsurii Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub forma asistenţei financiare nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri descrise în anexa nr. I:
Numărul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/007
Denumirea măsurii: Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul
Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul
Braşov, România
Durata: - data începerii: data semnării memorandumului de finanţare de
către Comisie
- data finalizării: 31 decembrie 2008
Localizare: judeţul Braşov
Grupa: bazinul râului Olt
ART. 3 Angajamentul 1. Cheltuiala publică sau echivalentă maximă care va fi luată în considerare pentru calcularea asistenţei va fi de 58.708.624 euro. 2. Procentul corespunzător asistenţei acordate de către Comunitate pentru măsură este fixat la 71 % din totalul cheltuielilor publice sau echivalente indicate în planul de finanţare din anexa nr. II. 3. Valoarea maximă a asistenţei asigurate de către Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare este fixată la 41.683.123 euro. 4. Un total de 20.841.561 euro este angajat din bugetul pe anul 2002 la capitolul bugetar B7-020. Angajamentele privind tranşele anuale ulterioare se vor baza pe planul de finanţare iniţial sau revizuit pentru măsura respectivă, în funcţie de stadiul implementării măsurii şi de disponibilităţile bugetare. ART. 4 Plăţile 1. Asistenţa comunitară va acoperi plăţile referitoare la măsura pentru care s-au făcut angajamente valabile din punct de vedere juridic de către Beneficiar şi pentru care s-a alocat în mod specific finanţarea necesară. Aceste plăţi trebuie să fie în legătură cu lucrările descrise în anexa nr. I. 2. Plăţile efectuate înainte de data semnării memorandumului de finanţare de către Comisie nu sunt eligibile pentru asistenţă din Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare. 3. Măsura descrisă în anexa nr. I şi plăţile efectuate de organismul responsabil pentru implementarea acestei măsuri se vor încheia nu mai târziu de data de 31 decembrie 2008. Raportul solicitat pentru efectuarea plăţii finale va fi înaintat în maximum 6 luni de la această dată. 4. Plata în avans este fixată la 8.336.624 euro şi va fi transferată după cum urmează: - o suma de 4.168.312 euro va fi plătită după semnarea prezentului memorandum de către Beneficiar; - diferenţa se va achita după semnarea contractului de lucrări principale, care va fi avizat de către Beneficiar şi Comisie, după înaintarea planului final de achiziţii, precum şi după îndeplinirea altor condiţii specificate în art. 8 pct. 3. 5. În conformitate cu prevederile pct. (5) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1, Comisia va accepta pentru această măsură o valoare totală a plăţilor în avans şi intermediare reprezentând 90% din totalul asistenţei financiare nerambursabile acordate. ART. 5 Respectarea legilor şi politicilor Comunităţii Măsura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante stabilite în acordurile europene şi va contribui la punerea în aplicare a politicilor comunitare, în special a celor referitoare la protejarea şi îmbunătăţirea stării mediului. ART. 6 Proprietatea intelectuală Beneficiarul şi autoritatea responsabilă cu implementarea, menţionată la pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura în ceea ce priveşte obţinerea tuturor drepturilor de proprietate intelectuală pentru studii, schiţe, planuri, publicitate şi pentru alte materiale produse în legătură cu planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea măsurii. Acestea vor garanta accesul şi dreptul de a utiliza astfel de materiale de către Comisie sau orice alt organism ori persoana delegată de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale numai în scop propriu. ART. 7 Permise şi autorizaţii Orice tipuri de permise şi/sau autorizaţii necesare pentru implementarea măsurii trebuie să fie eliberate de autorităţile competente ale Beneficiarului la timp şi în conformitate cu legislaţia naţională. ART. 8 Condiţii specifice referitoare la măsură Fără a se aduce atingere condiţiilor generale prevăzute în anexa nr. III, asistenţa financiară nerambursabilă acordată din partea Comunităţii se află sub rezerva următoarelor condiţii: 1. Condiţia privind evaluările şi situaţia activelor: Comisia îşi rezervă dreptul de a revizui valoarea asistenţei pentru ISPA stabilită la art. 3, dacă în termen de 5 ani de la data finalizării lucrărilor condiţiile de exploatare (tarife, venituri etc.) diferă în mod semnificativ faţă de evaluările iniţiale făcute pentru stabilirea nivelului asistenţei financiare nerambursabile şi/sau există o modificare substanţială care: a) afectează natura exploatării sau condiţiile de implementare ori conferă unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; şi b) rezultă fie din modificarea formei de proprietate asupra oricărei părţi a infrastructurii finanţate, fie din încetarea sau modificarea esenţială a aranjamentelor de exploatare. Ţara beneficiară va informa Comisia asupra oricărei modificări şi se va cere acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificări. În cazul în care este încheiat un contract de concesionare pentru serviciile din domeniul apei potabile şi apei uzate sau este încheiată o altă formă de participare a sectorului privat, Comisia îşi rezervă dreptul de a verifica acest contract, pentru a se asigura că asistenţa se derulează în beneficiul strict al populaţiei. 2. Condiţia privind viabilitatea: Asistenţa financiară nerambursabilă a Comunităţii pentru măsură este acordată sub rezerva punerii la dispoziţie de către autorităţile implicate a unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii eficiente a activelor. 3. Condiţiile care trebuie îndeplinite înaintea plăţii celei de-a doua tranşe a avansului: a) semnarea unei înţelegeri de împrumut cu BERD în vederea finanţării investiţiilor incluse în măsură; b) prezentarea de către beneficiar a planului de achiziţie final, care trebuie aprobat de către Comisie; c) înfiinţarea unei unităţi de implementare a proiectului (UIP) şi numirea unui manager de proiect conform termenilor de referinţă acceptaţi de către Comisie; d) evidenţa unor investigaţii geotehnice preliminare de-a lungul aliniamentului magistralei principale, localizarea staţiilor de pompare, aliniamentul canalului colector "I" şi descrierea detaliată a poziţiei tunelelor vor fi luate în considerare, înainte de lansarea licitaţiei, pentru confirmarea fezabilităţii opţiunii; e) evidenţa unei verificări a capacităţii Staţiei de tratare a apei potabile din Tărlung şi a calculului hidraulic al canalului colector trebuie să fie realizate înaintea lansării ofertei şi rezultatele vor fi incluse în documentele de ofertă relevante; f) ajustarea tarifelor aplicate pentru acoperirea pierderilor financiare ca rezultat al neajustării cu inflaţia din ultima perioadă, care reprezintă 30% din media tarifului din luna martie 2001, trebuie să fie realizată; g) elaborarea unui plan de recuperare a costurilor canalului colector din Poiana Braşov, prin aplicarea principiului "poluatorul plăteşte"; h) beneficiarul va furniza mai multe detalii cu privire la nivelul apei industriale pretratate şi la reciclare, înainte de licitaţie. 4. Condiţii ce trebuie îndeplinite înaintea efectuării plăţilor intermediare ulterioare: a) realizarea modificărilor de tarif aplicabile din prima zi a lunii calendaristice imediat după semnarea acestui memorandum de finanţare (tariful iniţial), modificări aferente inflaţiei: (i) astfel de creşteri de tarif datorate inflaţiei vor fi cel puţin de 4 ori pe an şi, în orice caz, nu mai târziu de 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie şi 1 octombrie ale fiecărui an; sau (ii) atunci când creşterea cumulativă în procente datorată inflaţiei de la creşterea anterioară de tarif depăşeşte 5%, se face corelarea în funcţie de inflaţie. Îndeplinirea acestei condiţii va fi verificată la sfârşitul fiecărui an calendaristic. Această condiţie poate fi revăzută de Comisie, avându-se în vedere viitoarea politică guvernamentală cu privire la controlul inflaţiei; b) sunt luate măsuri pentru a se asigura deplina concordanţă cu legislaţia existentă în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate, înainte de 31 decembrie 2005; c) conform cerinţelor Comisiei Europene şi BERD, până la data de 30 iunie a fiecărui an până în anul 2005, va fi prezentat un raport care va fi inclus în planul de acţiune pentru a îmbunătăţi managementul financiar şi operaţional al companiei de apă. 5. Condiţiile ce trebuie îndeplinite înainte de plata finală: a) prezentarea de către beneficiarul final, până la data de 31 decembrie 2006, a unui program specific de exploatare şi întreţinere care va fi agreat de Comisie. Programul se va derula pe o perioadă de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2007; b) evidenţa faptului că un plan de recuperare a costurilor pentru canalul colector din Poiana Braşov a fost implementat cu succes. ART. 9 Prevederile privind implementarea cuprinse în anexele la prezentul memorandum de finanţare fac parte integrantă din acesta. Nerespectarea condiţiilor şi prevederilor privind implementarea va fi tratată de Comisie conform procedurii stipulate în secţiunea a VIII-a din anexa nr. III.1. ART. 10 Textul autentic al acestui memorandum de finanţare este prezentul document semnat mai jos. Semnat la Bucureşti la 2 august 2002. Pentru Beneficiar, Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene, coordonatorul naţional ISPA Semnat la Bruxelles la 7 iunie 2002. Pentru Comunitate, Michel Barnier, membru al Comisiei Europene Lista anexelor
Anexa nr. I "Descrierea măsurii"
Anexa nr. II "Plan de finanţare"
Anexa nr. III
Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"
Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru
măsurile finanţate prin ISPA"
Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plată pentru raportarea
progresului financiar şi fizic şi pentru solicitarea
de modificări"
Anexa nr. III.4 "Acord privind cerinţele minime de control financiar
aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA"
Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli şi la recuperarea
sumelor încasate eronat prin ISPA"
Anexa nr. III.6 "Cerinţe privind informarea şi publicitatea"
ANEXA I DESCRIEREA MĂSURII "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România" Codul măsurii: 2000/RO/16/P/PE/007 1. Denumirea măsurii: Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România 2. Autoritatea care prezintă cererea (coordonatorul naţional ISPA):
2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrării europene
2.2. Adresa: Ministerul Integrării Europene
Direcţia coordonarea programelor ISPA şi SAPARD
Eugen Teodorovici, director
str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucureşti,
România
Telefon: + 40-1-301.16.23
Fax: + 40-1-301.16.26
E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro
3. Autoritatea responsabilă cu implementarea (conform celor definite la pct. 2 din secţiunea a II-a din anexa nr. III.2):
3.1. Denumirea: Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE
Ministerul Finanţelor Publice
3.2. Adresa: str. Mendeleev nr. 36-38, etajul IV, sectorul 1,
Bucureşti, România
în cooperare cu:
3.3. Denumirea: Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
3.4. Adresa: Bd. Libertăţii nr. 12, sectorul 5, Bucureşti, România
4. Beneficiarul final (în cazul în care acesta este alt organism decât autoritatea menţionată la pct. 3):
4.1. Denumirea: Regia Autonomă de Apă Braşov
4.2. Adresa: str. Vlad Ţepeş nr. 13, Braşov, 2200, judeţul Braşov,
România
5. Localizare:
5.1. Ţara beneficiară: România
5.2. Regiunea: judeţul Braşov
6. Descriere Măsura constă într-un număr de investiţii referitoare la alimentarea cu apă potabilă şi epurarea apelor uzate în municipiul Braşov, oraş cu aproximativ 325.000 de locuitori. Braşovul este situat în bazinul râului Olt, care se varsă în Dunăre, în final ajungând în Marea Neagră. 6.1. Alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apei potabile Situaţia prezentă poate fi descrisă pe scurt astfel: - calitatea apei din sursa de apă Hărman-Prejmer (1.700 l/s capacitate, iniţial destinată pentru folosirea în agricultură şi în irigaţii) nu este adecvată din cauza prezenţei pesticidelor şi conţinutului crescut de ioni de fier; - Staţia de tratare a apei potabile de la Tărlung nu are capacitatea tehnologică de a atinge parametrii cantitativi şi calitativi pentru apa potabilă, în special în condiţiile unei turbidităţi ridicate a apei brute (aproximativ 6 luni pe an). Totodată, sistemul de operare este manual, neoferind nici un fel de precizie asupra acurateţii procesului tehnologic; - datorită faptului că anumite componente ale reţelei de alimentare cu apă sunt vechi de 50-100 de ani, sistemul prezintă o lipsă de funcţionalitate care este inacceptabilă şi care duce la întreruperea serviciilor şi la scurgeri/pierderi masive prin reţeaua de distribuţie; - în prezent nu există o distribuţie centralizată a apei potabile în anumite cartiere ale Braşovului (Stupini, Tractorul VI); - sistemul de distribuţie pentru Sânpetru şi Hărman nu asigură fluxul şi presiunea necesare; - nu există un sistem de contorizare universală a consumului de apă. 6.2. Colectarea apei uzate Situaţia prezentă poate fi descrisă pe scurt astfel: - datorită condiţiilor de precipitaţii, capacitatea de transport a sistemului de canalizare este depăşită, având ca rezultat inundaţii în partea mai joasă a municipiului Braşov. Reziduurile organice care rămân pe străzi în urma acestor inundaţii reprezintă un risc pentru populaţie; - în absenţa reţelei de canalizare în anumite părţi ale municipiului Braşov, apa menajeră se infiltrează în sol, reprezentând un risc major, luând în considerare faptul că apa de suprafaţă este folosită în multe părţi ale municipiului pentru nevoi domestice; - în staţiunea montană Poiana Braşov staţia de tratare existentă nu este operaţională, reprezentând o mare problemă pentru mediu şi pentru cursurile de apă din zonă. Aceasta afectează alimentarea cu apă potabilă a unei întregi zone. 6.3. Componentele măsurii A fost pregătit un master plan pentru perioada 2000-2020. În cadrul măsurii ISPA au fost incluse următoarele componente: A. Alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apei potabile Sistemul de alimentare cu apă din Braşov va fi reorganizat. Sursa de apă Hărman-Prejmer va fi abandonată. Această sursă de apă constă în 40 de puţuri (de adâncime mică şi medie, de exemplu mai puţin de 50 m) pentru captarea apei subterane. Puţurile sunt localizate într-o zonă agricolă supusă unui risc crescut de deteriorare a calităţii apei din cauza pesticidelor. Apa prezintă de asemenea şi un înalt conţinut de fier. În plus faţă de faptul că apa nu este în concordanţă cu normele de calitate referitoare la apa potabilă, folosirea acestor surse implică câteva faze de pompare succesive, care necesită consum de energie. De aceea este necesar ca aceste puţuri să fie excluse din sursele regulate de apă. Reorganizarea sistemului de alimentare cu apă necesită o serie de investiţii în staţii de pompare, rezervoare şi reţele de distribuţie. În afara eliminării surselor de apă de calitate inferioară, reorganizarea sistemului de alimentare cu apă va avea ca scop exploatarea debitului gravitaţional, reducerea fazelor de pompare, economisind energie şi crescând eficienţa operaţională. Va exista de asemenea o reducere a cantităţii de apă produsă: capacitatea Staţiei de tratare a apei potabile de la Tărlung va fi crescută de la 1.650 l/s la 2.200 l/s, în timp ce sursa de apă Hărman-Prejmer va produce 1.700 l/s. Următoarele componente sunt incluse în programul de alimentare cu apă şi de tratare: Componenta I: Reabilitarea Staţiei de tratare a apei potabile de la Tărlung Staţia de tratare a apei potabile (STAP) de la Tărlung care funcţionează în prezent a fost construită în perioada 1968-1974 şi a fost extinsă între anii 1980-1982. Are o capacitate tehnologică de 1.650 l/s şi are capacitatea de a trata acest debit numai în cazul în care apa extrasă din lacul de acumulare este de bună calitate. Când nivelurile de turbiditate sunt crescute (în timpul perioadelor ploioase sau de topire a zăpezii, aproximativ 6 luni/an), capacitatea de tratare este în mod considerabil redusă. Următoarele lucrări sunt prevăzute: - construirea a două rezervoare pentru preoxidarea apei brute; - construirea a două rezervoare de sedimentare tip lamelă cu curenţi încrucişaţi, care să înlocuiască unităţile de sedimentare existente; - restaurarea camerelor de filtrare nr. 2, 3, 4 (camera de filtrare nr. 1 a fost deja restaurată în cadrul unor programe de investiţii anterioare); - două rezervoare şi staţia de spălare a filtrelor; - construcţia unor noi clădiri prevăzute cu echipament modern şi automat de pregătire şi dozare; - modernizarea fabricii de clorinare, luând în considerare dozarea şi siguranţa echipamentelor; - facilităţi pentru gestionarea apei de spălare inversă (spălare în contra curent); - reabilitarea fluxului orizontal al rezervorului de sedimentare pentru a fi folosit la tratarea apei de spălare inversă (spălare în contra curent); - echipament de deshidratare a nămolului; - extinderea capacităţii staţiei termoelectrice şi a atelierului mecanic; - construcţia unei clădiri suplimentare pentru administraţie şi control, care va include un centru de informare a publicului; - laborator fizic/chimic, biologic şi bacteriologic; - reabilitarea depozitului existent pentru materialele de întreţinere; - reabilitarea staţiei electrice; - reabilitarea reţelelor interne ale staţiei de tratare a apelor uzate; - lucrări la locul de plasare al staţiei de tratare; - operarea staţiei trebuie să fie îmbunătăţită şi automatizată prin introducerea unui sistem de control bazat pe un program computerizat, incluzând instalarea instrumentelor de măsură şi control. Reabilitarea STAP va asigura: - tratarea unui flux de 2.200 l/s în orice fel de condiţii, incluzând cele de înaltă turbiditate, pentru a fi în concordanţă cu directivele Uniunii Europene privind apa potabilă. Noua capacitate a STAP va permite abandonarea puţurilor de slabă calitate de la Hărman-Prejmer; - monitorizarea şi automatizarea procesului de operare, cu posibilitatea de intervenţie în timp real; - recuperarea şi tratarea apei necesare spălării inverse a filtrelor, tratarea nămolurilor şi depozitarea finală într-un depozit de deşeuri ecologice (deja terminat în 2001), pentru a preveni descărcările viitoare ale apelor uzate în