Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (2) În înfăptuirea actului de justiţie, activitatea grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestor categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care le revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. (3) Activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice dispuse de instanţele judecătoreşti sau de organele de urmărire penală, realizată de personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, constituie un factor important în sporirea eficienţei activităţii organelor judiciare. ART. 2 (1) Personalul din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 1 alin. (2) este format din: a) grefieri judiciari, grefieri de şedinţă şi grefieri principali; b) grefieri; c) specialişti IT, specialişti criminalişti şi tehnicieni criminalişti; d) agenţi procedurali şi şoferi. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) funcţionează în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. ART. 3 (1) Personalul de specialitate criminalistică este format din experţi criminalişti şi asistenţi criminalişti. (2) Personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este format din tehnicieni criminalişti şi secretari-dactilografi laborator expertize criminalistice. (3) Personalul prevăzut la alin. (1) şi (2) funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice, denumite în continuare INEC, organizate potrivit legii. ART. 4 Pentru numirea în funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), persoana trebuie să îndeplinească următoarele condiţii generale: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; c) cunoaşte limba română; d) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. ART. 5 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) şi (2) este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei şi să participe la formarea profesională continuă. CAP. II Cariera grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea SECŢIUNEA 1 Recrutarea şi numirea grefierilor judiciari ART. 6 (1) Recrutarea în vederea ocupării posturilor de grefier judiciar se realizează prin concurs organizat la nivel naţional de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Şcoala Naţională de Grefieri. (2) Concursul se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, pe baza solicitărilor transmise în acest sens Consiliului Superior al Magistraturii de către curţile de apel. (3) Numărul de posturi vacante de grefier judiciar scoase la concurs, calendarul desfăşurării concursului, cuantumul taxei de concurs, data şi locul susţinerii concursului, tematica şi bibliografia de concurs, modalitatea de înscriere, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi cererea tipizată de înscriere la concurs sunt stabilite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. (4) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) pot lua parte la desfăşurarea concursului, în calitate de observatori. ART. 7 Poate fi numită în funcţia de grefier judiciar persoana care îndeplineşte, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 4, şi următoarele condiţii: a) este licenţiată în specializarea drept; b) are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia de grefier de şedinţă, de grefier principal sau de grefier cu studii superioare juridice, indiferent de instanţă sau parchet; c) a obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare a activităţii profesionale; d) nu a fost sancţionată disciplinar la ultimele două evaluări; e) a promovat concursul prevăzut la art. 6. ART. 8 (1) Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape. (2) Prima etapă constă în susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la următoarele patru discipline: a) drept civil; b) drept procesual civil; c) drept penal; d) drept procesual penal. (3) Fiecare lucrare se notează distinct pentru fiecare disciplină, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire, conform baremului de evaluare şi notare. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă. (4) Nota obţinută la proba scrisă este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la disciplinele prevăzute la alin. (2). (5) A doua etapă constă într-o testare psihologică, la care participă toţi candidaţii declaraţi admişi după prima etapă. ART. 9 (1) Calendarul desfăşurării concursului prevăzut la art. 6 alin. (3), numărul de posturi vacante de grefier judiciar scoase la concurs, cu indicarea expresă a instanţelor în cadrul cărora există aceste posturi, cuantumul taxei de înscriere, tematica şi bibliografia pentru concurs, data şi locul susţinerii acestuia, cererea de înscriere tipizată, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi modalitatea de înscriere la concurs se publică pe paginile de internet ale curţilor de apel în raza cărora există posturile scoase la concurs, precum şi pe cele ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Şcolii Naţionale de Grefieri, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru proba scrisă. (2) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 7 poate candida pentru oricare dintre posturile scoase la concurs, indiferent de instanţa sau parchetul la care funcţionează. (3) Dosarele de înscriere se depun în modalitatea arătată prin anunţul de concurs, în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului privind organizarea concursului, şi trebuie să cuprindă toate documentele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs. (4) Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de bugetul necesar pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea probei scrise a concursului. Cererea de restituire se depune la Consiliul Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare. ART. 10 (1) Verificarea candidaţilor sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs se realizează de către comisia de organizare a concursului. (2) Rezultatul verificării se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, cel mai târziu cu 20 de zile înainte de data susţinerii probei scrise. (3) În termen de 48 de ore de la publicarea listei privind rezultatele verificării, candidaţii pot formula contestaţii. Contestaţiile privind rezultatele verificării se transmit, prin intermediul poştei electronice sau prin fax, comisiei de organizare a concursului sau se depun la curţile de apel în raza cărora există posturile scoase la concurs, care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului. (4) Contestaţiile se soluţionează, prin hotărâre definitivă, de comisia de organizare a concursului, în termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), iar rezultatele se publică de îndată pe paginile de internet ale instituţiilor prevăzute la alin. (2). (5) După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor, care se publică pe paginile de internet ale instituţiilor prevăzute la alin. (2). ART. 11 (1) Membrii comisiei de organizare a concursului, ai comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi cei ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul comisiilor de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi de soluţionare a contestaţiilor, pot fi constituite subcomisii pentru fiecare disciplină de concurs. (2) Desemnarea membrilor comisiilor sau ai subcomisiilor, după caz, prevăzute la alin. (1), se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. (3) Nu pot fi numite în comisiile sau subcomsiile prevăzute de prezentul articol persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Din aceeaşi comisie/subcomisie sau din comisii/subcomisii diferite nu pot face parte soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv. Toţi membrii comisiilor şi subcomisiilor completează declaraţii în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie/subcomisie. (4) Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor/subcomisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei. (5) Fiecare dintre comisiile sau subcomisiile prevăzute la alin. (1) este condusă de un preşedinte, desemnat prin hotărârea de numire a membrilor comisiei sau subcomisiei, care ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi prin regulamentul prevăzut la art. 12 alin. (4). (6) Pentru fiecare dintre comisiile sau subcomisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire, pe acei membri care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se dispune de preşedintele comisiei/subcomisiei respective. ART. 12 (1) Comisia de organizare a concursului coordonează desfăşurarea concursului la nivel naţional. (2) Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte şi cel puţin 4 membri. (3) Din comisia de organizare a concursului face parte personal din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, inclusiv din rândul funcţiilor de conducere. (4) Comisia de organizare a concursului îndeplineşte orice atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului, stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru recrutarea grefierilor judiciari, aprobat prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 13 (1) Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, respectiv fiecare subcomisie, după caz, elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru disciplinele de concurs, corectează şi notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. Prevederile art. 12 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. (2) Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, respectiv fiecare subcomisie, după caz, se compune din preşedinte şi cel puţin 4 membri. (3) Din comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, respectiv din fiecare subcomisie pot face parte judecători, grefieri judiciari, formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri - specializarea instanţe judecătoreşti, precum şi cadre didactice din învăţământul universitar. Membrii comisiilor trebuie să fie specializaţi în disciplinele de concurs. ART. 14 (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, respectiv fiecare subcomisie, după caz, soluţionează contestaţiile la baremele de evaluare şi notare, precum şi contestaţiile referitoare la rezultatele obţinute la proba scrisă pentru fiecare disciplină de concurs. (2) Prevederile art. 12 alin. (4) şi ale art. 13 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. ART. 15 (1) Baremele de evaluare şi notare pentru fiecare disciplină de concurs se publică, după încheierea probei scrise, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor de evaluare şi notare, candidaţii pot formula contestaţii la baremele prevăzute la alin. (1), care se transmit prin intermediul poştei electronice sau prin fax Consiliului Superior al Magistraturii sau Şcolii Naţionale de Grefieri ori se depun la curţile de apel în raza cărora există posturile scoase la concurs, care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului. (3) Contestaţiile se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor, în 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 2 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. (4) În cazul în care comisia respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale devin definitive. În cazul în care comisia apreciază că una sau mai multe contestaţii sunt întemeiate, stabileşte baremele definitive. (5) Baremele definitive se publică pe paginile instituţiilor prevăzute la alin. (1). (6) În cazul admiterii unor contestaţii la baremele prevăzute la alin. (1), cu luarea în considerare a consecinţelor produse şi în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a membrilor comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare, acestora le poate fi redus cuantumul drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată şi le poate fi refuzată participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani. ART. 16 (1) Fiecare lucrare scrisă se corectează, pentru fiecare disciplină, de cel puţin doi membri ai comisiei, respectiv ai subcomisiei, după caz, nota pentru fiecare disciplină reprezentând media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de corectori. Nota lucrării scrise reprezintă media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare disciplină de concurs. (2) Rezultatele obţinute de candidaţi la fiecare disciplină de concurs, precum şi nota lucrării scrise se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, în termen de 20 de zile de la publicarea baremului definitiv. (3) În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor la proba scrisă, candidaţii pot formula contestaţii. (4) Contestaţiile se transmit, prin intermediul poştei electronice sau prin fax, Consiliului Superior al Magistraturii sau Şcolii Naţionale de Grefieri ori se depun la curţile de apel în raza cărora există posturile scoase la concurs, care le înaintează de îndată comisiei de organizare a concursului. (5) Comisia de soluţionare a contestaţiilor recorectează lucrările a căror notare a fost contestată, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3). Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (6) În cazul admiterii unor contestaţii cu privire la rezultatele obţinute la proba scrisă, prevederile art. 15 alin. (6) se aplică în mod corespunzător. (7) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată. (8) Pentru a fi declarat admis, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7, dar nu mai puţin de 6 la fiecare dintre disciplinele de concurs. (9) După soluţionarea contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele definitive, care se publică pe paginile instituţiilor prevăzute la alin. (2). ART. 17 (1) În termen de 3 zile de la publicarea listei cu rezultatele finale ale concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute la concurs. (2) Tabelul de clasificare a candidaţilor, întocmit în condiţiile alin. (1), se publică pe paginile de internet ale curţilor de apel, precum şi pe cele ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) După publicarea în condiţiile alin. (2) a tabelului de clasificare a candidaţilor, candidaţii declaraţi admişi vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi se va stabili programarea pentru testarea psihologică. (4) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. (5) Regulamentul prevăzut la art. 12 alin. (4) stabileşte documentele pe care candidaţii au obligaţia de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. (6) Nu se bucură de o bună reputaţie persoana care a fost sancţionată contravenţional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii probe scrise a concursului pentru fapte în raport cu care numirea acesteia în funcţia de grefier judiciar nu ar fi conformă cu onoarea şi probitatea specifice acestei funcţii sau ar aduce atingere prestigiului justiţiei, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (7). Sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere. (7) La stabilirea bunei reputaţii se au în vedere următoarele criterii: a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia şi din împrejurările în care a fost săvârşită, din forma şi gradul de vinovăţie, precum şi din sancţiunea aplicată; b) conduita persoanei înainte şi după săvârşirea faptei, care relevă perseverenţa în săvârşirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (6), sancţionate ca atare. (8) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul unui raport referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere pentru funcţia de grefier judiciar, care se înaintează Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. (9) Raportul prevăzut la alin. (8) prin care se constată, în privinţa unuia sau mai multor candidaţi, neîndeplinirea condiţiei bunei reputaţii cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiţia respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză şi aplicarea criteriilor prevăzute de lege situaţiei de fapt reţinute. (10) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţilor de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestaţi în condiţiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Apt“ sau „Inapt“. (11) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice se elaborează de Şcoala Naţională de Grefieri, se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, odată cu anunţul privind organizarea concursului. (12) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod unic. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (13) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax ori e-mail comisiei de organizare a concursului. (14) Contestaţiile se soluţionează de o comisie de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Comisia de reexaminare este numită în condiţiile alin. (10). (15) Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu. (16) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (12). (17) În termen de 5 zile de la publicarea rezultatelor testării psihologice, comisia de organizare a concursului va afişa data, ora şi locul în care se va desfăşura şedinţa publică de repartizare pe posturile de grefier judiciar a candidaţilor admişi, conform calendarului prevăzut la art. 6 alin. (3). (18) Repartizarea candidaţilor admişi pe posturile vacante de grefier judiciar se va realiza în şedinţă publică, în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute la concurs, conform listei publicate în condiţiile alin. (1). (19) Candidaţii admişi care lipsesc, în mod nejustificat, de la şedinţa de repartizare vor pierde dreptul de repartizare. (20) La medii egale, departajarea se face în funcţie de următoarele criterii, în ordine: vechimea mai mare în funcţia de grefier; titlul ştiinţific de doctor în drept; absolvirea de studii masterale; numărul de articole ori lucrări ştiinţifice publicate; apropierea domiciliului de instanţa la care se realizează opţiunea. (21) În circumscripţiile instanţelor judecătoreşti unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile prevăzute la alin. (20) candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. ART. 18 (1) Candidaţii declaraţi admişi şi care au fost repartizaţi potrivit art. 17 alin. (18) sunt numiţi în funcţie în condiţiile art. 60, pe posturile de grefieri judiciari pentru care s-a organizat concursul. (2) Grefierii judiciari nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi cel puţin 2 ani de la data numirii în funcţie. (3) Rezultatele obţinute de candidaţii declaraţi admişi care, ca urmare a lipsei posturilor vacante, nu au putut fi repartizaţi vor putea fi valorificate pentru ocuparea posturilor de grefieri judiciari care se vacantează în termen de un an de la publicarea tabelului de clasificare prevăzut la art. 17 alin. (17), în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute la concurs. Prevederile art. 17 alin. (3)-(21) se aplică în mod corespunzător, candidaţii declaraţi admişi fiind supuşi unei noi verificări a îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie şi unei noi testări psihologice. (4) Cererea de valorificare va fi adresată Consiliului Superior al Magistraturii. SECŢIUNEA a 2-a Recrutarea şi numirea grefierilor de şedinţă şi ale grefierilor principali ART. 19 (1) Recrutarea grefierilor de şedinţă şi a grefierilor principali se realizează prin concurs de admitere organizat la nivel naţional, de către Şcoala Naţională de Grefieri. (2) Concursul de admitere se organizează cel puţin o dată pe an, pe baza solicitărilor transmise în acest sens Consiliului Superior al Magistraturii, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi de curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel. (3) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative ale personalului prevăzut la art. 1 alin. (2) pot lua parte la desfăşurarea concursului, în calitate de observatori. (4) La concursul de admitere se poate înscrie persoana care este licenţiată în specializarea drept, are cunoştinţe de operare pe calculator şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4. ART. 20 (1) Calendarul desfăşurării concursului prevăzut la art. 19, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de concurs, tematica şi bibliografia pentru concurs, data şi locul susţinerii acestuia, modalitatea de înscriere la concurs, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi cererea tipizată de înscriere la concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii probei scrise. (2) Prevederile art. 9 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. ART. 21 (1) Examinarea candidaţilor în cadrul concursului de admitere se face în două etape. (2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la următoarele discipline: a) drept procesual civil; b) drept procesual penal; c) organizare judiciară. (3) Prevederile art. 8 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. (4) A doua etapă constă într-o testare psihologică, la care participă toţi candidaţii declaraţi admişi după prima etapă. ART. 22 (1) Verificarea candidaţilor sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs se realizează de către comisia de organizare a concursului. (2) Rezultatele verificării se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, cel mai târziu cu 20 de zile înainte de data susţinerii probei scrise. (3) Prevederile art. 10 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător. ART. 23 (1) Comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie, anual, prin decizie a directorului Şcolii Naţionale de Grefieri, la propunerea Departamentului de formare profesională iniţială. Prin aceeaşi decizie, în cadrul comisiilor de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi de soluţionare a contestaţiilor, pot fi constituite subcomisii pentru fiecare disciplină de concurs. (2) Prevederile art. 11 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. ART. 24 (1) Comisia de organizare a concursului coordonează desfăşurarea concursului prevăzut la art. 19 alin. (1). (2) Comisia de organizare a concursului se compune din preşedinte şi cel puţin 4 membri. (3) Din comisia de organizare a concursului pot face parte judecători, procurori şi grefieri judiciari, precum şi personal din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, inclusiv din rândul funcţiilor de conducere. (4) Comisia de organizare a concursului îndeplineşte orice atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului, stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru recrutarea grefierilor de şedinţă şi a grefierilor principali, aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 25 (1) Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, respectiv fiecare subcomisie, după caz, elaborează subiectele şi baremele de evaluare şi notare pentru disciplinele de concurs şi corectează şi notează lucrările la proba scrisă. (2) Fiecare comisie de elaborare a subiectelor şi de corectare, respectiv fiecare subcomisie, după caz, se compune din preşedinte şi cel puţin 4 membri. (3) Din comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, respectiv din fiecare subcomisie, pot face parte judecători, procurori şi grefieri judiciari, precum şi cadre didactice din învăţământul universitar. Membrii comisiilor trebuie să fie specializaţi în disciplinele de concurs. (4) Prevederile art. 24 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. ART. 26 (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, respectiv fiecare subcomisie, după caz, soluţionează contestaţiile la baremele de evaluare şi notare, precum şi contestaţiile referitoare la rezultatele obţinute la proba scrisă, pentru fiecare disciplină de concurs. (2) Prevederile art. 24 alin. (4) şi ale art. 25 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. ART. 27 (1) Baremele de evaluare şi notare pentru fiecare disciplină de concurs se publică, după încheierea probei scrise, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) Prevederile art. 15 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. ART. 28 (1) Fiecare lucrare scrisă se corectează de cel puţin doi membri ai comisiei, respectiv ai subcomisiei, după caz, nota pentru fiecare disciplină reprezentând media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de corectori. Nota lucrării scrise reprezintă media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute de candidat la fiecare disciplină de concurs. (2) Rezultatele probei scrise se publică în termen de 20 de zile de la publicarea baremului definitiv, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) Prevederile art. 15 alin. (6), precum şi dispoziţiile art. 16 alin. (3)-(5) şi alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător. ART. 29 (1) În termen de maximum 3 zile de la publicarea listei cu rezultatele finale ale concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor în ordinea descrescătoare a notelor finale obţinute la concurs. (2) Tabelul de clasificare a candidaţilor, întocmit în condiţiile alin. (1), se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) După publicarea în condiţiile alin. (2) a tabelului de clasificare a candidaţilor, candidaţii declaraţi admişi după proba scrisă vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi se va stabili programarea pentru testarea psihologică. (4) Prevederile art. 17 alin. (4)-(16) se aplică în mod corespunzător. (5) Candidaţii declaraţi admişi după a doua etapă a concursului vor urma cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri. SECŢIUNEA a 3-a Recrutarea şi numirea grefierilor, ale agenţilor procedurali şi ale şoferilor ART. 30 (1) Grefierii se recrutează prin concurs organizat, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, de curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. (2) Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4, are cel puţin studii medii absolvite cu diplomă de bacalaureat, are cunoştinţe de operare pe calculator şi a promovat concursul prevăzut la alin. (1). (3) Agenţii procedurali şi şoferii se recrutează prin concurs organizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, de curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. (4) Poate fi numită în funcţia de agent procedural sau şofer persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4, are cel puţin studii medii absolvite cu diplomă de bacalaureat şi a promovat concursul prevăzut la alin. (3). ART. 31 (1) Concursurile prevăzute la art. 30 alin. (1) şi (3) constau în susţinerea următoarelor probe: a) proba scrisă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice; b) proba practică. (2) Calendarul desfăşurării concursurilor prevăzute la art. 30 alin. (1) şi (3), numărul de posturi scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica şi bibliografia pentru concurs, data şi locul susţinerii acestuia, modalitatea de înscriere la concurs, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi se anunţă cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşurării primei probe, prin publicarea pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează concursul. (3) Tematica şi bibliografia pentru concurs se stabilesc la sfârşitul anului în curs pentru anul următor de către Şcoala Naţională de Grefieri, pe baza propunerilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea. (4) Tematica va cuprinde subiecte din legislaţia care reglementează statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din regulamentele de ordine interioară şi de organizare şi funcţionare ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor de pe lângă acestea, din legislaţia specifică exercitării funcţiei pentru care se organizează concursul, precum şi, după caz, noţiuni generale de procedură penală şi/sau de procedură civilă, după caz. (5) Probele de concurs se notează de la 1 la 10. Nota 1 se acordă în situaţia în care punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă. Nota fiecărui candidat este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de examinare. ART. 32 (1) Cererile de înscriere la concurs se depun de cei interesaţi în modalitatea stabilită prin anunţul de concurs, cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării primei probe. (2) Cererile prevăzute la alin. (1) vor fi însoţite de documentele care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4, la art. 30 alin. (2) şi (4), precum şi de orice alte documente stabilite prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru recrutarea grefierilor, a specialiştilor IT, a specialiştilor criminalişti, a tehnicienilor criminalişti, a agenţilor procedurali şi a şoferilor, aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor plăti o taxă care se stabileşte anual prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerii preşedintelui instanţei sau conducătorului parchetului care organizează concursul, în funcţie de bugetul necesar pentru organizarea concursului. (4) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susţinerea probei scrise. Cererea de restituire se depune la instanţa sau parchetul care organizează concursul şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare. (5) Cu cel puţin 10 zile înainte de data desfăşurării primei probe, comisia de organizare a concursului verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs şi publică rezultatul verificărilor pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează concursul. (6) În termen de 48 de ore de la data publicării rezultatului verificărilor, candidaţii respinşi pot formula contestaţii, care se depun la instanţa sau parchetul care organizează concursul şi vor fi soluţionate de comisia de organizare a concursului, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor. (7) După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică pe pagina de internet a instanţei sau parchetului care organizează concursul. ART. 33 (1) Pentru desfăşurarea concursului prevăzut la art. 30 alin. (1) şi (3), colegiul de conducere al instanţei sau al parchetului care organizează concursul numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi în cadrul celei de soluţionare a contestaţiilor pot fi constituite subcomisii pentru proba scrisă. (2) Comisiile şi subcomisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din preşedinte şi 4 membri. (3) În cadrul comisiilor şi al subcomisiilor de concurs constituite la nivelul instanţelor pot fi desemnaţi judecători, grefieri judiciari, grefieri de şedinţă, şi, după caz, şoferi, cu respectarea condiţiei desemnării în cadrul comisiei a cel puţin unei persoane care ocupă una dintre funcţiile corespunzătoare posturilor scoase la concurs. (4) În cadrul comisiilor şi al subcomisiilor de concurs constituite la nivelul parchetelor pot fi desemnaţi procurori, grefieri principali şi, după caz, şoferi, cu respectarea condiţiei desemnării în cadrul comisiei a cel puţin unei persoane care ocupă una dintre funcţiile corespunzătoare posturilor scoase la concurs. (5) În comisiile şi subcomisiile prevăzute la alin. (1) pot fi numiţi şi formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale sau sindicale reprezentative ale profesiei, în calitate de observatori. (6) Prevederile art. 11 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. ART. 34 Comisiile prevăzute la art. 33 alin. (1), respectiv fiecare subcomisie, după caz, îndeplinesc orice atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului, stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 32 alin. (2). ART. 35 Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, respectiv fiecare subcomisie, după caz, elaborează subiectele de concurs şi baremele de evaluare şi notare, corectează şi notează lucrările scrise şi evaluează şi notează proba practică. ART. 36 Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţiile la baremul de evaluare şi notare, precum şi pe cele referitoare la nota obţinută la proba scrisă. ART. 37 (1) Baremele de evaluare şi notare se publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează concursul, după încheierea probei scrise. (2) Candidaţii pot contesta baremele de evaluare şi notare în termen de 24 de ore de la publicare. Contestaţiile se depun la instanţa sau parchetul care organizează concursul şi se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului pentru formularea acestora. Soluţia se motivează în termen de două zile de la expirarea termenului de 48 de ore prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, este definitiv şi se publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează concursul. (3) Prevederile art. 15 alin. (6) se aplică în mod corespunzător. ART. 38 (1) Fiecare lucrare scrisă se corectează de cel puţin doi membri ai comisiei, respectiv ai subcomisiei, după caz, nota pentru fiecare disciplină reprezentând media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de corectori. Nota finală la proba scrisă reprezintă media cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la proba scrisă. (2) Rezultatele probei scrise se publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care a organizat concursul, în termen de 5 zile de la publicarea baremului definitiv. (3) În termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor la proba scrisă, candidaţii nemulţumiţi pot formula contestaţie cu privire la nota obţinută la proba scrisă. (4) Contestaţiile se transmit prin intermediul poştei electronice sau prin fax ori se depun la sediul instanţei sau parchetului care a organizat concursul şi se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Nota obţinută la contestaţie nu poate fi mai mică decât nota contestată. (5) Rezultatele contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care a organizat concursul, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3). (6) În termen de 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise, candidaţii susţin proba practică. Nota primită la proba practică este definitivă, împotriva acesteia neputându-se formula contestaţie. ART. 39 (1) În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor celor două probe ale concursului, comisia de organizare a concursului stabileşte media finală obţinută de candidaţi, care este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la cele două probe, şi întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, pe care îl publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care a organizat concursul. (2) După publicarea în condiţiile alin. (1) a tabelului de clasificare a candidaţilor, candidaţii declaraţi admişi vor fi programaţi pentru a se prezenta la testarea psihologică şi vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii. Prevederile art. 17 alin. (4)-(16) se aplică în mod corespunzător. (3) Sunt declaraţi admişi, în limita posturilor scoase la concurs, candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obţinut o notă mai mică de 5. (4) La medii egale vor fi declaraţi admişi candidaţii care au obţinut nota mai mare la proba scrisă. (5) Candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3), dar nu au fost admişi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot valorifica rezultatele obţinute pentru ocuparea posturilor de grefieri, agenţi procedurali sau, după caz, şoferi, care se vacantează la instanţa sau parchetul care a organizat concursul, în termen de un an de la publicarea rezultatelor acestuia. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător. (6) Cererea de valorificare va fi adresată conducătorului instanţei sau al parchetului care a organizat concursul. ART. 40 Candidaţii declaraţi admişi la concursul prevăzut la art. 30 alin. (1) şi (3) sunt numiţi în funcţie în condiţiile art. 60. SECŢIUNEA a 4-a Recrutarea şi numirea specialiştilor IT, ale specialiştilor criminalişti şi ale tehnicienilor criminalişti ART. 41 (1) Ocuparea posturilor vacante de specialişti IT din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se face prin concurs, organizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, de fiecare curte de apel sau de fiecare parchet de pe lângă curtea de apel. (2) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea organizează concursul pentru ocuparea posturilor vacante de specialişti IT din circumscripţiile lor, cu sprijinul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism organizează concursul pentru ocuparea posturilor vacante de specialişti IT, cu sprijinul compartimentului de specialitate informatică din cadrul acestora. ART. 42 La concursul pentru ocuparea posturilor vacante de specialişti IT se poate înscrie orice persoană care are studii superioare de specialitate în domeniile informatică, automatică, cibernetică, matematică, electronică sau electrotehnică şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4. ART. 43 (1) Calendarul desfăşurării concursului prevăzut la art. 41, numărul de posturi scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica şi bibliografia pentru concurs, data şi locul susţinerii acestuia, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată şi modalitatea de înscriere la concurs se publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează concursul cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. (2) În cazul concursului organizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Direcţia Naţională Anticorupţie şi de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informaţiile prevăzute la alin. (1) se publică pe paginile de internet ale acestora, iar în cazul concursului organizat de curţile de apel ori de parchetele de pe lângă curţile de apel, informaţiile se publică şi pe paginile de internet ale Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Tematica şi bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc, după caz, cu sprijinul compartimentelor de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. (4) Prevederile art. 32 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. ART. 44 (1) Cererile de înscriere la concurs, însoţite de documentele care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 42, precum şi de orice alte documente stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 32 alin. (2) se depun de cei interesaţi în modalitatea stabilită prin anunţul de concurs, cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării primei probe. (2) Prevederile art. 32 alin. (5)-(7) se aplică în mod corespunzător. ART. 45 (1) Pentru desfăşurarea concursului prevăzut la art. 41, colegiul de conducere al instanţei sau parchetului care organizează concursul numeşte comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare, precum şi în cadrul celei de soluţionare a contestaţiilor pot fi constituite subcomisii pentru fiecare probă de concurs. (2) Comisiile prevăzute la alin. (1), respectiv fiecare subcomisie, au în componenţa lor judecători sau, după caz, procurori reprezentanţi ai compartimentului resurse umane şi reprezentanţi ai compartimentului de specialitate informatică. Acestea îndeplinesc orice atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului, stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 32 alin. (2). (3) Comisiile şi subcomisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din preşedinte şi 4 membri. (4) Prevederile art. 11 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător. ART. 46 (1) Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare elaborează subiectele de concurs şi baremele de evaluare şi notare, corectează şi notează lucrările scrise, evaluează şi notează proba practică. (2) În cazul concursurilor organizate de curţile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă acestea, comisia prevăzută la alin. (1) este formată din reprezentanţi ai compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, ai compartimentului de specialitate informatică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi prin ordin al ministrului justiţiei ori al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) În cazul concursului organizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Direcţia Naţională Anticorupţie sau de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, comisia prevăzută la alin. (1) este formată din reprezentanţi ai compartimentului de specialitate informatică din cadrul acestor instituţii sau de alţi specialişti în domeniul informatică, desemnaţi de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului. ART. 47 (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile la baremele de evaluare şi notare, precum şi contestaţiile referitoare la rezultatele obţinute la proba scrisă. (2) Prevederile art. 46 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. ART. 48 Dispoziţiile art. 15 alin. (6) şi ale art. 37 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător. ART. 49 (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice în domeniul informatic şi a unei probe practice. (2) Proba practică se susţine, de regulă, în 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise. ART. 50 Probele de concurs se notează de la 1 la 10. Nota 1 se acordă în situaţia în care punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă. Nota fiecărui candidat este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de examinare. ART. 51 Nota finală este media notelor obţinute la cele două probe ale concursului, cu două zecimale, fără rotunjire. Sunt declaraţi admişi, în limita posturilor scoase la concurs, candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obţinut o notă mai mică de 5. ART. 52 (1) Rezultatele concursului se publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care a organizat concursul, în termen de 5 zile de la finalizarea probei practice. Nota primită la proba practică de verificare a cunoştinţelor de operare pe calculator este definitivă, împotriva acesteia neputându-se formula contestaţie. (2) Prevederile art. 38 alin. (1) şi (3)-(5) se aplică în mod corespunzător. ART. 53 (1) În cazul concursurilor organizate de curţile de apel şi de parchetele de pe lângă acestea, candidaţii declaraţi admişi optează, în ordinea descrescătoare a mediilor finale obţinute, pentru posturile scoase la concurs din circumscripţia curţii de apel sau a parchetului de pe lângă curtea de apel. La medii egale vor fi declaraţi admişi candidaţii care au obţinut nota mai mare obţinută la proba scrisă. (2) În circumscripţiile instanţelor/parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriile prevăzute la alin. (1) candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. ART. 54 Candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi, în condiţiile art. 60, pe baza mediei finale obţinute la concurs. ART. 55 Candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 51, dar nu au fost admişi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot valorifica rezultatele obţinute pentru ocuparea posturilor de specialişti IT, care se vacantează la instanţa sau parchetul care a organizat concursul, în termen de un an de la publicarea rezultatelor acestuia. La medii egale departajarea se face în funcţie de nota obţinută la proba scrisă. ART. 56 (1) Recrutarea specialiştilor criminalişti şi tehnicienilor criminalişti se face prin concurs de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, în raport cu funcţia pentru care are loc recrutarea. (2) Concursul se organizează, cel puţin o dată pe an, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau al parchetelor de pe lângă curţile de apel, după caz. ART. 57 (1) Pentru a participa la concursul prevăzut la art. 56, persoana trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 4, precum şi următoarele condiţii: a) în cazul recrutării pentru ocuparea posturilor de specialist criminalist: este licenţiată în ştiinţe tehnice sau în drept şi are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia de tehnician criminalist; b) în cazul recrutării pentru ocuparea posturilor de tehnician criminalist: are studii medii absolvite cu diplomă de bacalaureat. (2) Calendarul desfăşurării concursului prevăzut la alin. (1), numărul de posturi scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica şi bibliografia pentru concurs, data şi locul susţinerii acestuia, modalitatea de înscriere la concurs, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se anunţă cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşurării primei probe, prin publicarea pe pagina de internet a parchetului care organizează concursul. ART. 58 (1) Pentru ocuparea posturilor de specialist criminalist, de tehnician criminalist, inclusiv pentru ocuparea posturilor alocate personalului din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, prevăzut la art. 2 alin. (1), care sunt vacante temporar, dispoziţiile art. 32-40 se aplică în mod corespunzător. (2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), încadrat pe bază de concurs pe posturi vacante temporar, poate fi definitivat în funcţie, pe un post vacant, în baza unor criterii de apreciere a performanţelor profesionale, avându-se în vedere vechimea minimă în specialitate, competenţa profesională şi activitatea profesională deosebită, evaluată cu calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare profesională. Numirea în funcţie se face de către persoanele competente potrivit art. 60. SECŢIUNEA a 5-a Numirea în funcţie a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 59 (1) Pot fi numite în funcţia de grefier judiciar, de grefier de şedinţă, de grefier principal sau de grefier, fără concurs, persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acea funcţie; b) au o vechime efectivă de cel puţin 3 ani în funcţia de grefier judiciar, grefier de şedinţă, grefier principal sau, după caz, de grefier; c) au fost eliberate din funcţiile prevăzute la lit. b) din motive neimputabile şi nu au trecut mai mult de 7 ani de la data eliberării din funcţie. (2) Numirea, potrivit alin. (1), se poate face doar pe funcţia corespunzătoare celei avute la data eliberării din funcţie şi cel mult la o instanţă sau un parchet de nivelul celei/celui la care a avut dreptul să funcţioneze la data eliberării din funcţie. (3) Numirea, potrivit alin. (1) şi (2), se poate face doar în situaţia în care nu se organizează concurs de admitere sau promovare pentru ocuparea postului respectiv ori, în situaţia organizării concursului, dacă postul nu se ocupă. ART. 60 (1) Numirea în funcţie a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face prin decizie a preşedinţilor curţilor de apel sau, după caz, prin ordin al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea. (2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care funcţionează în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este numit în funcţie prin decizie, respectiv prin ordin al conducătorilor acestor instituţii. (3) Pentru specialiştii IT, decizia sau ordinul de numire sau de eliberare din funcţie se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. ART. 61 (1) Grefierul judiciar şi grefierul de şedinţă funcţionează în cadrul instanţelor judecătoreşti prevăzute de Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. (2) Grefierul principal funcţionează în cadrul parchetelor. (3) Grefierii, specialiştii IT, specialiştii criminalişti, tehnicienii criminalişti, agenţii procedurali şi şoferii funcţionează în cadrul instanţelor şi parchetelor, după caz. ART. 62 (1) Înainte de a începe să îşi exercite funcţia, grefierii judiciari, grefierii de şedinţă şi grefierii principali depun jurământul în faţa conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului unde sunt încadraţi. (2) Dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. ART. 63 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) se subordonează ierarhic conducătorului instanţei sau parchetului unde este încadrat. (2) Specialiştii IT sunt subordonaţi din punct de vedere administrativ conducătorului instanţei sau parchetului din care fac parte şi din punct de vedere profesional compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau celui al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. SECŢIUNEA a 6-a Promovarea grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 64 Promovarea grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se face: a) într-o funcţie de conducere; b) la instanţe sau parchete superioare; c) din funcţia de grefier cu studii medii în funcţia de grefier cu studii superioare. ART. 65 (1) Promovarea în funcţiile de conducere de prim-grefier, grefier-şef, grefier-şef secţie, grefier-şef direcţie, grefier-şef serviciu, grefier-şef cabinet sau specialist IT-şef se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale şi a aptitudinilor manageriale. (2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) La concursul de promovare în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor pot participa doar persoanele care îndeplinesc, după caz, funcţia de grefier judiciar, grefier de şedinţă sau specialist IT, încadrate în cadrul instanţelor. (4) La concursul de promovare în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pot participa persoanele care îndeplinesc, după caz, funcţia de grefier principal sau specialist IT, încadrate în cadrul parchetelor. (5) Poate participa la concursul pentru promovarea în funcţiile de conducere de prim-grefier, grefier-şef, grefier-şef secţie, grefier-şef direcţie, grefier-şef serviciu, grefier-şef cabinet persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia de grefier judiciar, de grefier de şedinţă sau de grefier principal, după caz, la instanţa ori parchetul unde este vacantă funcţia de conducere sau la o altă instanţă ori un alt parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde este vacantă funcţia de conducere; b) are o activitate profesională deosebită, obţinând calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare; c) nu a fost sancţionată disciplinar în ultimii 3 ani, sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nefiind avute în vedere. (6) Poate participa la concursul pentru promovarea în funcţiile de conducere de specialist IT-şef persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia de specialist IT la instanţa ori parchetul unde este vacantă funcţia de conducere sau la o altă instanţă ori un alt parchet de acelaşi grad cu instanţa sau parchetul unde este vacantă funcţia de conducere; b) are o activitate profesională deosebită, obţinând calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare; c) nu a fost sancţionată disciplinar în ultimii 3 ani, sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nefiind avute în vedere. (7) La solicitarea candidatului, compartimentul de resurse umane din cadrul instanţei sau parchetului unde acesta îşi desfăşoară activitatea întocmeşte un raport în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (5) sau (6), după caz. Raportul se semnează de către preşedintele instanţei ori de conducătorul parchetului şi se eliberează candidatului în termen de 3 zile de la data depunerii cererii. ART. 66 (1) Concursul prevăzut la art. 65 alin. (1) constă, în ordine, în susţinerea unei probe scrise privind verificarea pregătirii profesionale şi în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor manageriale specifice funcţiei pentru care se candidează. (2) Calendarul desfăşurării concursului prevăzut la art. 65 alin. (1), numărul de posturi vacante de funcţii de conducere, cu indicarea expresă a instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora există aceste posturi, tematica şi bibliografia pentru concurs, cererea de înscriere tipizată, modalitatea de înscriere la concurs, documentele necesare pentru înscrierea la concurs, precum şi data şi locul susţinerii acestuia se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de data susţinerii primei probe. (3) Tematica şi bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc la sfârşitul anului în curs pentru anul următor de către Şcoala Naţională de Grefieri, pe baza propunerilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Tematica va cuprinde subiecte din legislaţia care reglementează statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, din regulamentele de ordine interioară şi de organizare şi funcţionare ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor de pe lângă acestea şi din legea de organizare judiciară sau alte acte normative cu incidenţă în activitatea specifică funcţiilor de conducere respective, precum şi noţiuni generale de procedură penală şi/sau de procedură civilă. (4) Pentru specialiştii IT, tematica şi bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc cu sprijinul compartimentelor de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. ART. 67 (1) Cererile de înscriere la concurs se depun, în modalitatea prevăzută în anunţul de concurs, la Şcoala Naţională de Grefieri, însoţite de raportul prevăzut la art. 65 alin. (7) şi de curriculum vitae, în termen de 15 zile de la publicarea anunţului privind desfăşurarea concursului. (2) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor manageriale specifice funcţiei pentru care se candidează se depune la Şcoala Naţională de Grefieri, odată cu dosarul de înscriere, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic. (3) Cu cel puţin 10 zile înainte de data primei probe, comisia de organizare a concursului publică lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (4) În termen de 48 de ore de la data publicării listei, candidaţii respinşi pot formula contestaţii, care se transmit prin fax sau prin poştă electronică sau se depun la Consiliul Superior al Magistraturii şi vor fi soluţionate de comisia de organizare a concursului, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului pentru formularea acestora. (5) După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică pe paginile de internet ale instituţiilor prevăzute la alin. (3). ART. 68 (1) Comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din câte un preşedinte şi 4 membri. (3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. (4) În cadrul comisiilor de concurs constituite pentru ocuparea funcţiilor de conducere la nivelul instanţelor pot fi desemnaţi judecători, grefieri judiciari, grefieri de şedinţă, grefieri sau, după caz, specialişti IT, cu respectarea condiţiei desemnării în cadrul comisiei a cel puţin unei persoane care ocupă una dintre funcţiile menţionate la art. 2 alin. (1). (5) În cadrul comisiilor de concurs constituite pentru ocuparea funcţiilor de conducere la nivelul parchetelor vor fi desemnaţi procurori, grefieri principali, grefieri sau, după caz, specialişti IT, cu respectarea condiţiei desemnării în cadrul comisiei a cel puţin unei persoane care ocupă una dintre funcţiile menţionate la art. 2 alin. (1). (6) În comisiile prevăzute la alin. (1) pot fi numiţi şi formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale sau sindicale reprezentative ale profesiei, în calitate de observatori. (7) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei respective, în vederea înlocuirii sale. (8) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se constată de preşedintele comisiei din care face parte membrul înlocuit. ART. 69 Atribuţiile comisiilor prevăzute la art. 68 alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru promovarea grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea la instanţele şi parchetele superioare, precum şi pentru promovarea în funcţii de conducere, aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 70 Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare elaborează subiectele de concurs şi baremele de evaluare şi notare, corectează şi notează lucrările scrise şi evaluează şi notează, potrivit criteriilor prevăzute la art. 72 alin. (2), proba constând în susţinerea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor manageriale. ART. 71 Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile la baremele de evaluare şi notare, precum şi contestaţiile referitoare la rezultatele obţinute la probele scrise de concurs. ART. 72 (1) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor manageriale specifice funcţiei pentru care candidează este prezentat de către candidaţi, oral, în faţa comisiei de elaborare a subiectelor şi de corectare. (2) În aprecierea susţinerii proiectului, comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare va avea în vedere, în principal, următoarele criterii: a) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă; b) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea acestora şi capacitatea de a le pune în practică; c) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, grefierii, personalul care ocupă alte funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei şi transparenţa actului de conducere; d) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite-rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea din subordine. (3) Fiecare membru al comisiei va acorda o notă prezentării proiectului managerial, de la 1 la 10, nota finală a candidaţilor la proba de susţinere a proiectului reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. (4) Rezultatele susţinerii proiectului se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, în termen de 24 de ore de la prezentarea proiectului managerial de către ultimul candidat. (5) Nota primită la proba constând în susţinerea proiectului managerial este definitivă, împotriva acesteia neputându-se formula contestaţie. ART. 73 Proba scrisă se desfăşoară cu respectarea regulilor stabilite de regulamentul prevăzut la art. 69 şi constă într-un set de întrebări-grilă conţinând subiecte din tematica prevăzută la art. 66 alin. (3) sau (4), după caz. ART. 74 (1) Baremul de evaluare şi notare se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, cel mai târziu la încheierea probei scrise. (2) În termen de 24 de ore de la publicarea baremului de evaluare şi notare, candidaţii pot face contestaţii la baremul prevăzut la alin. (1), care se transmit prin fax sau prin poştă electronică sau se depun la Consiliul Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului pentru formularea acestora. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de 48 de ore prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 75 (1) Rezultatele probei scrise se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, în termen de 20 de zile de la publicarea baremului definitiv. (2) În termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor, candidaţii nemulţumiţi pot formula contestaţie cu privire la nota obţinută la proba scrisă. (3) Contestaţiile se transmit, inclusiv prin fax sau e-mail, Şcolii Naţionale de Grefieri şi se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Nota obţinută la contestaţie nu poate fi mai mică decât nota contestată. (4) Rezultatele contestaţiilor se publică, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 76 (1) În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor la cele două probe ale concursului, comisia de organizare a concursului stabileşte media finală obţinută de candidaţi, care este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la cele două probe, şi întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, pe care îl publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) Sunt declaraţi admişi, în limita posturilor scoase la concurs, candidaţii care au obţinut cel puţin media 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obţinut o notă mai mică de 6. (3) La medii egale vor fi declaraţi admişi candidaţii care au obţinut nota mai mare la proba scrisă. (4) În circumscripţiile instanţelor/parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate faţă de criteriul prevăzut la alin. (3) candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. ART. 77 (1) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a grefierilor sau a specialiştilor IT, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale. (2) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului ori că există dovada săvârşirii unei fraude. (3) Este numit în funcţia de conducere candidatul care a obţinut media cea mai mare la concurs, în condiţiile art. 60. ART. 78 (1) Numirea în funcţia de prim-grefier, de grefier-şef, grefier-şef secţie, grefier-şef serviciu, grefier-şef direcţie, grefier-şef cabinet sau specialist IT-şef se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, cu respectarea condiţiilor de la art. 60 şi a prevederilor art. 65. (2) La încetarea mandatului funcţiei de conducere, personalul poate ocupa o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet ori la altă instanţă sau parchet, sub condiţia promovării concursului pentru respectiva funcţie, poate reveni la instanţa sau parchetul de unde provine ori poate rămâne pe un post de execuţie la instanţa sau parchetul unde a deţinut funcţia de conducere. (3) Persoanele delegate sau detaşate într-o funcţie de conducere, în cazul în care titularul acesteia nu este în activitate pe o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice, primesc salariul corespunzător funcţiei de conducere pe care o preiau. (4) Înainte de încetarea mandatului funcţiei de conducere, se organizează concurs pentru promovarea în acea funcţie de conducere. În cazul în care funcţia de conducere nu a fost ocupată, aceasta poate fi ocupată prin delegare pe o perioadă de cel mult 6 luni, prin decizie a conducătorului instanţei sau al parchetului, urmând a se organiza un nou concurs. ART. 79 (1) Promovarea grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea la instanţele şi parchetele superioare se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale şi a cunoştinţelor de operare pe calculator şi tehnoredactare computerizată. (2) Concursul se organizează cel puţin o dată pe an de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) Poate participa la concursul de promovare la instanţe sau parchete superioare persoana care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: a) are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care este încadrată; b) are calificativul „foarte bine“ în ultimii 3 ani; c) nu a fost sancţionată disciplinar în ultimii 3 ani. (4) Promovarea la instanţe sau parchete superioare se poate face numai la instanţa sau parchetul imediat superior. (5) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează cu prioritate faţă de concursurile prevăzute la art. 30 alin. (1) şi (3) şi art. 41. (6) La solicitarea candidatului, compartimentul de resurse umane din cadrul instanţei sau parchetului unde acesta îşi desfăşoară activitatea întocmeşte un raport în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (3). Raportul se semnează de către preşedintele instanţei ori de conducătorul parchetului şi se eliberează candidatului în termen de 3 zile de la data depunerii cererii. ART. 80 (1) Concursul constă, în această ordine, în susţinerea unei probe practice de verificare a cunoştinţelor de operare pe calculator şi tehnoredactare computerizată şi a unei probe scrise privind verificarea pregătirii profesionale. (2) Data şi locul concursului pentru promovarea la instanţe sau parchete superioare, numărul de posturi scoase la concurs, modalitatea şi cererea tipizată de înscriere la concurs, tematica şi bibliografia se anunţă cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşurării primei probe, prin publicare pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) Tematica şi bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc la sfârşitul fiecărui an pentru anul următor de către Şcoala Naţională de Grefieri. Tematica va cuprinde subiecte din legislaţia care reglementează statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, din regulamentele de ordine interioară şi de organizare şi funcţionare ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor de pe lângă acestea, precum şi noţiuni generale de procedură penală şi/sau de procedură civilă. (4) Pentru specialiştii IT, tematica şi bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc cu sprijinul compartimentelor de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. ART. 81 (1) Cererile de înscriere la concurs se depun de cei interesaţi în modalitatea prevăzută în anunţul de concurs la Şcoala Naţională de Grefieri, cu cel puţin 20 de zile înainte de data primei probe, însoţite de raportul prevăzut la art. 79 alin. (6), curriculum vitae, precum şi de orice alte acte pe care candidatul le consideră ca fiind relevante. (2) Cu cel puţin 10 zile înainte de desfăşurarea primei probe de concurs, comisia de organizare a concursului publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs. (3) În termen de 48 de ore de la data publicării listei, candidaţii respinşi pot formula contestaţii, care vor fi soluţionate de comisia de organizare a concursului în termen de 24 de ore de la expirarea termenului pentru formularea acestora. (4) După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică pe paginile de internet ale instituţiilor prevăzute la alin. (2). ART. 82 (1) Comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite dintr-un preşedinte şi 4 membri, cu respectarea condiţiei desemnării în cadrul acestora a cel puţin unui reprezentant care ocupă una dintre funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1). (3) Prevederile art. 68 alin. (3)-(8) se aplică în mod corespunzător. ART. 83 Atribuţiile comisiilor prevăzute la art. 82 alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 69. ART. 84 Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare elaborează subiectele de concurs şi baremele de evaluare şi notare, corectează şi notează lucrările scrise, evaluează şi notează proba practică. ART. 85 Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţiile la baremele de evaluare şi notare, precum şi contestaţiile referitoare la rezultatele obţinute la proba scrisă de concurs. ART. 86 (1) Rezultatele susţinerii probei practice se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, care au organizat concursul, în termen de 24 de ore de la susţinerea probei practice de către ultimul candidat. (2) Nota primită la proba practică de verificare a cunoştinţelor de operare pe calculator şi tehnoredactare computerizată este definitivă, împotriva acesteia neputându-se formula contestaţie. ART. 87 Proba scrisă se desfăşoară cu respectarea regulilor stabilite de regulamentul prevăzut la art. 69 şi constă într-un set de întrebări-grilă conţinând subiecte din tematica prevăzută la art. 80 alin. (3) sau (4), după caz. ART. 88 (1) Baremul de evaluare şi notare se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, cel mai târziu la încheierea probei scrise. (2) În termen de 24 de ore de la publicare, candidaţii pot face contestaţii la baremul prevăzut la alin. (1), care se soluţionează în termen de 48 de ore. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de 48 de ore prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică pe paginile de internet ale instituţiilor prevăzute la alin. (1). ART. 89 (1) Rezultatele probei scrise se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, în termen de 20 de zile de la publicarea baremului definitiv. (2) În termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor, candidaţii nemulţumiţi pot formula contestaţie cu privire la nota obţinută la proba scrisă. (3) Contestaţiile se depun la Şcoala Naţională de Grefieri şi se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Nota obţinută la contestaţie nu poate fi mai mică decât nota contestată. (4) Rezultatele contestaţiilor se publică, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 90 (1) În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor la cele două probe ale concursului, comisia de organizare a concursului stabileşte media finală obţinută de candidaţi, care este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la cele două probe, şi întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, pe care îl publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) Sunt declaraţi admişi, în limita posturilor scoase la concurs, candidaţii care au obţinut cel puţin nota 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obţinut o notă mai mică de 5. (3) La medii egale vor fi declaraţi admişi candidaţii care au obţinut nota mai mare la proba scrisă. În circumscripţiile instanţelor/parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. (4) Candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2), dar care nu au fost admişi din cauza lipsei posturilor vacante, pot valorifica rezultatul obţinut şi pot fi, astfel, promovaţi în posturile din categoria celor pentru care au participat la concurs, care se vacantează la instanţa sau parchetul care a organizat concursul în termen de un an de la publicarea rezultatelor concursului, dacă nu au fost sancţionaţi disciplinar până la această dată. (5) Cererea de valorificare va fi adresată Consiliului Superior al Magistraturii şi va fi însoţită de înscrisurile care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 79 alin. (3); în raportul întocmit de compartimentul de resurse umane se va preciza dacă respectivul candidat a fost sancţionat disciplinar după data întocmirii primului raport şi până la data la care se solicită valorificarea rezultatului. ART. 91 Candidaţii declaraţi admişi la concursul de promovare la instanţe sau parchete superioare sunt numiţi în funcţie în condiţiile art. 60. ART. 92 (1) Promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen, organizat, după caz, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, al curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel. (2) Pot participa la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, grefierii care au absolvit studii superioare juridice. (3) Examenul pentru promovarea din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale grefierilor încadraţi care au absolvit studii superioare juridice. (4) La solicitarea candidatului, compartimentul de resurse umane din cadrul instanţei sau parchetului unde acesta îşi desfăşoară activitatea întocmeşte un raport în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (2). Raportul se semnează de către preşedintele instanţei ori de conducătorul parchetului şi se eliberează candidatului în termen de 3 zile de la data depunerii cererii. ART. 93 (1) Examenul constă, în această ordine, în susţinerea unei probe practice de verificare a cunoştinţelor de operare pe calculator şi tehnoredactare computerizată şi a unei probe scrise privind verificarea pregătirii profesionale. (2) Data şi locul examenului, modalitatea şi cererea tipizată de înscriere la examen, tematica şi bibliografia se anunţă cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşurării primei probe, prin publicare pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează concursul. (3) Tematica şi bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc la sfârşitul anului în curs pentru anul următor de către Şcoala Naţională de Grefieri. Tematica va cuprinde subiecte din legislaţia care reglementează statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, din regulamentele de ordine interioară şi de organizare şi funcţionare ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor de pe lângă acestea, precum şi noţiuni generale de procedură penală şi/sau de procedură civilă. ART. 94 (1) Cererile de înscriere la examen se depun de cei interesaţi în modalitatea prevăzută în anunţul de examen la instanţele sau, după caz, la parchetele unde aceştia îşi desfăşoară activitatea, cu cel puţin 20 de zile înainte de data primei probe, însoţite de raportul prevăzut la art. 92 alin. (4), curriculum vitae, precum şi de orice alte acte pe care candidatul le consideră ca fiind relevante. (2) Cu cel puţin 10 zile înainte de desfăşurarea primei probe de examen, comisia de organizare a examenului publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează examenul lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs. (3) În termen de 48 de ore de la data publicării listei, candidaţii respinşi pot formula contestaţii, care vor fi soluţionate de comisia de organizare a examenului în termen de 24 de ore de la expirarea termenului pentru formularea acestora. (4) După soluţionarea contestaţiilor se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la examen, care se publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care organizează examenul. ART. 95 (1) Pentru desfăşurarea examenului prevăzut la art. 92 alin. (1), colegiul de conducere al instanţei sau al parchetului care organizează examenul numeşte comisia de organizare, comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, comisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din preşedinte şi 4 membri, cu respectarea condiţiei desemnării în cadrul acestora a cel puţin unui reprezentant care ocupă una dintre funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1). (3) Prevederile art. 68 alin. (3)-(8) se aplică în mod corespunzător. ART. 96 Atribuţiile comisiilor prevăzute la art. 95 alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 69. ART. 97 Comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare elaborează subiectele de examen şi baremele de evaluare şi notare, corectează şi notează lucrările scrise, evaluează şi notează proba practică. ART. 98 Comisia de soluţionare a contestaţiilor examinează contestaţiile la baremele de evaluare şi notare, precum şi contestaţiile referitoare la rezultatele obţinute la proba scrisă de examen. ART. 99 (1) Rezultatele susţinerii probei practice se publică pe paginile de internet ale instanţelor sau parchetelor care au organizat concursul, în termen de 24 de ore de la susţinerea probei practice de către ultimul candidat. (2) Nota primită la proba practică de verificare a cunoştinţelor de operare pe calculator şi tehnoredactare computerizată este definitivă, împotriva acesteia neputându-se formula contestaţie. ART. 100 Proba scrisă se desfăşoară cu respectarea regulilor stabilite de regulamentul prevăzut la art. 69 şi constă într-un set de întrebări-grilă conţinând subiecte din tematica prevăzută la art. 93 alin. (3). ART. 101 (1) Baremul de evaluare şi notare se publică pe paginile de internet ale instanţelor sau parchetelor care au organizat examenul, cel mai târziu la încheierea probei scrise. (2) În termen de 24 de ore de la publicare, candidaţii pot face contestaţii la baremul prevăzut la alin. (1), care se soluţionează în termen de 48 de ore. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de 48 de ore prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică pe paginile de internet ale instanţelor sau parchetelor care au organizat examenul. ART. 102 (1) Rezultatele probei scrise se publică pe paginile de internet ale instanţelor sau parchetelor, în termen de 20 de zile de la publicarea baremului definitiv. (2) În termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor, candidaţii nemulţumiţi pot formula contestaţie cu privire la nota obţinută la proba scrisă. (3) Contestaţiile se depun la sediul instanţei sau parchetului care a organizat concursul şi se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor. Nota obţinută la contestaţie nu poate fi mai mică decât nota contestată. (4) Rezultatele contestaţiilor se publică în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), pe paginile de internet ale instanţelor sau parchetelor care au organizat examenul. ART. 103 (1) În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor la cele două probe ale concursului, comisia de organizare a examenului stabileşte media finală obţinută de candidaţi, care este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la cele două probe, şi întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, pe care îl publică pe paginile de internet ale instanţei sau parchetului care a organizat examenul. (2) Sunt declaraţi promovaţi candidaţii care au obţinut cel puţin media 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obţinut o notă mai mică de 5. SECŢIUNEA a 7-a Formarea profesională iniţială a grefierilor de şedinţă şi a grefierilor principali, precum şi formarea profesională a grefierilor judiciari ART. 104 (1) Formarea profesională iniţială a grefierilor de şedinţă şi a celor principali se asigură de către Şcoala Naţională de Grefieri. (2) Durata cursurilor de formare profesională iniţială a grefierilor de şedinţă şi a celor principali este de 6 luni şi constă în pregătirea teoretică şi un stagiu practic. (3) Stagiile practice se desfăşoară la instanţe şi la parchetele de pe lângă acestea. ART. 105 (1) Examenul de absolvire constă în susţinerea unei probe teoretice şi practice, în funcţie de specializare, după cum urmează: a) pentru grefierii de şedinţă, la disciplinele: procedură civilă; procedură penală; competenţe digitale; b) pentru grefierii principali, la disciplinele: procedură penală; registratură, grefă şi arhivă; competenţe digitale. (2) Data examenului de absolvire se propune de Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului de absolvire se propun de Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire. (4) Pentru promovarea examenului de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri este necesară obţinerea cel puţin a mediei 7, iar nota minimă obţinută pentru fiecare dintre disciplinele de examen trebuie să fie 5. (5) Regulamentul privind examenul de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 106 (1) În perioada studiilor la Şcoala Naţională de Grefieri, cursanţii beneficiază de o indemnizaţie lunară de cursant, în cuantum egal cu salariul de bază brut prevăzut de legislaţia salarizării pentru funcţia de grefier debutant. (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se plăteşte din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Cursanţii Şcolii Naţionale de Grefieri care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Şcoala Naţională de Grefieri. În cazul în care cursantul nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, nu poate fi numit grefier de şedinţă sau grefier principal şi este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare. (4) În cazul în care un cursant al Şcolii Naţionale de Grefieri