Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 115 din 24 aprilie 2009  pentru ratificarea   Conventiei nr. 102/1952 a Organizatiei Internationale a Muncii privind normele minime de securitate sociala, adoptata la Geneva la 28 iunie 1952 in cadrul Conferintei generale a Organizatiei Internationale a Muncii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 115 din 24 aprilie 2009 pentru ratificarea Conventiei nr. 102/1952 a Organizatiei Internationale a Muncii privind normele minime de securitate sociala, adoptata la Geneva la 28 iunie 1952 in cadrul Conferintei generale a Organizatiei Internationale a Muncii

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 15 mai 2009

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

ART. 1
Se ratificã Convenţia nr. 102/1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind normele minime de securitate socialã, adoptatã la Geneva la 28 iunie 1952 în cadrul Conferinţei generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
ART. 2
Cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare se va face urmãtoarea declaraţie:
"În conformitate cu prevederile art. 2 lit. b) din Convenţia nr. 102/1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind normele minime de securitate socialã, România declarã cã acceptã obligaţiile ce decurg din pãrţile a II-a, a III-a, a V-a, a VII-a şi a VIII-a ale aceleiaşi Convenţii."

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PEREŞ

Bucureşti, 24 aprilie 2009.
Nr. 115.

CONVENŢIA Nr. 102/1952*)
a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM)
privind normele minime de securitate socialã

*) Traducere.

Conferinţa generalã a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,
convocatã la Geneva de cãtre Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunitã la 4 iunie 1952 în a treizeci şi cincea sesiune,
dupã ce a hotãrât adoptarea anumitor propuneri cu privire la normele minime de securitate socialã, chestiune inclusã la pct. 5 al ordinii de zi a sesiunii,
dupã ce a hotãrât ca aceste propuneri sã ia forma unei convenţii internaţionale,
a adoptat astãzi, 28 iunie 1952, prezenta convenţie, denumitã Convenţia privind securitatea socialã (normele minime), 1952 (Convenţia).

PARTEA I
Dispoziţii generale

ART. 1
1. În cadrul prezentei convenţii:
a) termenul "prevãzut" semnificã determinat de sau în baza legislaţiei sau reglementãrilor naţionale;
b) termenul "reşedinţã" semnificã reşedinţa obişnuitã pe teritoriul statului membru, iar termenul "rezident" semnificã o persoanã care îşi are reşedinţa obişnuitã pe teritoriul statului membru;
c) termenul "soţie" semnificã o soţie care este întreţinutã de soţ;
d) termenul "vãduvã" semnificã o femeie care în momentul decesului soţului era întreţinutã de cãtre acesta;
e) termenul "copil" semnificã un copil sub vârsta de absolvire a învãţãmântului obligatoriu sau un copil sub 15 ani, dupã cum poate fi prevãzut;
f) termenul "stagiu" semnificã o perioadã de cotizare sau o perioadã de angajare ori o perioadã de rezidenţã sau orice combinaţie între aceste perioade, dupã cum poate fi prevãzut.
2. În sensul art. 10, 34 şi 49, termenul "prestaţii" semnificã fie ajutoare directe sub forma îngrijirii, fie ajutoare indirecte, constând într-o rambursare a cheltuielilor suportate de persoana interesatã.
ART. 2
Fiecare stat membru pentru care prezenta convenţie este în vigoare va trebui:
a) sã aplice:
(i) partea I;
(ii) cel puţin 3 dintre pãrţile II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX şi X , cuprinzând cel puţin una dintre pãrţile IV, V, VI, IX şi X;
(iii) dispoziţiile corespunzãtoare din pãrţile XI, XII şi XIII;
(iv) partea XIV;
b) sã specifice în actul de ratificare pentru care dintre pãrţile de la II la X acceptã obligaţiile care decurg din prezenta convenţie.
ART. 3
1. Un stat membru a cãrui economie şi ale cãrui facilitãţi medicale nu sunt suficient dezvoltate poate, dacã şi pentru ce perioadã autoritatea competentã considerã necesar, sã se prevaleze printr-o declaraţie anexatã la actul sãu de ratificare de derogãrile temporare prevãzute la urmãtoarele articole: 9 lit. d), 12 paragraful 2, 15 lit. d), 18 paragraful 2, 21 lit. c), 27 lit. d), 33 lit. b), 34 paragraful 3, 41 lit. d), 48 lit. c), 55 lit. d), 61 lit. d).
2. Fiecare stat membru care a fãcut o declaraţie în baza paragrafului 1 al prezentului articol trebuie sã includã în raportul sãu anual cu privire la aplicarea prezentei convenţii, transmis în baza art. 22 al Constituţiei OIM, o declaraţie cu privire la fiecare excepţie de care se prevaleazã:
a) dacã motivele de derogare mai existã; sau
b) dacã renunţã la dreptul de a se mai prevala de derogarea respectivã, începând cu o anumitã datã.
ART. 4
1. Fiecare stat membru care a ratificat Convenţia poate ulterior sã notifice directorului general al Biroului Internaţional al Muncii cã acceptã obligaţiile ce decurg din Convenţie în ce priveşte una sau mai multe dintre pãrţile de la II la X, care nu au fost specificate în actul de ratificare.
2. Angajamentele prevãzute în paragraful 1 al prezentului articol vor fi considerate parte integrantã a ratificãrii şi vor produce efecte începând cu data notificãrii.
ART. 5
Dacã în vederea aplicãrii oricãreia dintre pãrţile de la II la X ale prezentei convenţii, care vor fi acoperite prin ratificare, un stat membru este obligat sã protejeze anumite diviziuni prevãzute de persoane care formeazã cel puţin un procent determinat de salariaţi sau rezidenţi, statul membru, înainte de a se angaja în aplicarea respectivei pãrţi, trebuie sã se asigure cã respectivul procent este atins.
ART. 6
În vederea aplicãrii pãrţilor II, III, IV, V, VIII (referitoare la îngrijirile medicale), IX sau X ale prezentei convenţii, un stat membru poate lua în considerare protecţia realizatã prin asigurãri care nu sunt obligatorii în baza legislaţiei sau reglementãrilor naţionale pentru persoanele protejate, când:
a) sunt controlate de autoritãţile publice sau administrate în comun, conform unor standarde prescrise, de angajaţi şi angajatori;
b) acoperã o parte substanţialã a persoanelor ale cãror câştiguri nu depãşesc veniturile unui muncitor calificat de sex masculin;
c) sunt conforme, împreunã cu alte forme de protecţie, acolo unde este cazul, cu prevederile relevante ale prezentei convenţii.

PARTEA a II-a
Îngrijiri medicale

ART. 7
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã garanteze persoanelor protejate acordarea de prestaţii când acestea necesitã îngrijiri medicale cu caracter preventiv sau curativ, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 8
Riscul social acoperit include orice stare morbidã, oricare ar fi cauza, sarcina, naşterea şi consecinţele acestora.
ART. 9
Persoanele protejate sunt:
a) diviziuni prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor, precum şi soţiile şi copiii acestora;
b) diviziuni prevãzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din ansamblul rezidenţilor, precum şi soţiile şi copiii acestora;
c) diviziuni prevãzute de rezidenţi reprezentând cel puţin 50% din ansamblul rezidenţilor;
d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, diviziunile prevãzute de salariaţi reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puţin 20 de persoane, precum şi soţiile şi copiii acestora.
ART. 10
1. Prestaţiile trebuie sã includã cel puţin:
a) în cazul stãrilor morbide:
(i) îngrijirile acordate de medici generalişti, inclusiv vizite la domiciliu;
(ii) îngrijirile acordate de specialişti în spitale unor persoane spitalizate sau nu, precum şi în afara spitalelor;
(iii) furnizarea de produse farmaceutice esenţiale pe baza reţetelor prescrise de medici sau alţi practicieni calificaţi;
(iv) spitalizarea, dacã este necesarã; şi
b) în cazul sarcinii, naşterii şi consecinţelor acestora:
(i) îngrijirile prenatale, în timpul naşterii şi dupã naştere, acordate fie de un medic, fie de o moaşã calificatã;
(ii) spitalizarea, dacã este necesarã.
2. Beneficiarul sau susţinãtorul familiei poate fi obligat sã participe la cheltuielile privind îngrijirile medicale pe care le primeşte în caz de starea morbidã; regulile privind suportarea cheltuielilor vor fi stabilite astfel încât acestea sã nu producã o îndatorare prea mare.
3. Prestaţia acordatã în conformitate cu acest articol va fi furnizatã pentru a pãstra, restabili sau îmbunãtãţi sãnãtatea persoanei protejate, precum şi capacitatea sa de a munci şi de a face faţã nevoilor personale.
4. Departamentele guvernamentale sau instituţiile care administreazã prestaţiile trebuie sã încurajeze persoanele protejate, prin toate mijloacele pe care le considerã necesare, pentru a recurge la serviciile generale de sãnãtate puse la dispoziţia lor de autoritãţile publice sau de alte organisme recunoscute de autoritãţile publice.
ART. 11
Prestaţiile menţionate la art. 10 trebuie garantate, în cadrul unui risc social acoperit, cel puţin persoanelor protejate care au îndeplinit (personal sau prin susţinãtorul familiei) stagiul necesar care poate fi considerat pentru a evita abuzurile.
ART. 12
1. Prestaţiile menţionate la art. 10 trebuie acordate pe toatã perioada riscului acoperit, cu excepţia faptului cã, în cazul unei stãri morbide, durata de acordare a prestaţiilor se poate limita la 26 de sãptãmâni pentru fiecare caz; cu toate acestea, prestaţiile medicale nu pot fi suspendate pe durata plãţii unei indemnizaţii de boalã, iar acordarea se va face în aşa fel încât sã permitã ca limita sã fie extinsã pentru bolile prevãzute de legislaţia naţionalã recunoscute ca necesitând îngrijiri medicale prelungite.
2. În cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, durata prestaţiei poate fi limitatã la 13 sãptãmâni pentru fiecare caz.

