Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura si pescuitul
Sporirea producţiei de peste prin utilizarea intensiva a suprafeţelor piscicole existente, valorificarea mai buna a terenurilor ce nu pot avea alta folosinta agricolã şi care se preteaza pentru amenajãri piscicole, necesita reglementarea unitarã a exploatãrii, precum şi stabilirea unor reguli de baza privind atribuţiile şi rãspunderile pentru dezvoltarea pisciculturii şi pescuitului în ţara noastrã. În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România piscicultura şi pescuitul reprezintã o activitate economicã principala pentru valorificarea superioarã a apelor naturale şi a celor amenajate în scop piscicol. ART. 2 Apele naturale, curgãtoare şi stãtãtoare de pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv apele maritime interioare şi marea teritorialã, cît şi terenurile acoperite cu apa ca urmare a indiguirilor sau bararilor de vai - heleşteie, iazuri, lacuri de acumulare -, care servesc sau oferã condiţii pentru înmulţirea, creşterea şi pescuitul pestelui, crustaceelor sau altor animale acvatice, sînt considerate, în sensul prezentei legi, bazine piscicole. De asemenea, sînt considerate ca fãcînd parte temporar din bazinele piscicole apele de pe zonele inundabile, numai pe perioada pînã la retragerea viiturilor, dacã oferã condiţiile prevãzute la alineatul precedent. Bazinele piscicole se împart, din punct de vedere al exploatãrii, în bazine amenajate şi bazine naturale. Acestea pot fi grupate pe zone sau complexe distincte avînd denumiri proprii. Helesteiele, iazurile, lacurile de acumulare, apele curgãtoare de munte în care s-au executat lucrãri de amenajãri piscicole şi pastravariile sînt bazine piscicole amenajate. Celelalte bazine piscicole sînt considerate bazine piscicole naturale. ART. 3 Prin fond piscicol se înţelege totalitatea populaţiei piscicole şi a celorlalte resurse naturale de hrana constituite din fauna şi flora acvatica a bazinelor piscicole. ART. 4 Bazinele piscicole şi fondul piscicol din acestea sînt proprietate de stat. Se excepteazã fondul piscicol din bazinele piscicole aflate pe terenurile proprietatea cooperativelor agricole de producţie. Folosirea bazinelor piscicole în alte scopuri decît cele arãtate la art. 1 se poate face numai pe baza de decret prezidential. Terenurile care nu pot fi folosite economic pentru producţia agricolã şi se preteaza pentru amenajãri piscicole se vor destina cu prioritate în acest scop. CAP. 2 Dezvoltarea pisciculturii ART. 5 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor identifica şi delimita toate terenurile mlastinoase, saraturate şi alte terenuri neproductive apte pentru piscicultura, în scopul creãrii de noi crescatorii şi pepiniere piscicole pe baza unui program de amenajãri, avînd rãspunderea executãrii acestuia. Unitãţile piscicole de stat cãrora li se vor atribui potrivit legii terenurile prevãzute în alineatul precedent şi cooperativele agricole de producţie deţinãtoare de asemenea terenuri sînt obligate sa le amenajeze, direct sau prin cooperare, pentru piscicultura conform prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 6 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului rãspund de efectuarea studiilor, cercetãrilor, experimentarilor şi de elaborarea proiectelor şi realizarea lor, asigurind aplicarea celor mai eficiente tehnologii, instalaţii, utilaje şi aparatura şi de pregãtirea cadrelor, în vederea realizãrii într-o conceptie unitarã a programului de dezvoltare a pisciculturii şi pescuitului. ART. 7 Unitãţile piscicole de stat şi cooperativele agricole de producţie pe ale cãror terenuri sînt situate bazine piscicole denumite în continuare unitãţi piscicole, sînt obligate: a) sa înfiinţeze şi sa dezvolte direct sau prin cooperare pepiniere piscicole