Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 125 din 9 iulie 1997 pentru ratificarea Acordului dintre Romania si Republica Federala Germania privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor de capital si a protocolului-anexa, semnate la Bonn la 25 iunie 1996
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 154 din 14 iulie 1997
Parlamentul României adopta prezenta lege.
ARTICOL UNIC
Se ratifica Acordul dintre România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor de capital şi protocolul-anexa, semnate la Bonn la 25 iunie 1996.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 13 mai 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 iunie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN
ACORD
între România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor de capital
România şi Republica Federala Germania, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
în dorinta de a intensifica cooperarea economicã dintre cele doua state,
preocupate sa creeze condiţii favorabile pentru investiţiile de capital ale cetãţenilor sau societãţilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat,
recunoscând ca promovarea şi protejarea pe baza de acord a acestor investiţii de capital sunt menite sa stimuleze initiativa economicã privatã şi sa conducã la creşterea bunastarii ambelor popoare,
au convenit cele ce urmeazã:
ART. 1
În sensul prezentului acord:
(1) Noţiunea investiţii de capital cuprinde active de orice natura, investite de cãtre cetãţeni sau societãţi ale unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementãrile acesteia din urma, în special, dar nu exclusiv:
a) proprietatea asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi alte drepturi reale, ca ipoteci şi drepturi de gaj;
b) drepturi de participaţie la societãţi, precum şi alte modalitãţi de participare la societãţi;
c) drepturi de creanţe, care au fost utilizate pentru realizarea unei valori economice, sau drepturi cu privire la prestaţii care au o valoare economicã;
d) drepturi de proprietate intelectualã, cum ar fi, în special: drepturi de autor, brevete, modele utilitare, modele şi mostre industriale, mãrci, nume comerciale, secrete de serviciu şi secrete comerciale, procedee tehnice, know-how şi goodwill;
e) concesiuni de drept public, inclusiv concesiuni de prospectare şi exploatare, precum şi alte drepturi conferite prin lege sau prin contract; orice modificare a formei în care vor fi plasate activele nu va afecta caracterul lor de investiţie de capital.
(2) Noţiunea venituri desemneazã acele sume obţinute dintr-o investiţie de capital într-o perioada de timp determinata, cum ar fi: cote-pãrţi din profit, dividende, dobânzi, redevenţe sau alte onorarii.
(3) Noţiunea cetãţean desemneazã:
a) referitor la Republica Federala Germania:
- germani, în sensul legii fundamentale a Republicii Federale Germania;
b) referitor la România:
- persoanele fizice care, în conformitate cu legile şi reglementãrile romane, sunt considerate a fi cetãţenii sãi.
(4) Noţiunea societãţi desemneazã:
a) referitor la Republica Federala Germania:
- orice persoana juridicã, precum şi orice societate comercialã sau orice alta societate sau asociaţie cu sau fãrã personalitate juridicã, care îşi are sediul pe teritoriul Republicii Federale Germania, indiferent dacã activitatea sa este orientata sau nu spre obţinerea de profit;
b) referitor la România:
- orice persoana juridicã constituitã în conformitate cu legile şi reglementãrile româneşti şi având sediul în România.
(5) Noţiunea teritoriu desemneazã teritoriul fiecãrei pãrţi contractante, inclusiv marea sa teritorialã, aflatã sub suveranitatea sa, precum şi zona economicã exclusiva şi platoul continental, asupra cãrora fiecare parte contractantã exercita drepturi suverane sau jurisdicţie în conformitate cu dreptul internaţional.
ART. 2
(1) Fiecare parte contractantã va promova pe teritoriul sau, pe cat posibil, investiţiile de capital ale cetãţenilor sau ale societãţilor celeilalte pãrţi contractante, va permite aceste investiţii de capital, în concordanta cu legile şi reglementãrile sale, şi va emite autorizaţiile necesare acestora. Aceasta va trata investiţiile de capital, în fiecare caz în parte, în mod just şi echitabil.
(2) Nici o parte contractantã nu va afecta în nici un fel, prin mãsuri arbitrare ori discriminatorii, administrarea, întreţinerea, folosirea sau exploatarea investiţiilor de capital ale cetãţenilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante pe teritoriul sau.