PARTEA a III-a
Indemnizaţii de boalã

ART. 13
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã asigure persoanelor protejate acordarea indemnizaţiilor de boalã, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 14
Riscul social acoperit include incapacitatea de muncã, rezultând în urma unei stãri morbide şi antrenând suspendarea veniturilor, aşa cum este definit în legislaţia sau reglementãrile naţionale.
ART. 15
Persoanele protejate sunt:
a) diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor; sau
b) diviziunile prevãzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau
c) toţi rezidenţii ale cãror resurse în timpul riscului social nu depãşesc limitele prevãzute astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67; sau
d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puţin 20 de salariaţi.
ART. 16
1. În cazul diviziunilor de salariaţi sau al diviziunilor de populaţie activã, prestaţia va consta într-o platã periodicã calculatã astfel încât sã respecte prevederile art. 65 sau 66.
2. În cazul în care sunt protejaţi toţi rezidenţii ale cãror resurse, pe durata producerii riscului social, nu depãşesc limitele prevãzute, prestaţia se va face sub forma unei plãţi periodice calculate astfel încât sã fie în conformitate cu prevederile art. 67.
ART. 17
Prestaţia menţionatã la art. 16 trebuie asiguratã, pentru riscul social acoperit, cel puţin persoanelor protejate care au efectuat stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile.
ART. 18
1. Prestaţia menţionatã la art. 16 trebuie acordatã pe toatã durata riscului social produs, cu rezerva cã se poate limita la 26 de sãptãmâni în cazul fiecãrei boli, situaţie în care existã posibilitatea de a nu se acorda prestaţia pentru primele 3 zile de suspendare a veniturilor.
2. În cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, durata de acordare se poate limita:
a) la o perioadã calculatã astfel încât numãrul total al zilelor pentru care se acordã indemnizaţie de boalã în decursul unui an sã nu fie mai mic de 10 ori numãrul mediu al persoanelor protejate în acel an; sau
b) la 13 sãptãmâni pentru fiecare caz de boalã, situaţie în care existã posibilitatea de a nu se acorda prestaţia pentru primele 3 zile de suspendare a veniturilor.

PARTEA a IV-a
Prestaţii de şomaj

ART. 19
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã garanteze persoanelor protejate acordarea prestaţiilor de şomaj, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 20
Riscul social acoperit trebuie sã includã suspendarea veniturilor, aşa cum sunt definite în legislaţia şi reglementãrile naţionale, datoritã imposibilitãţii de a obţine un loc de muncã convenabil de cãtre o persoanã protejatã care este disponibilã şi aptã de muncã.
ART. 21
Persoanele protejate sunt:
a) diviziuni prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau
b) toţi rezidenţii ale cãror resurse în timpul producerii riscului social nu depãşesc limitele prescrise pentru a se conforma cerinţelor prevãzute la art. 67; sau
c) în cazul unei declaraţii fãcute în baza art. 3, diviziunile prevãzute de salariaţi reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc cel puţin 20 de persoane.
ART. 22
1. În cazul protejãrii unor anumite diviziuni de salariaţi, prestaţia se va face sub forma unei plãţi periodice, calculatã conform prevederilor art. 65 sau 66.
2. În cazul protejãrii tuturor rezidenţilor ale cãror resurse, pe durata producerii riscului social, nu depãşesc limitele prevãzute, prestaţia se va face sub forma unei plãţi periodice, calculatã astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67.
ART. 23
Prestaţia menţionatã la art. 22 se asigurã în cazul acoperirii riscului cel puţin persoanelor protejate care au îndeplinit stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile.
ART. 24
1. Prestaţia menţionatã la art. 22 trebuie acordatã pe toatã durata riscului social, exceptând cazurile în care durata prestaţiei poate fi limitatã:
a) în cazul protejãrii unor diviziuni de salariaţi, la 13 sãptãmâni în decursul unei perioade de 12 luni;
b) în cazul protejãrii tuturor rezidenţilor ale cãror resurse nu depãşesc în timpul riscului social limitele prevãzute, la 26 de sãptãmâni în decursul unei perioade de 12 luni.
2. În cazul în care legislaţia şi reglementãrile naţionale prevãd cã durata prestaţiei va varia, în funcţie de durata cotizãrii şi/sau prestaţiile primite anterior în cursul unei perioade prevãzute, dispoziţiile paragrafului 1 lit. a) sunt considerate îndeplinite dacã durata medie a prestaţiei este de cel puţin 13 sãptãmâni în decursul unei perioade de 12 luni.
3. Este posibil sã nu se atribuie prestaţia în timpul unui interval de aşteptare de 7 zile pentru fiecare caz de suspendare a veniturilor, socotind zilele de şomaj dinainte şi dupã angajarea temporarã care nu depãşeşte o duratã prevãzutã ca parte din acelaşi caz de suspendare a veniturilor.
4. În cazul lucrãtorilor sezonieri, durata acordãrii prestaţiei şi perioada de aşteptare pot fi adaptate în funcţie de condiţiile de angajare.

PARTEA a V-a
Prestaţii de bãtrâneţe

ART. 25
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã garanteze persoanelor protejate acordarea prestaţiilor de bãtrâneţe, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 26
1. Riscul social acoperit este supravieţuirea peste o vârstã prevãzutã.
2. Vârsta prevãzutã nu trebuie sã depãşeascã 65 de ani sau o vârstã mai avansatã pe care o pot stabili autoritãţile competente, în funcţie de capacitatea de muncã a persoanelor vârstnice din ţara respectivã.
3. Legislaţia şi reglementãrile naţionale pot prevedea cã prestaţia unei persoane care are dreptul la aceasta poate fi suspendatã dacã persoana este angajatã într-o activitate lucrativã prevãzutã sau cã prestaţia, dacã este contributivã, poate fi redusã dacã veniturile beneficiarului depãşesc o sumã prevãzutã, iar dacã este necontributivã, poate fi redusã dacã veniturile beneficiarului sau alte resurse ori ambele reunite depãşesc o sumã prevãzutã.
ART. 27
Persoanele protejate sunt:
a) diviziuni prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor; sau
b) diviziunile prevãzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau
c) toţi rezidenţii ale cãror resurse pe durata producerii riscului social nu depãşesc limitele prevãzute astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67; sau
d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de persoane.
ART. 28
Prestaţia va fi acordatã sub forma unei plãţi periodice, calculatã dupã cum urmeazã:
a) în cazul protejãrii unor diviziuni de salariaţi sau a unor diviziuni de populaţie activã, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;
b) în cazul protejãrii tuturor rezidenţilor ale cãror resurse nu depãşesc o anumitã limitã prevãzutã, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67.
ART. 29
1. În caz de risc social acoperit, prestaţia menţionatã la art. 28 trebuie sã fie asiguratã cel puţin:
a) unei persoane protejate care a efectuat anterior producerii riscului social, conform unor reguli prevãzute, un stagiu constând fie în 30 de ani de cotizare sau muncã, fie în 20 de ani de rezidenţã; sau
b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, acelei persoane protejate care a efectuat un stagiu prevãzut de cotizare şi în numele cãreia, în cursul vieţii sale active, a fost plãtit numãrul mediu anual de cotizaţii.
2. În cazul în care acordarea prestaţiei menţionate în paragraful 1 este condiţionatã de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau muncã, o prestaţie diminuatã se asigurã cel puţin:
a) persoanei protejate care a îndeplinit anterior acordãrii prestaţiei, conform regulilor prevãzute, un stagiu de 15 ani de cotizare sau de muncã; sau
b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu prevãzut de cotizare şi în numele cãreia a fost vãrsat în cursul vieţii sale active jumãtate din numãrul mediu anual de cotizaţii prevãzut conform paragrafului 1 lit. b) al prezentului articol.
3. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol sunt considerate îndeplinite atunci când prestaţia calculatã conform cerinţelor pãrţii XI, dar cu 10% mai micã decât procentul indicat în tabelul anexat la partea XI pentru beneficiarul tip, este asiguratã cel puţin unei persoane protejate care a efectuat, în conformitate cu regulile prevãzute, fie 10 ani de cotizare sau muncã, fie 5 ani de rezidenţã.
4. Se poate opera o reducere proporţionalã a procentajului indicat în tabelul anexat la partea XI, atunci când stagiul pentru prestaţia corespunzãtoare procentajului redus este mai mare de 10 ani de cotizare sau muncã, dar mai mic de 30 ani de cotizare sau muncã. Dacã stagiul respectiv depãşeşte 15 ani, se va acorda o prestaţie redusã conform paragrafului 2 din prezentul articol.
5. În cazul în care acordarea prestaţiei conform paragrafelor 1, 3 sau 4 ale prezentului articol este condiţionatã de o perioadã minimã de cotizare sau muncã, se va plãti o prestaţie diminuatã, în condiţiile prevãzute, persoanei protejate care datoritã vârstei avansate avute la data intrãrii în vigoare a acestei pãrţi a Convenţiei nu a îndeplinit condiţiile prevãzute la paragraful 2 din prezentul articol, cu condiţia ca o prestaţie în conformitate cu prevederile paragrafelor 1, 3 sau 4 din prezentul articol sã nu se acorde unei persoane aflate la o vârstã mai înaintatã decât cea normalã.
ART. 30
Prestaţiile prevãzute la art. 28 şi 29 trebuie acordate pe toatã perioada producerii riscului social.