care sa asigure materialul de populare, pentru bazinele piscicole amenajate şi naturale; b) sa imbunatateasca tehnologia de producere şi creştere a puietului şi de selecţionare a speciilor de peşti cu valoare economicã ridicatã, sa aclimatizeze noi specii de peşti şi sa extindã creşterea pestelui în amestec de specii, în condiţiile legii, pe baza concluziilor rezultate din studii, cercetãri şi experimentari, efectuate de cãtre unitãţile de cercetare; c) sa introducã tehnologii noi de folosire a furajelor şi ingrasamintelor şi sa mecanizeze operaţiunile de exploatare piscicolã; d) sa execute lucrãri curente de întreţinere a canalelor şi girlelor de alimentare, a izvoarelor de apa şi a zonelor de pescuit; e) sa execute lucrãri de amenajare, protecţie şi salvare a fondului piscicol din lacuri, balti şi ape de munte; f) sa ia mãsuri pentru combaterea epizootiilor şi a dãunãtorilor fondului piscicol; g) sa organizeze exploatarea crescatoriilor piscicole în asa fel încît sa asigure valorificarea pestelui viu şi proaspãt în tot timpul anului; h) sa valorifice producţia marfa de peste planificata la fondul de stat. ART. 8 Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, care au în subordine unitãţi ce construiesc şi exploateazã baraje hidroenergetice şi lacuri de acumulare pentru regularizarea debitelor de apa, irigaţii sau agrement, sînt obligate sa asigure executarea lucrãrilor necesare dezvoltãrii pisciculturii şi pescuitului, potrivit avizelor ce se vor emite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru apele de şes şi colinare şi, respectiv, de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru apele de munte. ART. 9 Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile economice de stat şi cooperatiste care folosesc apa din bazine piscicole în alte scopuri decît cel piscicol sînt obligate: a) sa instaleze dispozitive care sa împiedice intrarea pestelui din bazinele piscicole în sistemul de alimentare cu apa pentru irigaţii şi industrii, conform avizului organelor judeţene de specialitate; b) sa ia mãsuri pentru curãţirea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare; c) sa asigure debitul de apa necesar dezvoltãrii normale a faunei piscicole în aval de lacurile de acumulare potrivit documentaţiilor tehnico-economice aprobate; d) sa construiascã în apele curgãtoare pinteni pentru abaterea apei, trecatori pentru peste şi orice alte lucrãri necesare pentru protecţia pestelui. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii vor stabili condiţiile tehnice de executare a lucrãrilor prevãzute la lit. a)-d) şi vor urmãri respectarea lor. ART. 10 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii rãspund de protecţia şi dezvoltarea speciilor valoroase de peşti - sturioni, scrumbie de Dunare, chefal şi lostrita - şi vor adopta tehnologii moderne de creştere, bazate pe studii şi cercetãri ştiinţifice, în care scop vor lua mãsuri pentru: a) amenajarea de zone naturale de reproducere a sturionilor; b) înfiinţarea de staţiuni pentru producerea puietului de sturioni şi de lostrita; c) aclimatizarea, în condiţiile legii, de noi specii de sturioni adaptabili creşterii în apele Dunãrii şi cele salmastre; d) organizarea de centre pentru înmulţirea şi creşterea chefalului; e) executarea de construcţii pentru împiedicarea evadãrii pestilor valorosi în Marea Neagra. ART. 11 Ministerul Energiei Electrice are obligaţia sa asigure la noile baraje hidroenergetice pe Dunare executarea concomitenta a unor construcţii speciale care sa permitã trecerea reproducatorilor de sturioni şi a scrumbiilor din aval în amonte de baraje, precum şi pentru prevenirea distrugerii pestelui. ART. 12 Unitãţile deţinãtoare de bazine piscicole rãspund de asigurarea pazei armate şi protecţia fondului piscicol în condiţiile prevãzute de lege.