ART. 3
(1) Fiecare parte contractantã va trata nu mai puţin favorabil, pe teritoriul sau, investiţiile de capital care se afla în proprietatea sau sub influenta cetãţenilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante decât investiţiile de capital ale propriilor cetãţeni şi societãţi sau decât investiţiile de capital ale cetãţenilor şi societãţilor unui stat terţ.
(2) Fiecare parte contractantã va trata pe cetãţenii sau societãţile celeilalte pãrţi contractante, cu privire la activitatea lor legatã de investiţiile de capital de pe teritoriul sau, nu mai puţin favorabil decât pe propriii cetãţeni şi societãţi sau decât pe cetãţenii şi societãţile unui stat terţ.
(3) Acest tratament nu se referã la privilegiile pe care o parte contractantã le acorda cetãţenilor sau societãţilor unor terţe state, în virtutea calitãţii lor de membru sau asociat al unei uniuni vamale sau economice, apartenentei la o piata comuna sau o zona de comerţ liber ori la o organizaţie economicã regionala similarã.
(4) Tratamentul acordat în acest articol nu se referã la facilitãţile care se acorda de cãtre o parte contractantã cetãţenilor sau societãţilor unor terţe state, în virtutea unei convenţii de evitare a dublei impuneri sau a oricãrei alte înţelegeri privind probleme de impozitare.
ART. 4
(1) Investiţiile de capital ale cetãţenilor sau societãţilor unei pãrţi contractante beneficiazã, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, de deplina protecţie şi securitate.
(2) Investiţiile de capital ale cetãţenilor sau societãţilor unei pãrţi contractante pot fi expropriate, naţionalizate sau supuse unor alte mãsuri cu efect de expropriere sau nationalizare, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, numai pentru cauza de utilitate publica şi contra unei despãgubiri prompte, efective şi adecvate. Despãgubirea trebuie sa corespundã valorii investiţiei expropriate, imediat înaintea momentului în care exproprierea, nationalizarea sau orice alta mãsura similarã efectivã sau iminenta a devenit publica. Despãgubirea, stabilitã în valuta liber convertibilã şi liber transferabila, trebuie acordatã fãrã întârziere şi urmeazã sa fie supusã plãţii de dobânzi pana la momentul plãţii, la nivelul uzual al ratei dobânzii, practicat de banca. Pana cel mai târziu în momentul exproprierii, nationalizarii sau unor mãsuri similare, vor fi prevãzute modalitãţi adecvate pentru stabilirea şi plata despãgubirii. La cerere, legalitatea exproprierii, nationalizarii sau a unor mãsuri similare, precum şi cuantumul despãgubirii se vor examina pe calea unei proceduri legale.
(3) Cetãţenii sau societãţile unei pãrţi contractante, care suferã pierderi la investiţiile de capital efectuate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, datoritã rãzboiului sau altor conflicte armate, revoluţiei, stãrii de necesitate nationala sau rascoalei, nu vor fi trataţi mai puţin favorabil, de cãtre aceasta parte contractantã, în ceea ce priveşte restituirea, compensarea, despãgubirea sau alte indemnizaţii, decât propriii sãi cetãţeni sau propriile sale societãţi. Astfel de plati trebuie sa fie liber transferabile.
(4) În ceea ce priveşte problemele reglementate de acest articol, cetãţenii sau societãţile unei pãrţi contractante beneficiazã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante de tratamentul naţiunii celei mai favorizate.
ART. 5
Fiecare parte contractantã garanteazã cetãţenilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante liberul transfer al plãţilor referitoare la investiţiile de capital, în special:
a) al capitalului şi al sumelor suplimentare pentru menţinerea sau extinderea investiţiei de capital;
b) al veniturilor;
c) pentru rambursarea împrumuturilor;
d) al sumelor rezultate ca urmare a lichidãrii totale sau parţiale sau înstrãinãrii investiţiei de capital;
e) al despãgubirilor prevãzute la art. 4.