PARTEA a VI-a
Prestaţii în caz de accidente de muncã şi boli profesionale

ART. 31
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã garanteze persoanelor protejate acordarea de prestaţii în caz de accidente de muncã sau boli profesionale, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 32
Riscurile sociale acoperite includ urmãtoarele, cu condiţia ca ele sã se datoreze unor accidente de muncã sau unor boli profesionale prevãzute, rezultate din muncã:
a) o stare morbidã;
b) incapacitate de muncã rezultând dintr-o asemenea stare şi antrenând suspendarea veniturilor, dupã cum sunt definite prin legislaţia şi reglementãrile naţionale;
c) pierderea totalã a capacitãţii de câştig sau pierderea parţialã a acesteia, peste un anumit grad prevãzut, cu probabilitatea permanentizãrii acestei pierderi, sau pierderea corespunzãtoare a facultãţilor; şi
d) pierderea sprijinului suferitã de cãtre o vãduvã sau copii în urma decesului susţinãtorului familiei; în cazul vãduvei, dreptul la prestaţie poate fi condiţionat prezumţiei de incapacitate de a face faţã propriilor nevoi, în conformitate cu legislaţia şi reglementãrile naţionale.
ART. 33
Persoanele protejate sunt:
a) diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor, inclusiv soţiile şi copiii acestora, în cazul decesului susţinãtorului familiei, care le conferã dreptul la prestaţii; sau
b) în cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor din întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de persoane, inclusiv soţiile şi copiii acestor salariaţi, în cazul decesului susţinãtorului familiei, care le conferã dreptul la prestaţii.
ART. 34
1. În cazul stãrii morbide, prestaţiile includ îngrijirile medicale prevãzute în paragrafele 2 şi 3 din prezentul articol.
2. Îngrijirile medicale ar trebui sã includã:
a) îngrijirile acordate de medicii generalişti şi specialişti unor persoane spitalizate sau nu, inclusiv vizite la domiciliu;
b) îngrijiri dentare;
c) îngrijirile acordate de infirmiere la domiciliu, în spitale sau în alte instituţii medicale;
d) întreţinerea în spitale, case de convalescenţã, sanatorii sau alte instituţii medicale;
e) furnituri dentare, farmaceutice, alte furnituri medicale sau chirurgicale, inclusiv proteze şi întreţinerea lor şi ochelari; şi
f) îngrijiri acordate de un membru al unei profesiuni conexe celei medicale, care poate fi oricând recunoscutã ca fiind asociatã profesiunii medicale, sub supravegherea unui medic sau a unui dentist.
3. În cazul în care existã o declaraţie în aplicarea art. 3, îngrijirile medicale trebuie sã includã cel puţin:
a) îngrijiri acordate de medici generalişti, inclusiv vizite la domiciliu;
b) îngrijiri acordate de specialişti în spitale unor persoane spitalizate sau nu, precum şi cele acordate în afara spitalelor;
c) furnizarea de produse farmaceutice esenţiale în baza unor reţete eliberate de un medic sau alt practician calificat; şi
d) spitalizarea, când este necesarã.
4. Îngrijirile medicale acordate conform paragrafelor precedente vor fi acordate în vederea menţinerii, refacerii sau ameliorãrii stãrii de sãnãtate a persoanei protejate, precum şi a capacitãţii sale de a munci şi de a face faţã nevoilor personale.
ART. 35
1. Instituţiile sau departamentele guvernamentale care administreazã îngrijiri medicale trebuie sã coopereze, atunci când este oportun, cu serviciile generale de reeducare profesionalã, în vederea readaptãrii persoanelor cu capacitãţi diminuate la o activitate corespunzãtoare.
2. Legislaţia şi reglementãrile naţionale pot autoriza departamentele sau instituţiile sus-menţionate sã ia mãsuri de reeducare profesionalã a persoanelor cu capacitãţi diminuate.
ART. 36
1. În ceea ce priveşte incapacitatea de muncã, pierderea totalã a capacitãţii de câştig, cu posibilitatea permanentizãrii ei, sau pierderea corespunzãtoare a integritãţii fizice ori decesul susţinãtorului familiei, prestaţia va fi o platã periodicã calculatã astfel încât sã se conformeze fie prevederilor art. 65, fie prevederilor art. 66.
2. În cazul pierderii parţiale a capacitãţii de câştig, cu posibilitatea permanentizãrii ei, sau a pierderii corespunzãtoare a integritãţii fizice, prestaţia, când este cuvenitã, va consta într-o platã periodicã reprezentând o proporţie convenabilã din cea prevãzutã pentru pierderea totalã a capacitãţii de câştig sau pierderea corespunzãtoare a integritãţii fizice.
3. Plãţile periodice vor putea fi convertite într-o sumã plãtitã o singurã datã:
a) când gradul de incapacitate este mic; sau
b) când autoritatea competentã va primi garanţia unui loc de muncã potrivit.
ART. 37
Prestaţiile menţionate la art. 34 şi 36 trebuie garantate pentru riscul social acoperit cel puţin persoanelor protejate care au fost angajate pe teritoriul statului membru în momentul producerii accidentului sau în momentul în care a fost contractatã boala şi, dacã este vorba de plãţi periodice în legãturã cu decesul susţinãtorului familiei, cãtre vãduvã şi copiii acestuia din urmã.
ART. 38
Prestaţiile menţionate la art. 34 şi 36 trebuie sã fie acordate pe toatã durata riscului social acoperit; cu toate acestea, în cazul incapacitãţii de muncã, este posibilã neacordarea prestaţiei pentru primele 3 zile, în fiecare caz de suspendare a veniturilor.

PARTEA a VII-a
Prestaţii familiale

ART. 39
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã asigure persoanelor protejate acordarea prestaţiilor familiale, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 40
Riscul social acoperit reprezintã responsabilitatea pentru întreţinerea copiilor, dupã cum este prevãzut.
ART. 41
Persoanele protejate sunt:
a) diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau
b) diviziunile prevãzute ale populaţiei active, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau
c) toţi rezidenţii ale cãror resurse pe durata producerii riscului social nu depãşesc limitele prevãzute; sau
d) în cazul unei declaraţii fãcute în baza art. 3, categoriile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor din întreprinderile industriale cu cel puţin 20 de salariaţi.
ART. 42
Prestaţiile trebuie sã includã:
a) o platã periodicã acordatã oricãrei persoane protejate care a efectuat stagiul prevãzut; sau
b) furnizarea cãtre copii sau pentru copii de hranã, îmbrãcãminte, locuinţã, sejur de vacanţã şi asistenţã menajerã; sau
c) o combinaţie a prestaţiilor menţionate la lit. a) şi b).
ART. 43
Prestaţiile menţionate la art. 42 trebuie sã fie asigurate cel puţin unei persoane protejate care a efectuat, în cadrul unei perioade prevãzute, un stagiu care poate consta fie în 3 luni de cotizare sau de muncã, fie într-un an de rezidenţã, dupã cum este prevãzut.
ART. 44
Valoarea totalã a prestaţiilor acordate conform art. 42 persoanelor protejate va reprezenta:
a) fie 3% din salariul unui muncitor bãrbat necalificat obişnuit, stabilit conform regulilor prevãzute la art. 66, înmulţit cu numãrul total de copii al tuturor persoanelor protejate; sau
b) fie 1,5% din salariul muncitorului menţionat mai sus înmulţit cu numãrului total al copiilor tuturor rezidenţilor.
ART. 45
În cazul în care prestaţiile constau într-o platã periodicã, ele trebuie acordate pe toatã durata producerii riscului social.