renunţă la studii sau pierde această calitate din motive care îi sunt imputabile, este obligat să restituie indemnizaţia lunară de cursant şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la art. 104 alin. (2). ART. 107 (1) Cursanţii Şcolii Naţionale de Grefieri au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, grefierilor în funcţie, în condiţiile legii. (2) Cursanţii beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală constând în servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, în condiţiile contractului-cadru, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul ordonatorului principal de credite, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Cursanţii au dreptul la concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, inclusiv maternitate, risc maternal şi creşterea copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 108 (1) Perioada în care o persoană a avut calitatea de cursant al Şcolii Naţionale de Grefieri, dacă a promovat examenul de absolvire a acesteia, constituie vechime în muncă, vechime în specialitate şi în funcţie. (2) Atestatul eliberat absolvenţilor Şcolii Naţionale de Grefieri constituie actul doveditor pentru vechimea în muncă, în specialitate şi în funcţie. (3) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea în funcţia de grefier de şedinţă sau grefier principal constituie vechime în funcţia respectivă. (4) În perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de grefier de sedinţă sau grefier principal, absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de cursant. (5) Drepturile salariale se suportă din bugetul Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 109 (1) Absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri sunt repartizaţi, în ordinea mediei obţinute la examenul de absolvire, în baza opţiunilor exprimate, pe posturile vacante de grefier de şedinţă şi de grefier principal. (2) Absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri vor fi încadraţi în gradul profesional imediat superior celui de debutant. (3) Absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri numiţi în funcţia de grefier de şedinţă sau de grefier principal nu pot fi delegaţi, detaşaţi, transferaţi şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete superioare timp de 2 ani de la numirea în funcţie. ART. 110 (1) Persoanele numite în funcţia de grefier judiciar sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 3 luni, un curs de formare profesională în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri, sub forma unor activităţi organizate în mod similar celor de formare continuă. (2) Persoanele recrutate în funcţia de grefier sunt obligate să urmeze, la instanţele sau parchetele unde funcţionează, un stagiu de specializare, pe o perioadă de 3 luni, sub coordonarea Şcolii Naţionale de Grefieri. ART. 111 (1) Absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri au obligaţia de a rămâne 5 ani în cadrul instituţiilor din sistemul justiţiei. (2) În cazul în care un absolvent al Şcolii Naţionale de Grefieri este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizaţia de cursant şi toate cheltuielile efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). SECŢIUNEA a 8-a Formarea profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 112 (1) Grefierii judiciari, grefierii principali, grefierii de şedinţă şi grefierii au obligaţia de a participa, cel puţin o dată la 3 ani, la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri. (2) În cazul specialiştilor IT, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puţin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituţii de profil, pe baza convenţiilor de colaborare încheiate cu acestea de curţile de apel ori de parchetele de pe lângă curţile de apel sau, după caz, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de Direcţia Naţională Anticorupţie, cu sprijinul compartimentelor de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (3) Şcoala Naţională de Grefieri poate organiza acţiuni de formare profesională continuă comune ale grefierilor judiciari, grefierilor de şedinţă, grefierilor principali, grefierilor şi specialiştilor IT. (4) În cazul specialiştilor IT, acţiunile de formare profesională continuă comune prevăzute la alin. (3) se organizează suplimentar faţă de cele prevăzute la alin. (2). (5) În cazul specialiştilor criminalişti şi al tehnicienilor criminalişti, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puţin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate în cadrul instituţiilor de profil, pe baza convenţiilor de colaborare încheiate cu acestea de parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curţile de apel sau, după caz, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de Direcţia Naţională Anticorupţie. ART. 113 (1) Pregătirea profesională continuă se desfăşoară sub formă de seminare, conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare, alte forme de pregătire, în ţară sau străinătate, inclusiv la distanţă. (2) Formarea continuă se realizează pe baza unui program, de regulă, anual, elaborat de Şcoala Naţională de Grefieri, cu consultarea instanţelor, a parchetelor şi a Consiliului Superior al Magistraturii, şi aprobat prin decizie a directorului acestei instituţii. (3) Grefierii judiciari, grefierii de şedinţă, grefierii principali şi grefierii au posibilitatea să opteze, în limita locurilor disponibile, pentru activităţile de formare continuă. ART. 114 (1) La sfârşitul fiecărei acţiuni de formare continuă, personalul prevăzut la art. 112 alin. (1), (2) şi (5) primeşte o adeverinţă de participare. (2) Participarea la orice acţiune de formare continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri sau, după caz, de alte instituţii de profil este avută în vedere la evaluarea activităţii profesionale a grefierilor judiciari, a grefierilor de şedinţă, a grefierilor principali şi a grefierilor. ART. 115 În completarea formării continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, la nivelul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet se organizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, ore de pregătire profesională a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) şi b), sub îndrumarea unui judecător, procuror, grefier judiciar, grefier principal, grefier de şedinţă sau a unui grefier. ART. 116 (1) Cheltuielile de cazare şi masă ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de şedinţă, ale grefierilor principali sau ale grefierilor şi ale personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri, care participă la activităţile de formare profesională continuă şi de formare a formatorilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituţii. (2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) Cheltuielile de transport ale personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri, care participă la activităţile de formare profesională continuă şi de formare a formatorilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituţii. (4) Cheltuielile de transport ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de şedinţă, ale grefierilor principali şi ale grefierilor care participă la acţiunile de formare profesională continuă se suportă din bugetele instanţelor sau parchetelor unde aceştia funcţionează. (5) Şcoala Naţională de Grefieri suportă şi alte cheltuieli ocazionate de organizarea acţiunilor de formare profesională continuă şi de formare a formatorilor. (6) Cheltuielile de cazare, masă şi transport ale membrilor Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Şcolii Naţionale de Grefieri. SECŢIUNEA a 9-a Evaluarea activităţii profesionale a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 117 (1) Evaluarea activităţii profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) are ca scop stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestuia, aprecierea activităţii profesionale desfăşurate şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar. (2) Evaluarea activităţii profesionale se realizează în mod imparţial şi obiectiv, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale şi a criteriilor de performanţă profesională stabilite pentru perioada respectivă cu rezultatele obţinute în mod efectiv. În acest scop se vor analiza nivelul/gradul de îndeplinire a acestor obiective, precum şi responsabilităţile profesionale în strânsă legătură cu potenţialul profesional şi conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate, avându-se în vedere specificul muncii, funcţia ocupată şi aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuţiilor specifice. ART. 118 (1) Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune următoarele etape: a) observarea, după caz, de către evaluator a unor activităţi cu caracter public desfăşurate de persoana evaluată; b) analiza, de către evaluator, a unor documente ce conţin rezultate ale activităţii profesionale desfăşurate de către persoana evaluată; c) autoanaliza şi autoaprecierea; d) acordarea calificativului de către evaluator. (2) Evaluarea activităţii profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care ocupă funcţii de conducere va avea în vedere şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale specifice funcţiei de conducere ocupate. (3) Evaluarea activităţii profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face o dată la 3 ani. (4) Sunt exceptate de la evaluarea prevăzută la alin. (1) persoanele al căror raport de muncă este suspendat, în condiţiile legii, caz în care evaluarea se face la expirarea unei perioade cuprinse între 6 şi 12 luni de la reluarea activităţii. (5) În mod excepţional, evaluarea activităţii profesionale se face şi în cursul perioadei evaluate, atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de muncă al persoanei evaluate încetează sau se modifică în condiţiile legii. În acest caz, persoana respectivă va fi evaluată pentru perioada de până la încetarea sau modificarea raportului de muncă. (6) Evaluarea activităţii profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), delegat sau detaşat la alte instituţii, se face de instituţia la care acesta funcţionează, în raport cu specificul activităţii desfăşurate. ART. 119 În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a criteriilor de evaluare, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), activitatea de autoevaluare şi autoapreciere, precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Regulamentului de evaluare a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 120 (1) Evaluarea activităţii profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune analiza şi notarea criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale. (2) Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale sunt structurate în funcţie de specificul activităţii fiecăreia dintre funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora, concomitent cu diferenţierea performanţelor profesionale ale persoanelor evaluate. ART. 121 Prima evaluare a performanţelor profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face la un an de la numirea în funcţie a persoanei evaluate. ART. 122 Evaluarea performanţelor profesionale ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea persoanei evaluate, în măsura în care aceasta este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere, însă numai după împlinirea intervalului prevăzut la art. 118 alin. (3), respectiv la art. 121. ART. 123 Criteriile generale de evaluare a performanţelor profesionale ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de şedinţă, ale grefierilor principali, ale grefierilor, ale specialiştilor criminalişti, ale tehnicienilor criminalişti, ale agenţilor procedurali şi ale şoferilor sunt prevăzute în anexa nr. 1. ART. 124 Fişele de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) sunt stabilite în anexele nr. 2, 3, 5 şi 6. ART. 125 Criteriile generale de evaluare a activităţii profesionale a specialiştilor IT sunt prevăzute în anexa nr. 4. ART. 126 Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) are ca elemente de referinţă: a) fişa postului, ca element de raportare la cerinţele, activităţile şi responsabilităţile corespunzătoare postului; b) obiectivele profesionale individuale stabilite pentru perioada evaluată; c) criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale. ART. 127 În raport cu funcţia deţinută de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), competenţa de evaluator, potrivit art. 118 alin. (1) lit. a), revine: a) pentru prim-grefier, grefier-şef, grefier-şef cabinet şi grefier-şef direcţie, evaluator este, după caz, preşedintele instanţei, procurorul general, prim-procurorul sau procurorul-şef direcţie ori judecătorul/procurorul din conducerea instanţei/ parchetului căreia/căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului. Evaluarea activităţii profesionale a prim-grefierului, a grefierului-şef, a grefierului-şef direcţie şi a grefierului şef-cabinet nu este supusă contrasemnării; b) pentru grefierul-şef secţie, evaluator este, după caz, prim-grefierul sau grefierul-şef direcţie, iar contrasemnatar este, după caz, preşedintele instanţei, procurorul general, prim-procurorul sau procurorul-şef direcţie; c) pentru grefierul-şef serviciu, evaluator este, după caz, procurorul şef-serviciu, grefierul-şef sau grefierul-şef secţie, iar contrasemnatar este, după caz, procurorul general, procurorul-şef direcţie, procurorul-şef secţie sau procurorul din conducerea parchetului căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; d) pentru grefierul judiciar, evaluator este preşedintele instanţei în cadrul căreia acesta îşi desfăşoară activitatea sau judecătorul din conducerea instanţei căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; evaluarea activităţii profesionale a grefierului judiciar nu este supusă contrasemnării; e) pentru grefierul de şedinţă, evaluator este, după caz, grefierul-şef sau grefierul-şef secţie, iar contrasemnatar este, după caz, preşedintele de secţie sau judecătorul din conducerea instanţei căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; f) pentru grefierul principal, evaluator este, după caz, grefierul-şef, grefierul şef-secţie, grefierul-şef serviciu sau grefierul-şef cabinet, iar contrasemnatar este, după caz, procurorul-şef secţie, procurorul-şef serviciu sau procurorul din conducerea parchetului căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; g) pentru grefieri, agenţi procedurali şi şoferi, evaluator este, după caz, prim-grefierul, grefierul-şef, grefierul-şef direcţie, grefierul-şef secţie sau grefierul-şef serviciu, iar contrasemnatar este, după caz, preşedintele secţiei, procurorul-şef secţie, procurorul-şef serviciu sau judecătorul/procurorul din conducerea instanţei/parchetului căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului. ART. 128 (1) Fişa de evaluare a activităţii profesionale a specialiştilor IT se semnează de conducătorul instanţei sau al parchetului şi de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. (2) În cazul specialiştilor IT, criteriile de natură administrativă sunt evaluate de către conducătorul instanţei sau al parchetului în cadrul căruia acesta funcţionează. (3) În cazul specialiştilor IT cu funcţii de execuţie, criteriile de natură profesională sunt evaluate de conducătorul compartimentului din care face parte, iar pentru specialiştii IT cu funcţii de conducere, criteriile de natură profesională vor fi evaluate de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz. ART. 129 Evaluarea activităţii profesionale a specialiştilor şi a tehnicienilor criminalişti se realizează de către conducătorul parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea. ART. 130 (1) În cursul perioadei supuse evaluării, evaluatorul, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficienţe constatate în activitatea desfăşurată, poate formula recomandări persoanei evaluate, în vederea îmbunătăţirii activităţii, întocmind în acest sens un referat. (2) Referatul prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, persoanei evaluate care poate formula observaţii cu privire la aspectele constatate. ART. 131 (1) Activitatea de evaluare, pentru perioada de 3 ani, a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se desfăşoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează: a) completarea fişei de evaluare de către evaluator; b) desfăşurarea interviului; c) stabilirea obiectivelor individuale pentru anul următor; d) înaintarea fişelor de evaluare contrasemnatarului; e) contrasemnarea fişelor de evaluare; f) aducerea la cunoştinţă a fişei de evaluare către persoana evaluată; g) depunerea contestaţiilor; h) soluţionarea contestaţiilor. (2) Termenele în care se vor desfăşura etapele prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite în condiţiile regulamentului prevăzut la art. 119. ART. 132 (1) În completarea fişei de evaluare, evaluatorul va proceda la notarea obiectivelor şi a criteriilor de performanţă profesională, prin acordarea pentru fiecare obiectiv şi criteriu a unei note de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea gradului de îndeplinire. (2) Semnificaţia notelor prevăzute la alin. (1) este următoarea: nota 1 - nivel minim şi nota 5 - nivel maxim. (3) Pentru a obţine nota finală a evaluatorului se face media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute ca urmare a aprecierii obiectivelor şi a criteriilor de performanţă profesională, rezultate din media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate pentru fiecare indicator sau criteriu, după caz. (4) În urma notării se poate acorda unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ şi „nesatisfăcător“. (5) În situaţia în care personalul prevăzut la art. 2 este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, se acordă un singur calificativ. (6) Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale, după cum urmează: a) între 4,01 şi 5,00 - calificativul „Foarte bine“; b) între 3,01 şi 4,00 - calificativul „Bine“; c) între 2,01 şi 3,00 - calificativul „Satisfăcător“; d) între 1,00 şi 2,00 - calificativul „Nesatisfăcător“. ART. 133 (1) Interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informaţii care are loc între evaluator şi persoana evaluată, în cadrul căruia: a) se aduc la cunoştinţa persoanei evaluate notările evaluatorului cuprinse în fişa de evaluare; b) se semnează şi se datează fişa de evaluare de către evaluator şi de către persoana evaluată. (2) În cazul în care între persoana evaluată şi evaluator există diferenţe de opinie asupra evaluării, evaluatorul poate modifica fişa de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun. ART. 134 (1) În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu persoana evaluată, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul instanţei sau al parchetului unde persoana evaluată îşi desfăşoară activitatea, în legătură cu aceste obiective. (2) Evaluatorul şi persoana evaluată pot solicita şi folosi documente care conţin informaţii cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informaţii clasificate. În etapa interviului aceştia se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată. Persoanele evaluate pot să întocmească o analiză a propriei activităţi în scopul prezentării ei în timpul discuţiilor purtate cu evaluatorul. ART. 135 (1) În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea şi realismul