CAP. 3 Exercitarea pescuitului ART. 13 Prin pescuit în sensul prezentei legi, se înţelege prinderea pestelui şi a celorlalte vietuitoare acvatice pe baza de autorizaţie în locuri, perioade, cu unelte şi în dimensiunile permise de lege, în scop industrial, ştiinţific sau sportiv. ART. 14 Prin pescuit industrial se înţelege prinderea pestelui şi a celorlalte vietuitoare acvatice de cãtre personalul autorizat al unitãţilor economice care exploateazã bazinele piscicole. ART. 15 Pescuitul oricãror specii de peste sau altor animale acvatice în scopuri ştiinţifice, pentru cultura artificiala sau repopularii, cît şi pentru protecţia fondului piscicol, se poate efectua în orice timp, loc şi cu orice unelte sau metode, cu autorizarea prealabilã, dupã caz, a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor sau a Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. ART. 16 Prin pescuit sportiv se înţelege pescuitul efectuat în scop de agrement de orice persoana, membru al Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, pe baza de permis eliberat de aceasta, pentru bazinele şi zonele piscicole pe care le are în folosinta. De asemenea, pescuitul sportiv poate fi exercitat pe baza de autorizaţie eliberata de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru bazinele aflate în administrarea directa a unitãţilor din subordine, cu excepţia pastravariilor, cu plata taxelor legale. Pescuitul sportiv se va exercita în condiţiile prevãzute în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezenta lege. ART. 17 Exercitarea pescuitului de orice fel în bazinele piscicole se va face cu respectarea urmãtoarelor reguli:
A. Perioadele şi zonele de prohibitie a pescuitului Se interzice pescuitul oricãror specii de peste, crustacee, moluste şi alte vietuitoare acvatice, dupã cum urmeazã: a) în apele colinare, de şes şi Dunare cu delta sa, 60 de zile consecutive în perioada de la 1 aprilie pînã la 30 iunie; b) în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale, în perioada de la 1 aprilie pînã la 30 iunie. În stufariile din Complexul Razelm-Sinoe şi în fata acestora pe o distanta de 50 metri spre larg, precum şi în lacul Zmeica, în tot cursul anului; c) în Dunare în fata girlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a baltilor, pe o distanta de cîte 500 metri de ambele pãrţi ale gurilor de vãrsare, cît şi în interiorul acestora, în perioada de la 15 martie pînã la 15 iunie; d) la gura de vãrsare în Dunare a rîurilor Siret, Ialomita, Arges, Olt şi Jiu, pe o distanta de 1 kilometru de ambele pãrţi ale gurilor şi pe cursul acestor riuri pe o distanta de 10 kilometri de la confluenta, în perioada de la 1 martie pînã la 1 iulie; e) în fata gurii Dunãrii - meleaua Sfintu Gheorghe - pînã la Ciotic, în perioada de la 1 aprilie pînã la 31 iulie; în aval de Ciotic, pe baza cercetãrilor ce se vor efectua, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va fixa anual zone de prohibitie a pescuitului cu taliene; f) cu navoadele de orice tip în delta şi lunca inundabila a Dunãrii în perioada de la 15 aprilie pînã la 15 septembrie, iar în Complexul Razelm-Sinoe şi ghiolurile Belciuc şi Erenciuc în perioada de la 1 aprilie pînã la 1 octombrie; g) în apele de munte, pentru pastravul indigen, fintinel şi coregon, în perioada de la 15 septembrie pînã la 30 aprilie; pentru pastravul curcubeu, lipan şi lostrita în perioada de la 1 ianuarie pînã la 31 mai.
B. Limitarea pescuitului anumitor specii de peste Se interzice pescuitul: a) sturionilor şi a scrumbiei în tot cursul anului în fata gurilor de vãrsare a Dunãrii în mare pe o adîncime de 5 kilometri în largul marii şi pe un coridor lat de 2 kilometri socotit cît 1 kilometru de o parte şi de alta a axului bratelor Sfintu Gheorghe şi Sulina. În fata bratului Chilia, lãţimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul bratului, iar spre nord pînã la limita apelor teritoriale romane; b) sturionilor în tot cursul anului, cu carmace şi carmacute în senalul Dunãrii, inclusiv bratele sale, iar în zona litorala în perioada de la 15 februarie pînã la 15 mai cu carmace şi ohane; c) sturionilor în urmãtoarele locuri şi perioade: - în sectorul de la Marea Neagra pînã la gura Prutului, în perioada de la 15 martie pînã la 15 aprilie; - în sectorul de la gura Prutului pînã la gura Timocului, în perioada de la 15 aprilie pînã la 15 mai; - în sectorul gura Timocului pînã la Cladova, în perioada de la 15 mai pînã la 30 iunie; d) scrumbiei de Dunare în urmãtoarele locuri şi perioade: - în sectorul de la Marea Neagra pînã la Ceatalul Ismail, 5 zile consecutive, în perioada de la 15 martie pînã la 1 mai; - în sectorul Ceatalul Ismail-Vadul Oii, cîte 20 de zile consecutive, în perioada de la 1 aprilie pînã la 15 mai; - în sectorul Vadul Oii pînã la gura Timocului, 30 de zile consecutive, în perioada de la 15 aprilie pînã la 1 iulie; e) lostritei, fãrã autorizaţie specialã eliberata de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii; f) cu momeli metalice şi peşti artificiali în riurile populate cu lostrita.