râul Timiş; - folosirea unor echipamente cu grad crescut de eficienţă şi de bază. Componenta II: Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Braşov Această măsură prevede reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă potabilă în cartierele Răcădău şi Schei (20,2 km), care va reduce în mod semnificativ nivelurile de scurgere, care în unele cazuri sunt estimate a fi peste 60%. Măsurarea la nivel de scară de bloc şi instalarea de măsurători zonale în cartierele renovate vor permite determinarea balanţei apei pentru fiecare zonă prin identificarea pierderilor. Componenta III: Distribuţia eficientă a debitului suplimentar în Staţia de tratare a apei potabile de la Tărlung şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în cartierul Timiş-Triaj Abandonarea folosirii sursei de apă de la Hărman-Prejmer va permite eliminarea a 3 faze de pompare. Reorganizarea sistemului de alimentare cu apă va necesita următoarele lucrări: - unul dintre cele 17 rezervoare din oraş (rezervorul Dârste) va fi alimentat cu apă transportată gravitaţional de la STAP Tărlung prin interconectarea cu canalul colector principal de la Staţia de tratare a apei potabile din municipiul Braşov; - alimentarea rezervorului Pleaşa din rezervorul Dârste printr-o nouă staţie de pompare; - alimentarea cu apă a cartierului Timiş-Triaj, care va reduce drastic nivelul de scurgere în această parte a reţelei de distribuţie; - reabilitarea reţelei de apă potabilă în cartierul Timiş-Triaj, care va reduce semnificativ nivelul existent de scurgeri în această parte a reţelei de distribuţie. Componenta IV: Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi Hărman Alimentarea cu apă în zonele Hărman şi Sânpetru este în prezent asigurată din sursa de apă de la Hărman-Prejmer. În cadrul acestei componente: - staţia de pompare Rulmentul va fi restaurată în totalitate prin instalarea unei staţii de pompare eficiente şi a unui sistem automat de control. Un nou rezervor-tampon este prevăzut pentru îmbunătăţirea operării şi pentru a permite realizarea de reparaţii viitoare la vechiul rezervor-tampon; - alimentarea cu apă pentru Hărman şi Sânpetru va fi asigurată printr-o conductă verticală de la staţia de pompare Rulmentul până la un rezervor care va fi construit pe dealul Lempes. De acolo, apa va fi distribuită gravitaţional către cartierele Sânpetru şi Hărman prin reţele de distribuţie. Componenta V: Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în municipiul Braşov Măsura prevede dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă, incluzând derivaţii şi apometre, în cartierele Tractorul VI şi Nord (aproximativ 600 de locuitori) şi în cartierul Stupini (aproximativ 1.770 de locuitori), care în prezent nu au încă aceste facilităţi. În prezent, în cartierul Stupini apa potabilă este obţinută din fântâni de suprafaţă (5-8 m), care nu ating standardele de calitate ale apei potabile. Există o mare incidenţă a spitalizării din cauza calităţii necorespunzătoare a apei (boli gastrice). Componenta VI: Apometre Această măsură include achiziţionarea de apometre (4.550), altele decât cele care vor fi instalate în zonele dezvoltate/reabilitate, pentru a ţine evidenţa tuturor consumatorilor care în prezent nu sunt contorizaţi şi pentru a le înlocui pe cele vechi/defecte. Măsura va completa investiţia iniţiată în cadrul Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale I (MUDP I). Aceasta va asigura contorizarea în proporţie de 100% a consumatorilor. Ca parte a componentelor II-V, sistemele de control, presiune şi senzorii de nivel la rezervoare, precum şi SCADA vor fi asigurate. B. Colectarea apei uzate Această componentă are ca scop îmbunătăţirea şi maximizarea colectării apelor uzate. Epurarea va fi asigurată de Staţia de epurare a apelor uzate Braşov, care a fost reabilitată prin intermediul programului MUDP I, pentru a fi în concordanţă cu Directiva CE referitoare la apele urbane uzate. Staţia de epurare are o capacitate suficientă pentru a trata un flux crescut de apă. Toate extensiile noi ale canalizării vor fi conectate la staţia de epurare a apelor uzate reabilitată. Componenta VII: Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul Braşov Această componentă constă în dezvoltarea unei reţele de canalizare în cartierul Tractorul VI Sud, care în prezent nu dispune de asemenea facilităţi (12 km). Componenta VIII: Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I" Măsura rezolvă colectarea apelor uzate de la zonele de est şi nord-est ale municipiului Braşov şi transportul acestora prin gravitaţie la Staţia de epurare Braşov. Aceasta va reprezenta un ajutor pentru alte canale colectoare de ape uzate existente în oraş, care, în timpul perioadelor cu precipitaţii abundente şi topiri de zăpadă, sunt supraîncărcate, acest lucru cauzând inundări regulate ale oraşului, generând riscul îmbolnăvirii populaţiei. Componenta IX: Construirea canalului colector principal în Poiana Braşov - Râşnov În prezent situaţia este următoarea: - Poiana Braşov este una dintre zonele municipiului Braşov cu un important potenţial turistic, care are o reţea separată de canalizare. Apele uzate sunt colectate şi transportate gravitaţional până la staţia de epurare existentă. Staţia de epurare este localizată de-a lungul rutei turistice Poiana Braşov - Râşnov, la baza pârtiei de schi; - staţia de epurare a devenit operaţională în anul 1978. Atât din cauza gradului avansat de deteriorare a lucrărilor civile şi echipamentului electromecanic al staţiei, cât şi datorită locaţiei nefavorabile, este recomandat să se introducă o soluţie alternativă sigură şi eficientă pentru colectarea apelor uzate din zona Poiana Braşov. Staţia de epurare are deficienţe serioase care au avut ca rezultat o apă uzată insuficient tratată; - clădirile localizate în Poiana de Jos au în prezent bazine septice rudimentare, care nu lucrează corespunzător, contaminând zona turistică. Această componentă va rezolva următoarele aspecte: - apele uzate din Poiana Braşov vor fi colectate la punctul de intrare al staţiei de epurare existente şi transportate gravitaţional printr-un nou canal colector, care se va lega de canalul existent din Râşnov la Staţia de epurare Braşov. Canalul colector Râşnov - Staţia de epurare Braşov are capacitate suficientă de transport al fluxului adiţional de ape uzate generate în Poiana Braşov. În acelaşi timp implementarea canalului colector va rezolva interceptarea şi colectarea apelor uzate din zona Poiana de Jos; - construcţia acestui canal colector va pune capăt unei situaţii în care practic apa uzată netratată este descărcată într-o importantă zonă turistică şi mai departe va reprezenta o sursă de apă pentru localităţile Râşnov şi Cristian. Componenta X: Debitmetre pentru apa uzată Această componentă include procurarea şi instalarea unui echipament suplimentar de măsurare în punctele strategice ale sistemului de colectare, astfel încât debitele de ape uzate să poată fi monitorizate continuu şi să poată fi creată o bază de date. Baza de date va permite aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". C. Asistenţa tehnică, supervizare în timpul implementării şi publicitate ● Asistenţa tehnică va fi solicitată pentru următoarele activităţi: - asistarea unităţii de implementare a proiectului (UIP) în realizarea sarcinilor; - asistarea companiei de apă în implementarea Planului de acţiune pentru îmbunătăţirea performanţei (în scopul îmbunătăţirii structurilor de conducere constituite; structurile şi capacitatea implementării investiţiilor de capital; performanţa financiară şi operaţională şi stabilirea mecanismelor pentru servicii suplimentare). Ca parte a acestui plan de acţiune, va fi realizat un program de performanţe financiare şi operaţionale, în scopul de a introduce: sistemul tarifar de acoperire a costurilor; sistemul de control al costurilor şi datoriilor; planul de îmbunătăţire a serviciilor; - delegarea realizării unui studiu de analiză a opţiunii pentru participarea sectorului privat. ● Asistenţă tehnică pentru pregătirea procesului participării sectorului privat: în Braşov implicarea sectorului privat se poate dovedi benefică pentru a asigura operarea şi întreţinerea optimă a bunurilor reabilitate/construite cu grant ISPA. Municipalitatea locală este interesată să implice sectorul privat în managementul apei şi în serviciile de apă uzată. Făcând obiectul unui studiu de analiză a opţiunii (vezi mai sus) care recomandă care ar fi cea mai adecvată formă de participare a sectorului privat, asistenţa tehnică (în condiţiile unei expertize legale, financiare, tehnice) va fi solicitată să sprijine municipalitatea să înceapă şi să încheie acest proces cu succes, în conformitate cu legislaţia UE şi română în acest domeniu. ● Supervizarea în timpul implementării: un inginer FIDIC supervizor va fi prezent să supervizeze implementarea lucrărilor. ● Publicitate pentru măsură. 7. Obiective Obiectivul general al măsurii este să îmbunătăţească infrastructura de mediu a Braşovului, municipiu situat în România, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, în scopul îndeplinirii obligaţiilor stabilite în Acordul de aderare. Principalul obiectiv al măsurii este de a asigura reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru tratarea şi distribuirea apei potabile şi colectarea apelor uzate. Aceasta va permite următoarele: - reabilitarea STAP Tărlung va asigura accesul la o apă de bună calitate, reducând riscurile pentru sănătatea publică; - noile conducte principale de apă, reorganizarea şi reabilitarea staţiilor de pompare vor face sistemul mai eficient, vor reduce costurile de pompare şi vor permite o operare mai eficientă; - reabilitarea reţelei de distribuire a apei, contorizarea serviciilor necontorizate şi instalarea unor noi reţele vor îmbunătăţi alimentarea cu apă a consumatorilor, vor reduce pierderile din reţea (de la 37% la 20%) şi riscul intrării apei contaminate în conducte prin punctele de scurgere; - completarea şi extinderea canalului colector "I" şi construirea din Poiana Braşov până la Râşnov a canalului colector vor scădea presiunea din reţeaua de canalizare în perioada ploioasă, astfel încât apa să nu mai iasă prin gurile de canalizare, să fie prevenită ieşirea la suprafaţă prin izvoare a apei uzate netratate în Poiana Braşov, protejându-se astfel mediul; - prin realizarea acestei măsuri riscurile pentru sănătatea publică ca urmare a deteriorării calităţii apei în puţurile din Hărman-Prejmer vor fi rezolvate. 7.1. Conformitatea cu directivele Uniunii Europene Componentele propuse pentru implementare în cadrul măsurii ISPA pentru municipiul Braşov vor respecta prevederile legale cuprinse în următoarele directive ale CE: ● componenta I, Reabilitarea STAP Tărlung: această componentă va asigura capacitatea beneficiarului de a se conforma cu cerinţele privind calitatea apei potabile din Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban; ● componenta II, Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Braşov: prin înlocuirea conductelor deosebit de corodate care provoacă scurgeri din reţea, obligaţiile beneficiarului de a furniza apă potabilă de calitate, aşa cum este stipulat în Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban, vor fi în continuare puse în practică; ● componenta III, Distribuţia eficientă a debitului suplimentar în STAP Tărlung, şi componenta IV, Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi Hărman: prin întreruperea folosirii unei surse poluate, aceste componente vor asigura că sunt respectate obligaţiile de a furniza apă potabilă de calitate, aşa cum este stipulat în Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban; ● componenta V, Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în municipiul Braşov: prin asigurarea unei conectări adecvate direct la noile conducte de distribuţie, se va garanta că beneficiarul îşi îndeplineşte obligaţiile de a furniza apă potabilă de calitate, aşa cum este stipulat în Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului urban; ● componenta VII, Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul Braşov, componenta VIII, Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I", componenta IX, Construirea canalului colector principal în Poiana Braşov - Râşnov, componenta X, Debitmetre pentru apa uzată: aceste componente vor asigura conformitatea cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate urbane, maximizând cantitatea de apă uzată ce va fi tratată la staţia de tratare a apelor uzate (STAU) şi eliminând deversările de apă uzată netratată în zona Poiana Braşov. În completare, reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare ajută la asigurarea conformităţii cu Directiva 80/68/CEE privind apele de suprafaţă. 7.2. Indicatori fizici Indicatorii-cheie prezentaţi în tabelul următor vor fi folosiţi pentru monitorizarea progresului fizic al construcţiei măsurii. În ceea ce priveşte proiectarea finală a anumitor componente ale măsurii, responsabilitatea îi va reveni contractorului, cifrele prezentate în tabel fiind indicative.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori fizici Unitatea Volumul/
Rezultate: tratarea apei potabile şi de măsură numărul
alimentarea cu apă
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
I. Reabilitarea STAP Tărlung
Lucrul la o nouă construcţie mc 35.223
Volumul lucrărilor de construcţii de pământ mc 72.185
Drumuri şi platforme mp 4.650
Conducte Dn 32-200 mm pentru proces şi apă potabilă ml 1.905
Conducte Dn 250-100 mm ml 1.680
Conducte de canalizare Dn 250-400 mm ml 1.225
Pod răzuitor nr. 5
Pod macara nr. 3
Pompe nr. 21
Suflante de aer nr. 1
Zona construită pentru reabilitarea staţiei de mp 4.205
filtrare, staţia de clorinare, spălarea în
contracurent a tancurilor de sedimentare, centrala
termică, clădire administrativă şi depozite
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă
în municipiul Braşov
Conducte Dn 25-90 mm ml 3.300
Conducte Dn 160-315 mm ml 11.700
Conducte Dn 400 mm ml 370
Camere nr. 265
Valve nr. 286
Hidranţi nr. 250
Apometre nr. 1.402
Drumuri reparate ml 22.400
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
III. Distribuţia eficientă a debitului suplimentar
în STAP Tărlung şi reabilitarea sistemului de
alimentare cu apă în cartierul Timiş-Triaj
Staţia de pompare
- lucrări de pământ mc 200
- betoane mc 350
- pompe nr. 3
- poduri macara nr. 1
Conducte Dn 50-75 mm ml 1.615
Conducte Dn 160-225 mm ml 2.630
Conducte Dn 400-500 mm ml 4.530
Camere nr. 97
Valve nr. 47
Subtraversări de căi ferate nr. 2
Reparaţii de drum ml 7.925
Aprovizionarea cu electricitate ml 1.500
Hidranţi nr. 41
Apometre nr. 112
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
IV. Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi Hărman
Staţia de pompare
- pompe nr. 9
Rezervoare de apă
- lucrări de pământ mc 1.460
- betoane mc 580
- valve nr. 5
Conducte Dn 355 mm ml 5.140
Conducte Dn 400 mm ml 3.600
Camere nr. 2
Valve nr. 5
Reparaţii de drumuri ml 3.160
Aprovizionarea cu electricitate ml 1.500
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
V. Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în
municipiul Braşov
Conducte Dn 25-40 mm ml 500
Conducte Dn 110-400 mm ml 72.186
Camere nr. 635
Valve nr. 475
Hidranţi nr. 396
Apometre nr. 56
Reparaţii de drumuri ml 32.230
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori fizici Unitatea Volumul/
Rezultate: tratarea apei potabile şi de măsură numărul
alimentarea cu apă
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
VI. Apometre
Apometre nr. 4.550
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori fizici Unitatea Volumul/
Rezultate: colectarea apelor uzate de măsură numărul
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
VII. Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul
Braşov (Tractorul Sud)
Conducte Dn 300-500 mm ml 9.270
Conducte Dn 1000 mm ml 3.000
Camere nr. 240
Reparaţii de drumuri ml 8.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
VIII. Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I"
Conducte Dn 400 mm ml 1.415
Conducte Dn 1000-2200 mm ml 3.900
Camere nr. 67
Tunel sub calea ferată ml 815
Reparaţii de drumuri ml 2.575
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
IX. Construirea canalului colector principal
în Poiana Braşov - Râşnov
Conducte Dn 300-400 mm ml 13.300
Camere nr. 296
Tunel în stâncă ml 900
Debitmetre pentru ape uzate Dn 300 mm nr. 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
X. Debitmetre pentru apă uzată
Debitmetre pentru ape uzate Dn 300-1200 mm nr. 9
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de performanţă Înainte de După
Rezultate ISPA ISPA
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alimentarea cu apă
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Populaţia conectată 98% 100%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Calitate necorespunzătoare 20% 0%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Serviciu adecvat standardelor (presiune,
aprovizionare, continuitate) 75% 100%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Contorizare 97% 100%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Canalizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Proporţia apei tratate 60% 100%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ponderea populaţiei conectate 94% 99,5%*)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-----------------
*) Sistemul de canalizare în Stupini şi Tractorul VI Nord va fi realizat
imediat după finalizarea STAU Feldioara (investiţie prevăzută în master
plan). Astăzi aceste sectoare sunt alimentate din puţuri individuale
de mică adâncime, iar apa uzată este colectată în bazine septice
golite în mod regulat.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de performanţă Înainte de După
ISPA ISPA
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alimentarea cu apă
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pierderile din reţea (datorate scurgerilor, absenţei
contorizării etc.) 37% 20%
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Canalizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Îmbunătăţirea calităţii bazinului Valea Seacă*) Clasa A3 Clasa A2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-------------
*) Bazinul Valea Seacă este format din cursurile de apă din izvorul Valea
Seacă şi iniţial era inclus în categoria de calitate A2. Din cauza
apelor uzate netratate corespunzător în STAU Poiana Braşov şi
deversărilor în acest curs de apă, Valea Seacă este acum clasificată
ca A3 în termeni de calitate a apei.