calificativelor acordate persoanelor evaluate. El monitorizează întregul proces, are un rol activ şi ia măsuri astfel încât: a) obiectivele individuale stabilite de evaluator să respecte cerinţa de a fi specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante şi prevăzute cu termene de realizare; b) evaluatorii să îşi înţeleagă rolul şi să cunoască legislaţia aferentă procesului de evaluare. (2) Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, respectiv evaluării parţiale, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare şi cunoaşterea nivelului de performanţă atins de personalul din subordine. ART. 136 (1) După contrasemnare, fişa de evaluare se aduce la cunoştinţa persoanei evaluate de către evaluator. (2) În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoştinţă, dovada comunicării rezultatului evaluării activităţii profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator. ART. 137 (1) În situaţia în care persoana evaluată este nemulţumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanţelor profesionale, menţionând explicit şi motivat criteriile de evaluare a performanţelor profesionale ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realităţii. (2) Termenul de depunere a contestaţiei este de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţă a fişei de evaluare. (3) Opţiunea de a face contestaţie se consemnează în fişa de evaluare, iar contestaţia scrisă se depune în termenul prevăzut la alin. (2) la instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea persoana evaluată. ART. 138 (1) Contestaţia se soluţionează, în termen de 10 zile de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei, de către o comisie de soluţionare a contestaţiilor formată din 3 membri, constituită în acest scop de conducătorul instanţei sau parchetului superioare/superior celei/celui în cadrul căreia/căruia îşi desfăşoară activitatea persoana evaluată. Din comisia de soluţionare a contestaţiilor va face parte şi un membru care are una din funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1). Persoanele care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei. (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor poate solicita evaluatorului şi/sau contrasemnatarului, precum şi altor persoane, după caz, informaţii scrise privind activitatea persoanei evaluate. (3) Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a persoanei evaluate. Audierea persoanei evaluate prezente este obligatorie. Neprezentarea persoanei evaluate legal citate nu împiedică soluţionarea contestaţiei. (4) În urma analizării documentaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiilor adoptă una dintre următoarele hotărâri: a) respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă; b) admite contestaţia. (5) În cazul admiterii contestaţiei, comisia de soluţionare a contestaţiilor: a) modifică fişa de evaluare, acordând un alt calificativ; b) desfiinţează fişa de evaluare şi dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat; c) desfiinţează fişa de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de perioada de evaluare. (6) Ca urmare a soluţiei adoptate nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia. (7) În situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) şi c), comisia de soluţionare a contestaţiilor stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea. ART. 139 (1) Specialiştii IT depun contestaţia la compartimentul de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz. (2) Contestaţia se soluţionează de către o comisie constituită în acest scop prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau cel al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz. (3) Prevederile art. 138 se aplică în mod corespunzător. ART. 140 Personalul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. ART. 141 (1) Grefierii judiciari, grefierii de şedinţă şi grefierii principali care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligaţi să urmeze pentru o perioada de două luni cursuri speciale organizate de Şcoala Naţională de Grefieri. (2) Grefierii care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligaţi să urmeze cursuri speciale organizate de instanţa sau parchetul în cadrul căreia/căruia îşi desfăşoară activitatea, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri. (3) Personalul prevăzut la alin. (1) şi (2) care primeşte calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive este obligat să urmeze pentru o perioadă de o lună cursuri speciale organizate de Şcoala Naţională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri. (4) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de Şcoala Naţională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri. (5) Personalul prevăzut la alin. (1) şi (2) care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (4) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către persoanele care, potrivit art. 60, au competenţa de numire. (6) Tematica, bibliografia şi metodologia de desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (4) se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri. (7) Absenţa nejustificată de la examenul prevăzut la alin. (4) echivalează cu nepromovarea examenului. (8) Persoana care din motive temeinice nu poate participa la examenul prevăzut la alin. (4) va susţine examenul în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei care a determinat neprezentarea. Aceasta are obligaţia de a înştiinţa conducerea Şcolii Naţionale de Grefieri despre motivul neprezentării la examen, precum şi despre data încetării acestuia, prezentând dovada celor invocate. ART. 142 (1) Specialiştii IT care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă de două luni cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz. (2) Specialiştii IT care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate informatică din instituţiile menţionate la alin. (1). (3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de compartimentul de specialitate din cadrul instituţiilor menţionate la alin. (1). (4) Prevederile art. 141 alin. (5), (7) şi (8) se aplică în mod corespunzător. (5) Tematica, bibliografia şi metodologia de desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al conducătorilor instituţiilor prevăzute la alin. (1), după caz, la propunerea compartimentelor de specialitate informatică. ART. 143 (1) Specialiştii şi tehnicienii criminalişti care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă de două luni, cursuri special organizate de parchetul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea. (2) Specialiştii şi tehnicienii criminalişti care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de parchetul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea. (3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de parchetul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea. (4) Prevederile art. 141 alin. (5), (7) şi (8) se aplică în mod corespunzător. (5) Tematica, bibliografia şi metodologia de desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 144 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este supus la fiecare 5 ani unei evaluări/reevaluări psihologice. (2) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv plata membrilor comisiilor şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. SECŢIUNEA a 10-a Suspendarea din funcţie a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 145 (1) Suspendarea raporturilor de muncă ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi, în condiţiile legii. (2) Suspendarea raporturilor de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) şi a plăţii drepturilor de natură salarială. ART. 146 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este suspendat din funcţie în următoarele cazuri: a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de camera preliminară a dispus începerea judecăţii; b) când, faţă de acesta, s-a dispus prin încheiere definitivă arestarea preventivă sau arestul la domiciliu; c) când, faţă de acesta, s-a dispus în mod definitiv măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita una dintre funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) în exercitarea căreia a săvârşit fapta; d) când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător; e) în perioada cuprinsă între data pronunţării deciziei de aplicare a sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. e) şi data eliberării din funcţie; f) când a fost sancţionat disciplinar cu sancţiunea suspendării din funcţie. (2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. d), care îl pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau al parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile pentru incapacitate temporară de muncă. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate, care se efectuează de o comisie medicală de specialitate, stabilită prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează să revină la reexaminare. (3) Suspendarea din funcţie a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de preşedintele curţii de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de procuroru-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori de conducătorul altei instituţii în care persoana ce urmează a fi suspendată îşi desfăşoară activitatea. (4) Pe perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a)-c) şi e), personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 187 şi nu i se plătesc drepturile de natură salarială, dar i se plăteşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate, după caz. Această perioadă nu constituie vechime în muncă, în funcţie şi în specialitate. (5) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) şi alin. (2), personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din salariul de bază lunar net din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcţie şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 187. (6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) şi efectuarea de către comisia medicală de specialitate a noii expertize, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori, după caz, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), dacă se constată însănătoşirea, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare. (7) Cursanţii Şcolii Naţionale de Grefieri sunt suspendaţi din calitatea de cursant în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) şi alin. (2), care se aplică în mod corespunzător. (8) Suspendarea din calitatea de cursant se dispune de către Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum şi cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată cursantului. După încetarea suspendării, cursantul va relua cursurile la Şcoala Naţională de Grefieri din aceeaşi etapă în care acestea au fost întrerupte. (9) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), cursantul nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale cursanţilor, iar această perioadă nu constituie vechime în funcţie sau în specialitate. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) şi alin. (2), cursantului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din bursă. (10) În cazul prevăzut la alin. (6), dacă boala de care suferă cursantul este ireversibilă, Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri dispune încetarea calităţii de cursant. (11) Suspendarea personalului prevăzut la art. 2 poate interveni şi în alte situaţii prevăzute de lege, de drept, la cerere sau prin acordul părţilor, cu respectarea prevederilor cuprinse în legislaţia muncii, al convenţiilor sau tratatelor internaţionale la care România este parte. (12) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (11), personalului prevăzut la art. 2 nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de prezenta lege şi nu i se plătesc drepturile salariale. (13) Personalul prevăzut la art. 2 este suspendat de drept din funcţie pe perioada ocupării unei funcţii salarizate în sindicat. (14) Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcţii salarizate în cadrul organizaţiei sindicale constituie vechime în muncă şi în specialitate, în condiţiile legii. (15) Persoanei care îndeplineşte o funcţie salarizată în cadrul unei organizaţii sindicale i se menţin postul şi funcţia deţinute la momentul suspendării din funcţie, iar la revenirea în activitate are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradaţie la împlinirea stagiilor prevăzute de lege şi de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră. (16) Pentru perioada în care raportul de serviciu al personalului prevăzut la art. 2 este suspendat potrivit prevederilor alin. (13), funcţia deţinută în cadrul organizaţiei sindicale se echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia privind salarizarea grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în vederea deschiderii drepturilor de pensie. ART. 147 (1) În cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) lit. a)-c), încheierea, ordonanţa sau, după caz, încheierea de începere a judecăţii se comunică în termen de 24 de ore preşedintelui curţii de apel sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză, ori preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau celui al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi, dacă este cazul, conducătorului altei instituţii în cadrul căreia persoana ce urmează a fi suspendată din funcţie îşi desfăşoară activitatea. Termenul de 24 de ore curge de la rămânerea definitivă a încheierii sau, după caz, a ordonanţei procurorului. (2) În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate într-o cauză penală faţă de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), instanţa de executare comunică persoanelor prevăzute la alin. (1) o copie de pe dispozitivul hotărârii. ART. 148 (1) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau al Direcţiei Naţionale Anticorupţie comunică de îndată personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) şi, după caz, conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie. (2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) ori se dispune restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suspendat este repus în situaţia anterioară, beneficiind de drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe perioada în care nu a putut exercita funcţia de conducere din pricina suspendării. Drepturile băneşti ce se plătesc vor fi majorate, indexate şi reactualizate, incluzând şi dobânda legală penalizatoare, obligaţii de plată ce se stabilesc prin decizia sau, după caz, ordinul preşedintelui curţii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori prin decizia sau, după caz, ordinul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi, dacă este cazul, a conducătorului altei instituţii în care persoana ce urmează a fi suspendată îşi desfăşoară activitatea. Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se recunoaşte vechimea în muncă, vechimea în specialitate şi vechimea în funcţie pe această perioadă. (3) Suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunţă în primă instanţă. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de achitare sau încetare a procesului penal. ART. 149 (1) În cazul prevăzut la art. 146 alin. (1) lit. d), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate. (2) Comisia medicală de specialitate se stabileşte prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătăţii. Comisia astfel constituită elaborează procedura de expertizare a persoanelor care suferă de o boală psihică, aprobată prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Atunci când există indicii că personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suferă de o boală psihică, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau, după caz, conducătorul altei instituţii în care persoana ce urmează a fi suspendată îşi desfăşoară activitatea dispune prezentarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate. (4) În cazul în care comisia constată că persoana suferă de o boală psihică care o împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător, aceasta este suspendată din funcţie în condiţiile art. 146 alin. (5). Prin raportul de expertiză comisia stabileşte şi termenul la care persoana urmează să revină la reexaminare. (5) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală de specialitate. (6) Dispoziţiile art. 146 alin. (6) se aplică în mod corespunzător. (7) În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau, după caz, conducătorul altei instituţii în care persoana ce urmează a fi suspendată îşi desfăşoară activitatea dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie şi în specialitate. Suspendarea din funcţie încetează prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau, după caz, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori prin decizie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al conducătorului altei instituţii în care persoana ce urmează a fi suspendată îşi desfăşoară activitatea, de la data prezentării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate. ART. 150 Dispoziţiile art. 149 se aplică în mod corespunzător cursanţilor Şcolii Naţionale de Grefieri, suspendarea calităţii de cursant putând fi dispusă de Consiliul de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri. În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la art. 149 alin. (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de cursant. ART. 151 Decizia de suspendare din funcţie poate fi contestată la tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul în termen de 30 de zile de la comunicare. SECŢIUNEA a 11-a Eliberarea din funcţie a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 152 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este eliberat din funcţia de execuţie sau de conducere în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, potrivit legii; c) incapacitate profesională; d) ca sancţiune disciplinară; e) condamnarea definitivă, amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, cu excepţia situaţiilor în care, la solicitarea persoanelor care au competenţa numirii în funcţie a personalului prevăzut de art. 2 alin. (1), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că infracţiunile, săvârşite din culpă, nu afectează prestigiul justiţiei; f) neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din funcţie dispuse potrivit dispoziţiilor art. 149 alin. (7); g) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 lit.d); h) constatarea, în condiţiile prevăzute la art. 146 alin. (6) şi art. 149 alin. (6), a unei boli ireversibile; i) alte cazuri expres prevăzute de prezenta lege. ART. 153 (1) Eliberarea din funcţie a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune prin decizie sau ordin, de către persoanele care au competenţa numirii lor în funcţie potrivit art. 60. (2) Pentru personalul care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri, dacă eliberarea din funcţie are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani de la numirea în funcţie, decizia sau ordinul de eliberare din funcţie prevăzute la alin. (1) se comunică Şcolii Naţionale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere. (3) Ordinul sau decizia de eliberare din funcţie sau prin care se propune eliberarea din funcţie poate fi contestat la tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare. (4) În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva ordinului sau deciziei de eliberare din funcţie sau prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta este suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă. (5) În perioada suspendării prevăzute la alin. (4), personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi prevăzute la art. 187 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plătesc, după caz, potrivit legii, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate. (6) În sensul prezentei legi, se consideră eliberat din funcţie din motive neimputabile personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care a fost eliberat din funcţie prin demisie, pensionare sau transfer. SECŢIUNEA a 12-a Delegarea, detaşarea şi transferul grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 154 (1) În cazuri obiective, temeinic justificate, legate de necesitatea asigurării bunei funcţionări a instanţei sau a parchetului unde se solicită delegarea, preşedintele curţii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, la propunerea conducătorului instanţei ori al parchetului aflate în circumscripţie, poate delega personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) din circumscripţia teritorială a aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel, cu acordul scris al persoanei delegate. (2) Delegarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită, numai cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an. ART. 155 (1) În interesul bunei funcţionări a instanţelor sau parchetelor, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot dispune, cu avizul motivat al conducătorului instanţei judecătoreşti ori al parchetului de pe lângă aceasta, detaşarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), cu acordul scris al persoanei detaşate, în cadrul altor instanţe judecătoreşti sau parchete de pe lângă acestea, în cadrul Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii ori al unităţilor subordonate acestora sau al celor aflate în coordonarea acestora. (2) Detaşarea se dispune pe o durată de până la 3 ani şi poate fi prelungită o singură dată, cu acordul persoanei detaşate. ART. 156 (1) Pe perioada delegării şi detaşării, persoana beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru acest personal. Dacă drepturile salariale prevăzute pentru funcţia pe care este delegată sau detaşată sunt inferioare celor de care beneficiază persoana delegată sau detaşată îşi păstrează drepturile salariale ale funcţiei pe care o deţine. (2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), care este detaşat sau delegat în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de următoarele drepturi: a) diurnă în cuantum de 2% din salariul de bază brut lunar, dar nu mai puţin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unităţile bugetare; b) decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusiv. În situaţia în care nu beneficiază de cazare în aceste condiţii, au dreptul la o sumă egală cu 0,5% din salariul de bază brut lunar pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detaşării în altă localitate; c) decontarea, în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferată clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, după caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acordă în cazul în care deplasarea se face cu autoturismul ce aparţine instituţiei. (3) Detaşarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de către persoanele care au competenţa numirii lor în funcţie potrivit art. 60. ART. 157 (1) Transferul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) între instanţele judecătoreşti sau parchetele de pe lângă acestea se aprobă, la cererea celor în cauză, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, de către preşedintelui instanţei sau conducătorul parchetului de unde se transferă personalul. (2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) încadrat pe o funcţie de execuţie pe perioadă nedeterminată, care a ocupat în trecut o funcţie de execuţie pe perioadă nedeterminată la o instanţă sau parchet cu grad superior celei/celui la care funcţionează la momentul formulării cererii, se poate transfera la o instanţă sau parchet cu grad egal sau inferior celei/celui la care a ocupat funcţia de execuţie în trecut. (3) Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer. (4) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) transferat la o instanţă judecătorească sau la un parchet, inferioare în grad celei/celui de la care a fost transferat, îşi păstrează gradul profesional dobândit. (5) La soluţionarea cererilor de transfer se au în vedere următoarele criterii: a) motivele invocate în cererea de transfer; b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora; c) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul; d) vechimea efectivă în funcţie; e) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul; f) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului; g) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează personalul care solicită transferul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; h) starea de sănătate şi situaţia familială. ART. 158 Procedura delegării, detaşării şi transferului se stabilesc prin regulamente elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii. CAP. III Şcoala Naţională de Grefieri ART. 159 (1) Şcoala Naţională de Grefieri este instituţia publică, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială şi continuă a grefierilor judiciari, a grefierilor de şedinţă, a grefierilor principali şi a grefierilor, precum şi formarea formatorilor. (2) Şcoala Naţională de Grefieri nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supusă dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ şi recunoaşterea diplomelor. (3) Şcoala Naţională de Grefieri are sediul în municipiul Bucureşti. (4) Şcoala Naţională de Grefieri îşi poate desfăşura activitatea şi în teritoriu, în centre şi puncte zonale de formare profesională ori la sediile instanţelor şi parchetelor. ART. 160 (1) Şcoala Naţională de Grefieri este condusă de un consiliu de conducere format din 9 membri, astfel: a) un membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; b) un reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Colegiul de conducere; c) un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Colegiul de conducere; d) 2 reprezentanţi aleşi din cadrul personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri, din care cel puţin un reprezentant este ales din rândul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a), care are calitatea de personal de instruire; e) 2 reprezentanţi ai cursanţilor, aleşi pe durata cursurilor, unul din partea grefierilor de şedinţă şi unul din partea grefierilor principali; f) directorul Institutului Naţional al Magistraturii; g) directorul Şcolii Naţionale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere şi prezidează şedinţele acestuia. (2) Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor cursanţilor, care sunt aleşi pe durata studiilor. ART. 161 Consiliul de conducere propune proiectul de buget al Şcolii Naţionale de Grefieri şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Grefieri, la propunerea directorului acestei instituţii sau a unei treimi din membrii săi. ART. 162 (1) Şcoala Naţională de Grefieri este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii. (2) Directorul Şcolii Naţionale de Grefieri este ordonator terţiar de credite. ART. 163 (1) Numărul maxim de posturi pentru Şcoala Naţională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei. (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi organizarea şi funcţionarea acestei instituţii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 164 (1) Conducerea Şcolii Naţionale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncţi şi un director economic. (2) Directorul şi directorii adjuncţi sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (3) Cel puţin unul dintre directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri va fi numit din rândul grefierilor care au calitatea de personal de instruire. (4) Anunţurile privind ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri. (5) Candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data afişării, însoţite de curriculum vitae, plan managerial privitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, precum şi de orice alte acte considerate relevante. (6) În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2). (7) În vederea numirii în funcţie, candidaţii susţin un interviu în faţa unei comisii numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în susţinerea planului managerial şi are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaţilor, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, de sinteză, de previziune, de strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcţia de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (8) Judecătorii, procurorii şi grefierii numiţi sau delegaţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detaşaţi la Şcoala Naţională de Grefieri, în condiţiile legii. ART. 165 (1) Personalul de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri este numit prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Şcolii Naţionale de Grefieri, în principal din rândul grefierilor judiciari, grefierilor de şedinţă şi grefierilor principali, dar şi din rândul judecătorilor, procurorilor sau al altor specialişti. (2) În cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri, personalul de instruire poate fi detaşat sau transferat din cadrul unor instituţii din sistemul judiciar. CAP. IV Drepturile şi îndatoririle grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 166 Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face ţinându-se seama de locul şi rolul acestuia în desfăşurarea activităţii de justiţie, de răspunderea şi complexitatea fiecărei funcţii, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru această categorie de personal. SECŢIUNEA a 2-a Drepturile grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 167 (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege. (2) Durata normală a programului de lucru este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. (3) Orele prestate de personalul prevăzut la art. 2 peste durata normală a timpului de lucru se realizează doar din dispoziţia şefului ierarhic superior şi se compensează pe baza documentelor justificative cu timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilă în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti, în luna următoare, cu un spor din salariul de bază, după cum urmează: a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru; b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează. ART. 168 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este liber să se asocieze ori să adere la organizaţii sindicale, precum şi la organizaţii profesionale, locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale şi economice, ori la alte asociaţii sau fundaţii umanitare. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, pe de o parte, şi organizaţiile sindicale reprezentative cel puţin la nivel de grup de unităţi ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) sau reprezentanţii acestui personal, pe de altă parte, pot încheia contracte colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la: a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă; b) sănătatea şi securitatea în muncă; c) formarea şi perfecţionarea profesională; d) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale. (3) Contractul colectiv se încheie cu reprezentanţii personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), desemnaţi în condiţiile legii, în cazul în care organizaţia sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unităţi sau personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) nu este organizat în sindicate. (4) Contractul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puţin un an şi poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiţionale, cu acordul părţilor. (5) Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea contractului colectiv se face la iniţiativa scrisă a oricărei părţi, în urma unor negocieri între părţile acordului. (6) Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile şi nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării. (7) Dispoziţiile Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare, privind părţile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător şi contractelor colective încheiate în condiţiile prezentului articol. (8) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, furnizează organizaţiilor sindicale reprezentative sau reprezentanţilor personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) informaţiile necesare pentru încheierea contractului colectiv. ART. 169 (1) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile legii, cu respectarea principiilor continuităţii şi ale celerităţii activităţii de justiţie. (2) În timpul grevei se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală. (3) Nu poate fi afectată de grevă participarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru soluţionarea cauzelor privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate, motivat, ca fiind urgente de către instanţă sau de către conducerea parchetului. (4) Pe perioada desfăşurării grevei sunt interzise orice fel de presiuni exercitate de angajator împotriva personalului, este interzisă declanşarea cercetărilor disciplinare, iar cele în curs de derulare vor fi suspendate până la epuizarea grevei. ART. 170 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională. (2) Pe perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează forme de perfecţionare profesională, acesta beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt: a) organizate la iniţiativa ori în interesul instanţei sau al parchetului unde este încadrat; b) urmate la iniţiativa personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), cu acordul preşedintelui curţilor de apel, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel pentru personalul din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel sau la propunerea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv celui al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru personalul din cadrul acestor direcţii; c) organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, de centrele zonale de formare continuă, în condiţiile legii, sau de alte instituţii de formare a acestui personal, din ţară sau din străinătate. (3) În cazul în care formarea profesională, realizată în condiţiile prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul instanţa sau parchetul, personalul de specialitate beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile prevăzute la art. 156. (4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare profesională a grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti sau al parchetelor de pe lângă acestea, organizate în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c), curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi, după caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Şcoala Naţională de Grefieri au obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective. (5) Cheltuielile privind masa şi cazarea personalului de specialitate care participă la cursurile de formare profesională, organizate în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. c), se suportă de Şcoala Naţională de Grefieri, iar cheltuielile de transport, de către instanţa sau parchetul al cărui angajat este. ART. 171 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare. (2) Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 172 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de 3 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri pentru trei călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. ART. 173 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii plătite, pentru studii de specialitate, pentru participarea la cursuri sau la alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea concursurilor de promovare, prevăzute de prezenta lege, de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit legislaţiei în vigoare sau pentru alte evenimente, în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 171 alin. (2). (2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii şi indemnizaţii pentru asigurări sociale de sănătate, precum şi la alte concedii şi indemnizaţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (3) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concediu plătit pentru ziua/zilele în care participă la concursul de promovare în funcţii de conducere sau la cel de promovare la instanţa/parchetul superior. ART. 174 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), în activitate sau pensionar, precum şi soţul sau soţia beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, respectiv servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, în condiţiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul ordonatorului principal de credite, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. (2) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale în condiţiile alin. (1) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi copiilor aflaţi în întreţinerea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), în activitate sau pensionar. (4) Instanţele şi parchetele au obligaţia să asigure personalului de specialitate condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică. (5) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază şi de: a) bilete de odihnă, bilete de tratament balnear şi bilete de recuperare fizică şi psihică, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; b) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi tratate în ţară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; c) asistenţă juridică asigurată în mod gratuit de instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în cazurile şi condiţiile stabilite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia în care se constată vinovăţia personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de instanţa sau parchetul unde îşi desfăşoară activitatea. ART. 175 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, acesta, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lui nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori nu li s-a atribuit o locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale. (2) Personalul prevăzut la alin. (1), căruia nu i s-a atribuit locuinţă de serviciu de către ordonatorii principali de credite, are dreptul, în condiţiile alin. (1), la compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Acest drept nu are caracter salarial şi nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau al II-lea. În situaţii excepţionale, determinate de inexistenţa unui fond locativ adecvat în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuinţă situată în altă localitate din circumscripţia aceluiaşi tribunal. (3) Plafonul în limita căruia se poate deconta chiria în condiţiile alin. (2) se stabileşte anual, pe localităţi, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. (4) Au dreptul la locuinţă de serviciu, potrivit alin. (1) sau, după caz, la compensarea chiriei în condiţiile alin. (2) şi (3), şi persoanele delegate, detaşate sau transferate