PARTEA a VIII-a
Prestaţii de maternitate

ART. 46
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã asigure acordarea prestaţiilor de maternitate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 47
Riscul social acoperit include sarcina, naşterea şi consecinţele lor, precum şi suspendarea veniturilor rezultând din acestea, aşa cum sunt definite în legislaţia şi reglementãrile naţionale.
ART. 48
Persoanele protejate sunt:
a) toate femeile aparţinând unor diviziuni prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor, iar pentru prestaţiile medicale în caz de maternitate şi soţiile salariaţilor incluşi în aceastã categorie; sau
b) toate femeile aparţinând unor diviziuni prevãzute de populaţie activã, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor, iar în ceea ce priveşte prestaţiile medicale în caz de maternitate şi soţiile rezidenţilor incluşi în aceastã categorie; sau
c) în cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, toate femeile aparţinând unor diviziuni prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor din întreprinderile industriale cu minimum 20 de salariaţi, iar în ceea ce priveşte prestaţiile medicale în caz de maternitate şi soţiile salariaţilor incluşi în aceastã categorie.
ART. 49
1. În ceea ce priveşte sarcina, naşterea şi consecinţele acestora, prestaţiile medicale de maternitate vor include îngrijirile medicale menţionate la paragrafele 2 şi 3 din prezentul articol.
2. Îngrijirile medicale vor include cel puţin:
a) îngrijiri prenatale, îngrijiri în timpul naşterii şi îngrijiri postnatale, acordate fie de un medic, fie de o moaşã calificatã; şi
b) spitalizare, când este necesar.
3. Îngrijirile medicale menţionate în paragraful 2 din prezentul articol vizeazã menţinerea, refacerea sau ameliorarea sãnãtãţii femeii protejate, precum şi a capacitãţii sale de muncã şi de a face faţã nevoilor personale.
4. Departamentele sau instituţiile guvernamentale care acordã prestaţiile medicale în caz de maternitate trebuie sã încurajeze femeile protejate, prin toate mijloacele adecvate, pentru a recurge la serviciile generale de sãnãtate puse la dispoziţia lor de autoritãţile publice sau de alte organisme recunoscute de autoritãţile publice.
ART. 50
În ceea ce priveşte suspendarea veniturilor ca urmare a sarcinii, naşterii şi consecinţelor acestora, prestaţia va fi acordatã sub forma unei plãţi periodice, calculatã astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 65 sau 66. Valoarea plãţii periodice poate varia pe durata producerii riscului social, cu condiţia ca suma medie sã fie conformã prevederilor mai sus menţionate.
ART. 51
Prestaţiile menţionate la art. 49 şi 50 trebuie, în cazul riscului social acoperit, sã fie garantate cel puţin femeilor aparţinând diviziunilor protejate care au efectuat stagiul considerat necesar pentru a evita abuzurile; prestaţiile menţionate la art. 49 trebuie, de asemenea, sã fie asigurate soţiilor salariaţilor aparţinând diviziunilor protejate, în cazul în care aceştia au efectuat stagiul prevãzut.
ART. 52
Prestaţiile menţionate la art. 49 şi 50 trebuie sã fie acordate pe toatã perioada producerii riscului social, cu excepţia cazului în care plata periodicã poate fi limitatã la o perioadã de 12 sãptãmâni, dacã legislaţia şi reglementãrile naţionale nu impun sau nu autorizeazã o perioadã mai îndelungatã de absenţã de la locul de muncã, situaţie în care plãţile nu pot fi limitate la o perioadã mai scurtã de timp.

PARTEA a IX-a
Prestaţii de invaliditate

ART. 53
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã garanteze atribuirea prestaţiilor de invaliditate persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 54
Riscul social acoperit va fi incapacitatea de a desfãşura o anumitã activitate profesionalã, incapacitate care este posibil sã se permanentizeze sau sã se menţinã şi dupã încetarea indemnizaţiei de boalã.
ART. 55
Persoanele protejate sunt:
a) diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau
b) diviziunile prevãzute de populaţie activã, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau
c) toţi rezidenţii ale cãror resurse pe durata producerii riscului social nu depãşesc limitele prevãzute, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67; sau
d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie în baza art. 3, diviziunile prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din ansamblul salariaţilor lucrând în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de lucrãtori.
ART. 56
Prestaţia se va face sub forma unei plãţi periodice calculate dupã cum urmeazã:
a) în cazul protejãrii unor diviziuni de salariaţi sau a unor diviziuni de populaţie activã, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;
b) în cazul protejãrii tuturor rezidenţilor ale cãror resurse pe durata producerii riscului social nu depãşesc anumite limite prevãzute, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67.
ART. 57
1. Prestaţia menţionatã la art. 56 trebuie, în cazul riscului social acoperit, sã fie asiguratã cel puţin:
a) persoanei protejate care a efectuat, înainte de producerea riscului social, potrivit unor reguli prevãzute, un stagiu fie de 15 ani de cotizare sau de muncã, fie de 10 ani de rezidenţã;
b) în cazul în care în principiu toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu de cotizare de 3 ani şi în numele cãreia s-a plãtit, în cursul perioadei sale active, numãrul mediu anual de cotizaţii prevãzut.
2. În cazul în care atribuirea prestaţiei menţionate la paragraful 1 este condiţionatã de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau de muncã, trebuie garantatã cel puţin o prestaţie redusã:
a) persoanei protejate care a efectuat înainte de producerea riscului social, conform regulilor prevãzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncã;
b) în cazul în care, în principiu, toate persoanele active sunt protejate, persoanei protejate care a efectuat un stagiu de 3 ani de cotizare şi în numele cãreia s-au depus, în cursul perioadei sale active, jumãtate din numãrul mediu anual de cotizaţii prevãzute, în conformitate cu lit. b) a paragrafului 1 din prezentul articol.
3. Prevederile paragrafului 1 din prezentul articol se considerã a fi îndeplinite atunci când prestaţia calculatã conform prevederilor pãrţii XI, dar cu un procent cu 10% mai mic decât cel indicat în tabelul anexat la aceastã parte pentru beneficiarul tip, este garantatã cel puţin persoanei protejate care a îndeplinit, în conformitate cu regulile prevãzute, 5 ani de cotizare, de muncã sau de rezidenţã.
4. O reducere proporţionalã a procentului indicat în tabelul anexat pãrţii XI poate fi realizatã atunci când stagiul pentru pensie corespunzãtor procentului redus depãşeşte 5 ani de cotizare sau de muncã, dar nu este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncã. O pensie redusã va fi plãtitã conform paragrafului 2 din prezentul articol.
ART. 58
Prestaţiile menţionate la art. 56 şi 57 trebuie sã fie acordate pe toatã durata producerii riscului social sau pânã la înlocuirea lor cu prestaţia de bãtrâneţe.