C. Uneltele şi metodele de pescuit interzise Se interzice folosirea urmãtoarelor unelte şi metode de pescuit: a) setci fixe în zona litoralului marin; b) setci şi ave de orice tip în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale; c) pescuitul electric, cu materii explozive, precum şi cu substanţe narcotice de orice fel; d) pescuitul reproducatorilor în timpul perioadei de prohibitie, prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste, în aceeaşi perioada, în zonele de reproducere naturala; e) pescuitul puietului şi al reproducatorilor de peste din pepiniere şi crescatorii piscicole, în alte scopuri decît repopularea ori pescuitul industrial; f) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legalã în alte scopuri decît repopularea; g) prinderea pestelui cu unelte de pescuit din plasa, în apele de munte. ART. 18 Perioadele de prohibitie a pescuitului prevãzute la art. 17 lit. A pot fi prelungite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru apele colinare, de şes şi Dunare cu delta sa şi de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru apele de munte, în funcţie de condiţiile hidrometeorologice. Ministerele prevãzute la alineatul precedent pot interzice în tot anul sau în anumite perioade pescuitul unor specii de peste, în scopul protecţiei şi refacerii fondului piscicol. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor va putea, în condiţii hidroclimatice cu totul excepţionale, sa devanseze sau sa prelungeascã datele de prohibitie a pescuitului, mentinind numãrul total de zile prevãzute la art. 17 lit. A lit. a)-f) şi art. 17 lit. B lit. d). ART. 19 Pentru apele curgãtoare care constituie frontiera de stat, perioadele de prohibitie şi regulile de pescuit vor fi stabilite în concordanta cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane. ART. 20 Se interzice: a) mutarea, deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare aşezate în raza bazinelor piscicole; b) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de doua treimi din lãţimea rîurilor, girlelor sau canalelor pescaresti; c) recoltarea stufului, papurii, rogozului sau ierbii din bazinele piscicole, fãrã autorizarea unitãţii piscicole; d) circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în bazinele piscicole din delta şi lunca Dunãrii şi Complexul de lacuri Razelm-Sinoe. Se excepteazã circulaţia pe cãile navigabile şi cele de acces la localitãţile care nu au alte cai de comunicaţie şi circulaţia cu ambarcatiuni de cãtre organele Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naţionale şi a celor ce au autorizarea specialã a Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru aceste zone; e) circulaţia cu autovehicule, scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor de munte, precum şi circulaţia cu ambarcatiuni cu motor în lacurile naturale de munte fãrã autorizaţia Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii; f) închiderea cu garduri, prispe sau cu unelte de pescuit de orice fel a girlelor de legatura, a baltilor şi terenurilor inundabile, dacã prin aceasta se impiedica accesul pestilor în timpul viiturilor de apa, precum şi scurgerea apelor din ele. Fac excepţie închiderile pescaresti şi stuficole din delta şi lunca Dunãrii în perioadele de viituri, în locurile şi condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor; g) introducerea la pasunat a animalelor, adapatul acestora şi circulaţia cu orice mijloace de transport în incinta şi pe digurile heleşteielor, iazurilor, pepinierelor şi pastravariilor, în orice perioada, fãrã autorizaţia unitãţii piscicole. În celelalte bazine amenajate şi în bazinele piscicole naturale, introducerea la pasunat a animalelor şi adapatul acestora în perioada de prohibitie a pescuitului sînt permise numai în locurile stabilite şi marcate de unitãţile piscicole; h) oprirea, abaterea, rastocirea unei ape curgãtoare sau scurgerea ei în parte sau în întregime în orice scop, fãrã acordul unitãţii piscicole; i) reducerea debitului de apa în bazine piscicole dacã prin aceasta se pericliteazã existenta faunei piscicole; j) deschiderea, închiderea sau obstruarea canalelor din bazinele piscicole şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel, în alt mod decît cel stabilit prin norme tehnice de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor; k) distrugerea sau degradarea digurilor, barajelor şi canalelor pescaresti, taluzurilor şi malurilor inierbate; l) introducerea altor specii de peşti decît cele existente în bazinele piscicole, fãrã avizul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, respectiv al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii; m) efectuarea lucrãrilor de foraje hidrogeologice în bazine piscicole fãrã autorizarea unitãţii piscicole; n) deţinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, virse, de cãtre persoanele fizice neautorizate. ART. 21 Dimensiunile minime ale pestilor şi altor animale acvatice care pot fi pescuite şi dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit sînt prevãzute în anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezenta lege. ART. 22 Unitãţile piscicole vor delimita şi marca cu semne vizibile zonele de protecţie a pestelui unde pescuitul este interzis sau sînt aplicabile alte norme restrictive. De asemenea, Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi va marca, delimita şi afişa condiţiile şi zonele în care se exercita pescuitul sportiv.