8. Programul de lucru
Programul de lucru orientativ este următorul:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Categoria de lucrări Data Data
începerii finalizării
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Studiul de fezabilitate martie 2000 septembrie 2000
Analiza economică martie 2000 mai 2000
Analiza financiară martie 2000 iunie 2000
Studiul de impact asupra mediului martie 2000 iunie 2000
Proiectare martie 2000 decembrie 2000
Documentaţia de licitaţie septembrie 2000 septembrie 2001
Cumpărarea terenului iulie 2002 decembrie 2003
Construirea septembrie 2002 decembrie 2007
Faza operaţională iulie 2008 în curs de
desfăşurare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Elementele principale ale analizei financiare 9.1. Principiul "poluatorul plăteşte" Datorită taxei pentru apa brută şi aplicării la consumatori a tarifelor pentru alimentare cu apă şi canalizare, principiul "poluatorul plăteşte" este respectat: - Regia Autonomă de Apă Braşov plăteşte către SEGA tarife pentru apa brută extrasă, care colectează veniturile pentru autoritatea naţională a apei, şi plăteşte în acest fel o sumă pentru poluarea mediului către autorităţile care sunt însărcinate cu protecţia apei; - Regia Autonomă de Apă Braşov este obligată să plătească comisioane pentru apele deversate în mediul înconjurător, care depăşesc anumite standarde de poluare, către aceleaşi autorităţi; - consumatorii plătesc pentru extragerea de apă cu tarifele lor pentru apă; - consumatorii plătesc pentru tratarea apei uzate prin intermediul tarifelor lor pentru canalizare. Parametrii de calitate pentru apa uzată industrială deversată în reţeaua de canalizare sunt prevăzuţi în legislaţia română şi sunt aplicaţi la nivel naţional. Pentru a atinge aceste standarde este necesar pentru majoritatea industriilor să realizeze o pretratare înaintea deversării în sistemul municipal de canalizare. Pentru nerespectare sunt prevăzute penalizări financiare. Unităţi de operare individuale ale Regiei Autonome de Apă Braşov realizează controlul de calitate (calitatea tratării apei potabile şi epurarea apei uzate), dar agenţiile de mediu şi de sănătate realizează teste independente. Regia Autonomă de Apă Braşov plăteşte taxe de penalizare pentru neconcordanţă, deşi acest lucru este raportat ca fiind rar. În eventualitatea în care un consumator deversează substanţe interzise în sistemul de canalizare, Regia Autonomă de Apă Braşov poate să impună penalizări financiare. Aceasta indică faptul că sistemul de monitorizare şi amendare este activ, deşi se pare că mărimea amenzilor încă nu constituie un impediment motivant. Una dintre componentele propuse, canalul colector Poiana Braşov - Râşnov, priveşte o zonă caracterizată de o racordare nedomestică de 70%, în special hoteluri şi case de vacanţă. Se consideră că povara acestei componente nu trebuie să fie suportată de rezidenţii din Braşov şi că principiul "poluatorul plăteşte" ar trebui aplicat în totalitate. De aceea va fi pus la punct un plan de recuperare a costurilor pentru canalul colector Poiana Braşov, prin intermediul principiului menţionat. Acest lucru a fost luat în calcul pentru determinarea gradului de intervenţie pentru această măsură. 9.2. Tarife În municipiul Braşov tarifele în anul 2001 reprezentau aproximativ 3,9% din media venitului pe gospodărie. Ajustarea tarifului aplicat pentru recuperarea pierderilor financiare ca urmare a necorelării cu inflaţia în ultima perioadă, adică aproximativ 30% din media tarifului aplicat în luna martie 2001, va fi realizată şi va fi urmată apoi de ajustarea regulată a tarifelor în vederea corelării cu inflaţia. O creştere a tarifelor în anul 2008 cu 20% (anul în care îşi începe activitatea staţia de tratare a apei potabile) este anticipată. O creştere viitoare a tarifelor va fi bazată pe principiul recuperării costurilor. Regia Autonomă de Apă Braşov se angajează să aibă o politică de recuperare a costurilor, ca o condiţie esenţială pentru autonomia sa financiară. În plus, vor fi stabilite mecanisme la începutul măsurii ISPA pentru a se asigura recuperarea costurilor legate de canalul colector principal de la Poiana Braşov - Râşnov, prin intermediul unei taxe speciale de turism sau al unor taxe mai mari pentru turiştii din Poiana Braşov. 9.3. Exploatarea şi întreţinerea Un procent de 0,5% din structurile civile menţionate mai sus sau din cele prezentate în continuare (inclusiv canalul colector reabilitat) şi 3% din componentele mecanice şi electrice, pe baza valorii lor stabilite, vor fi utilizate ca bază a alocaţiilor bugetare anuale pentru a se asigura că noile bunuri sunt menţinute la standardele de calitate cerute. Analizele financiare subliniază faptul că vor fi disponibile suficiente resurse pentru a se asigura exploatarea şi întreţinerea corespunzătoare. Costul de exploatare şi întreţinere este estimat ca fiind superior prezentului cost situat în jurul valorii de 91.000 euro pe an. O mare parte din această creştere a costurilor se va datora în special tratării chimice asigurate prin STAP Tărlung. 10. Analiza impactului asupra mediului 10.1. Procedura Nici o componentă a acestei măsuri nu intră sub incidenţa celor două anexe, anexa I sau anexa II, la Directiva 85/337/CEE privind evaluarea impactului asupra mediului (amendată prin Directiva 97/11/CE). A fost realizat totuşi un studiu de impact asupra mediului în anul 2000*1). Trebuie obţinut de asemenea acordul de mediu, iar autoritatea competentă pentru eliberarea acestuia este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. În concordanţă cu legislaţia românească, acordul pentru începerea construcţiei (autorizaţia de construcţie) este obţinut după finalizarea proiectului tehnic (în faza de proiectare dintre studiul de fezabilitate şi proiectul detaliat de construcţie) şi a documentelor de licitaţie.--------------- *1) Aplicaţia iniţială includea componente care se încadrau în anexa II la Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului. Aceste componente nu au fost păstrate. 10.2. Monitorizarea conformării La nivel local au fost create inspectoratele locale de protecţie a mediului care sunt responsabile cu emiterea acordului de mediu şi monitorizarea măsurii. Responsabilitatea privind monitorizarea conformării măsurii cu standardele stabilite în documentaţie este organizată după cum urmează: Apa potabilă Pentru a monitoriza calitatea apei potabile şi a apelor uzate a fost înfiinţat în cadrul Regiei Autonome de Apă Braşov un birou pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului. Acest birou se află în directa subordine a directorului general şi este în permanent contact cu inspectoratul de protecţie a mediului (IPM), direcţia de sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat. Extragerea de probe şi analiza probelor de apă potabilă sunt realizate după cum urmează: La STAP Tărlung: - probele de apă brută sunt prelevate de două ori pe zi din lacul de acumulare de la Tărlung, iar analizele (fizice, chimice, bacteriologice şi biologice) sunt realizate în laboratoarele staţiei; - probele sunt prelevate de două ori pe zi după fiecare etapă de tratare (analize fizice, chimice şi bacteriologice). În fiecare zi se realizează analiza clorului şi a turbidităţii. Pentru alte surse de apă şi reţeaua de distribuţie: probele sunt recoltate zilnic din 40 de puncte diferite din reţeaua de distribuţie şi din alte surse de alimentare cu apă (puţuri şi izvoare). Probele strânse sunt transportate în principalul laborator al Regiei Autonome de Apă Braşov, unde după înregistrarea acestora (locul de prelevare şi ora) se realizează analizele (fizico-chimice şi bacteriologice). Apa uzată: - limitele parametrilor măsuraţi la nivelul descărcărilor de apă uzată provenită din staţia de tratare a apei uzate sunt stabilite de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului prin intermediul Regiei Autonome "Apele Române" şi trebuie respectate în mod strict. Aceşti parametri sunt stabiliţi în concordanţă cu Directiva 91/271/CEE privind apele uzate urbane; - monitorizarea calităţii este realizată de personalul staţiei de tratare a apei uzate împreună cu Biroul pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului, folosindu-se laboratorul de ape uzate al Regiei Autonome de Apă Braşov; - în acelaşi timp, instituţiile de supervizare/monitorizare, precum IPM locale şi reprezentanta locală a Regiei Autonome "Apele Române", monitorizează calitatea apei uzate utilizând propriile lor laboratoare; - laboratorul de ape uzate al Regiei Autonome de Apă Braşov împreună cu Biroul pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului realizează activitatea de monitorizare a deversărilor de ape uzate în reţeaua publică de canalizare, provenind de la agenţii economici; - în fiecare zi laboratorul strânge probe de apă uzată deversată pe care le analizează şi pe baza cărora realizează rapoarte pentru Biroul pentru supravegherea calităţii şi protecţiei mediului. Acest birou eliberează acordul privind deversările pentru fiecare agent economic care utilizează reţeaua de canalizare, în conformitate cu NTPA 002. Dacă în urma analizelor se constată depăşirea limitelor stabilite în acorduri, biroul calculează penalităţi şi aplică sancţiuni pentru aceste depăşiri. Probele sunt prelevate în concordanţă cu o planificare lunară. Dotarea laboratorului este foarte modernă, astfel încât analizele sunt realizate în mod corespunzător. 11. Cost şi asistenţă (în euro) A. Repartizarea costurilor în funcţie de tipurile de cheltuieli
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Articolul Cost total Cost Cost total
neeligibil eligibil
(euro) (euro) (euro)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cheltuieli planificare/proiectare 1.637.092 845.234*3) 791.858
Achiziţionarea terenului*1), *4) 457.282 457.282 0
Pregătire amplasament 1.296.679 1.296.679
Lucrări principale 42.622.607 42.622.607
Echipamente şi instalaţii pentru
staţie 6.073.029 6.073.029
Asistenţă tehnică (inclusiv training) 1.075.434 1.075.434
Supervizarea în timpul implementării 2.337.727 2.337.727
Publicitate 78.497 78.497
Cheltuieli neprevăzute*2) 4.432.793 4.432.793
Taxe publice şi impozite*1) 10.535.057 10.535.057*3) 0
Altele (de specificat) 0 0
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 70.546.197 11.837.573 58.708.624
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-------------
*1) Neeligibil.
*2) Justificate în mod corespunzător numai pentru elementele bugetare
menţionate. Cheltuielile neprevăzute au fost estimate la 8% din
costul măsurii pe baza a 6% alocări pentru lucrări adiţionale şi
elemente neprevăzute în contract şi 2% factor de creştere a
preţurilor. În particular, absenţa sistemului de informaţii
geografice poate conduce la modificarea rutelor pe parcursul
implementării măsurii.
*3) Cheltuieli realizate înainte de aplicaţie (în ceea ce priveşte taxele
publice şi impozitele, cheltuieli în valoare de 5.643 euro au fost
realizate înainte de aplicaţie).
*4) Practic toate cerinţele legate de achiziţionarea terenului afectează
doar terenul public, cu excepţia unor mici proprietăţi private.
Conform Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publică, nu vor fi probleme legate de achiziţionarea
terenului aflat în proprietate privată, care pot influenţa negativ
implementarea măsurii.
B. Repartizarea costurilor între diferitele componente ale măsurii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total costuri
Articol eligibile
(euro)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. Alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apei potabile
I. Reabilitarea STAP Tărlung 25.552.268
II. Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă în
municipiul Braşov 3.473.992
III. Distribuţia eficientă a debitului suplimentar în STAP Tărlung 2.751.961
IV. Alimentarea cu apă potabilă pentru Sânpetru şi Hărman 2.444.651
V. Dezvoltarea reţelelor pentru apă potabilă în municipiul Braşov 4.467.265
VI. Apometre 180.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Subtotal (66% din total) 38.870.137
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Colectarea apei uzate
VII. Dezvoltarea reţelei de canalizare în municipiul Braşov 1.671.941
VIII. Reabilitarea şi dezvoltarea canalului colector "I" 11.727.330
IX. Construirea canalului colector principal în Poiana
Braşov - Râşnov 2.661.981
X. Debitmetre pentru apă uzată 285.577
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Subtotal (28% din total) 16.346.829
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C. Asistenţă tehnică, supervizare în timpul implementării şi
publicitate
Asistenţă tehnică 1.075.434
Supervizare în timpul implementării 2.337.727
Publicitate 78.497
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Subtotal (6% din total) 3.491.658
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total eligibil pentru aplicaţia ISPA 58.708.624
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Contribuţia Cheltuieli Cost Asistenţă Rata
Costul total sectorului neeligibile total ISPA asistenţei
privat eligibil (%)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
70.546.197 0 11.837.573 58.708.624 41.683.123 71
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rata asistenţei: 71%. 12. Implicarea instituţiilor financiare internaţionale Regia Autonomă de Apă Braşov a fost implicată în Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale I (MUDP I), cofinanţat de către BERD. BERD a acceptat să cofinanţeze în principiu investiţiile incluse în măsura ISPA şi acordă un împrumut în cadrul noii facilităţi de împrumut pentru investiţii municipale de mediu a Băncii, cu garanţie municipală. După evaluarea capacităţii de plată a Regiei Autonome de Apă Braşov în luna martie 2001, Banca a confirmat că va finanţa aproximativ 25% din costurile eligibile ale măsurii (14.479 milioane euro). Se aşteaptă o decizie formală a consiliului de conducere al Băncii în vara anului 2001. Restul de cheltuieli, circa 4% din costurile măsurii, va fi acoperit din veniturile viitoare care urmează a fi colectate în Poiana Braşov şi din surse locale, de exemplu din sursele proprii ale Regiei Autonome de Apă Braşov. Planul de achiziţii va lua în considerare diferitele surse de finanţare. 13. Condiţii specifice ale măsurii Vezi art. 8 din memorandumul de finanţare. 14. Planul de achiziţii Înainte de plata celui de-al doilea avans, beneficiarul va prezenta un plan de achiziţii final, formulat pe baza modelului prezentat în anexa nr. I.a), care trebuie să fie acceptat de către Comisie. Procesul de licitaţie se va desfăşura în conformitate cu regulile stabilite în titlul IX al Regulamentului financiar, iar participarea la procedurile de licitaţie va fi permisă tuturor persoanelor fizice şi juridice definite în anexa nr. III.1 secţiunea a XI-a paragraful (2) a), pentru contractele nr. 1, 2, 3, 4 şi 6. Pentru contractele nr. 5 "Distribuţia eficientă a fluxului de apă" şi nr. 7 "Canalul colector I de apă uzată", pentru care se prevede cofinanţarea paralelă prin BERD, este autorizată o derogare de la procedurile de licitaţie prevăzute la titlul IX, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.267/99 din 21 iunie 1999 care reglementează Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare, amendat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.382/2001. Participarea ţărilor terţe la licitaţii şi contracte este autorizată în ceea ce priveşte componentele măsurii. Cheltuielile considerate în conformitate cu procedurile BERD şi care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate ISPA vor fi utilizate pentru calcularea cheltuielilor totale eligibile pentru aceste măsuri. ANEXA I.a)
PLAN
provizoriu de achiziţii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numărul Descrierea Tipul Luna prognozată Rata de
ofertei lucrărilor şi contractului de lansare a rambursare
serviciilor care (lucrări, ofertei a facturilor
vor fi licitate furnizare (luna, anul) legate de
materiale, contractul
servicii) specificat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Supervizare şi asistenţă
tehnică servicii februarie 2002
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Asistenţă tehnică pentru servicii decembrie 2002
pregătirea participării
sectorului privat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Reabilitarea STAP Tărlung lucrări (FIDIC
galben) aprilie 2002
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Canalul colector Poiana lucrări (FIDIC
Braşov-Râşnov; debitmetre galben) august 2002
pentru apele uzate;
reabilitarea reţelelor de
alimentare cu apă potabilă
în cartierele Schei şi
Răcădău; contoare de apă
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Distribuţia eficientă a lucrări (FIDIC iunie 2002
fluxului de apă galben)*)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Alimentarea cu apă pentru lucrări (FIDIC decembrie 2002
Sânpetru, Hărman, galben)
dezvoltarea reţelelor de
alimentare cu apă şi
canalizare în municipiul
Braşov
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Canalul colector "I" de lucrări
apă uzată (FIDIC galben)*) noiembrie 2001
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
---------------- *) Contractele care vor fi finanţate de BERD. Termenii de referinţă pentru acordarea contractelor vor fi disponibili în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi/sau pe Internet. ANEXA II PLAN DE FINANŢARE (bazat pe angajamentele din bugetul Uniunii Europene) Denumirea măsurii: Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/007
- euro-
┌────┬────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐┌───────────────┐
│ │Cost │ Cos- │ Costuri eligibile ││ │
│ │total │ turi ├─────────────┬─────────────┬───────────────────────────┤│Împrumut de │
│ │ │ nee- │ │ │ Autorităţi naţionale ││la instituţiile│
│ │ │ ligi- │ │ ├─────────────────┬─────────┤│financiare │
│Anul│ │ bile │ Total │ ISPA │Autorităţi locale│ Altele*)││internaţionale │
│ ├────────┼────────┼─────────┬───┼─────────┬───┼─────────────────┼─────────┤├────────┬──────┤
│ │1 = 2+3 │ 2 │3 = 5 + 7│4= │ 5 │6= │ │ ││ 9 │10=11/│
│ │ │ │ + 8 │3/1│ │5/3│ 7 │ 8 ││ │1 │
│ │ │ │ │(%)│ │(%)│ │ ││ │ (%) │
│────┼────────┼────────┼─────────┼───┼─────────┼───┼─────────────────┼─────────┤├────────┼──────┤
│2000│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │
│2001│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │
│2002│29354311│ - │ 29354311│100│ 20841561│ 71│ 1273105 │ 7239645 ││7239645 │ 25 │
│2003│17612589│ - │ 17612589│100│ 12504938│ 71│ 763863 │ 4343788 ││4343788 │ 25 │
│2004│ 5870862│ - │ 5870862│100│ 4168312│ 71│ 254621 │ 1447929 ││1447929 │ 25 │
│2005│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │
│2006│ 5870862│ - │ 5870862│100│ 4168312│ 71│ 254621 │ 1447929 ││1447929 │ 25 │
│Ne- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │
│anu-│ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │
│ali-│ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │
│zate│11837573│11837573│ - │ - │ - │ - │ - │ - ││ - │ - │
├────┼────────┼────────┼─────────┼───┼─────────┼───┼─────────────────┼─────────┤├────────┼──────┤
│TO- │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │
│TAL │70546197│11837573│ 58708624│ 83│ 41683123│ 71│ 2546210 │ 4479291 ││14479291│ 21 │
└────┴────────┴────────┴─────────┴───┴─────────┴───┴─────────────────┴─────────┘└────────┴──────┘
--------------
*) Cofinanţare BERD.