PARTEA a X-a
Prestaţii pentru urmaşi

ART. 59
Fiecare stat membru pentru care prezenta parte a Convenţiei este în vigoare trebuie sã garanteze acordarea de prestaţii pentru urmaşii persoanelor protejate, în conformitate cu articolele care urmeazã.
ART. 60
1. Riscul social acoperit trebuie sã includã pierderea mijloacelor de subzistenţã de cãtre vãduvã sau copii în urma decesului susţinãtorului familiei; în cazul vãduvei, dreptul la prestaţie poate fi subordonat prezumţiei, în conformitate cu legislaţia sau reglementãrile naţionale, potrivit cãreia ea este incapabilã sã facã faţã nevoilor proprii.
2. Legislaţia sau reglementãrile naţionale pot prevedea cã prestaţia unei persoane îndreptãţite la aceasta poate fi suspendatã dacã beneficiarul desfãşoarã anumite activitãţi remunerate prevãzute sau cã prestaţia, dacã este contributivã, sã fie redusã atunci când câştigul beneficiarului depãşeşte o sumã prevãzutã sau, dacã este necontributivã, sã fie redusã atunci când câştigul beneficiarului sau celelalte resurse ale sale ori ambele depãşesc o sumã prevãzutã.
ART. 61
Persoanele protejate sunt:
a) soţiile şi copiii susţinãtorilor de familie aparţinând unor diviziuni prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor; sau
b) soţiile şi copiii susţinãtorilor de familie aparţinând unor diviziuni prevãzute de populaţie activã, reprezentând cel puţin 20% din totalul rezidenţilor; sau
c) în cazul rezidenţilor, toate vãduvele şi toţi copiii acestora, care şi-au pierdut susţinãtorii de familie şi ale cãror resurse pe durata producerii riscului social nu depãşesc limitele prevãzute, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67; sau
d) în cazul în care este în vigoare o declaraţie fãcutã în baza art. 3, soţiile şi copiii susţinãtorilor de familie aparţinând unor diviziuni prevãzute de salariaţi, reprezentând cel puţin 50% din totalul salariaţilor ce lucreazã în întreprinderi industriale care folosesc minimum 20 de lucrãtori.
ART. 62
Prestaţia se va acorda sub forma unei plãţi periodice, calculatã dupã cum urmeazã:
a) în cazul protejãrii unor diviziuni de salariaţi sau a unor diviziuni de populaţie activã, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 65 sau 66;
b) în cazul protejãrii tuturor rezidenţilor ale cãror resurse pe durata producerii riscului social nu depãşesc anumite limite prevãzute, astfel încât sã se conformeze prevederilor art. 67.
ART. 63
1. Prestaţia menţionatã la art. 62, în cazul riscului social acoperit, trebuie asiguratã cel puţin:
a) persoanei protejate al cãrei susţinãtor de familie a efectuat, conform regulilor prevãzute, un stagiu constând fie în 15 ani de cotizare sau de muncã, fie în 10 ani de rezidenţã; sau
b) în cazul protejãrii, în principiu, a soţiilor şi copiilor tuturor persoanelor active din punct de vedere economic, persoanei protejate al cãrei susţinãtor de familie a efectuat un stagiu de cotizare de 3 ani şi în numele cãruia a fost plãtit, în cursul perioadei sale active, un numãr mediu anual prevãzut de cotizaţii.
2. În cazul în care acordarea prestaţiei menţionate la paragraful 1 este condiţionatã de efectuarea unei perioade minime de cotizare sau de muncã, trebuie garantatã o prestaţie redusã cel puţin:
a) persoanei protejate al cãrei susţinãtor de familie a efectuat, conform regulilor prevãzute, un stagiu de 5 ani de cotizare sau de muncã; sau
b) în cazul protejãrii, în principiu, a soţiilor şi copiilor tuturor persoanelor active, persoanei protejate al cãrei susţinãtor a efectuat un stagiu de 3 ani de cotizare şi în numele cãreia a fost plãtitã, în cursul perioadei sale active, jumãtate din numãrul mediu anual de cotizaţii prevãzute, în conformitate cu prevederile lit. b) paragraful 1 din prezentul articol.
3. Prevederile paragrafului 1 din prezentul articol sunt considerate a fi îndeplinite atunci când prestaţia calculatã conform prevederilor pãrţii XI, dar cu un procentaj cu 10% mai mic decât cel indicat în tabelul anexat la aceastã parte pentru beneficiarul tip, este asiguratã cel puţin persoanei protejate al cãrei susţinãtor de familie a efectuat, conform regulilor prevãzute, 5 ani de cotizare, de muncã sau de rezidenţã.
4. O reducere proporţionalã a procentului indicat în tabelul anexat pãrţii XI poate fi realizatã atunci când stagiul pentru prestaţia care corespunde procentajului redus depãşeşte 5 ani de cotizare sau de muncã, dar este mai mic de 15 ani de cotizare sau de muncã. O prestaţie redusã va fi acordatã conform prevederilor paragrafului 2 din prezentul articol.
5. Pentru ca o vãduvã fãrã copii, cãreia i se aplicã prezumţia de incapacitate de a face faţã propriilor necesitãţi, sã poatã beneficia de dreptul la prestaţie de urmaş, se poate prevedea o duratã minimã a cãsãtoriei.
ART. 64
Prestaţiile menţionate la art. 62 şi 63 trebuie acordate pe toatã durata producerii riscului social.

PARTEA a XI-a
Calculul plãţilor periodice

ART. 65
1. În cazul unei plãţi periodice la care se aplicã prezentul articol, suma prestaţiei majoratã cu suma alocaţiilor familiale vãrsate pe durata producerii riscului social va fi astfel calculatã încât sã atingã, în raport cu riscul social în cauzã, pentru beneficiarul tip indicat în tabelul anexã la aceastã parte, cel puţin procentul indicat în acest tabel din totalul veniturilor anterioare ale beneficiarului sau susţinãtorului de familie şi al valorii alocaţiilor familiale acordate unei persoane protejate având aceleaşi obligaţii familiale ca şi beneficiarul tip.
2. Câştigul anterior al beneficiarului sau susţinãtorului de familie va fi calculat conform unor reguli prevãzute, iar în cazul persoanelor protejate sau susţinãtorilor de familie clasificaţi pe diviziuni de venituri, venitul anterior poate fi calculat dupã câştigul de bazã al categoriei cãreia i-au aparţinut.
3. Se poate prevedea o limitã maximã a prestaţiei sau a veniturilor luate în considerare la calculul prestaţiei, cu condiţia ca limita maximã sã fie fixatã astfel încât sã fie îndeplinite prevederile paragrafului 1 din prezentul articol, atunci când veniturile anterioare ale beneficiarului sau ale susţinãtorului de familie sunt mai mici sau egale cu salariul unui muncitor bãrbat calificat.
4. Veniturile anterioare ale beneficiarului sau susţinãtorului de familie, salariul unui muncitor bãrbat calificat, prestaţia şi alocaţiile familiale vor fi calculate pe aceeaşi bazã de timp.
5. Pentru ceilalţi beneficiari, prestaţia va fi corelatã într-o manierã rezonabilã cu prestaţia pentru beneficiarul tip.
6. În vederea aplicãrii prezentului articol, un muncitor bãrbat calificat va fi:
a) un instalator sau un strungar în industria mecanicã, alta decât industria maşinilor electrice; sau
b) un muncitor considerat tipic pentru munca calificatã, în conformitate cu prevederile paragrafului 7; sau
c) o persoanã ale cãrei venituri sunt mai mari sau egale cu câştigurile a 75% din numãrul total al persoanelor protejate, aceste venituri fiind determinate pe o bazã anualã sau pe baza unei perioade mai scurte, dupã cum este prevãzut; sau
d) o persoanã ale cãrei venituri reprezintã 125% din câştigul mediu al tuturor persoanelor protejate.

Clasificarea Industrialã Internaţionalã Standard a Naţiunilor Unite, pentru toate activitãţile economice
7. Muncitorul considerat tipic pentru munca calificatã în scopul lit. b) a paragrafului precedent este o persoanã angajatã în grupul major de activitãţi economice, cu cel mai mare numãr de persoane de sex masculin protejate, pentru cazurile de risc social avute în vedere, sau de susţinãtori de familie ai persoanelor protejate, dupã caz, în diviziune majorã care cuprinde ea însãşi cel mai mare numãr de persoane protejate sau de susţinãtori de familie; în acest scop va fi folositã clasificarea industrialã internaţionalã standard, pentru toate activitãţile economice, adoptatã de Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite la cea de a şaptea sesiune a sa din 27 august 1948, reprodusã în anexã la prezenta convenţie, sau orice clasificare ţinând seama de orice modificãri care ar putea fi aduse.
8. Atunci când nivelul prestaţiilor diferã de la o regiune la alta, muncitorul bãrbat calificat va putea fi determinat în fiecare regiune, conform prevederilor paragrafelor 6 şi 7 din prezentul articol.
9. Salariul muncitorului bãrbat calificat va fi determinat pe baza salariului cuvenit pentru un numãr normal de ore de muncã fixat fie prin convenţii colective, fie, dacã este cazul, prin legislaţia sau reglementãrile naţionale, fie prin cutumã, inclusiv alocaţiile pentru costul vieţii, dacã este cazul; atunci când salariile astfel determinate diferã de la o regiune la alta şi când paragraful 8 al acestui articol nu se aplicã, va fi luat în considerare nivelul mediu.
10. Cuantumul plãţilor periodice în curs, acordate pentru bãtrâneţe, pentru accidente de muncã şi boli profesionale (cu excepţia cazurilor de incapacitate de muncã), pentru invaliditate şi decesul susţinãtorului de familie vor fi revizuite în urma variaţiilor substanţiale în nivelului general al veniturilor când acestea, la rândul lor, au ca rezultat variaţii considerabile ale costului vieţii.
ART. 66
1. În cazul unei plãţi periodice la care se aplicã prezentul articol, cuantumul prestaţiei, majorat cu suma alocaţiilor familiale acordate pe perioada producerii riscului social, trebuie calculat astfel încât sã atingã pentru riscul social în cauzã, pentru beneficiarul tip vizat în tabelul anexat la aceastã parte, cel puţin procentajul indicat în acest tabel din totalul salariului bãrbatului muncitor necalificat şi din valoarea oricãrei alocaţii familiale acordate unei persoane protejate, având aceleaşi îndatoriri familiale ca şi beneficiarul tip.
2. Salariul bãrbatului muncitor necalificat, prestaţia şi alocaţiile familiale vor fi calculate pe aceeaşi bazã de timp.
3. Pentru ceilalţi beneficiari, prestaţia va fi corelatã într-un mod rezonabil cu prestaţia beneficiarului tip.
4. În vederea aplicãrii acestui articol, un bãrbat muncitor calificat necalificat va fi:
a) un muncitor considerat tipic pentru o muncã necalificatã în industria mecanicã, alta decât industria electrotehnicã; sau
b) un muncitor considerat tipic pentru munca necalificatã, selectat în conformitate cu prevederile paragrafului urmãtor.
5. Muncitorul necalificat tip menţionat la lit. b) a paragrafului precedent va fi o persoanã angajatã în grupul major de activitãţi economice, cu cel mai mare numãr de bãrbaţi activi din punct de vedere economic, protejaţi faţã de riscul social în cauzã, sau de susţinãtori de familie ai persoanelor protejate din diviziunea majorã care cuprinde ea însãşi cel mai mare numãr de persoane protejate sau de susţinãtori de familie; în acest scop va fi folositã clasificarea industrialã internaţionalã standard, pentru toate activitãţile economice, adoptatã de Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite la cea de a şaptea sesiune a sa din 27 august 1948, şi care este reprodusã în anexa la prezenta convenţie, ţinând seama de orice modificãri care i-ar putea fi aduse.
6. Atunci când nivelul prestaţiilor diferã de la o regiune la alta, un bãrbat adult muncitor necalificat poate fi determinat pentru fiecare regiune, conform prevederilor paragrafelor 4 şi 5 din prezentul articol.
7. Salariul bãrbatului muncitor necalificat va fi determinat pe baza salariului cuvenit pentru un numãr normal de ore, fixat fie prin convenţii colective, fie, dacã este cazul, prin legislaţia şi reglementãrile naţionale, fie prin cutumã, inclusiv prestaţiile pentru costul vieţii, dacã este cazul; atunci când salariile astfel determinate diferã de la o regiune la alta şi când paragraful 6 al acestui articol nu se aplicã, va fi luat în considerare salariul mediu.
8. Cuantumurile plãţilor periodice în curs, acordate pentru bãtrâneţe, pentru accidente de muncã şi boli profesionale (cu excepţia cazurilor de incapacitate de muncã), pentru invaliditate şi de deces a susţinãtorului de familie, vor fi revizuite ca urmare a variaţiilor substanţiale ale nivelului general al veniturilor care, la rândul lor, au ca rezultat variaţii considerabile ale costului vieţii.
ART. 67
În cazul unei plãţi periodice la care se aplicã prezentul articol:
a) cuantumul prestaţiei trebuie fixat conform unui barem prevãzut sau conform unui barem stabilit de autoritãţile publice competente, conform regulilor prevãzute;
b) cuantumul prestaţiei poate fi redus doar în mãsura în care celelalte resurse ale familiei beneficiarului depãşesc sumele substanţiale prevãzute sau stabilite de autoritãţile publice competente, conform regulilor prevãzute;
c) totalul prestaţiei şi al celorlalte resurse, dupã deducerea sumelor substanţiale vizate la lit. b), trebuie sã fie suficient pentru a asigura familiei beneficiarului o stare de sãnãtate şi condiţii de viaţã decente şi nu trebuie sã fie inferior cuantumului prestaţiei calculat conform prevederilor art. 66;
d) prevederile lit. c) se considerã a fi îndeplinite dacã suma totalã a prestaţiilor plãtite în baza pãrţii respective a prezentei convenţii depãşeşte cu cel puţin 30% cuantumul total al prestaţiilor care ar fi obţinute prin aplicarea prevederilor art. 66 şi a dispoziţiilor:
(i) art. 15 lit. b), pentru partea III;
(ii) art. 27 lit. b), pentru partea V;
(iii) art. 55 lit. b), pentru partea a IX-a;
(iv) art. 61 lit. b), pentru partea a X-a.