ART. 6
Dacã o parte contractantã efectueazã plati cetãţenilor sau societãţilor sale, în baza unei garanţii, pentru investiţii de capital de pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, atunci aceasta cealaltã parte contractantã recunoaşte, fãrã a aduce atingere drepturilor primei pãrţi contractante, conform art. 10, transferarea tuturor drepturilor sau pretenţiilor acestor cetãţeni sau societãţi, cãtre prima parte contractantã, în virtutea legii sau în baza unui act juridic. De asemenea, cealaltã parte contractantã recunoaşte primei pãrţi contractante intrarea în toate aceste drepturi sau pretenţii transferate, pe care prima parte contractantã este indreptatita sa le exercite în aceeaşi mãsura ca şi predecesorii sãi legali. Pentru transferul plãţilor pe baza drepturilor sau pretenţiilor transferate, sunt valabile, în mod corespunzãtor, art. 4 paragrafele (2) şi (3) şi art. 5.
ART. 7
(1) Transferurile, conform art. 4 paragrafele (2) şi (3), art. 5 şi 6, se vor efectua, fãrã întârziere, la cursul de schimb al pieţei, existent la data transferului, pentru tranzacţii la vedere, în valuta în care se face transferul.
(2) În absenta unei pieţe valutare, va fi utilizat fie ultimul curs aplicat investiţiilor strãine directe, fie cursul de schimb cel mai recent utilizat de Fondul Monetar Internaţional pentru convertirea valutelor în Drepturi Speciale de Tragere, dupã cum este favorabil pentru investitor.
ART. 8
(1) Dacã din legile şi reglementãrile unei pãrţi contractante sau din obligaţii conforme dreptului internaţional, care exista sau se vor stabili în viitor, în afarã prezentului acord, între pãrţile contractante, rezulta o reglementare generalã sau specialã, prin care investiţiile de capital ale cetãţenilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante beneficiazã de un tratament mai favorabil decât cel stabilit prin prezentul acord, atunci aceasta reglementare prevaleazã acordului de fata.
(2) Fiecare parte contractantã va respecta orice alte obligaţie pe care şi-a asumat-o în legatura cu investiţiile de capital ale cetãţenilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante de pe teritoriul ei.
ART. 9
Prezentul acord este valabil, de asemenea, pentru investiţiile de capital pe care cetãţenii sau societãţile unei pãrţi contractante le-au efectuat în conformitate cu legile şi reglementãrile celeilalte pãrţi contractante, pe teritoriul acesteia, înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord. Totuşi acordul nu se va aplica în cazul diferendelor apãrute înainte de intrarea sa în vigoare. Acestea urmeazã sa fie soluţionate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Republica Socialistã România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor de capital, încheiat la Bucureşti la 12 octombrie 1979.
ART. 10
(1) Diferendele dintre pãrţile contractante cu privire la interpretarea şi aplicarea prezentului acord vor fi soluţionate, pe cat posibil, între Guvernele celor doua pãrţi contractante, pe cale diplomaticã.
(2) Dacã un diferend nu poate fi soluţionat în acest mod, atunci, la cererea uneia dintre pãrţile contractante, acesta va fi supus unui tribunal arbitral.
(3) Tribunalul arbitral se va constitui, de la caz la caz, fiecare parte contractantã numind un membru, iar cei doi membri vor cãdea de acord asupra unui cetãţean al unui stat terţ, ca preşedinte, care va fi desemnat de cãtre guvernele celor doua pãrţi contractante. Membrii sunt numiţi în termen de doua luni, iar preşedintele, în termen de 3 luni de la data la care una dintre pãrţile contractante a fãcut cunoscut celeilalte ca doreşte sa supunã diferendul unui tribunal arbitral.
(4) Dacã nu sunt respectate termenele prevãzute la paragraful (3), atunci, în lipsa unei alte înţelegeri, fiecare parte contractantã poate solicita preşedintelui Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirile necesare. Dacã preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie are cetãţenia uneia dintre pãrţile contractante sau dacã acesta este împiedicat, dintr-un alt motiv, sa îşi exercite funcţia, atunci vicepreşedintele va face numirile necesare. Dacã vicepreşedintele are, de asemenea, cetãţenia uneia dintre cele doua pãrţi contractante sau este şi el împiedicat, atunci numirile vor fi fãcute de cãtre acel membru al Curţii Internaţionale de Justiţie cu funcţia imediat urmãtoare şi care nu deţine cetãţenia uneia dintre cele doua pãrţi contractante.