ANEXA III.1 PREVEDERI FINANCIARE privind implementarea ISPA SECŢIUNEA I Forme şi rate de asistenţă (1) Asistenţa Comunităţii prin ISPA poate fi sub formă de asistenţă nerambursabilă directă, de asistenţă rambursabilă sau orice altă formă de asistenţă. Asistenţa rambursată către autoritatea de management sau către altă autoritate publică va fi refolosită în acelaşi scop. (2) Rata asistenţei din partea Comunităţii, acordată prin ISPA, poate fi de până la 75% din cheltuiala publică sau echivalentă, inclusiv cheltuielile făcute de organismele ale căror activităţi se încadrează într-un cadru legal sau administrativ care face ca acestea să fie privite ca echivalente ale unor organisme publice. Comisia poate propune creşterea acestei rate până la 85%, în special acolo unde consideră că o rată mai mare de 75% este necesară pentru îndeplinirea unor măsuri esenţiale pentru atingerea obiectivelor generale ale ISPA. Rata asistenţei şi suma maximă a asistenţei financiare nerambursabile ISPA vor fi specificate în memorandumul de finanţare aferent măsurii respective. În cazul asistenţei rambursabile sau în cazul în care există un interes special al Comunităţii, rata de asistenţă trebuie redusă ţinându-se seama de: a) disponibilitatea cofinanţării; b) capacitatea măsurii de a genera venituri; şi c) aplicarea corespunzătoare a principiului "poluatorul plăteşte". (3) Măsurile care generează venituri în conformitate cu paragraful (2) b) sunt cele care privesc: a) infrastructura a cărei folosinţă implică taxe provenite de la utilizatori; b) investiţii productive în sectorul de mediu. Comisia a elaborat recomandări privind aplicarea principiului "poluatorul plăteşte". (4) Măsurile privind studiile preliminare şi asistenţa tehnică pot fi finanţate în mod excepţional în proporţie de 100% din costurile totale. (5) Măsurile acoperite de un memorandum de finanţare vor fi implementate de ţara beneficiară în strânsă colaborare cu Comisia, care îşi va păstra responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate. SECŢIUNEA a II-a Angajamente (1) Comisia implementează cheltuielile prin ISPA în conformitate cu Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţii Europene, pe baza memorandumului de finanţare care va fi încheiat între Comisie şi ţara beneficiară. Totuşi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenţa acordată măsurilor vor fi efectuate în unul dintre următoarele două moduri: a) Angajamentele pentru măsurile finanţate prin ISPA care vor fi realizate pe parcursul a 2 ani sau mai mult trebuie, ca regulă generală şi sub rezerva pct. b), să fie efectuate în rate anuale. Angajamentele pentru prima rată anuală vor fi făcute de Comisie la semnarea memorandumului de finanţare referitor la măsură. Acest angajament nu va depăşi totalul plăţii în avans, prevăzută la paragraful (2) din secţiunea a III-a de mai jos, şi al asistenţei financiare nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat în planul de finanţare. Angajamentele pentru ratele anuale următoare trebuie să se bazeze pe planul de finanţare iniţial sau revizuit al măsurii. Acestea vor fi acordate, în principiu, la începutul fiecărui an financiar, dar nu mai târziu de data de 1 aprilie a anului în discuţie, cu condiţia ca cheltuielile preconizate pentru anul următor să le justifice şi ca progresul lucrărilor să demonstreze că proiectul avansează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. b) Pentru măsurile cu o durată mai mică de 2 ani şi pentru care asistenţa Comunităţii nu depăşeşte 20 milioane euro un prim angajament de până la 80% din totalul asistenţei acordate poate fi făcut când Comisia semnează memorandumul de finanţare referitor la măsură. Diferenţa va fi angajată în condiţiile în care progresul lucrărilor demonstrează că proiectul înaintează satisfăcător către finalizare şi sub rezerva disponibilităţii resurselor bugetare. (2) Cu excepţia cazurilor deplin justificate, asistenţa angajată pentru o măsură la care lucrările fizice nu au început în intervalul de 2 ani de la data semnării de către Comisie a memorandumului de finanţare referitor la măsură va fi anulată. În orice caz Comisia trebuie să informeze în timp util ţara beneficiară şi autoritatea desemnată atunci când există riscul unei anulări. SECŢIUNEA a III-a Plăţi (1) Plăţile pot avea forma fie a unui avans, fie a unor plăţi intermediare sau a diferenţei finale. Plăţile intermediare şi plata diferenţei finale trebuie să se refere la cheltuieli certificate şi plătite, care trebuie susţinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă. (2) Plăţile în avans Ca regulă generală, un avans de până la 20% din totalul asistenţei acordate prin ISPA, aşa cum a fost iniţial decis, va fi plătit autorităţii desemnate, astfel cum este definită la paragraful (9). Avansul este, ca regulă generală, transferat în următoarele moduri: - o primă tranşă de până la jumătate din valoarea avansului este plătită când ţara beneficiară semnează memorandumul de finanţare; - diferenţa este plătită după semnarea primului contract, în mod normal primul contract de lucrări. Abaterile de la această regulă generală trebuie aprobate printr-o decizie a Comisiei în memorandumul de finanţare referitor la măsură. Întregul avans sau părţi din acesta trebuie returnate de autoritatea desemnată, menţionată în paragraful (2), dacă nici o cerere de plată nu a fost transmisă Comisiei în termen de 12 luni de la data la care a fost plătit avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilită de Comisie pe baza cheltuielilor eligibile efectiv plătite. Returnarea avansului nu duce la anularea asistenţei acordate de Comunitate. (3) Plăţile intermediare Plăţile intermediare sunt efectuate de Comisie către autoritatea desemnată, la cererea acesteia, dacă măsura progresează satisfăcător către finalizare, şi vor fi făcute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate şi certificate, sub rezerva următoarelor condiţii: - ţara beneficiară a înaintat un raport care să descrie progresul măsurii din punct de vedere al indicatorilor fizici şi financiari şi conformitatea acesteia cu memorandumul de finanţare, inclusiv, atunci când este cazul, orice condiţii specifice referitoare la asistenţă; - s-au luat măsuri în sensul îndeplinirii observaţiilor şi recomandărilor autorităţilor de inspecţie naţionale şi/sau comunitare; - au fost indicate măsurile luate pentru corectarea oricăror probleme tehnice, financiare şi legale care au apărut; - a fost analizată orice îndepărtare de la planul de finanţare iniţial; - au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea măsurii. Ţara beneficiară va fi informată de Comisie dacă nu a îndeplinit una dintre condiţiile stipulate mai sus. Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plată şi pentru rapoartele de progres fizic şi financiar. (4) Ţările beneficiare trebuie să se asigure că cererile de plată sunt înaintate Comisiei, ca regulă generală, de 3 ori pe an, până la 1 martie, 1 iulie şi 1 noiembrie cel mai târziu. (5) Suma totală a plăţilor efectuate conform paragrafelor (2) şi (3) nu trebuie să depăşească 80% din totalul asistenţei acordate. Comisia poate mări acest procent până la 90% în cazuri justificate. (6) Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de Comunitate Plata diferenţei finale din asistenţa acordată de Comunitate, calculată pe baza cheltuielilor certificate şi într-adevăr efectuate, va fi făcută dacă: - măsura a fost realizată în conformitate cu obiectivele sale; - măsura a îndeplinit condiţiile sale specifice, astfel cum sunt menţionate în memorandumul de finanţare; - raportul final menţionat în secţiunea a V-a a fost înaintat Comisiei; - autoritatea desemnată sau organismul menţionat în paragraful (2) a înaintat Comisiei o cerere de plată, în termen de 6 luni de la data limită de finalizare a lucrării, pentru cheltuielile specificate în memorandumul de finanţare; - ţara beneficiară certifică Comisiei că informaţiile furnizate în cererea de plată şi în raport sunt corecte; - ţara beneficiară a transmis Comisiei declaraţia menţionată în apendicele B la anexa nr. III.4; - toate măsurile de informare şi publicitate stabilite de Comisie, prevăzute în anexa nr. III.6, au fost implementate; - când managementul asistenţei acordate pentru o măsură este conferit agenţiilor de implementare din ţările beneficiare în sistem descentralizat, ţările beneficiare furnizează Comisiei toate informaţiile necesare pentru a verifica dacă regulile Comunităţii privind achiziţiile publice au fost îndeplinite, în special cele care privesc publicarea anunţurilor de licitaţie şi transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor şi de adjudecare a contractului, şi dacă au fost respectate toate condiţiile specificate în memorandumul de finanţare. (7) Dacă raportul final menţionat mai sus nu este transmis Comisiei în termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrărilor şi de efectuare a plăţilor, astfel cum este specificată în memorandumul de finanţare, partea de asistenţă care reprezintă diferenţa finală pentru acea măsură va fi anulată. (8) Cererile pentru plăţile intermediare şi pentru plata finală prezentate de ţara beneficiară sunt însoţite de o declaraţie a responsabilului naţional cu autorizarea, care specifică numai plăţile legate de cheltuielile susţinute de facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativă şi care sunt conforme prevederilor care guvernează eligibilitatea cheltuielilor pentru proiectele finanţate prin ISPA, astfel cum sunt specificate în anexa nr. III.2. (9) Toate plăţile pentru asistenţa acordată de Comisie prin acest memorandum de finanţare vor fi făcute către o entitate centrală, Fondul Naţional, desemnată de ţara beneficiară să primească asemenea plăţi. Ca regulă generală, plăţile trebuie făcute de Comisie într-un singur cont bancar desemnat de ţara beneficiară, nu mai târziu de două luni de la primirea unei cereri valide şi complete de plată. Acest termen limită nu se aplică pentru plata avansului. Fondul Naţional trebuie să transfere cât de repede posibil şi în totalitate contribuţia ISPA către organismele responsabile cu implementarea. (10) Fondul Naţional, condus de responsabilul naţional cu autorizarea (RNA), va avea întreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor în cadrul ţării beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea către Comisie a oricăror fonduri plătite în plus sau nejustificat. Responsabilităţile responsabilului naţional cu autorizarea sunt stabilite în memorandumul de înţelegere încheiat între Comisie şi ţările beneficiare. SECŢIUNEA a IV-a Folosirea euro (1) Sumele cuprinse în aplicaţiile pentru asistenţă împreună cu planul de finanţare relevant vor fi prezentate în euro. (2) Sumele privind asistenţa şi planurile de finanţare aprobate de Comisie vor fi exprimate în euro. (3) Declaraţiile de cheltuieli care justifică cererile de plată corespunzătoare trebuie exprimate în euro. Rata de schimb care va fi folosită trebuie să fie rata financiară contabilă a Comisiei, aplicabilă pentru luna în care declaraţia de cheltuieli a fost înregistrată în documentele contabile ale autorităţilor responsabile cu managementul financiar al proiectului. Rata lunară de schimb este fixată conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC) nr. 3418/93 care stabileşte regulile detaliate de implementare a unor prevederi ale Reglementării financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata din penultima zi lucrătoare a lunii precedente pentru care ratele sunt stabilite. Comisia va informa autorităţile responsabile cu privire la această rată*1).----------- *1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm (4) Plăţile asistenţei financiare acordate de Comisie trebuie făcute în euro către autoritatea desemnată de ţara beneficiară în acest sens. SECŢIUNEA a V-a Raportul final Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea măsurii trebuie să transmită Comisiei un raport final în termen de cel mult 6 luni de la finalizarea măsurii. Raportul final va conţine următoarele: a) descrierea lucrărilor efectuate, însoţită de indicatori fizici, cuantificări ale cheltuielilor pe categorii de lucrări şi măsurile luate cu privire la clauzele specifice conţinute în decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; b) certificatul de conformitate a lucrărilor cu decizia de acordare a asistenţei financiare nerambursabile; c) o primă evaluare a gradului de îndeplinire a rezultatelor prevăzute, mai ales cu privire la: - data efectivă de implementare a măsurii; - indicarea modului în care măsura va fi administrată după finalizare; - confirmarea, dacă este necesar, a previziunilor financiare, în special a celor legate de costurile de operare şi veniturile aşteptate; - confirmarea previziunilor socioeconomice, în special a costurilor şi beneficiilor aşteptate; - indicarea acţiunilor luate pentru a se asigura protecţia mediului şi costurile acestora, inclusiv concordanţa cu principiul "poluatorul plăteşte"; - data la care măsura finanţată devine operaţională; d) informaţii referitoare la acţiunile de publicitate. SECŢIUNEA a VI-a Amendamente la memorandumul de finanţare (1) Dacă cheltuiala publică sau echivalentă într-adevăr efectuată diferă de cheltuiala planificată iniţial, asistenţa acordată de Comunitate va fi modificată luându-se în calcul aceasta, dar nu trebuie să depăşească suma maximă stabilită în memorandumul de finanţare. O schimbare a ratei asistenţei Comunităţii faţă de rata acordată iniţial sau faţă de asistenţa financiară nerambursabilă maximă va necesita o modificare a memorandumului de finanţare conform procedurilor descrise în paragraful (3). (2) Dacă, atunci când planul de finanţare a unui proiect este amendat, angajamentele şi/sau plăţile Comunităţii depăşesc deja sumele menţionate în planul de finanţare amendat, Comisia va opera ajustările necesare ţinând seama de suma supraangajată sau supraplătită, când autorizează prima operaţiune financiară (angajare sau plată) după acel amendament. (3) Orice amendament la memorandumul de finanţare se va face în conformitate cu următoarele proceduri: a) amendamentele care impun o modificare substanţială a obiectivelor sau a caracteristicilor proiectului ori o schimbare substanţială în planul de finanţare sau în programul cheltuielilor trebuie făcute printr-un memorandum de finanţare, ca răspuns la solicitarea ţării beneficiare sau la iniţiativa Comisiei după consultarea cu ţara beneficiară. Definiţia modificării "substanţiale" este data în prevederile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor; b) în cazul altor amendamente ţara beneficiară va trimite Comisiei o propunere în acest sens. Comisia va face observaţiile necesare sau îşi va transmite acordul în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea propunerii. Amendamentul va fi adoptat după ce Comisia şi-a dat acordul. Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente; c) nici o modificare în cheltuiala anuală, mai mică de 25% din totalul cheltuielilor planificate pentru proiect, nu va fi considerată o modificare substanţială a planului de finanţare şi a programului de cheltuieli. SECŢIUNEA a VII-a Controlul financiar (1) Un audit financiar corespunzător, intern şi extern, va fi îndeplinit, în conformitate cu standardele de audit internaţionale acceptate, de către autorităţile naţionale competente de control financiar, care trebuie să fie independente pentru a-şi putea desfăşura funcţia. În fiecare an un plan de audit şi un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţie Comisiei. (2) Fără a prejudicia verificările efectuate de ţările beneficiare, serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau prin reprezentanţi autorizaţi corespunzător, să efectueze pe teren audituri tehnice şi financiare, inclusiv verificări prin sondaj şi audituri finale. (3) Ţara beneficiară trebuie să se asigure că, atunci când personalul Comisiei sau reprezentanţii ei corespunzător autorizaţi şi/sau Curtea Auditorilor efectuează verificări, aceste persoane au dreptul să inspecteze pe loc toate documentaţiile relevante şi care au legătură cu elementele finanţate prin memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să sprijine serviciile Comisiei şi Curtea Auditorilor să îşi efectueze auditurile referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA. (4) Implementarea detaliată a prevederilor principiilor controlului financiar, împreună cu înţelegerile privind cooperarea şi coordonarea programării şi metodologiei controlului dintre Comisie şi ţările beneficiare sunt specificate în anexa nr. III.4. SECŢIUNEA a VIII-a Recuperarea plăţilor necuvenite (1) Dacă implementarea unei măsuri nu justifică fie o parte, fie toată asistenţa alocată, Comisia va conduce o examinare completă a cazului, în special cerând ţării beneficiare să îşi facă cunoscute observaţiile într-un interval specificat de timp şi să corecteze orice neregulă. (2) Ca urmare a examinării menţionate la paragraful (1) Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa referitoare la măsura în cauză, dacă examinarea dezvăluie nereguli, o combinare necorespunzătoare a fondurilor sau neîndeplinirea uneia dintre condiţiile specificate în memorandumul de finanţare şi în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare a măsurii şi pentru care acordul Comisiei nu a fost cerut. Orice reducere sau anulare a asistenţei implică recuperarea sumelor plătite. (3) Când Comisia consideră că o neregularitate nu a fost corectată sau că o parte ori întreaga operaţiune nu justifică fie numai o parte, fie întreaga asistenţă acordată acesteia, Comisia trebuie să examineze corespunzător cazul şi să solicite ţării beneficiare să îşi înainteze observaţiile într-o perioadă specificată. După examinare, dacă ţara beneficiară nu a luat măsurile corective necesare, Comisia poate: a) să reducă sau să anuleze orice avans; b) să anuleze o parte sau întreaga asistenţă acordată măsurii. Comisia va hotărî măsura corectoare ţinând seama de natura neregulii şi de existenţa oricăror deficienţe în sistemele de management şi control. (4) Orice sumă plătită greşit trebuie returnată Comisiei de autoritatea definită la paragraful (9) din secţiunea a III-a. Dacă această autoritate nu returnează suma datorată Comisiei, ţara beneficiară trebuie să ramburseze această sumă Comisiei. Dobânda aplicată conturilor pentru întârzierile de plată trebuie aplicată sumelor nereturnate, în conformitate cu regulile specificate în Reglementarea financiară care guvernează bugetul Comunităţii. SECŢIUNEA a IX-a Managementul (1) Comisia trebuie să ceară ţărilor beneficiare: a) să stabilească începând cu data de 1 ianuarie 2000, dar în orice caz nu mai târziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management şi control care asigură: - implementarea corespunzătoare a asistenţei acordate prin acest memorandum de finanţare, în conformitate cu principiile unui management financiar solid; - separarea funcţiilor de management şi control; - că declaraţiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte şi provin dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile pentru verificare; b) să verifice regulat că măsurile finanţate de Comunitate au fost corect realizate; c) să prevină neregulile şi să ia măsuri împotriva acestora; d) să recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau neglijenţei. (2) Sistemele de management şi control ale ţărilor beneficiare trebuie să furnizeze un sistem corespunzător de audituri, astfel cum este definit în apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite în special: - regularizarea închiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu înregistrările contabile şi cu documentele justificative de la diferitele niveluri administrative; - verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile şi ale altor fonduri; - examinarea planurilor tehnice şi de finanţare ale proiectului, a rapoartelor de progres, procedurilor de licitaţie şi contractare la diferite niveluri administrative. SECŢIUNEA a X-a Monitorizarea Ţările beneficiare şi Comisia vor asigura implementarea şi monitorizarea în conformitate cu următoarele prevederi: (1) Înfiinţarea comitetelor de monitorizare trebuie să aibă loc în urma unei înţelegeri între ţările beneficiare implicate şi Comisie. Autorităţile şi organismele desemnate de ţara beneficiară, Comisie şi, unde este cazul, de B.E.I. şi/sau alte instituţii cofinanţatoare vor fi reprezentate în aceste comitete. Vor fi de asemenea reprezentate în astfel de comitete şi autorităţile regionale sau locale şi societăţile private, în cazul în care acestea au competenţa necesară pentru executarea unui proiect şi dacă sunt direct implicate în acest proiect. (2) Monitorizarea va fi făcută pe baza unor proceduri de raportare convenite în comun, de verificare prin sondaj şi, dacă este necesar, prin înfiinţarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul specific al proiectului şi la obiectivele acestuia. Aceştia vor fi stabiliţi astfel încât să arate stadiul atins în executarea măsurii în relaţie cu planul şi cu obiectivele propuse iniţial şi progresul realizat în domeniul managementului şi în alte probleme legate de acesta. (3) a) Pentru fiecare măsură coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze Comisiei rapoarte de progres în ultimele 3 luni până la sfârşitul fiecărui an întreg de implementare. b) Pentru întâlnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul naţional ISPA trebuie să înainteze rapoarte de progres conform modelului standard furnizat de Comisie. Raportul trebuie să intre în posesia Comisiei cu 15 zile lucrătoare înaintea întâlnirii programate. (4) Pe baza rezultatelor monitorizării şi ţinând seama de observaţiile comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele şi condiţiile de acordare a asistenţei aprobate iniţial, precum şi planul de finanţare prevăzut, dacă este necesar, la propunerea ţărilor beneficiare. Comisia va întocmi aranjamentele corespunzătoare pentru aceste modificări, în funcţie de natura şi de importanţa lor. SECŢIUNEA a XI-a Transparenţa în adjudecarea contractelor (1) Procedura care trebuie urmată pentru acordarea contractelor de lucrări, achiziţii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite în titlul IX din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Uniunii Europene. (2) a) Participarea la procedurile de licitaţie trebuie să fie deschisă şi pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este aplicabil tratatul şi tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările beneficiare ISPA. Prin urmare, se va cere ofertanţilor să îşi declare naţionalitatea şi să prezinte în sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislaţie. b) În cazurile justificate corespunzător, cum ar fi cofinanţarea de la instituţii financiare internaţionale, şi după o examinare făcută din timp de Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite naţionalilor unor terţe ţări să participe la licitaţia pentru contracte. (3) a) Ţările beneficiare vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura o participare cât mai mare. Pentru aceasta şi când valoarea contractelor o cere, ele trebuie să asigure publicarea în avans a invitaţiei de participare la licitaţie în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene şi în "Monitorul Oficial" din ţările beneficiare. b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii şi specificaţii tehnice care pot să limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din ţările membre sau din ţările beneficiare. c) În plus informaţia trebuie lansată pe Internet într-o formă transparentă. (4) Procedurile detaliate privind licitaţiile şi contractele sunt stabilite în Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual înfiinţat pentru programul PHARE. SECŢIUNEA a XII-a Transparenţa în contabilitate şi în rapoartele proiectelor Ţara beneficiară trebuie să se asigure că pentru măsura la care se referă memorandumul de finanţare toate organismele publice sau private implicate în managementul şi în implementarea operaţiunilor au fie un sistem separat de contabilitate, fie o codificare contabilă adecvată a tuturor tranzacţiilor implicate, ceea ce va facilita verificarea de către Comisie şi de către autorităţile naţionale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea, trebuie să se asigure că toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului în cauză. Autorităţile responsabile vor asigura accesul la toate documentele justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect, pe o perioadă de 5 ani după efectuarea ultimei plăţi pentru proiectul respectiv. SECŢIUNEA a XIII-a Evaluarea ex-post Prin evaluarea ex-post se vor analiza atât utilizarea resurselor, cât şi randamentul şi eficienţa asistenţei şi a impactului sau, precum şi factorii ce contribuie la succesul sau eşecul implementării măsurilor, realizărilor şi rezultatelor. După finalizarea măsurilor Comisia şi ţările beneficiare vor evalua modul în care acestea au fost îndeplinite, inclusiv randamentul şi eficienţa utilizării resurselor. Evaluarea va cuprinde şi impactul real al implementării lor pentru a se stabili dacă obiectivele iniţiale au fost atinse. Printre altele, această evaluare se va referi şi la contribuţia măsurilor la implementarea politicilor Comunităţii în domeniul mediului sau contribuţia acestora la politicile privind reţeaua transeuropeană extinsă şi transportul în comun. De asemenea, ele vor evalua şi impactul măsurilor asupra mediului. ANEXA III.2 PREVEDERI privind eligibilitatea cheltuielilor pentru măsurile finanţate prin ISPA SECŢIUNEA I Domeniul cheltuielilor ISPA acordă asistenţă pentru următoarele măsuri: 1. proiecte de mediu care dau posibilitatea ţărilor beneficiare să se alinieze la cerinţele legilor Comunităţii privind protecţia mediului şi la obiectivele Parteneriatului de Aderare; 2. proiectele de infrastructură în transport, care promovează o mobilitate susţinută, şi, în particular, cele care constituie proiecte de interes comun în baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) şi cele care permit ţărilor beneficiare să se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta include interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale la reţelele transeuropene şi accesul la aceste reţele;----------- *2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind directivele Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean. 3. studii preliminare, evaluări şi măsuri de asistenţă tehnică, inclusiv acţiunile de informare şi publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea includ asistenţă tehnică şi administrativă în beneficiul mutual al Comisiei şi al ţărilor beneficiare, care nu sunt în mod normal în sarcina administraţiei publice naţionale, acoperind identificarea, pregătirea, managementul, monitorizarea, auditul şi supervizarea proiectelor. Regulile specificate în secţiunile II-XII de mai jos, referitoare la proiectele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, sunt totuşi aplicate prin analogie şi deciziilor pentru proiectele menţionate la pct. 3. SECŢIUNEA a II-a Definiţii şi concepte de bază 1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului şi grupurile de proiecte În scopul prevăzut de acest document se vor aplica următoarele definiţii: a) un proiect reprezintă o serie de lucrări indivizibile economic în scopul atingerii unei funcţii tehnice precise şi cu un scop clar identificat; b) o etapă independentă tehnic şi financiar reprezintă o etapă care poate fi identificată ca operaţională în întregul său. O etapă poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate sau tehnice necesare pentru îndeplinirea unui proiect; c) pot fi grupate proiectele care îndeplinesc următoarele condiţii: - trebuie să fie localizate pe acelaşi curs de apă sau în aceeaşi arie de captare ori să fie situate de-a lungul aceluiaşi coridor de transport; - trebuie cuprinse în acelaşi plan global privind cursul de apă sau aria de captare ori coridorul, în scopuri bine identificate; - trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea şi monitorizarea grupului de proiecte, în cazurile în care proiectele sunt derulate de autorităţi competente diferite. 2. Organismul responsabil cu implementarea a) Pentru proiectele finanţate prin ISPA organismul responsabil cu implementarea este organismul responsabil cu licitaţiile şi contractările. Acest organism este specificat în pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de finanţare. Ca o consecinţă, orice schimbare a organismului responsabil cu implementarea unui proiect trebuie să fie aprobată de Comisie printr-un memorandum de finanţare. b) În mod normal prin acest organism se înţelege beneficiarul final al asistenţei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectuează cheltuieli eligibile. c) Totuşi acest organism poate delega implementarea altui organism care poate, de asemenea, să efectueze cheltuieli eligibile. În asemenea cazuri Comisia trebuie informată despre tipul delegărilor propuse şi trebuie să primească o copie de pe documentele relevante. 3. Conceptul de administraţie publică Administraţia publică poate cuprinde următoarele trei niveluri de guvernământ: - organisme de guvernământ centrale (nivel naţional); - organisme de guvernământ regionale; - organisme de guvernământ locale. În plus, acest concept poate include şi organismele a căror activitate poate intra într-un cadru legal sau administrativ, în virtutea faptului că sunt privite ca echivalent al unor organisme publice. 4. Implementarea şi perioada de implementare a unui proiect a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea preliminară (incluzând studiul variantelor) până la finalizarea proiectului aprobat şi până la măsurile de publicitate pentru un proiect finanţat. b) Memorandumul de finanţare se poate aplica uneia sau mai multor etape menţionate mai sus. c) Perioada de implementare a proiectului reprezintă, ca regulă generală, perioada necesară pentru finalizarea etapelor sus-menţionate până în momentul în care proiectul devine complet operaţional şi obiectivul fizic descris în memorandumul de finanţare a fost finalizat/definitivat. 5. Evidenţa documentelor şi transparenţa Orice cheltuială declarată Comisiei trebuie să se bazeze pe înţelegeri legale obligatorii şi/sau pe documente. Este imperativă existenţa unei evidenţe documentare corespunzătoare. În scopul maximizării transparenţei şi pentru a permite controlul Comisiei şi/sau al autorităţii naţionale competente de control financiar asupra cheltuielilor, fiecare ţară beneficiară trebuie să se asigure că orice organism implicat în managementul şi implementarea proiectelor a stabilit o evidenţă contabilă separată referitoare la proiectul descris în memorandumul de finanţare. 6. Cheltuieli Cheltuielile trebuie raportate la plăţile certificate şi făcute efectiv de organismul responsabil cu implementarea, susţinute de facturi plătite sau de documente contabile cu valoare probativă echivalentă. Documentul contabil cu valoare probativă echivalentă reprezintă orice document transmis de autoritatea definită la pct. 2 din această secţiune pentru a demonstra că intrările contabile oferă o imagine adevărată şi corectă a tranzacţiilor reale implicate, în concordanţă cu practicile contabile standard. Este necesară o aprobare prealabilă a Comisiei atunci când se folosesc documente contabile cu valoare probativă echivalentă. SECŢIUNEA a III-a Principalele categorii de cheltuieli eligibile Ca regulă generală, cheltuielile legate de: - studiile de fezabilitate; - planificare şi proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra mediului; - pregătirea terenului; - construcţii; - utilaje şi instalaţii implicate permanent în proiect; - testare şi instruire; - managementul proiectului; - măsurile compensatorii şi de reducere a impactului asupra mediului; - alte tipuri de cheltuieli specificate în memorandumul de finanţare; - măsurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos. SECŢIUNEA a IV-a Studii de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectului 1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea şi proiectarea proiectelor a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzând studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect şi proiectarea proiectelor sunt, ca regulă generală, eligibile, cu condiţia ca aceste cheltuieli să fie direct legate de unul sau mai multe proiecte şi să fie aprobate în mod special printr-un memorandum de finanţare. b) În cazurile în care mai multe proiecte se derulează prin acelaşi contract sau când organismul responsabil cu implementarea exercită funcţiile de mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul sistemului de alocare a timpului). 2. Implicarea administraţiei publice În cazurile în care funcţionarii din administraţia publică sunt implicaţi în activităţile menţionate la pct. 1 a) din această secţiune, cheltuielile pot fi acceptate ca eligibile de către Comisie în cazuri clar justificate şi în concordanţă cu următoarele criterii: - funcţionarul a renunţat temporar la statutul său de funcţionar în administraţia publică; - cheltuielile trebuie să aibă la bază un contract privind unul sau mai multe proiecte specificate; în cazul în care un contract se referă la mai multe proiecte, costurile trebuie să fie alocate într-un mod transparent (de exemplu, cu ajutorul programărilor în timp); - cheltuielile trebuie să fie direct legate de unul sau de mai multe proiecte individuale avute în vedere; - contractul trebuie să fie limitat în timp şi nu trebuie să depăşească data limită stabilită pentru finalizarea proiectului; - sarcinile care trebuie îndeplinite pentru acel contract nu trebuie să acopere atribuţii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din secţiunea a VIII-a; - dispoziţiile nu trebuie să fie folosite pentru a ocoli procedurile de achiziţii publice ale Comunităţii. SECŢIUNEA a V-a Pregătirea terenului şi construcţiile a) În cazurile în care organismul responsabil cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau părţi din acestea pe cont propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat şi transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare probativă echivalentă. În cazul în care sunt implicaţi funcţionari ai administraţiei publice, se aplică prevederile specificate la pct. 2 din secţiunea a IV-a. b) Costurile eligibile trebuie să includă doar costurile reale apărute după datele specificate la pct. 1 din secţiunea a X-a şi legate direct de proiect. Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre următoarele categorii: - costuri privind munca (salarii brute şi nete); - cheltuieli pentru utilizarea durabilă a echipamentelor pe perioada construcţiilor; - costuri de producţie folosite pentru implementarea proiectului; - costuri de funcţionare şi alte categorii de cheltuieli, dacă sunt în mod specific justificate; acestea trebuie alocate în mod echitabil, în concordanţă cu standardele contabile general recunoscute; - cheltuielile de funcţionare impuse nu sunt eligibile în cazul în care organismul menţionat la pct. a) de mai sus este inclus în administraţia publică. c) Ca regulă generală, costurile trebuie să fie evaluate la preţul pieţei. SECŢIUNEA a VI-a Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale (licenţe, software etc.) 1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului a) Cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect sunt eligibile dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate. b) Fără a prejudicia prevederile pct. 3 din secţiunea a IX-a, închirierea acestor echipamente este considerată ca parte a costurilor de operare şi este neeligibilă. 2. Achiziţiile de active necorporale Achiziţiile şi utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele, sunt eligibile dacă sunt necesare pentru implementarea proiectului. 3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului a) În cazul în care organismul responsabil cu implementarea execută pregătirea terenului şi lucrările de construcţie sau o parte din acestea pe cont propriu, cheltuielile privind achiziţiile sau producţia echipamentelor care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt eligibile. b) Echipamentele durabile, care sunt în mod expres achiziţionate sau produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile dacă acestea sunt fără valoare economică ori sunt distruse după folosinţă şi dacă sunt specificate în memorandumul de finanţare. 4. Echipamentele durabile utilizate de administraţia publică a) Cheltuielile privind achiziţia sau închirierea de echipamente durabile utilizate de administraţia publică nu sunt eligibile. b) Fără a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din secţiunea a VIII-a, cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru închirierea acestuia, utilizat de administraţia publică ca urmare a sarcinilor privind monitorizarea şi supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei. SECŢIUNEA a VII-a Achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată Cheltuielile cu achiziţionarea terenului şi taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) nu sunt eligibile. SECŢIUNEA a VIII-a Cheltuieli administrative 1. Principii generale Ca regulă generală, cheltuielile administraţiei publice, inclusiv salariile funcţionarilor de la nivel naţional, regional şi local, nu sunt eligibile pentru asistenţă (inclusiv asistenţă tehnică), cu excepţia cheltuielilor clar fundamentate provenite din obligaţiile ce revin pentru realizarea controalelor financiare, monitorizarea financiară şi fizică, evaluarea şi prevenirea neregulilor şi a cheltuielilor care intră sub incidenţa obligaţiilor de recuperare a sumelor pierdute. Cu excepţia Fondului Naţional, costurile care includ salariile legate de angajarea temporară, la iniţiativa Comisiei, a personalului temporar, fie funcţionari publici, fie proveniţi din sectorul privat, pentru lucrări privind managementul, urmărirea, evaluarea şi controlul sunt eligibile prin măsuri de asistenţă tehnică, astfel cum sunt definite la pct. 3 din secţiunea I. Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil dacă acest lucru este permis în mod specific printr-o măsură de asistenţă tehnică menţionată în memorandumul de finanţare. 2. Comitetul de organizare şi monitorizare a) Fără a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile apărute în organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor documente justificative. b) Ca regulă generală, costurile permise includ una sau mai multe dintre următoarele categorii: - servicii de traducere; - închirierea de săli de conferinţe şi aranjamentele auxiliare; - închirierea de echipamente audio-video şi alte echipamente electronice necesare; - procurarea documentaţiei şi a facilităţilor aferente; - taxe pentru participarea experţilor; - cheltuieli pentru călătorii. c) Salariile şi alocaţiile pentru funcţionarii din administraţia publică, intervenite în acest context, nu sunt eligibile. 3. Întâlniri la cererea Comisiei Regulile prevăzute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la organizarea de întâlniri ad-hoc la cererea Comisiei. SECŢIUNEA a IX-a Alte tipuri de cheltuieli 1. Managementul şi supervizarea proiectului Cheltuielile referitoare la managementul şi supervizarea proiectului sunt, ca regulă generală, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1 şi 2 din secţiunea a IV-a. 2. Costuri financiare Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este eligibil; acestea privesc în particular dobânzile pentru finanţarea intermediară, comisioane bancare, comisioane de garanţie etc. Garanţiile bancare legate de împrumuturile bancare folosite pentru finanţarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei. 3. Tehnici financiare care nu implică un transfer imediat al activelor proprii Fără a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesită implicarea imediată a transferului activelor proprii pot fi considerate eligibile dacă sunt justificate şi aprobate în memorandumul de finanţare. Ţările beneficiare trebuie să demonstreze printr-o analiză a riscurilor că tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decât achiziţionarea directă a unor bunuri. 4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finanţate a) Nici un tip de costuri de operare apărute după finalizarea proiectului nu este eligibil. b) Ca excepţie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru pregătirea personalului pentru operare şi testarea proiectului şi a echipamentelor pot fi luate în considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru o anumită perioadă definită în memorandumul de finanţare. c) Principiile definite la pct. a) şi b) de mai sus sunt valabile, de asemenea, pentru o componentă individuală completă a unui proiect sau a unui grup de proiecte, chiar şi în cazul în care întregul proiect nu a fost încă finalizat. 5. Măsuri de publicitate şi informare Cheltuielile pentru măsurile luate în conformitate cu prevederile anexei nr. III.6 privind informarea şi publicitatea sunt eligibile. SECŢIUNEA a X-a Perioada de eligibilitate 1. Limita iniţială de timp privind eligibilitatea Limita iniţială de timp privind eligibilitatea este evaluată diferenţiat, în conformitate cu următoarele situaţii: a) Când selecţia proiectului, licitaţia şi contractarea de către ţările beneficiare fac obiectul aprobării ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care memorandumul de finanţare a proiectului este semnat de Comisie.------------ *3) Vezi art. 12 (1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. În caz excepţional, când finanţarea proiectului este realizată printr-o combinaţie fie de la B.E.I., fie de la altă instituţie finanţatoare şi asistenţă financiară nerambursabilă ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data încheierii acordului cu B.E.I. sau cu altă instituţie finanţatoare pentru fiecare proiect. Ca regulă generală, această dată nu trebuie să fie mai devreme de 6 luni de la data menţionată la primul subparagraf. Sunt necesare în mod obligatoriu următoarele condiţii: - lucrările şi contractele pentru care se aplică prevederile trebuie să fie identificate în memorandumul de finanţare; - B.E.I. sau altă instituţie finanţatoare certifică respectarea prevederilor art. 108 (2), 109 (2) şi (3), 114 (1), 115, 117 şi 118 din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. În cazurile de mai sus, ca regulă generală, Comisia dispune aplicarea, după examinarea de către Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2) din Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comisiei Europene. b) După decizia Comisiei de a acorda sprijin agenţiilor de implementare ale ţărilor candidate pe baze descentralizate*4), cheltuielile sunt eligibile pentru asistenţă de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu condiţia ca cererea să poată fi considerată completă. Plăţile făcute înainte de data specificată la pct. a) şi b) de mai sus sunt neeligibile.---------------- *4) Vezi art. 12 (2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din 21 iunie 1999. 2. Modificări ale proiectelor a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egală cu sau mai mare de 5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic, trebuie considerată o modificare substanţială a proiectului. Modificările majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimbă natura acestuia sunt, de asemenea, tratate ca fiind "substanţiale". Regulile stabilite la paragraful 1 se aplică şi pentru eligibilitatea cheltuielilor privind modificările de mai sus. b) Pentru orice altă modificare a proiectului cheltuielile privind noi elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul în care cererea de modificare este primită de Comisie (serviciul ISPA). c) Cererea pentru modificări şi informaţiile relevante anexate la aceasta pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Înregistrarea cererii şi a materialelor depuse trebuie să fie făcută în minuta întâlnirii. 3. Timpul limită final privind eligibilitatea a) Data finală a eligibilităţii este specificată, ca regulă generală, în art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finanţare. b) Data finală depinde de plăţile făcute de organismul responsabil cu implementarea. c) Data finală a eligibilităţii este prevăzută în memorandumul de finanţare respectiv. După ce această dată a expirat beneficiarul dispune de o perioadă de 6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plată finală împreună cu raportul final şi o notificare, astfel cum este prevăzut în paragraful (6) din secţiunea a III-a din anexa nr. III.1 şi în apendicele B la anexa nr. III.4 la memorandumul de finanţare. d) Comisia nu poate extinde această perioadă de 6 luni. SECŢIUNEA a XI-a Cererile de plată Cererile de plată prezentate Comisiei de ţările beneficiare au la bază facturile deja plătite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din secţiunea a II-a. În cazul lucrărilor angajate de un concesionar sau de un organism echivalent autoritatea guvernamentală responsabilă trebuie să certifice corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plată trebuie să fie înregistrate şi certificate de responsabilul naţional cu autorizarea. Cererile sunt apoi înaintate Comisiei prin intermediul Delegaţiei Comisiei. SECŢIUNEA a XII-a Alte elemente specificate în detaliu (1) Orice întrebări apărute, care nu sunt explicit specificate în principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor în cadrul proiectelor finanţate prin ISPA, trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va strădui să răspundă întrebărilor în mod deschis, în spiritul înscris în aceste principii şi cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune. (2) În cazul conflictelor dintre aceste principii şi regulile naţionale de eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie să primeze. ANEXA III.3a) Model de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar şi fizic INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA CERERE DE PLATĂ A. Tipul plăţii
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Plăţi peste 80% [] Plăţi intermediare [] │
│ Plăţi ale balanţei finale [] │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
B. Fondul Naţional / Identificarea contului
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Numele: │
│Adresa: │
│Persoană de contact: │
│Telefon: Fax: │
│E-mail: │
│Denumirea băncii: │
│Sediul băncii: │
│Codul poştal: Oraş: │
│Numărul contului: Codul scurt: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
C. Măsuri
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Titlul măsurii: │
│Codul măsurii ISPA: Codul naţional de referinţă: │
│Numărul memorandumului de finanţare curent: │
│Data: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
D. Autoritatea responsabilă cu implementarea
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Denumirea: │
│Sediul: │
│Cod poştal: Oraş: │
│Persoană de contact: │
│Telefon: │
│E-mail: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
E. Cheltuieli intervenite şi plăţi ISPA
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│a) Cheltuieli eligibile confirmate la data: │
│b) În această cerere de plată: │
│c) =a)+b) cheltuieli cumulative la data: │
│d) Plăţi cerute de această cerere: │
│e) =d)/b) % din cheltuielile confirmate: │
│Totalul plăţilor ISPA primite de Fondul Naţional (NF) până la data: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)
┌──────────────────────┬───────────┬────────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │Cheltuieli │Cheltu- │Cheltuieli│Totalul │ Rata de │
│ │în memo- │ieli │confirmate│cheltu- │ execuţie │
│ │randumul de│confir- │în această│ielilor │ financiară│
│ Categorii de │finanţare │mate │cerere de │confirmate │ │
│ cheltuieli*) │curent │anterior│plată până│ │ │
│ │ │ │la data │ │ │
│ │ │ │ .........│ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2)+(3)│(5)=(4)/(1)│
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Taxe de proiectare │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Pregătirea terenului │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Principalele lucrări │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Utilaje şi echipamente│ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Asistenţă tehnică │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Supervizare │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Altele │ │ │ │ │ │
├──────────────────────┼───────────┼────────┼──────────┼───────────┼───────────┤
│Total: │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴───────────┴────────┴──────────┴───────────┴───────────┘
O listă suplimentară la contract poate fi potrivită.