Tabel. Anexã la partea a XI-a
Plãţile periodice cãtre beneficiarul-tip


┌──────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────────┬────────┐
│Partea│ Riscul social │ Beneficiarul-tip │Procent │
├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│III │Boalã │ Bãrbat cu soţie şi 2 copii │ 45 │
├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│IV │Şomaj │ Bãrbat cu soţie şi 2 copii │ 45 │
├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│V │Bãtrâneţe │ Bãrbat cu soţie de vârsta pensionãrii│ 40 │
├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│VI │Accidente de muncã │ │ │
│ │şi boli profesionale: │ │ │
│ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│ │- incapacitate de muncã│ Bãrbat cu soţie şi 2 copii │ 50 │
│ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│ │- invaliditate │ Bãrbat cu soţie şi 2 copii │ 50 │
│ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│ │- urmaşi │ Vãduvã cu 2 copii │ 40 │
├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│VIII │Maternitate │ Femeie │ 45 │
├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│IX │Invaliditate │ Bãrbat cu soţie şi 2 copii │ 40 │
├──────┼───────────────────────┼──────────────────────────────────────┼────────┤
│X │Urmaşi │ Vãduvã cu 2 copii │ 40 │
└──────┴───────────────────────┴──────────────────────────────────────┴────────┘



PARTEA a XII-a
Egalitatea de tratament a rezidenţilor de altã naţionalitate

ART. 68
1. Rezidenţii de altã naţionalitate trebuie sã dispunã de aceleaşi drepturi ca şi cetãţenii naţionali; cu toate acestea, reglementãri speciale privind cetãţenii de altã naţionalitate sau cetãţenii naţionali nãscuţi în afara teritoriului statului pot fi stabilite cu privire la prestaţiile ori pãrţile din prestaţii care se plãtesc în totalitate sau preponderent din fondurile publice şi în raport cu schemele tranzitorii.
2. În cadrul sistemelor de securitate socialã contributivã care protejeazã salariaţii, persoanele protejate care sunt cetãţeni ai unui stat membru care a acceptat obligaţiile ce decurg din partea corespunzãtoare a Convenţiei vor avea, în cadrul acelei pãrţi, aceleaşi drepturi ca şi cetãţenii statului membru respectiv. Totuşi, aplicarea prezentului paragraf poate fi condiţionatã de existenţa unui acord bilateral sau multilateral care sã prevadã reciprocitatea.

PARTEA a XIII-a
Dispoziţii comune

ART. 69
O prestaţie la care o persoanã protejatã ar avea dreptul prin aplicarea uneia dintre pãrţile de la II la X ale prezentei convenţii poate fi suspendatã, în mãsura în care se prevede:
a) atât timp cât persoana interesatã nu se aflã pe teritoriul statului membru;
b) atât timp cât persoana interesatã este întreţinutã din fonduri publice ori pe cheltuiala unei instituţii sau unui serviciu de securitate socialã; cu toate acestea, dacã prestaţia depãşeşte costul acestei întreţineri, diferenţa trebuie acordatã persoanelor aflate în întreţinerea beneficiarului;
c) atât timp cât persoana interesatã primeşte în numerar o prestaţie de securitate socialã, alta decât prestaţia familialã, şi pe orice perioadã pentru care primeşte indemnizaţie pentru riscul social, de la o terţã sursã, cu condiţia ca partea prestaţiei care este suspendatã sã nu depãşeascã cealaltã prestaţie sau indemnizaţia provenitã de la terţa sursã;
d) atunci când persoana interesatã a încercat sã obţinã o prestaţie în mod fraudulos;
e) când riscul social a fost provocat în urma unei infracţiuni sau a unui delict comis de persoana interesatã;
f) atunci când riscul social a fost provocat de comportamentul necinstit cu bunã ştiinţã al persoanei interesate;
g) în cazul în care persoana interesatã neglijeazã sã facã uz de serviciile medicale sau de reabilitare care îi stau la dispoziţie ori nu respectã regulile prevãzute privind verificarea existenţei riscului social sau privind conduita beneficiarilor;
h) în cazul prestaţiei de şomaj, atunci când persoana interesatã nu a utilizat serviciile de ocupare aflate la dispoziţia sa;
i) în cazul prestaţiei de şomaj, atunci când persoana interesatã şi-a pierdut locul de muncã datoritã încetãrii lucrului în urma unui conflict profesional sau când a pãrãsit voluntar locul de muncã fãrã a avea motive legitime;
j) în cazul prestaţiei de urmaş, atât timp cât vãduva trãieşte în concubinaj.
ART. 70
1. Orice solicitant trebuie sã aibã dreptul de a face apel în caz de refuz al prestaţiei sau de a contesta calitatea ori nivelul acesteia.
2. În cazul în care, în aplicarea prezentei convenţii, administrarea îngrijirilor medicale este încredinţatã unui departament guvernamental care rãspunde în faţa Parlamentului, dreptul de apel prevãzut la paragraful 1 din prezentul articol poate fi înlocuit cu dreptul de a depune o reclamaţie cu privire la refuzarea îngrijirilor medicale sau la calitatea îngrijirilor medicale primite, examinatã de cãtre autoritatea competentã.
3. În cazul în care cererea este judecatã de un tribunal creat în mod special pentru rezolvarea aspectelor de securitate socialã şi în cadrul cãrora persoanele protejate sunt reprezentate, dreptul de apel poate sã nu fie acordat.
ART. 71
1. Costul prestaţiilor atribuite în conformitate cu prezenta convenţie şi cheltuielile de administrare a acestor prestaţii trebuie sã fie finanţate în mod colectiv, prin contribuţii de asigurãri şi taxe sau ambele, într-un mod care evitã eforturile financiare mari din partea persoanelor cu resurse limitate şi care ţine cont de situaţia economicã a statului membru şi a diviziunilor de persoane protejate.
2. Totalul cotizaţiilor de asigurãri suportate de salariaţii protejaţi nu trebuie sã depãşeascã 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecţia salariaţilor, a soţiilor şi copiilor lor. Pentru a stabili dacã aceastã condiţie este îndeplinitã, toate prestaţiile acordate de statul membru care aplicã prezenta convenţie vor putea fi considerate în ansamblul lor, cu excepţia prestaţiilor familiale şi a prestaţiilor în caz de accidente de muncã şi de boli profesionale, dacã acestea din urmã ţin de o ramurã specialã.
3. Statul membru trebuie sã îşi asume responsabilitatea generalã pentru acordarea corespunzãtoare a prestaţiilor în conformitate cu prevederile prezentei convenţii şi trebuie sã ia toate mãsurile necesare în vederea atingerii acestui scop; ea trebuie, dacã este cazul, sã se asigure cã studiile actuariale necesare şi calculele cu privire la echilibrul financiar sunt stabilite periodic şi, în orice caz, anterior modificãrii prestaţiilor, a nivelului contribuţiilor de asigurãri sau taxelor alocate acoperirii riscului social respectiv.
ART. 72
1. În cazul în care administrarea nu este încredinţatã unei instituţii reglementate de autoritãţile publice sau de un departament guvernamental care rãspunde în faţa Parlamentului, reprezentanţii persoanelor protejate vor participa la administrare sau vor fi asociaţi cu putere consultativã, în condiţii prevãzute; de asemenea, legislaţia sau reglementãrile naţionale pot prevedea participarea reprezentanţilor angajatorilor şi ai autoritãţilor publice.
2. Statul membru trebuie sã îşi asume responsabilitatea generalã pentru buna administrare a instituţiilor şi serviciilor care concurã la aplicarea prezentei convenţii.