(5) Tribunalul arbitral hotãrãşte cu majoritate de voturi. Hotãrârile sale sunt obligatorii. Fiecare parte contractantã suporta cheltuielile pentru membrul numit de ea, precum şi pentru reprezentarea sa în procedura de arbitraj; cheltuielile pentru preşedinte, precum şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în pãrţi egale de cãtre ambele pãrţi contractante. Tribunalul arbitral poate sa hotãrascã asupra unei alte modalitãţi de suportare a cheltuielilor. De altfel, tribunalul arbitral îşi stabileşte propria sa procedura.
ART. 11
(1) Diferendele referitoare la investiţiile de capital dintre o parte contractantã şi un cetãţean sau o societate a celeilalte pãrţi contractante vor fi soluţionate, pe cat posibil, de pãrţile aflate în diferend, pe cale amiabila.
(2) Dacã diferendul nu poate fi soluţionat, în sensul paragrafului (1), în termen de 6 luni de la data la care a fost fãcut cunoscut de cãtre una dintre cele doua pãrţi aflate în diferend, atunci acesta va fi supus unei proceduri arbitrale, la cererea cetãţeanului sau a societãţii celeilalte pãrţi contractante. În mãsura în care pãrţile aflate în diferend nu se înţeleg în privinta altei proceduri, atunci diferendul va fi supus unei proceduri arbitrale, în cadrul Convenţiei din 18 martie 1965 pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state.
(3) Hotãrârea de arbitraj este obligatorie şi se executa conform legislaţiei naţionale a partii contractante pe teritoriul cãreia s-a realizat investiţia de capital.
(4) Partea contractantã care este parte la diferend nu va ridica drept obiectie, pe parcursul procedurii arbitrale sau de executare a unei hotãrâri arbitrale, faptul ca cetãţeanul sau societatea celeilalte pãrţi contractante a primit o despãgubire pentru o parte din dãuna sau pentru intreaga dãuna, ca urmare a unei asigurãri.
ART. 12
Prezentul acord se aplica indiferent dacã între cele doua pãrţi contractante exista relaţii diplomatice sau consulare.
ART. 13
(1) Prezentul acord va fi supus ratificãrii; instrumentele de ratificare vor fi schimbate cat mai curând posibil.
(2) Prezentul acord va intra în vigoare la o luna dupã efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare. El va rãmâne în vigoare pentru o perioada de 10 ani; dupã expirarea acestei perioade de valabilitate a acordului, acesta se prelungeşte pe o perioada nelimitatã, dacã nu a fost denunţat în scris, de cãtre una dintre pãrţile contractante, cu 12 luni înainte de expirarea perioadei respective de valabilitate. Dupã expirarea celor 10 ani, acordul poate fi denunţat oricând, cu un preaviz de 12 luni.
(3) Pentru investiţiile de capital efectuate pana la data încetãrii valabilitãţii prezentului acord, prevederile sale cuprinse la art. 1-12 continua sa fie aplicabile pe o perioada de 20 de ani de la data încetãrii valabilitãţii sale.
(4) La data intrãrii în vigoare a prezentului acord, valabilitatea Acordului din 12 octombrie 1979 dintre Republica Socialistã România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor de capital înceteazã în relaţiile dintre România şi Republica Federala Germania, sub rezerva prevederilor art. 9 al prezentului acord.
(5) Prevederile acestui articol sunt valabile şi pentru protocolul-anexa care face parte integrantã din prezentul acord.
Încheiat la Bonn la 25 iunie 1996, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba germanã, ambele texte având aceeaşi valabilitate.
Pentru România,
Teodor Viorel Melescanu,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe
Pentru Republica Federala Germania,
Klaus Kinkel,
ministru federal de externe
PROTOCOL
la Acordul dintre România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor de capital
La semnarea Acordului dintre România şi Republica Federala Germania privind promovarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor de capital, subsemnaţii împuterniciţi au convenit pe lângã acesta şi urmãtoarele prevederi care fac parte integrantã din acest acord:
(1) Referitor la art. 1:
a) Veniturile din investiţiile de capital, precum şi cele rezultate în cazul reinvestirii lor beneficiazã de aceeaşi protecţie ca şi investiţiile de capital.
b) Fãrã a prejudicia alte proceduri de stabilire a cetateniei, este considerat drept cetãţean al unei pãrţi contractante, în special, orice persoana care poseda pasaport naţional eliberat de autoritãţile competente ale respectivei pãrţi contractante.