CAP. 4 Organizarea activitãţii piscicole şi de pescuit ART. 23 Îndrumarea unitarã a activitãţii piscicole se exercita de cãtre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor; îndrumarea activitãţii piscicole în apele de munte se exercita împreunã cu Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. Rãspunderea pentru activitatea piscicolã în apele colinare, de şes şi maritime revine Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, iar pentru apele de munte, Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, care împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor asigura realizarea programului de dezvoltare a pisciculturii şi pescuitului prevãzut în planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã. ART. 24 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii rãspund de administrarea şi exploatarea fondului piscicol proprietate de stat, potrivit repartizãrii bazinelor piscicole stabilitã prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Bazinele piscicole proprietate de stat repartizate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor vor fi administrate direct de întreprinderi piscicole de stat judeţene, cu excepţia bazinelor piscicole din Delta Dunãrii aflate în administrarea directa a unitãţilor din subordinea Centralei "Delta Dunãrii"; cele repartizate Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, de cãtre inspectoratele silvice judeţene. Acolo unde suprafeţele piscicole nu justifica înfiinţarea de întreprinderi potrivit alineatului precedent şi pînã la amenajarea suprafeţelor care sa permitã organizarea unei întreprinderi specializate, se vor organiza ferme în cadrul întreprinderilor piscicole din judeţele limitrofe. ART. 25 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pot da în folosinta piscicolã Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi bazine sau zone din bazinele piscicole naturale. Atribuirea acestora se face pe baza de contracte, încheiate pe durata determinata în funcţie de amenajãrile şi alte lucrãri prevãzute la art. 7 ce urmeazã a se executa de cãtre asociaţie. Contractele încheiate pînã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îşi pãstreazã valabilitatea, urmînd a fi adaptate potrivit prevederilor legii. Pentru bazinele piscicole date în folosinta se vor defalca din planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii sarcini de plan pentru Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, privind livrarea pestelui cãtre organizaţiile socialiste în raport cu posibilitãţile de exercitare a pescuitului industrial în aceste bazine şi ţinînd seama de cerinţele dezvoltãrii pescuitului sportiv. ART. 26 Pentru îndrumarea şi controlul activitãţii piscicole se înfiinţeazã, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, Inspecţia de stat pentru piscicultura şi pescuit. Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de stat pentru piscicultura şi pescuit se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
CAP. 5 Raspunderi şi sancţiuni ART. 27 Încãlcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, penalã, materialã sau civilã. ART. 28 Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda: a) pescuitul electric, cu materii explozive, precum şi cu substanţe narcotice de orice fel; b) pescuitul reproducatorilor în timpul perioadei de prohibitie prin orice metode, sau distrugerea icrelor de peste în aceeaşi perioada, în zonele de reproducere naturala; c) pescuitul puietului şi al reproducatorilor de peste din pepiniere şi crescatorii piscicole în alte scopuri decît repopularea ori pescuitul industrial; d) pescuitul sturionilor sub dimensiunea legalã, în alte scopuri decît repopularea; e) reducerea debitului de apa în zone sau bazine piscicole în scopul recoltarii ilicite a pestelui; f) procurarea în condiţii ilicite a pestelui şi icrelor în zonele de pescuit; g) deţinerea cu orice titlu de navoade, voloace, setci, ave, prostovoale, virse, de cãtre persoanele fizice neautorizate. Tentativa se pedepseşte în cazul infracţiunilor prevãzute la lit. a)-e). Distrugerea icrelor de peste în perioada de prohibitie în zonele de reproducere naturala, sãvîrşitã din culpa, se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda. ART. 29 Faptele prevãzute la art. 28 lit. a), b), c) d) şi e) dacã sînt sãvîrşite în timpul nopţii, ori de 2 sau mai multe persoane împreunã, se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 4 ani. Tentativa se pedepseşte. ART. 30 Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevãzute la art. 28 şi 29 se face, în afarã de organele de urmãrire penalã, şi de împuterniciţii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor pentru toate bazinele piscicole, împuterniciţii Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii pentru bazinele piscicole repartizate acestui minister şi de împuterniciţii Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi pentru bazinele şi zonele de bazine date în folosinta acesteia, care, pe baza actelor încheiate, vor sesiza organele de urmãrire penalã. ART. 31 Faptele care constituie contravenţii la normele de pescuit şi protecţia fondului piscicol şi sancţiunile aplicabile se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