PARTEA a XIV-a
Dispoziţii diverse

ART. 73
Prezenta convenţie nu se va aplica pentru:
a) riscurile sociale survenite înainte de intrarea în vigoare a pãrţii corespunzãtoare din Convenţie pentru statul membru respectiv;
b) prestaţiile acordate pentru riscurile sociale survenite dupã intrarea în vigoare a pãrţii din Convenţie pentru statul membru interesat, în mãsura în care drepturile la aceste prestaţii provin din perioade anterioare datei intrãrii în vigoare menţionate anterior.
ART. 74
Prezenta convenţie nu reprezintã o revizuire a unei convenţii deja existente.
ART. 75
În cazul în care Conferinţa adoptã ulterior o nouã convenţie privitoare la unul sau mai multe dintre subiectele prezentei convenţii, prevederile prezentei convenţii, dupã cum se va specifica în noua convenţie, vor înceta sã se aplice pentru orice stat membru care a ratificat noua convenţie, începând cu data intrãrii sale în vigoare, pentru statul membru respectiv.
ART. 76
1. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie se angajeazã sã includã în raportul anual cu privire la aplicarea Convenţiei, transmis în baza art. 22 al Constituţiei OIM:
a) informaţii complete referitoare la legislaţia şi reglementãrile prin care au efect prevederile Convenţiei; şi
b) dovada cã a îndeplinit exigenţele statistice prevãzute la articolele de mai jos:
(i) art. 9 lit. a), b), c) sau d); art. 15 lit. a), b) sau d); art. 21 lit. a) sau c); art. 27 lit. a), b) sau d); art. 33 lit. a) sau b); art. 41 lit. a), b) sau d); art. 48 lit. a), b) sau c); art. 55 lit. a), b) sau d); art. 61 lit. a), b) sau d), privind numãrul persoanelor protejate;
(ii) art. 44, 65, 66 sau 67 privind cuantumul prestaţiilor;
(iii) art. 18 paragraful 2 lit. a) privind durata indemnizaţiilor de boalã;
(iv) art. 24 paragraful 2 privind durata prestaţiilor de şomaj; şi
(v) art. 71 paragraful 2 privind proporţia resurselor care provin din cotizaţiile de asigurãri ale salariaţilor protejaţi,
într-o formã de prezentare care sã se conformeze cât mai mult posibil cu recomandãrile pentru o mai mare uniformitate, formulate de Consiliul de administraţie al OIM.
2. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie va transmite directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, la intervale stabilite prin hotãrârile Consiliului de administraţie, rapoarte privind stadiul legislaţiei sale şi al aplicãrii acesteia în practicã, cu privire la prevederile fiecãreia dintre pãrţile de la II pânã la X ale Convenţiei, care nu au fost deja specificate în actul de ratificare al statului membru respectiv sau într-o notificare ulterioarã în baza art. 4.
ART. 77
1. Prezenta convenţie nu se aplicã nici marinarilor, în general, nici marinarilor de pe vasele de pescuit; prevederi pentru protecţia ambelor diviziuni de marinari au fost adoptate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii prin Convenţia din 1946 privind securitatea socialã a marinarilor şi Convenţia din 1946 privind pensiile marinarilor.
2. Un stat membru poate exclude marinarii sau marinarii pescari, fie din numãrul salariaţilor, fie din cel al populaţiei active, fie din cel al rezidenţilor, atunci când se calculeazã procentul salariaţilor sau rezidenţilor care sunt protejaţi în urma aplicãrii uneia dintre pãrţile de la II pânã la X, acoperite prin ratificare.

PARTEA a XV-a
Dispoziţii finale

ART. 78
Ratificãrile formale ale prezentei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrate prin intermediul acestuia.
ART. 79
1. Prezenta convenţie va angaja doar statele membre ale OIM, pentru care ratificarea a fost înregistratã de directorul general.
2. Ea va intra în vigoare dupã 12 luni de la înregistrarea de cãtre directorul general a ratificãrilor a douã state membre.
3. Ca urmare, aceastã convenţie va intra în vigoare pentru fiecare stat membru dupã 12 luni de la data înregistrãrii ratificãrii sale.
ART. 80
1. Declaraţiile care vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, conform paragrafului 2 al art. 35 al Constituţiei OIM, vor face cunoscute:
a) teritoriile pentru care respectivul stat membru se angajeazã sã aplice prevederile Convenţiei sau ale unora dintre pãrţile sale, fãrã modificãri;
b) teritoriile pentru care se angajeazã sã aplice prevederile Convenţiei sau anumite pãrţi ale acesteia, cu modificãri şi privind respectivele modificãri;
c) teritoriile pentru care Convenţia este inaplicabilã şi, în acest caz, motivele pentru care este inaplicabilã;
d) teritoriile pentru care respectivul stat membru se abţine de la a lua o decizie, în aşteptarea unei analize mai aprofundate a situaţiei referitoare la respectivele teritorii.
2. Angajamentele menţionate la lit. a) şi b) ale primului paragraf din prezentul articol vor fi considerate pãrţi integrante ale ratificãrii şi vor produce aceleaşi efecte.
3. Fiecare stat membru va putea renunţa, în totalitate sau parţial, printr-o nouã declaraţie, la rezervele enunţate în declaraţia sa anterioarã, conform lit. b), c) sau d) ale primului paragraf din prezentul articol.
4. În orice moment în care Convenţia este subiectul unei denunţãri în conformitate cu prevederile art. 82, fiecare stat membru va putea comunica directorului general o nouã declaraţie prin care modificã sub o anumitã formã termenii tuturor declaraţiilor anterioare şi prin care îşi afirmã noua poziţie în raport cu respectivele teritorii, dupã cum va specifica.
ART. 81
1. Declaraţiile comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, în conformitate cu paragrafele 4 şi 5 ale art. 35 al Constituţiei OIM, trebuie sã indice dacã prevederile Convenţiei sau ale pãrţilor la care se referã se vor aplica în teritoriile respective cu sau fãrã modificãri; în cazul în care declaraţia indicã faptul cã prevederile Convenţiei sau ale anumitor pãrţi ale sale se aplicã cu modificãri, ea trebuie sã specifice şi în ce constau aceste modificãri.
2. Statul membru, statele membre sau autoritatea internaţionalã interesatã vor putea renunţa, în totalitate ori parţial, printr-o declaraţie ulterioarã, la dreptul de a recurge la vreo modificare indicatã într-o declaraţie anterioarã.
3. Statul membru, statele membre sau autoritatea internaţionalã interesatã pot, în orice moment în care Convenţia poate fi denunţatã în conformitate cu prevederile art. 82, sã comunice directorului general o nouã declaraţie care modificã sub un anumit aspect termenii unei declaraţii anterioare şi afirmã noua poziţie în raport cu aplicarea Convenţii.
ART. 82
1. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie poate, la expirarea unei perioade de 10 ani de la data intrãrii în vigoare iniţiale a Convenţiei, denunţa Convenţia sau una dintre pãrţile ei, de la II la X, sau mai multe dintre ele, printr-o notã comunicatã directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, înregistratã de acesta. Denunţarea nu va produce efecte mai devreme de un an de la data înregistrãrii ei.
2. Fiecare stat membru care a ratificat prezenta convenţie şi care, în intervalul de un an de la data expirãrii perioadei de 10 ani menţionate în paragraful precedent, nu va face uz de dreptul de denunţare prevãzut de prezentul articol va fi angajat pentru o nouã perioadã de 10 ani şi, ca urmare, va putea denunţa Convenţia sau una dintre pãrţile de la II la X la expirarea fiecãrei perioade de 10 ani prevãzute în prezentul articol.
ART. 83
1. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va notifica tuturor statelor membre ale OIM înregistrarea tuturor ratificãrilor, declaraţiilor şi denunţãrilor care i-au fost comunicate de cãtre statele membre.
2. Atunci când notificã statelor membre ale OIM înregistrarea celei de-a doua ratificãri comunicate, directorul general va atrage atenţia statelor membre ale Organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.
ART. 84
Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunica secretarului general al Naţiunilor Unite, pentru înregistrare, conform art. 102 al Cartei Naţiunilor Unite, informaţii complete privitoare la toate ratificãrile, declaraţiile şi actele de denunţare înregistrate, în conformitate cu prevederile articolului precedent.
ART. 85
De fiecare datã când va considera necesar, Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta Conferinţei generale un raport asupra aplicãrii prezentei convenţii şi va examina dacã existã motive de a înscrie pe ordinea de zi a Conferinţei tema revizuirii totale sau parţiale a Convenţiei.
ART. 86
1. În cazul în care Conferinţa adoptã o nouã convenţie care revizuieşte total sau parţial prezenta convenţie şi dacã noua convenţie nu dispune altfel:
a) ratificarea de cãtre un stat membru a noii convenţii va implica de drept, contrar dispoziţiilor art. 82, o denunţare imediatã a prezentei convenţii, cu condiţia ca noua convenţie sã fi intrat deja în vigoare;
b) începând cu data intrãrii în vigoare a noii convenţii, prezenta convenţie va înceta sã mai fie deschisã ratificãrii statelor membre.
2. În orice caz, prezenta convenţie va rãmâne în vigoare în forma şi conţinutul sãu actual, pentru acele state membre care au ratificat-o, dar care nu au ratificat noua convenţie de revizuire.
ART. 87
Versiunile în limbile francezã şi englezã ale textului prezentei convenţii au aceeaşi valabilitate.