------------
*) Astfel cum se precizează în tabelul 9.1 din formularul aplicaţiei pentru
asistenţă sau aşa cum specifică modificările acestuia.
G. Indicatorii fizici ai execuţiei
┌───────────┬───────────────────┬────────┬──────────────┬─────────────┬────────┐
│ Tipul │Indicatori fizici*)│Execuţia│Până la (data)│Până la (data│ Rata │
│ lucrării*)├────────┬──────────┤fizică ├──────────────┼─────────────┤ execu- │
│ │ │ │până la │ Execuţia │ Execuţia │ţiei fi-│
│ │ │ │data │fizică referi-│fizică refe- │zice │
│ │Unitatea│Cantitatea│plăţilor│ toare la │ritoare la │ (%) │
│ │ │ │anteri- │această cerere│solicitarea │ │
│ │ │ │oare │ de plată │totală înain-│ │
│ │ │ │ │ │tată │ │
│ │ ├──────────┼────────├──────────────┼─────────────┼────────┤
│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(2)+(3) │(5)=(4)/│
│ │ │ │ │ │ │(1) │
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
├───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────────┼─────────────┼────────┤
└───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────────┴─────────────┴────────┘
------------
*) Astfel cum se precizează în tabelul 15.1 din formularul aplicaţiei
pentru asistenţă sau aşa cum specifică modificările acestuia.
O listă suplimentară la contract poate fi potrivită.
H. Scurtă descriere a lucrărilor efectuate
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
I. Condiţii specifice referitoare la măsură (art. 8 din memorandumul
de finanţare)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Referitor la condiţii specifice, dacă acestea există, şi modul în care │
│acestea au fost îndeplinite. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
J. Observaţii şi recomandări ale autorităţilor de inspecţie naţionale sau
comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finanţare)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Precizaţi câteva observaţii şi recomandări sumare, dacă există (cu referiri │
│complete la sursa acestora), şi modul în care acestea au fost îndeplinite. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
K. Probleme tehnice, financiare şi legislative (anexa nr. III.1 la
memorandumul de finanţare)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Referitor la orice probleme care pot apărea în implementarea măsurilor, │
│incluzând devieri de la planul de finanţare original şi explicaţii cu privire │
│la acţiunile întreprinse pentru corectare. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
L. Măsuri adoptate în scopul informării cu privire la asistenţa oferită
de Comunitate
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Panouri ridicate la locul execuţiei? Da [] Nu [] │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Mijloacele folosite pentru informarea │
│publicului asupra măsurilor în cauză: │
│ Presă [] Televiziune [] Radio [] │
│ Alte mijloace audiovizuale │
│ Tipul documentaţiei scrise, disponibilă pentru public │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
M. Confirmarea responsabilului naţional cu autorizarea
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Prin prezenta declar că cheltuielile eligibile confirmate se referă │
│la articolele deja plătite pentru realizarea investiţiilor aprobate şi că nu │
│sunt rezultat al schimbării proiectului sau al lucrărilor efectuate în afara │
│celor prevăzute în cadrul descrierii măsurii şi că documentele originale │
│privind plăţile indicate în listele anexate sunt păstrate de Fondul │
│Naţional sau de autoritatea responsabilă cu implementarea, ştampilate şi │
│disponibile în vederea consultării şi verificării. │
│ │
│ Data: Semnătura şi autentificarea │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXĂ LA CEREREA DE PLATĂ
Facturi*)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Titlul măsurii: │
│Codul ISPA: Codul naţional: │
│Memorandum de finanţare nr.: Data: │
├───────────┬───────────────┬────┬────────────────┬──────┬─────────┬───────────┤
│Furnizor │ │ │ │ │ │ │
│şi contract│Factura nr. ...│Data│Chitanţa nr. ...│ Data │Valoarea │Observaţii │
├───────────┼───────────────┼────┼────────────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────────────┼────┼────────────────┼──────┼─────────┼───────────┤
│ Total: │ │ │ │ │ │ │
└───────────┴───────────────┴────┴────────────────┴──────┴─────────┴───────────┘
--------------
*) Copii ştampilate corect de pe evidenţele contabile referitoare la
cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plată transmisă
responsabilului naţional cu autorizarea.
Verificări şi controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul
de finanţare)
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Controlul fizic al lucrărilor Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Controlul financiar Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
│ Data: Instituţia responsabilă: │
│ Concluzii: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
ANEXA III.3b) Model pentru formularul care va fi înaintat Comitetului de monitorizare FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA A. Identificarea măsurii
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Denumirea măsurii: │
│Autoritatea responsabilă cu implementarea: │
│Codul ISPA al măsurii: │
│Memorandum de finanţare nr.: Data: │
│Contribuţia asistenţei ISPA: │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
B. Execuţia financiară Planul de plăţi
┌────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┐
│ │Total costuri │Plăţi efectuate│Cheltuieli │Total chel- │Diferenţe/cost│
│ │ eligibile │ │viitoare │tuieli │ total (%) │
│ ├───────┬──────┼───────┬───────┼──────┬───────┼───────┬────┤ │
│ │Estima-│Esti- │(până │ (%) │(de la│ (%) │ │(%) │ │
│Anul│rea │marea │în pre-│ │data) │ │ │ │ │
│ │accep- │accep-│zent) │ │ │ │ │ │ │
│ │tată │tată │ │ │ │ │ │ │ │
│ │iniţial│în │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │pre- │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │zent │ │ │ │ │ │ │ │
│ ├───────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│ │ (1) │ (2) │ (3) │(4)=(3)│ (5) │(6)=(5)│(7)=(3)│(8)=│(9)=(7)-(2)/ │
│ │ │ │ │/(2) │ │/(2) │+(5) │(7)/│total(2) │
│ │ │ │ │ │ │ │ │(2) │ │
├────┼───────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│2000│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2001│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2002│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2003│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2004│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2005│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│2006│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼────┼──────────────┤
│To- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tal │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴───────┴──────┴───────┴───────┴──────┴───────┴───────┴────┴──────────────┤
│Schimbare propusă în planul de finanţare: Da [] Nu [] │
│Transmisă deja Comisiei Europene la data de: │
│Urmează să fie transmisă Comisiei Europene în data de: │
│ │
│Va fi prezentată Comitetului de monitorizare (anexaţi planul şi motivele │
│modificării lui) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
C. Execuţia pe categorii de cheltuieli
┌──────────────┬───────┬───────────────┬───────────────┬───────────────────────┐
│Categoria de │Decizia│Plăţi efectuate│ Cheltuieli │ Total cheltuieli │
│cheltuieli (ca│curentă│ │ viitoare │ │
│în cererea de │ ├────┬──────────┼───┬───────────┼───────────┬───────────┤
│plată)*) │ │(pâ-│ │(de│ │ │ │
│ │ │nă │ │la │ │ │ │
│ │ │în │ (%) │da-│ (%) │ │ (%) │
│ │ │pre-│ │ta)│ │ │ │
│ │ │zent│ │ │ │ │ │
│ ├───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│ │ (1) │(2) │3)=(2)/(1)│(4)│(5)=(4)/(1)│(6)=(2)+(4)│(7)=(6)/(1)│
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Proiectare │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Organizare de │ │ │ │ │ │ │ │
│şantier │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Lucrări │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Utilaje şi │ │ │ │ │ │ │ │
│echipamente │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Asistenţă │ │ │ │ │ │ │ │
│tehnică │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Supervizare │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Altele │ │ │ │ │ │ │ │
│(specificări) │ │ │ │ │ │ │ │
├──────────────┼───────┼────┼──────────┼───┼───────────┼───────────┼───────────┤
│Total: │ │ │ │ │ │ │ │
└──────────────┴───────┴────┴──────────┴───┴───────────┴───────────┴───────────┘
----------
*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.
D. Execuţia fizică
┌───────┬──────────┬────────┬────────┬────────────┬────────────────┬───────────┐
│Tipul │Indicatori│Execuţia│Progres │Execuţia │Procentul de │Execuţia │
│lucră- │ fizici │fizică │în exe- │fizică tota-│execuţie fizică │fizică până│
│rilor*)├───┬──────┤până la │cuţia │lă până la │ (%) │ la │
│ │Ti-│Canti-│data │fizică │Comitetul de│ │încheierea │
│ │pul│tatea │Comite- │de la │monitorizare│ │măsurii │
│ │ │ │tului de│Comite- │actual │ │ │
│ │ │ │monito- │tul de │ │ │ │
│ │ │ │rizare │monito- │ │ │ │
│ │ │ │anterior│rizare │ │ │ │
│ │ │ │ │anterior│ │ │ │
│ │ ├──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
│ │ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4)=(2)+(3)│ (5)=(4)/(1) │ (6) │
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
├───────┼───┼──────┼────────┼────────┼────────────┼────────────────┼───────────┤
└───────┴───┴──────┴────────┴────────┴────────────┴────────────────┴───────────┘
--------
*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.
E. Motive pentru întârziere şi diferenţe
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
F. Data prevăzută pentru finalizare
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ În memorandumul de finanţare iniţial: │
│ În memorandumul de finanţare actual: │
│ Data prevăzută pentru finalizare: │
│ Data modificată ce urmează să fie propusă Comitetului de monitorizare: │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
De anexat, dacă este necesar, informaţii referitoare la: ● adjudecarea contractelor; ● aspecte legate de protecţia mediului; ● condiţii stabilite în memorandumul de finanţare; ● probleme apărute pe parcurs. ANEXA III.3c) Model pentru solicitarea de modificări PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA Autoritatea responsabilă cu implementarea: 1. Identificarea măsurii
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Denumirea măsurii: │
│Autoritatea responsabilă cu implementarea: │
│Codul ISPA al măsurii: │
│Memorandum de finanţare nr.: Data: │
│Contribuţia asistenţei ISPA: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Schimbarea datei de finalizare a măsurii
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Data curentă: Data propusă pentru finalizare: │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3. Schimbări propuse în planul de finanţare*)
- euro -
┌───────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ │ Cheltuieli eligibile totale │ Cheltuieli eligibile │
│ Anul │ conform memorandumului │ efectuate sau previziuni │
│ │ de finanţare în vigoare │ pentru cheltuielile totale │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2000 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2001 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2002 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2003 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2004 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2005 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ 2006 │ │ │
├───────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ Total: │ │ │
├───────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────────────┤
│ │
│ Solicitare de creştere a asistenţei Da [] Nu [] │
│ Suma solicitată drept creştere (euro) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
----------
*) De anexat planul de finanţare modificat.
4. Modificări în costurile eligibile ale măsurii
┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┐
│Categoria cheltuielii*)│ Costuri totale │Modificarea solicitată │ Costuri │
│ │eligibile curente │ │ totale │
│ │ │ │eligibile│
│ │ │ │ propuse │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Proiectare │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Organizare de şantier │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Lucrări │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Utilaje şi echipamente │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Asistenţă tehnică │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Supervizare │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│Altele (specificări) │ │ │ │
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
│ Total: │ │ │ │
└───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘
----------
*) Este de dorit şi o defalcare pe contract.