CAP. 6 Dispoziţii finale ART. 32 Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şi Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii şi Asociaţia Generalã a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi vor putea acorda premii celor care se vor evidenţia în mod deosebit în combaterea braconajului, constatarea contravenţiilor şi sesizarea comiterii infracţiunilor prevãzute în prezenta lege. ART. 33 Pescarii încadraţi în unitãţile piscicole din delta şi lunca Dunãrii, Complexul Razelm-Sinoe şi apele litorale, care au realizat individual planul lunar de producţie, au dreptul de a cumpara, în luna urmãtoare, de la unitãţile unde sînt angajaţi, pentru consum propriu, urmãtoarele cantitãţi de peste, cu excepţia sturionilor: - 10 kilograme peste lunar, pescarii care activeazã în baltile luncii şi deltei Dunãrii, precum şi în Complexul Razelm-Sinoe; - 15 kilograme de peste lunar, pescarii care activeazã în apele litorale. Cumpãrarea se face la preţ de producţie. De drepturile prevãzute la alineatele precedente beneficiazã şi personalul navigant care deserveste brigazile de pescuit, dacã brigada din care face parte şi-a realizat planul lunar de producţie pe luna respectiva. ART. 34 Utilizarea apei din bazinele naturale şi lacurile de acumulare existente, pentru creşterea pestelui, se face în mod gratuit. Utilizarea apei pentru piscicultura în lacurile de acumulare ce se vor construi se va face în condiţiile prevãzute în documentaţiile tehnico-economice avizate, dupã caz, de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor sau Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii. ART. 35 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. ART. 36 Decretul nr. 43/1954 pentru reglementarea pescuitului şi protecţia fondului piscicol, republicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 20 februarie 1969; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 184/1954 privind reglementarea pescuitului, administrarea şi exploatarea bazinelor piscicole, protecţia şi paza fondului piscicol, publicatã în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 11 din 13 februarie 1954; Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 525/1954 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind regulile de pescuit publicate în Colecţia de hotãrîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 22 din 21 aprilie 1954, modificatã prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2264/1954 şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abroga.
ANEXA 1
Cuprinzînd condiţiile de exercitare a pescuitului sportiv
Pescuitul sportiv este permis numai în cursul zilei de la rãsãritul şi pînã la apusul soarelui, dupã cum urmeazã: a) în apele de munte curgãtoare şi stãtãtoare numai cu o singura undita cu cel mult 2 cirlige sau cu o lanseta; b) în riurile colinare, de şes, lacurile interioare şi în riurile de frontiera, pe tot cursul Dunãrii, inclusiv bratele sale, şi în bazinele amenajate date în folosinta Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cîte 2 cirlige fiecare; c) în Marea Neagra cu cel mult 2 undite sau 2 lansete cu cîte 10 cirlige fiecare sau 2 taparine cu cîte 10 cirlige. Pescuitul sportiv se practica de pe mal în apele curgãtoare, iar în apele stãtãtoare, inclusiv Marea Neagra, de pe mal şi din barca; în timpul iernii pescuitul sportiv se poate practica şi de pe gheaţa. La pescuitul sportiv se folosesc momeli naturale şi artificiale. La pescuitul în apele de munte cu salmonide, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, sînt permise numai momeli artificiale. În timpul unei zile de pescuit sportiv se pot prinde de cãtre o persoana cel mult 10 bucãţi în total din speciile pastrav indigen, curcubeu, fintinel, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide. În celelalte ape curgãtoare şi stãtãtoare din zona colinarã şi de şes, Dunare, Marea Neagra şi apele de munte fãrã salmonide, se pot prinde cel mult 3 kilograme sau numai un singur peste dacã greutatea lui depãşeşte 3 kilograme.