(2) Referitor la art. 2:
Investiţiile de capital, care sunt efectuate, în conformitate cu legile şi reglementãrile unei pãrţi contractante, pe teritoriul sau, de cãtre cetãţenii sau societãţile celeilalte pãrţi contractante, beneficiazã de deplina protecţie a acordului.
(3) Referitor la art. 3:
a) Prin activitate, în sensul art. 3 paragraful (2), se înţelege, în special, dar nu exclusiv, administrarea, întreţinerea, folosirea şi exploatarea unei investiţii. Prin tratament mai puţin favorabil, în sensul art. 3, se înţelege, în special: tratamentul diferenţiat, în cazul restrictiei în aprovizionarea cu materii prime şi auxiliare, energie şi combustibil, precum şi cu mijloace de producţie şi utilitãţi diverse, tratamentul diferenţiat, în cazul restrictiilor la vânzarea de produse în ţara şi în strãinãtate, precum şi alte mãsuri cu efecte similare. Mãsurile care vor fi luate din motive de securitate şi ordine publica, de sãnãtate publica sau de moralitate nu vor fi considerate ca tratament mai puţin favorabil în sensul art. 3.
b) Pãrţile contractante vor examina cu bunavointa, în cadrul legilor şi reglementãrilor interne, cererile legate de intrãrile şi sederile persoanelor unei pãrţi contractante, care doresc sa calatoreasca pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante în legatura cu o investiţie de capital; acelaşi lucru este valabil şi pentru angajaţii unei pãrţi contractante, care doresc sa calatoreasca şi sa rãmânã temporar pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, pentru a exercita o activitate în calitate de angajaţi, în legatura cu acea investiţie de capital. Cererile cu privire la acordarea autorizaţiei de munca vor fi analizate, de asemenea, cu bunavointa.
(4) Referitor la art. 4:
Dreptul la despãgubire exista şi atunci când se intervine, prin mãsuri luate de cãtre stat, în sensul art. 4 paragraful (2), într-o întreprindere care face obiectul investiţiei de capital, iar, prin astfel de mãsuri, substanta sa economicã este grav prejudiciata.
(5) Referitor la art. 7:
Se considera efectuat fãrã întârziere, în sensul art. 7 paragraful (1), un transfer care are loc într-un termen considerat normal pentru îndeplinirea formalitãţilor de transfer. Termenul începe sa curgã o data cu prezentarea unei cereri complete, care trebuie sa corespundã procedurilor legale ale partii contractante respective, şi nu poate depãşi, sub nici o forma, termenul de doua luni.
(6) Referitor la art. 11:
În cazul României, un diferend poate fi supus unui tribunal arbitral internaţional, în conformitate cu art. 11, numai în mãsura în care nu exista încã o hotãrâre de fond a unei instanţe naţionale privind obiectul aceluiaşi diferend.
(7) La transportul de bunuri şi persoane, care are legatura cu investiţia de capital, o parte contractantã nu va elibera şi nici nu va impiedica întreprinderile de transport ale celeilalte pãrţi contractante, iar în mãsura în care este necesar, va elibera aprobãrile necesare pentru efectuarea transportului. În cadrul acestor transporturi se cuprind:
a) bunurile care sunt destinate în mod nemijlocit investiţiei de capital, în sensul acestui acord, sau care sunt procurate, de pe teritoriul unei pãrţi contractante ori al unui stat terţ, de cãtre o întreprindere sau din dispoziţia unei întreprinderi în care sunt investite active în sensul prezentului acord;
b) persoanele care cãlãtoresc în legatura cu o investiţie de capital.
Încheiat la Bonn la 25 iunie 1996, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba germanã, ambele texte având aceeaşi valabilitate.
Pentru România,
Teodor Viorel Melescanu,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe
Pentru Republica Federala Germania,
Klaus Kinkel,
ministru federal de externe
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