ANEXĂ

Clasificarea industrialã internaţionalã standard
pentru toate activitãţile economice
(revizuitã pânã în 1969)
Nomenclatorul diviziunilor majore, diviziunilor şi grupelor majore

Diviziune majorã 1. Agriculturã, vânãtoare, silviculturã şi pescuit


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 11 │ │Agriculturã şi vânãtoare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 111 │Agriculturã şi creşterea animalelor │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 112 │Activitãţi anexe în agriculturã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 113 │Vânãtoare, vânãtoare cu capcane şi repopularea │
│ │ │vânatului │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 12 │ │Silviculturã şi exploatãri forestiere │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 121 │Silviculturã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 122 │Exploatare forestierã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 13 │ 130 │Pescuit │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘



Diviziune majorã 2. Industria extractivã


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 21 │ 210 │Extracţia cãrbunelui │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 22 │ 220 │Extracţia ţiţeiului şi gazelor naturale │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 23 │ 230 │Extracţia minereurilor metalice │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 29 │ 290 │Extracţia altor minereuri │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


Diviziune majorã 3. Industria prelucrãtoare


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 31 │ │Producţia de bunuri alimentare, bãuturi şi tutun │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 311-312 │Industria alimentarã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 313 │Producţia de bãuturi │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 314 │Industria tutunului │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 32 │ │Industria textilã, de îmbrãcãminte şi pielãrie │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 321 │Industria textilã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 322 │Producţia de articole de îmbrãcãminte, cu excepţia │
│ │ │încãlţãmintei │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 323 │Industria pielãriei, articolelor din piele şi │
│ │ │înlocuitori de piele, a blãnurilor, cu excepţia │
│ │ │încãlţãmintei şi a articolelor de îmbrãcãminte │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 324 │Producţia de încãlţãminte, cu excepţia celei din │
│ │ │cauciuc vulcanizat sau modelat şi a celei din │
│ │ │material plastic │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 33 │ │Industria lemnului şi fabricarea de obiecte din lemn, │
│ │ │inclusiv mobilã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 331 │Industriile lemnului şi fabricarea de obiecte din lemn │
│ │ │şi plutã, cu excepţia mobilei │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 332 │Fabricarea de mobilã şi accesorii, cu excepţia │
│ │ │accesoriilor din metal │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 34 │ │Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie; │
│ │ │imprimerie şi editare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 341 │Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 342 │Imprimerie, editare şi alte industrii anexe │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 35 │ │Industria chimicã şi fabricarea de produse chimice, │
│ │ │derivate din petrol şi cãrbune, produse din cauciuc │
│ │ │şi mase plastice │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 351 │Fabricarea de produse chimice industriale │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 352 │Fabricarea altor produse chimice │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 353 │Rafinarea petrolului │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 354 │Fabricarea diverselor derivate din petrol şi cãrbune │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 355 │Industria cauciucului │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 356 │Fabricarea unor produse din material plastic, │
│ │ │neclasificate în alte diviziuni │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 36 │ │Fabricarea de produse minerale nemetalice, cu excepţia │
│ │ │derivatelor din petrol şi cãrbune │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 361 │Fabricarea gresiei, porţelanului şi faianţei │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 362 │Industria sticlei şi a produselor din sticlã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 369 │Fabricarea altor produse minerale nemetalice │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 37 │ │Industria metalurgicã de bazã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 371 │Industria siderurgicã şi de primã transformare a │
│ │ │fontei, fierului şi oţelului │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 372 │Producţia şi prima transformare a metalelor neferoase │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 38 │ │Fabricarea de produse din metal, maşini şi echipamente │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 381 │Fabricarea de produse din metal, cu excepţia maşinilor │
│ │ │şi echipamentelor │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 382 │Construcţia de maşini, cu excepţia celor electrice │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 383 │Fabricarea maşinilor, aparatelor şi furniturilor │
│ │ │ electrice │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 384 │Construcţia de echipament de transport │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 385 │Fabricarea de echipament profesional şi ştiinţific, │
│ │ │de mãsurã şi control, neclasificat în altã parte, │
│ │ │precum şi fotografic şi optic │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 39 │ 390 │Alte industrii prelucrãtoare │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘



Diviziune majorã 4. Electricitate, gaz şi apã


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 41 │ 410 │Electricitate, gaz şi abur │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 42 │ 420 │Distribuţia apei şi lucrãri la instalaţia de │
│ │ │alimentare cu apã │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


Diviziune majorã 5. Construcţii


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 50 │ 500 │Construcţii │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘



Diviziune majorã 6. Comerţ cu amãnuntul şi ridicata; restaurante şi hoteluri


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 61 │ 610 │Comerţ cu ridicata │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 62 │ 620 │Comerţ cu amãnuntul │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 63 │ │Restaurante şi hoteluri │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 631 │Restaurante, cafenele, precum şi alte localuri de │
│ │ │servire a produselor alimentare şi a bãuturilor │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 632 │Hoteluri, pensiuni, terenuri de campare şi alte │
│ │ │locaţii similare │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


Diviziune majorã 7. Transport, depozitare şi comunicaţii


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 71 │ │Transporturi şi depozitare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 711 │Transporturi terestre │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 712 │Transporturi pe apã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 713 │Transporturi aeriene │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 719 │Servicii auxiliare de transport │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 72 │ 720 │Comunicaţii │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


Diviziune majorã 8. Bãnci, asigurãri, afaceri imobiliare şi servicii furnizate întreprinderilor


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 81 │ 810 │Instituţii financiare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 82 │ 820 │Asigurãri │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 83 │ │Afaceri imobiliare şi servicii furnizate │
│ │ │întreprinderilor │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 831 │Afaceri imobiliare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 832 │Servicii furnizate întreprinderilor, cu excepţia │
│ │ │închirierii maşinilor şi echipamentului │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 833 │Închirierea maşinilor şi echipamentului, inclusiv │
│ │ │leasing │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘



Diviziune majorã 9. Servicii comunitare, sociale şi personale


┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 91 │ 910 │Administraţie publicã şi apãrare naţionalã │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 92 │ 920 │Servicii sanitare şi similare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 93 │ │Servicii sociale şi conexe furnizate comunitãţii │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 931 │Servicii de educaţie │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 932 │Instituţii ştiinţifice şi de cercetare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 933 │Servicii medicale, dentare, alte servicii sanitare │
│ │ │şi veterinare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 934 │Instituţii de binefacere │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 935 │Asociaţii comerciale, profesionale şi sindicale │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 939 │Alte servicii sociale şi conexe oferite comunitãţii │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 94 │ │Servicii de recreere şi culturale │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 941 │Filme cinematografice şi alte servicii de divertisment │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 942 │Biblioteci, muzee, grãdini botanice şi zoologice, alte │
│ │ │servicii culturale neclasificate în alte diviziuni │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 949 │Servicii de distracţie şi recreere neclasificate în │
│ │ │alte diviziuni │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 95 │ │Servicii oferite particularilor şi gospodãriilor │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 951 │Servicii de reparaţii neclasificate în alte diviziuni │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 952 │Spãlãtorii, servicii de spãlãtorie, curãţãtorie şi │
│ │ │vopsitorie │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 953 │Servicii casnice │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │ 959 │Diverse servicii pentru persoane particulare │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 96 │ 960 │Organizaţii internaţionale şi alte organisme │
│ │ │extrateritoriale │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘



Diviziune majorã 0. Activitãţi definite neadecvat



┌─────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│Diviziune│Grupa majorã│ │
├─────────┼────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0 │ 000 │Activitãţi definite neadecvat │
└─────────┴────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘


-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016