ANEXA 2
Cuprinzînd dimensiunile minime ale pestilor şi altor animale acvatice care pot fi pescuite, precum şi dimensiunile minime ale ochiurilor uneltelor de pescuit
Dimensiunile minime - în centimetri - ale pestilor şi altor animale acvatice care pot fi pescuite în bazine piscicole sînt urmãtoarele:
- crap 30 - salau 35 - platica 20 - lin 20 - vaduvita 20 - babusca 15 - rosioara 15 - caras 12 - caracuda 15 - batca 15 - cosac 20 - morunas 20 - mreana 25 - mreana vinata 15 - scobar 20 - clean 20 - sabita 16 - oblete 10 - pastrav 20 - lipan 25 - lostrita 65 - coregon 20 - sprot 7 - aterina 7 - gingirica 7 - scrumbie Dunare 17 - hamsie 7 - morun 170 - nisetru 140 - pastruga 100 - viza 100 - sip 110 - cega 40 - chefal mic 10 - chefal mijlociu 16 - chefal mare 24 - scrumbie albastra mica 12 - scrumbie albastra mare 20 - stavrid 10 - rizeafca mica 10 - rizeafca mare 15 - cambula 20 - calcan 35 - raci 9 - scoica de riu 8 - broaste 30 grame bucata Mãsurarea pestelui pentru toate speciile se face de la virful botului pînã la baza cozii. Puietul şi peştele sub dimensiunea minima din speciile stabilite la alin. 1 va fi deversat obligatoriu în apa, în stare vie. La pescuitul industrial efectuat în toate baltile din delta şi lunca inundabila a Dunãrii, Complexul Razelm-Sinoe, lacurile litorale, baltile şi lacurile interioare şi în riuri, pentru toate uneltele admise la pescuit, se permite un procent de peste sub dimensiunile minime de cel mult 10% socotit la numãrul de bucãţi. La pescuitul cu vintire şi taliene de balta se admite un procent de peste sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numãrul de bucãţi. În cazul pescuirii pestelui sub dimensiunile legale în procente mai mari decît cele admise, unitãţile care au în exploatare bazine piscicole sînt obligate sa sisteze pescuitul în aceste locuri sau sa înlocuiascã uneltele de pescuit cu alte unelte cu ochiuri mai mari. La pescuitul marin se admite un procent de peste sub dimensiunile legale din totalul cantitãţii pescuite, de 5% pentru scrumbia de Dunare şi 20% pentru chefal, stavrid şi scrumbie albastra. Celelalte specii nemenţionate la alin. 1 sînt libere la pescuit la orice dimensiune. În cazul cînd se constata ca unele cantitãţi de peste au fost pescuite sub dimensiunile prevãzute la alin. 1, acestea vor fi primite la centrele de colectare care au obligaţia sa înştiinţeze în cel mult 24 ore organele Inspecţiei de stat pentru piscicultura şi pescuit, în vederea stabilirii împrejurãrilor în care a fost efectuat pescuitul şi a luãrii de mãsuri imediate care sa conducã la înlãturarea repetarii unor astfel de situaţii. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sînt urmãtoarele: a) 24 milimetri la Dunare, balti, lacuri, riuri colinare şi de şes şi în delta Dunãrii; b) 40 milimetri în Complexul Razelm-Sinoe, ghiolurile Belciuc, Erenciuc şi lacurile litorale; c) 7 milimetri la pescuitul marin de coasta. ---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