5. Modificări ale indicatorilor fizici
┌───────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────┬─────────┐
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
├───────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────┼─────────┤
└───────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────┴─────────┘
6. Modificări ale caracteristicilor măsurii
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
7. Motive pentru modificările propuse
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Propunerea de modificare:
Data înaintării solicitării de modificare:
Semnătura coordonatorului naţional ISPA
ANEXA III.4 ACORD privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA SECŢIUNEA 1 Acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, denumit în continuare CMCF, se aplică asistenţei financiare furnizate în baza prezentului memorandum de finanţare şi implementate de administraţia ţării beneficiare. SECŢIUNEA a 2-a 1. Sistemele de control şi management ale ţării beneficiare trebuie: a) să asigure implementarea corespunzătoare a asistenţei în concordanţă cu obiectivele managementului financiar adecvat; b) să furnizeze o certificare corespunzătoare a validităţii solicitărilor pentru plăţile intermediare şi plata finală, bazată pe cheltuielile efectuate; c) să furnizeze un sistem de audit corespunzător; d) să specifice instituţiile şi responsabilităţile şi, în particular, controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea certificării; e) să faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot apărea în executarea acţiunilor şi a proiectelor; f) să stabilească măsurile corective necesare pentru eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul execuţiei proiectului, în particular în ceea ce priveşte managementul financiar. 2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzător este cel care îndeplineşte cerinţele menţionate în apendicele A. SECŢIUNEA a 3-a 1. Ţările beneficiare trebuie să organizeze controale periodice sau finale ale măsurilor şi proiectelor, denumite în continuare controale, efectuate în particular pentru: a) a verifica eficienţa sistemelor de management şi control în vigoare; b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaraţiile de cheltuieli de la diferitele niveluri implicate. 2. Ţările beneficiare trebuie să organizeze o distribuţie egală a controalelor pe parcursul perioadei în cauză. 3. La selecţia măsurilor şi proiectelor ce vor face obiectul controalelor se vor avea în vedere: a) controlul unui eşalon reprezentativ de proiecte în ceea ce priveşte tipul şi mărimea lor; b) factorii de risc identificaţi de controalele naţionale sau ale Comunităţii; c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autorităţi de implementare sau beneficiari finali, astfel încât principalele autorităţi de implementare şi beneficiarii finali să fie subiectul aceluiaşi tip de control înainte de finalizarea fiecărui proiect. SECŢIUNEA a 4-a Pe parcursul controalelor ţările beneficiare trebuie să urmărească verificarea următoarelor: a) aplicarea practică şi eficacitatea sistemelor de management şi control; b) corespondenţa dintre înregistrări şi documentele justificative la nivelul beneficiarului final şi al autorităţilor intermediare, pentru un număr adecvat de documente contabile; c) existenţa unui sistem de audit adecvat; d) natura şi calendarul cheltuielilor relevante (angajamente şi plăţi) pentru un număr adecvat de cheltuieli, corespunzător cerinţelor Comunităţii, în ceea ce priveşte caracteristicile fizice aprobate ale proiectului şi ale lucrărilor executate; e) utilizarea proiectului este în concordanţă cu cea descrisă în solicitarea de cofinanţare din partea Comunităţii; f) contribuţiile financiare sunt în limitele stipulate în memorandumul de finanţare şi sunt plătite beneficiarului final fără nici un fel de reducere sau întârziere nejustificată; g) a fost făcută disponibilă cofinanţarea naţională corespunzătoare; h) măsurile cofinanţate au fost implementate în concordanţă cu prevederile memorandumului de finanţare corespunzător măsurii finanţate. SECŢIUNEA a 5-a Controalele trebuie să stabilească dacă anumite probleme apărute au un caracter sistematic sau prezintă un risc pentru alţii; trebuie, de asemenea, să identifice cauzele unor astfel de situaţii, orice examinări ulterioare şi acţiunile corective şi preventive care sunt necesare. SECŢIUNEA a 6-a Fiecare ţară beneficiară şi Comisia trebuie să se consulte cel puţin o dată pe an în vederea coordonării programelor de control, pentru a se putea maximiza efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel naţional şi comunitar. Aceste consultări trebuie să se refere la tehnicile de analiză a riscului care vor fi aplicate şi trebuie să ţină seama de controalele recente, de rapoartele şi comunicările autorităţilor naţionale, ale Comisiei şi Curţii Europene de Conturi. SECŢIUNEA a 7-a 1. Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi soluţionarea corespunzătoare a neregulilor evidente raportate în urma controalelor naţionale sau comunitare. 2. Dacă o neregulă evidentă nu a fost soluţionată în mod corespunzător în termen de 6 luni din momentul în care a fost raportată autorităţii de implementare în cauză, ţara beneficiară trebuie să informeze Comisia, în cazul în care nu a informat-o în condiţiile prevăzute în anexa nr. III.5. 3. Pentru paragrafele 1 şi 2, soluţionat corespunzător înseamnă prezentarea de dovezi suficiente care să demonstreze că neregula nu a existat sau a fost corectată de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare în faţa persoanei sau a organizaţiei adecvate, responsabilă pentru control în ţara beneficiară. Dacă o anumită neregulă are un caracter sistematic, soluţionat corespunzător înseamnă adoptarea acţiunilor necesare pentru corectarea cazurilor care nu au fost identificate în mod individual în cadrul controalelor, pentru a se preveni repetarea lor. 4. Dovezile la care se face referire în paragraful 3 pot consta în copii de pe înregistrările contabile şi de pe documentele relevante sau de pe orice alt document necesar. SECŢIUNEA a 8-a 1. Ţara beneficiară va prezenta Comisiei o declaraţie elaborată de o persoană sau de o organizaţie independentă de serviciul de implementare, al cărei model indicativ este prezentat în apendicele B, nu mai târziu de data solicitării plăţii finale referitoare la măsura finanţată. Declaraţia va cuprinde concluziile controalelor efectuate în anii precedenţi şi va furniza concluzii referitoare la validitatea solicitării efectuării plăţii finale, a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor, cu evidenţierea declaraţiei finale privind cheltuielile. 2. În cazul în care există puncte slabe importante în ceea ce priveşte managementul şi controlul sau frecvenţa ridicată a neregulilor înregistrate nu permite furnizarea unei asigurări de ansamblu pentru validitatea solicitării efectuării plăţii finale, declaraţia trebuie să se refere la aceste circumstanţe şi să furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor şi a impactului financiar. În asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control în vederea identificării şi rectificării neregulilor într-o perioadă specificată. SECŢIUNEA a 9-a Ţările beneficiare vor informa Comisia până la data de 30 iunie a fiecărui an, iar pentru prima oară până la data de 30 iunie 2002 cel târziu, în ceea ce priveşte aplicarea CMCF în anul calendaristic precedent, cu referire specială la cerinţele secţiunii a 2-a şi incluzând orice completări sau actualizări necesare ale descrierii sistemelor de management şi control, cerute în secţiunea a IX-a din anexa nr. III.1. SECŢIUNEA a 10-a Comisia şi ţara beneficiară trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că obiectivele acestui acord sunt îndeplinite în cadrul aranjamentelor administrative din fiecare ţară beneficiară. SECŢIUNEA a 11-a 1. Persoanele şi organizaţiile responsabile cu implementarea operaţiunilor cofinanţate de Comunitate trebuie să se asigure că toate documentele şi evidenţele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor împuternicite pentru aceasta. 2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele împuternicite pentru aceasta pot solicita să le fie furnizate extrase sau copii de pe documentele ori evidenţele contabile menţionate în paragraful 1. SECŢIUNEA a 12-a Informaţiile colectate pe parcursul controalelor trebuie să fie protejate de secretul profesional, în concordanţă cu prevederile relevante ale legislaţiei naţionale şi comunitare. Aceste informaţii nu pot fi comunicate altor persoane decât celor care, conform atribuţiilor lor în cadrul ţării beneficiare sau în cadrul instituţiilor comunitare, trebuie să intre în posesia acestora pentru îndeplinirea atribuţiilor respective. SECŢIUNEA a 13-a Oficialii Comisiei Europene trebuie să aibă acces la toate documentele elaborate în scopul efectuării controlului în cadrul CMCF sau la cele referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informaţiile stocate în sistemele de procesare a datelor. SECŢIUNEA a 14-a Prevederile acestui acord nu împiedică ţările beneficiare să aplice proceduri naţionale de control mai riguroase decât cele descrise aici. Apendicele A DESCRIEREA SUCCINTĂ a cerinţelor referitoare la informaţiile necesare pentru un sistem de audit corespunzător Un sistem de audit corespunzător, descris în secţiunea a 2-a c), este îndeplinit pentru o anumită formă de asistenţă când: 1. Evidenţele contabile ţinute la nivelul de management corespunzător furnizează informaţii detaliate despre plăţile făcute beneficiarilor finali pentru fiecare proiect cofinanţat, inclusiv data înregistrării contabile, suma fiecărei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data şi metoda de plată; înregistrările vor fi susţinute de documentele justificative necesare (de exemplu, facturi). 2. În cazul cheltuielilor care au doar parţial legătură cu operaţiunile cofinanţate de Comunitate există justificări suficiente care să demonstreze corectitudinea alocării sumelor între cele cofinanţate de Comunitate şi celelalte operaţiuni. Justificări similare există, de asemenea, pentru toate tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau în raport cu celelalte costuri. 3. Planurile tehnice şi de finanţare ale proiectelor, rapoartele de progres, documentele privind aprobarea asistenţei financiare nerambursabile, procedurile de licitaţie şi contractare etc. sunt păstrate disponibile la nivelul de management adecvat. 4. La raportarea plăţilor către o autoritate intermediară informaţiile menţionate în paragraful 1 sunt incluse într-o declaraţie de cheltuieli detaliată care precizează, pentru fiecare proiect cofinanţat de Comunitate, fiecare cheltuială individuală, în vederea întocmirii sumei totale certificate. Aceste declaraţii detaliate de cheltuieli constituie documentele de bază pentru înregistrările contabile ale autorităţilor intermediare. 5. Autorităţile intermediare vor ţine înregistrări contabile pentru fiecare proiect şi pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare dată de beneficiarii finali. La raportarea către ofiţerul financiar menţionat în paragraful (9) din secţiunea a III-a din anexa nr. III autorităţile intermediare vor prezenta o listă cuprinzând proiectele aprobate în cadrul fiecărei forme de asistenţă, împreună cu informaţiile pentru fiecare proiect, cuprinzând cel puţin o identificare completă a proiectului şi a beneficiarului final, data aprobării asistenţei financiare nerambursabile, sumele alocate şi plătite, perioada acoperită de cheltuieli şi suma cheltuielilor pe măsuri şi subprograme. Aceste informaţii constituie documentaţia justificativă a înregistrărilor contabile făcute de autorităţile desemnate şi baza pentru pregătirea declaraţiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei. 6. În cazul în care benficiarii finali raportează direct autorităţii desemnate, declaraţiile detaliate de cheltuieli menţionate în paragraful 4 constituie documentaţia justificativă pentru înregistrările contabile ale autorităţii desemnate care este responsabilă cu întocmirea listei cuprinzând proiectele, menţionată în paragraful 5. 7. În cazurile în care una sau mai multe autorităţi intermediare intervin între beneficiarul final şi autorităţile desemnate, fiecare autoritate intermediară solicită, pentru aria sa de responsabilitate, declaraţii detaliate privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite ca documentaţie justificativă pentru propriile înregistrări contabile, raportând instituţiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru fiecare proiect. 8. În cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management şi de informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autorităţile implicate vor obţine suficiente informaţii de la nivelul inferior pentru a-şi justifica propriile înregistrări contabile şi sumele raportate la nivel superior, asigurând în acest fel un sistem de audit corespunzător al rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuială şi pentru documentele justificative la nivelul beneficiarului final. Apendicele B MODEL INDICATIV AL DECLARAŢIEI care trebuie anexată la cererea finală de plată Către Comisia Europeană Directoratul General REGIO Subiect: <Măsura finanţată prin ISPA - numărul şi localizarea> 1. Subsemnatul, ..... (Se specifică numele, funcţia şi serviciul.)......, am examinat declaraţia finală de plată pentru .....(Se indică măsura finanţată prin ISPA şi perioada acoperită.)............, împreună cu cererea către Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară. Scopul controlului 2. Am condus controlul în concordanţă cu prevederile CMCF, am planificat şi am executat controlul în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că declaraţia finală de cheltuieli şi cererea de plată a sumelor provenite din asistenţa comunitară nu conţin declaraţii false ......... (Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.).................... . Observaţii
3. Scopul controlului a fost îngrădit de următoarele:
a) ...........................................................
b) ...........................................................
c) ........................................................... etc.
(Se vor indica limitările controlului, de exemplu, probleme
sistemice, deficienţe de management, lipsa unui audit constant,
lipsa documentaţiei ajutătoare, cazurile aflate în proceduri
legale etc.; se va estima suma cheltuielilor afectate de aceste
limitări şi asistenţa comunitară corespunzătoare acestora.)
4. Controlul împreună cu concluziile oricărui alt control naţional sau din partea Comunităţii la care am avut acces au dezvăluit o frecvenţă scăzută/ridicată (se va indica corespunzător; dacă este ridicată se va explica) a erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător de autorităţile de management şi nu par să afecteze suma provenită din asistenţa comunitară, cu următoarele excepţii:
a) .......................................................
b) .......................................................
c) ....................................................... etc.
(Se indică erorile/neregulile care nu au fost rezolvate
corespunzător şi, pentru fiecare caz, posibilul caracter
sistemic al acestora, extinderea problemelor şi mărimea
sumelor provenite din asistenţa comunitară, care par să
fie afectate de acestea.)
Concluzii În cazul în care nu există limitări ale controlului, iar frecvenţa erorilor depistate este redusă şi toate problemele au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5. a) În urma controlului şi a concluziilor oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, opinia mea este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi cu prevederile programului şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară pare să fie validă. În cazul în care există unele limitări ale controlului, dar frecvenţa erorilor nu este ridicată, sau dacă există probleme care nu au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5. b) Cu excepţia problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a erorilor/neregulilor care par că nu au fost rezolvate în mod satisfăcător şi la care s-a făcut referire la pct. 4, opinia mea, bazată pe controlul efectuat şi pe concluziile oricărui control naţional sau din partea Comunităţii, la care am avut acces, este că declaraţia finală de cheltuieli prezintă corect, în toate aspectele materiale, cheltuielile făcute în concordanţă cu reglementările şi prevederile programului şi solicitarea făcută Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţa comunitară pare să fie validă. În cazul în care există limitări majore ale controlului sau frecvenţa erorilor depistate este ridicată, chiar dacă erorile/neregulile au fost rezolvate în mod satisfăcător: 5. c) Din cauza problemelor la care s-a făcut referire la pct. 3 şi/sau a frecvenţei ridicate a erorilor menţionate la pct. 4, nu sunt în poziţia de a exprima o opinie asupra declaraţiei finale de cheltuieli şi asupra solicitării făcute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenţă comunitară. ANEXA III.5 ACORD cu privire la nereguli şi la recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA SECŢIUNEA 1 Acest acord nu trebuie să afecteze aplicarea în ţara beneficiară a regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciară dintre ţările beneficiare ori dintre Comisie şi ţările beneficiare cu privire la problemele penale. SECŢIUNEA a 2-a (1) Ţările beneficiare trebuie să comunice Comisiei în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a memorandumului de finanţare: - prevederile stabilite de lege, reglementările sau acţiunile administrative pentru aplicarea măsurilor finanţate prin ISPA; - lista cuprinzând autorităţile şi organismele responsabile cu aplicarea măsurii, principalele prevederi referitoare la rolul şi funcţionarea acestor autorităţi şi organisme şi la procedurile pentru aplicarea cărora sunt responsabile. (2) Ţările beneficiare trebuie să comunice imediat Comisiei orice amendamente la informaţiile furnizate prin îndeplinirea cerinţelor paragrafului (1). (3) Comisia trebuie să studieze comunicările făcute de ţările beneficiare şi trebuie să le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie să rămână în contact cu ţările beneficiare atât timp cât este necesar pentru îndeplinirea prevederilor acestei secţiuni. SECŢIUNEA a 3-a Neregulă înseamnă orice încălcare a prevederilor memorandumului de finanţare, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şi/sau a legilor naţionale relevante ori o grupă de cheltuială nejustificată. SECŢIUNEA a 4-a (1) În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să raporteze Comisiei, Oficiului European Antifraudă orice nereguli care au constituit subiectul iniţierii unor investigaţii administrative sau judiciare. Pentru aceasta trebuie, pe cât posibil, să dea detalii privind: - măsura finanţată prin ISPA; - prevederile care au fost încălcate, natura şi suma cheltuielilor; în cazurile în care nu s-a efectuat nici o plată, sumele care ar fi fost plătite greşit dacă nu s-ar fi descoperit neregulile, cu excepţia cazurilor în care eroarea sau neglijenţa este descoperită înaintea plăţii şi nu conduce la pedepse administrative sau judiciare; - suma totală şi distribuţia acesteia între diferitele surse de finanţare; - perioada în care sau momentul în care neregula a fost comisă; - practicile folosite pentru comiterea neregulii; - felul în care a fost descoperită neregula; - autorităţile naţionale sau organismele care au întocmit raportul oficial cu privire la nereguli; - consecinţele financiare, suspendarea, dacă este cazul, a plăţilor şi posibilităţile de recuperare; - data şi sursa primei informaţii care a dus la suspiciunea că se comite o neregulă, data la care a fost întocmit raportul oficial privind neregula şi, dacă este cazul, ţara beneficiară şi terţele ţări implicate; - identitatea oricăror persoane fizice sau juridice implicate, exceptând cazurile în care asemenea informaţii nu au relevanţă în combaterea neregulilor din cauza caracterului neregulilor în cauză. (2) Dacă unele dintre informaţiile menţionate la paragraful (1) şi, în particular, cele care privesc practicile folosite în comiterea neregulilor şi maniera în care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, ţările beneficiare trebuie, pe cât posibil, să furnizeze informaţiile lipsă atunci când înaintează Comisiei următoarele rapoarte trimestriale privind neregulile. (3) Dacă reglementările naţionale prevăd confidenţialitatea investigaţiilor, comunicarea informaţiilor trebuie să fie subiectul unei autorizări din partea unei instanţe judecătoreşti competente. SECŢIUNEA a 5-a Fiecare ţară beneficiară trebuie să raporteze Comisiei şi, dacă este necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse că au existat, atunci când există temerea că: - acestea pot avea foarte rapid repercusiuni în afara teritoriului sau; şi/sau - arată că un nou mal praxix a fost implicat (folosit). SECŢIUNEA a 6-a În timpul celor două luni după sfârşitul fiecărui trimestru ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia, cu referire la orice alt raport anterior întocmit conform prevederilor secţiunii a 4-a, despre procedurile instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior şi a schimbărilor importante care rezultă din acestea, incluzând: - sumele care au fost sau se aşteaptă să fie recuperate; - măsurile interimare luate de ţara beneficiară pentru asigurarea recuperării sumelor plătite greşit; - procedurile judiciare sau administrative instituite în vederea recuperării sumelor plătite greşit şi pentru impunerea sancţiunilor; - motivele în cazul suspendării procedurilor de recuperare; pe cât posibil, Comisia trebuie notificată înainte de luarea deciziei; - orice suspendări ale acuzărilor judiciare. Ţările beneficiare trebuie să notifice Comisiei deciziile administrative sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri. SECŢIUNEA a 7-a Dacă nu există nereguli de raportat în perioada de referinţă, ţările beneficiare trebuie să informeze Comisia despre acest lucru în aceeaşi limită de timp stabilită în paragraful (1) din secţiunea a 4-a. SECŢIUNEA a 8-a Atunci când autorităţile competente din ţara beneficiară decid, la cererea expresă a Comisiei, să iniţieze sau să continue procedurile legale în vederea recuperării sumelor plătite greşit, Comisia poate să decidă să ramburseze ţării beneficiare, total sau parţial, costurile legale şi costurile care decurg direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar dacă procedurile nu au avut succes. SECŢIUNEA a 9-a (1) Comisia trebuie să păstreze contacte corespunzătoare cu ţara beneficiară în scopul suplimentării informaţiilor furnizate despre neregulile la care se face referire în secţiunea a 4-a, despre procedurile menţionate în secţiunea a 6-a şi, în particular, despre posibilitatea de recuperare. (2) Independent de contactele menţionate în paragraful (1), Comisia trebuie să informeze ţările beneficiare atunci când natura neregulii este de asemenea manieră încât sugerează că practici similare sau identice pot apărea în alte ţări beneficiare. (3) Comisia trebuie să organizeze pentru reprezentanţii ţărilor beneficiare întâlniri de informare la nivelul Comunităţii, pentru a examina împreună cu aceştia informaţiile obţinute conform secţiunilor 4, 5 şi 6 şi paragrafului (1) din această secţiune, în special cu privire la învăţămintele care trebuie trase în viitor referitoare la nereguli, la măsurile de prevenire şi la procedurile legale. (4) La cererea unei ţări beneficiare sau a Comisiei ţările beneficiare şi Comisia trebuie să se consulte în scopul eliminării oricărui aspect ce prejudiciază interesele Comisiei, care devine evident în timpul îndeplinirii prevederilor în vigoare. SECŢIUNEA a 10-a Comisia trebuie să informeze cu regularitate ţările beneficiare, în cadrul convenţiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de mărime al fondurilor implicate în neregulile care au fost descoperite şi despre categoriile de nereguli, împărţite pe tipuri şi pe sume (valoric). SECŢIUNEA a 11-a (1) Ţările beneficiare şi Comisia trebuie să ia toate precauţiile necesare pentru a se asigura că informaţiile pe care le schimbă rămân confidenţiale. (2) Informaţiile la care se face referire în acest acord nu pot fi trimise în particular altor persoane decât celor din ţările beneficiare sau din cadrul instituţiilor comunitare, care au, conform atribuţiilor lor, acces la acestea, decât dacă ţările beneficiare care le furnizează au specificat în mod expres aceasta. (3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvăluite altor ţări beneficiare sau instituţii comunitare numai dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili dacă o presupusă neregulă a avut loc. (4) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice mod, potrivit acestui acord, vor fi supuse confidenţialităţii profesionale şi vor fi protejate în acelaşi mod în care informaţii similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţărilor beneficiare care le primesc şi de prevederile corespondente aplicabile instituţiilor Comunităţii. În plus aceste informaţii nu pot fi folosite în alt scop decât cel prevăzut în prezentul acord decât dacă autorităţile care le-au furnizat şi-au dat acordul expres şi cu condiţia ca prevederile în vigoare în ţările beneficiare în care se găseşte instituţia beneficiară să nu interzică asemenea comunicare sau folosire. (5) Paragrafele (1)-(4) nu împiedică folosirea, în orice acţiune legală sau procedură instituită ulterior pentru neconcordanţa cu regulile Comunităţii în domeniul asistenţei pentru preaderare, a informaţiilor obţinute conform acestui acord. Autoritatea competentă din ţările beneficiare care a furnizat aceste informaţii trebuie informată dinainte despre o asemenea folosire. (6) Când o ţară beneficiară notifică Comisiei că o persoană fizică sau juridică, al cărei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, în urma anchetei ulterioare se dovedeşte că nu a fost implicată în nici o neregulă, Comisia trebuie să îi informeze în continuare pe toţi cei cărora le-a dezvăluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane nu trebuie după aceea să mai fie tratate, în virtutea notificărilor anterioare, ca persoane implicate în neregula avută în vedere. SECŢIUNEA a 12-a Sumele recuperate trebuie distribuite între ţările beneficiare şi Comisie în conformitate cu ratele de cofinanţare, proporţional cu cheltuielile deja făcute de acestea. SECŢIUNEA a 13-a Verificările şi inspecţiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor financiare ale Comunităţii împotriva neregulilor, astfel cum sunt definite în secţiunea a 3-a, trebuie pregătite şi conduse de Comisie în strânsă cooperare cu autorităţile competente din ţările beneficiare, care vor fi notificate în timp util despre obiectul şi scopul verificărilor şi al inspecţiilor menţionate în această anexă, astfel încât autorităţile să poată acorda tot sprijinul necesar. În acest scop oficialii ţării beneficiare implicate pot participa la verificările şi inspecţiile pe loc. În plus, dacă ţara beneficiară implicată doreşte, verificările şi inspecţiile pe loc pot fi efectuate împreună de Comisie şi autorităţile competente ale ţării beneficiare. SECŢIUNEA a 14-a Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme naţionale cărora le este atribuită putere legală, dacă există motive să se creadă că au fost comise nereguli. Pentru a se facilita efectuarea de către Comisie a acestor verificări şi inspecţii operatorilor economici trebuie să le fie solicitată o garantare a accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafeţe folosite în scopuri de afaceri. Când este strict necesar să se stabilească unde şi dacă neregulile există, Comisia poate efectua verificări şi inspecţii la alţi operatori economici implicaţi, pentru a avea acces la informaţiile pertinente deţinute de aceştia despre faptele care fac subiectul verificărilor şi inspecţiilor pe loc. SECŢIUNEA a 15-a (1) Verificările şi inspecţiile pe loc trebuie efectuate, în baza responsabilităţii şi autorităţii Comisiei, de către oficialii sau de alţi angajaţi ai acesteia, împuterniciţi corespunzător în baza regulamentelor relevante ale Comisiei şi numiţi în continuare inspectorii Comisiei. Personalul pus la dispoziţie Comisiei de ţara beneficiară în cadrul procesului de înfrăţire instituţională - twinning - poate să participe la aceste verificări şi inspecţii. Inspectorii Comisiei îşi vor exercita puterea pe baza unei autorizaţii care le atestă identitatea şi poziţia, împreună cu un document care să indice subiectul şi scopul verificării şi inspecţiei pe loc. Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei să corespundă regulilor de procedură, stabilite de legile ţării beneficiare implicate. (2) Sub rezerva înţelegerii cu ţara beneficiară Comisia poate cere asistenţa oficialilor din ţările beneficiare ca observatori şi poate apela la alte organisme, care activează sub responsabilitatea sa, să acorde asistenţă tehnică. Comisia trebuie să se asigure că toţi oficialii şi organismele menţionate mai sus prezintă toate garanţiile cu privire la competenţa tehnică, independentă şi respectarea secretului profesional. SECŢIUNEA a 16-a (1) Inspectorii Comisiei trebuie să aibă acces, în aceleaşi condiţii cu inspectorii administraţiei naţionale şi în conformitate cu legislaţia naţională, la toate informaţiile şi documentaţiile despre operaţiunile implicate, care sunt necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a inspecţiilor pe loc. Aceştia se pot folosi de toate facilităţile de inspecţie ca şi inspectorii administraţiei naţionale şi pot face copii în special de pe documentele relevante. Verificările şi inspecţiile pe loc pot privi, în particular: - registre şi documente profesionale, cum ar fi: facturi, liste de termene şi condiţii, omitere de plăţi, declaraţii privind materialele folosite şi munca efectuată, documente bancare păstrate de operatorii economici, date computerizate; - sistemele şi metodele de producţie, ambalare şi expediere; - verificări fizice privind natura şi cantitatea bunurilor sau ale operaţiunilor finalizate; - prelevarea şi verificarea de mostre; - progresul lucrărilor şi investiţiilor pentru care s-a acordat finanţarea şi utilizarea investiţiilor finalizate; - documente contabile şi bugetare; - implementarea tehnică şi financiară a proiectelor subsidiare. (2) Dacă este cazul, este în sarcina ţării beneficiare, la cererea Comisiei, să ia toate măsurile de precauţie corespunzătoare, în conformitate cu legislaţia naţională, în special pentru protejarea probelor. SECŢIUNEA a 17-a (1) Informaţiile comunicate sau obţinute în orice fel conform prevederilor acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional şi sunt protejate în acelaşi mod în care informaţiile similare sunt protejate de legislaţia naţională a ţării beneficiare care le primeşte şi de prevederile corespunzătoare aplicabile instituţiilor comunitare. Asemenea informaţii nu pot fi comunicate altor persoane în afara celor din instituţiile Comunităţii sau din ţările beneficiare, a căror funcţie necesită cunoaşterea lor, şi nici nu pot fi folosite de instituţiile Comunităţii în alte scopuri decât cele de asigurare a unei protecţii eficiente a intereselor financiare ale Comunităţii în toate ţările beneficiare. Când o ţară beneficiară intenţionează să folosească în alte scopuri informaţiile obţinute de oficialii care participă sub autoritatea sa ca observatori la verificările şi inspecţiile pe loc, trebuie să ceară aprobarea ţării beneficiare de la care informaţia respectivă a fost obţinută. (2) Comisia trebuie să raporteze în cel mai scurt timp posibil autorităţilor competente ale ţării pe al cărei teritoriu au fost efectuate verificările şi inspecţiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legată de o neregulă pe care a aflat-o în cursul verificării sau al inspecţiei pe loc. În orice moment Comisiei i se va putea cere să informeze autoritatea sus-menţionată despre rezultatele unor asemenea verificări şi inspecţii. (3) Inspectorii Comisiei trebuie să se asigure că la întocmirea rapoartelor lor se ţine seama de cerinţele procedurale specificate în legislaţia naţională a ţării beneficiare implicate. Documentele materiale şi probatoare specificate în secţiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele menţionate. Rapoartele astfel întocmite trebuie să fie folosite ca probe (admisibile) în procedurile administrative sau juridice ale ţării beneficiare în care folosirea lor se dovedeşte necesară, în acelaşi mod şi în aceleaşi condiţii ca şi rapoartele întocmite de inspectorii administraţiei naţionale. Acestea trebuie să fie subiectul aceloraşi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor administrative întocmite de inspectorii administraţiei naţionale şi vor avea aceeaşi valoare ca acestea. Când o inspecţie este desfăşurată în comun, inspectorii naţionali care au luat parte la operaţiune vor fi rugaţi să contrasemneze raportul întocmit de inspectorii Comisiei. SECŢIUNEA a 18-a Când operatorii economici la care se face referire în secţiunea a 14-a se opun unei verificări sau inspecţii pe loc, ţara beneficiară implicată, acţionând în conformitate cu regulile naţionale, trebuie să acorde inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora să îşi îndeplinească sarcinile de verificare sau inspecţie pe loc. Este de datoria ţării beneficiare să ia toate măsurile necesare în conformitate cu legislaţia naţională. ANEXA III.6 CERINŢE privind informarea şi publicitatea Regulile stabilite în prezenta anexă, referitoare la informare şi publicitate, au încă un caracter provizoriu. De aceea regulile consimţite în acest memorandum de finanţare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor măsuri care beneficiază de asistenţă financiară ISPA. Regulile privind detaliile înţelegerii referitoare la informare şi publicitate 1. Obiective şi scop Măsurile de informare şi publicitate privind asistenţa acordată prin ISPA au ca scop: - să mărească conştientizarea şi transparenţa publică faţă de activităţile Comunităţii Europene; - să informeze potenţialii beneficiari şi organizaţiile profesionale despre posibilităţile ISPA. Informarea şi publicitatea trebuie să privească toate proiectele pentru care ISPA asigură asistenţă financiară. Ţinta măsurilor de informare şi publicitate este de a informa publicul general şi, de asemenea, potenţialii beneficiari, inclusiv: - autorităţile regionale, locale sau publice; - partenerii sociali şi economici; - organizaţiile neguvernamentale; - operatorii şi promotorii de proiect; - orice alte părţi interesate despre oportunităţile oferite de ISPA. 2. Principii generale Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite în continuare organisme responsabile, sunt răspunzătoare pentru toate măsurile de publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusă în cooperare cu departamentele Comisiei, care vor fi informate despre măsurile luate în acest scop. Organismul responsabil trebuie să ia toate măsurile administrative necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi să colaboreze cu departamentele Comisiei. Măsurile de informare şi publicitate trebuie luate în timp util, imediat după ce asistenţa ISPA este aprobată. Comisia îşi rezervă dreptul să iniţieze procedura de restrângere, suspendare sau anulare a asistenţei ISPA, dacă ţara beneficiară nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezenta anexă. 3. Îndrumări privind activităţile de informare şi publicitate În afară de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, următoarele principii trebuie aplicate în conformitate cu toate măsurile de informare şi publicitate: 3.1. Media Organismul responsabil trebuie să informeze media în modul cel mai corespunzător despre acţiunile cofinanţate prin ISPA. Participarea Comunităţii Europene va fi reflectată exact în aceste informări. Pentru aceasta lansarea formală a proiectelor şi fazele importante ale implementării lor vor face subiectul unor măsuri de informare, în special în mijloacele media regionale (presă, radio şi televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare implicate. 3.2. Acţiunile de informare Organizarea acţiunilor de informare, cum ar fi: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii legate de implementarea proiectelor parţial finanţate prin ISPA, trebuie să menţioneze explicit participarea Comunităţii Europene. Trebuie să se beneficieze de această oportunitate pentru a se expune steagul Comunităţii Europene în sălile de conferinţă şi sigla Comunităţii Europene pe documente. Delegaţiile Comisiei în ţările beneficiare trebuie să sprijine, dacă este necesar, organizarea şi desfăşurarea unor asemenea evenimente. 3.3. Material informativ Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi prospecte) despre proiecte sau măsuri similare trebuie să conţină pe copertă o indicaţie clară a siglei Comunităţii Europene atunci când se foloseşte şi o siglă naţională, regională sau locală. Când publicaţia include o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă din ţara beneficiară, cât şi, din partea Comisiei, de membrul Comisiei responsabil sau de către un reprezentant desemnat, pentru a asigura faptul că participarea Comunităţii Europene este clară. Aceste publicaţii trebuie să facă referiri la organismele responsabile pentru informarea părţilor interesate. Principiile sus-menţionate se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale sau de pe paginile web. 4. Obligaţii ale ţărilor beneficiare Informarea şi publicitatea trebuie să facă obiectul unei serii coerente de măsuri definite de organismul responsabil în colaborare cu Comisia, pe durata proiectului. Ţările beneficiare trebuie să se asigure că reprezentanţii Comisiei, inclusiv delegaţiile sale, sunt corect implicate în cele mai importante activităţi legate de ISPA. Când proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie să ia următoarele măsuri care să indice participarea ISPA în proiectele menţionate: a) Informarea referitoare la proiect Măsurile de informare şi publicitate prompte trebuie luate pentru a conştientiza publicul general în privinţa asistenţei acordate de Comunitatea Europeană prin ISPA. Organismul responsabil trebuie să publice conţinutul proiectelor în cea mai adecvată formă şi să se asigure că asemenea documente sunt difuzate către media locală şi regională şi să le ţină la dispoziţie părţilor interesate. Măsurile prompte vor include: - panouri de publicitate ridicate la locul lucrărilor; - plăci comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile publicului general, care vor fi instalate în conformitate cu aranjamentele speciale privind informarea pe teren, detaliate mai jos. b) Informaţii generale referitoare la ISPA În plus faţă de prevederile pct. a) organismul responsabil, împreună cu coordonatorul naţional ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulată a informaţiilor generale despre asistenţa ISPA alocată ţării lor, subliniind implementarea proiectelor şi rezultatele obţinute. Această informare generală trebuie să aibă loc cel puţin o dată pe an şi să fie făcută disponibilă Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor broşuri de interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) şi conferinţe de înştiinţare la un nivel corespunzător. Informarea trebuie să grupeze proiectele după natura lor şi/sau să se focalizeze pe proiectele de interes relevant. Aceasta trebuie actualizată anual şi transmisă televiziunilor sau posturilor de radio naţionale şi regionale, Comisiei şi, la cerere, altor părţi interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1. 5. Activitatea comitetelor de monitorizare Comitetele de monitorizare trebuie să se asigure că există informaţii adecvate cu privire la activitatea lor. În acest scop fiecare comitet de monitorizare trebuie să informeze media, cât de des consideră necesar, despre progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Preşedintele va fi responsabil pentru contactele cu media şi va fi asistat de reprezentanţii Comisiei. Pregătirile corespunzătoare vor fi făcute, de asemenea, în colaborare cu Comisia şi cu delegaţiile acesteia în ţările beneficiare, atunci când au loc evenimente importante, cum ar fi întâlniri la nivel înalt sau inaugurări. Reprezentanţii Comisiei în comitetele de monitorizare, în colaborare cu organismele responsabile, vor asigura concordanţa cu prevederile adoptate privind publicitatea, în special cu cele care privesc panourile de publicitate şi plăcile comemorative (vezi prevederile de mai jos). Măsurile de informare şi publicitate şi probele adecvate, cum sunt fotografiile, trebuie să fie înmânate preşedintelui de către organismul responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise Comisiei. Preşedinţii comitetelor de monitorizare trebuie să înainteze Comisiei toate informaţiile care trebuie avute în vedere la întocmirea raportului anual al acesteia. 6. Prevederi finale Organismul responsabil poate în orice moment să desfăşoare acţiuni suplimentare pe care le consideră necesare. Acesta trebuie să consulte Comisia şi să o informeze despre iniţiativele pe care le are, astfel încât Comisia să poată participa în mod corespunzător la îndeplinirea acestora. Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegaţia sa la locul de desfăşurare, va asigura asistenţa sub forma unui manual care va fi întocmit în limba naţională. Acesta va conţine îndrumări detaliate în forma electronică (CD-ROM) şi va fi disponibil, la cererea contractanţilor, la organismul responsabil sau la coordonatorul naţional ISPA. Măsuri speciale privind panourile de publicitate şi plăcile comemorative Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA ţările beneficiare se vor asigura că sunt îndeplinite următoarele măsuri de informare şi publicitate: 1. Panourile de publicitate Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfăşurare a lucrărilor pentru proiectele finanţate prin ISPA. Asemenea panouri de publicitate trebuie să cuprindă un spaţiu rezervat indicaţiilor privind participarea Comunităţii Europene. Panourile de publicitate trebuie să aibă o dimensiune potrivită cu scala operaţiunilor desfăşurate. Secţiunea panoului de publicitate rezervată Comunităţii Europene trebuie să îndeplinească următoarele criterii: - trebuie să ocupe cel puţin 50% din suprafaţa totală a panoului de publicitate; - trebuie să poarte sigla Comunităţii Europene şi să cuprindă textul următor, astfel cum este prezentat în tabelul anexat. Atunci când organismul responsabil nu ridică propriul panou de publicitate care să anunţe implicarea sa în finanţarea proiectului, asistenţa acordată de Comunitatea Europeană trebuie anunţată pe un panou de publicitate special. În asemenea cazuri prevederile sus-menţionate referitoare la contribuţia Comisiei Europene se aplică prin analogie. Panourile de publicitate trebuie înlăturate nu mai târziu de 6 luni de la data finalizării lucrărilor şi trebuie să fie înlocuite cu o placă comemorativă, în conformitate cu prevederile pct. 2. 2. Plăcile comemorative Plăcile comemorative permanente trebuie plasate pe teren şi trebuie să fie accesibile publicului general. În afara siglei Comunităţii Europene asemenea plăci trebuie să menţioneze contribuţia Comunităţii Europene la proiect. Trebuie folosit textul următor ca model pentru conţinutul cerut: "Acest proiect a fost cofinanţat cu ..... % de către Comunitatea Europeană. La finalul lucrării în ...(se menţionează anul)....... costul total al proiectului a fost de ...(moneda naţională)...... şi contribuţia totală a Comunităţii Europene a fost de ....(moneda naţională)..... ." Exemplu:
Exemplu:
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Titlul proiectului │
│ Localizarea │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Sigla Finanţat de: │
│ Comunităţii Uniunea Europeană (asistenţă ..... euro .......... │
│ Europene financiară nerambursabilă) (moneda naţională) │
│ IFI (împrumut) ...... euro .......... │
│ (moneda naţională) │
│ Autoritatea de implementare: (Ministerul ...) │
│ (Agenţia ...) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Beneficiar: (Denumirea beneficiarului) │
│ Supervizare şi management: (Denumirea firmei) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Contractant: (Denumirea contractantului) │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
------- 