în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ele, soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea lor nu au în proprietate o locuinţă în localitatea în care sunt delegate, detaşatesau transferate. (5) Personalul prevăzut la alin. (1), care nu deţine în proprietate o locuinţă proprietate personală ori căruia nu i s-a atribuit o locuinţă de serviciu în condiţiile alin. (1) sau nu beneficiază de compensarea chiriei în condiţiile alin. (2) şi (3), în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii. În situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri de carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv. (6) Locuinţele de serviciu nu pot fi vândute personalului prevăzut la alin. (1). (7) Dacă personalul prevăzut la alin. (1), inclusiv soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor, au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după data numirii în funcţie nu mai beneficiază de aceste drepturi. (8) Contractul de închiriere a locuinţelor de serviciu încetează la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului. (9) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării sau construirii unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. (10) În situaţia prevăzută la alin. (9), compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (3), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe achiziţionate în timpul carierei. (11) Dreptul prevăzut la alin. (9) se menţine în cazul transferului sau încadrării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) într-o altă instituţie din sistemul justiţiei, indiferent pe ce rază teritorială se află aceasta. (12) În situaţia prevăzută la alin. (9), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată în timpul carierei. (13) Dreptul prevăzut la alin. (9) nu are caracter salarial şi nu se impozitează. (14) Condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9)-(13) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv prin ordinul procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau prin ordinul procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. ART. 176 (1) Grefierii judiciari, grefierii de şedinţă, grefierii principali, specialiştii criminalişti şi tehnicieni criminalişti din cadrul parchetelor beneficiază de despăgubiri acordate din bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, al Ministerului Apărării Naţionale, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. (2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. ART. 177 Grefierii judiciari, grefierii de şedinţă, grefierii principali şi grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfăşoară activitate specifică acestor funcţii. ART. 178 (1) Pentru merite deosebite în activitate, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar. (2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei. ART. 179 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum şi personalul prevăzut la art. 3, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 7, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 7, şi personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum şi personalul prevăzut la art. 3, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală. (3) Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă. (4) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice. (5) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos. (6) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 48 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC. (7) De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. (8) Soţul supravieţuitor, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, ai personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi ai personalului prevăzut la art. 3, beneficiază de pensie de urmaş în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul la data decesului, actualizată, după caz. (9) Prevederile referitoare la pensia de serviciu şi de urmaş se aplică şi persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătoreşti definitive. (10) Pensiile de serviciu ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi ale personalului prevăzut la art. 3 se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul îşi poate păstra pensia aflată în plată. (11) Se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale: a) partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum şi pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice; b) partea din pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu, care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum şi pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu, în cazul susţinătorilor care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice. (12) Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepţia pensiei prevăzute la alin. (8), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă. (13) Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în specialitate, vechimea în funcţie şi baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de instanţa judecătorească competentă, de parchetul de pe lângă aceasta sau de INEC, pe răspunderea acestora. (14) Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel: a) de la data eliberării din funcţie prevăzută în decizia conducătorului instanţei judecătoreşti, a conducătorului parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, a directorului INEC, dar nu mai devreme de data acordării pensiei de serviciu, în situaţia personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3, aflat în activitate la data depunerii cererii de pensionare; b) de la data acordării pensiei, în situaţia persoanelor prevăzute la alin. (6) şi (8). (15) Prevederile prezentei legi, referitoare la pensii, se completează cu cele ale legislaţiei privind pensiile din sistemul public de pensii cu privire la modalităţile de stabilire şi plată, precum şi la cele referitoare la revizuirea, suspendarea, reluarea, încetarea, recuperarea sumelor încasate necuvenit şi jurisdicţie. ART. 180 (1) De prevederile art. 179, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de acesta, beneficiază şi fostul personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum şi al fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii. (2) Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul prevăzut la art. 2, aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate, precum şi media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcţie. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi la art. 3 aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC. (3) De prevederile prezentei legi, în situaţia îndeplinirii condiţiilor impuse de aceasta, beneficiază şi executorii judecătoreşti pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu o vechime în această funcţie de cel puţin 20 de ani. (4) Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (3) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, specifice funcţiei de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcţie de nivelul studiilor, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, la care se adaugă media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare datei eliberării din funcţie. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportat la funcţia de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcţie de nivelul studiilor, aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului. (5) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1)-(4), pensia se acordă la cerere, se cuvine şi se plăteşte începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă. ART. 181 (1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), şi nici personalul prevăzut la art. 3 care, chiar, ulterior eliberării din funcţie, a fost condamnat definitiv ori pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, o infracţiune de serviciu sau o infracţiune în legătură cu acestea ori o infracţiune contra înfăptuirii justiţiei, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii. (2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public. (3) Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum şi faţă de personalul prevăzut la art. 3, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale. (4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare persoanelor care au competenţa numirii în funcţie potrivit art. 60. Aceste persoane vor informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică. ART. 182 Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) şi nici personalul prevăzut la art. 3 cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 196 alin. (1) lit. e). Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condiţiile legii. ART. 183 În vederea aplicării prevederilor prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu se vor emite norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei. ART. 184 (1) Grefierii judiciari şi grefierii de şedinţă au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ţinutei vestimentare corespunzătoare instanţei la care funcţionează, potrivit legii. (2) În şedinţele de judecată, grefierii judiciari şi grefierii de şedinţă au obligaţia de a purta ţinuta vestimentară compusă din: robă de culoare neagră şi bavetă de culoare albastru-închis. (3) Ordonatorii secundari şi terţiari de credite au obligaţia să asigure ţinuta vestimentară obligatorie, respectiv să asigure câte o robă şi o bavetă în stare corespunzătoare fiecărui grefier judiciar şi grefier de şedinţă. (4) Detalierea aspectelor referitoare la ţinuta vestimentară a grefierilor judiciari şi a grefierilor de şedinţă se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. ART. 185 Data de 4 iulie, data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 982/1865 pentru organizarea judecătorească, prin care a fost reglementată pentru prima dată funcţia de grefier, se proclamă Ziua Grefierilor din cadrul autorităţii judecătoreşti. SECŢIUNEA a 3-a Îndatoririle grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 186 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să aducă prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiţiei. ART. 187 (1) Funcţiile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, astfel cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare, şi a funcţiei de formator în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri. (2) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este interzis: a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic; e) să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic. (3) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociat sau acţionar la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. c), personalul prevăzut la alin. (1) poate fi acţionar sau asociat ca urmare a dispoziţiilor legale privind privatizarea în masă. ART. 188 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu privire la procesele aflate în curs de desfăşurare sau asupra cauzelor cu care a fost sesizat parchetul. (2) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu. ART. 189 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să respecte programul de lucru şi să rezolve lucrările în termenele stabilite de lege, de regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor, precum şi de eventuale norme interne stabilite la nivel de instanţă/unitate de parchet, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare în materie. (2) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 167 alin. (2), este considerată muncă suplimentară. (3) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţa majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. (4) Compensarea muncii suplimentare se face conform art. 167 alin. (3). (5) Perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) asigură serviciul de permanenţă la nivelul instanţelor şi parchetelor se consideră timp alocat muncii şi constituie vechime în muncă, în specialitate şi în funcţie. (6) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate să refuze îndeplinirea sarcinilor şi indicaţiilor primite de la superiorii direcţi, dacă acestea contravin unor regulamente sau legislaţiei în vigoare. ART. 190 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. (2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să dea, o singură dată, la momentul numirii în funcţie, o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, potrivit legii. (3) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu a dat declaraţia prevăzută la alin. (2) este obligat să dea această declaraţie în termen de 30 de zile de la această dată. (4) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţia prevăzută la alin. (2). Rezultatele verificărilor se comunică instanţei sau parchetului unde îşi desfăşoară activitatea persoana respectivă şi se ataşează la dosarul profesional. (5) Dacă în urma verificărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, persoana nu mai poate fi numită în funcţia respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcţie. (6) Dispoziţiile legale privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător. ART. 191 (1) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este interzis să fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al vreunui serviciu de informaţii. (2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută. (3) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane. (4) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de conducătorul instanţei sau al parchetului unde îşi desfăşoară activitatea persoana vizată ori personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care este vizat. (5) Rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilităţii prevăzute la alin. (1) se concretizează într-un înscris şi se comunică conducătorului instanţei sau al parchetului unde îşi desfăşoară activitatea persoana vizată, celui vizat de verificare, precum şi, la cerere, oricărei persoane. (6) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii, cu parcurgerea procedurii prealabile. ART. 192 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional. CAP. V Răspunderea grefierilor şi a altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 193 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) răspunde disciplinar, civil şi penal, după caz, în condiţiile legii. ART. 194 (1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru conduitele care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei. (2) Codul deontologic al grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 195 (1) Constituie abateri disciplinare: a) întârzierea, în mod repetat şi din motive imputabile, în efectuarea lucrărilor sau în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; b) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului; c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea judecătorilor, procurorilor sau a altor colegi; d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră în contact; e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor sau a informaţiilor care au acest caracter; f) nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare faţă de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti ori a parchetelor; g) manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale; h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; i) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor sau în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; j) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese ori a celor referitoare la incompatibilităţi sau la alte interdicţii; k) omisiunea gravă de a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii; l) nerespectarea, din motive imputabile, a obligaţiei de a participa cel puţin o dată la 3 ani la o formă de pregătire profesională continuă, organizată de Şcoala Naţională de Grefieri; m) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când ştie că există una din situaţiile prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere; n) nerespectarea dispoziţiilor legale sau regulamentare privind distribuirea aleatorie a cauzelor. (2) Există gravă neglijenţă atunci când personalul prevăzut la art. 2 nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual. ART. 196 (1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) reducerea cu 5-15% a salariului de bază şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o durată de 1-3 luni; c) mutarea disciplinară la o altă instanţă sau parchet, pe o durată de 1-3 luni; d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni; e) eliberarea din funcţie. (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către persoana care are competenţa de numire şi eliberare din funcţie a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1). (3) Sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (1) lit. a) se radiază de drept, dacă, în termen de un an de la aplicare, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se mai aplică o nouă sancţiune disciplinară. (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se radiază de drept, dacă, în termen de 3 ani de la data de la care şi-au încetat efectele, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară. ART. 197 (1) Revocarea din funcţia de conducere se dispune de către preşedintele curţii de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză ori de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procuroru-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori de conducătorul altei instituţii în care persoana ce urmează a fi revocată din funcţia de conducere îşi desfăşoară activitatea. (2) Revocarea din funcţia de conducere a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune pentru următoarele motive: a) în cazul în care nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere; b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale; c) în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare, cu excepţia avertismentului. (3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor. (4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, grefierii şi alte categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere. (5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor. (6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă. (7) Împotriva ordinului sau deciziei de revocare din funcţia de conducere se poate face plângere la instanţa de contencios administrativ competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile. (8) Modul de verificare a îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (3)-(6) se stabileşte prin metodologie aprobată prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 198 (1) În cazul în care există o sesizare referitoare la săvârşirea unei abateri disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile. (2) Cercetarea prealabilă se efectuează de către o comisie constituită din 3 judecători sau procurori, după caz, desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori, după caz, de preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. (3) Pentru fiecare membru titular al comisiei este desemnat şi un membru supleant. Membrii supleanţi îi înlocuiesc de drept pe membrii titulari, în situaţia în care aceştia lipsesc temporar pe perioada desfăşurării cercetării disciplinare. (4) Membrii Comisiei, titularii şi supleanţii sunt desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii pentru un singur mandat, în aceleaşi condiţii. (5) Din comisiile prevăzute la alin. (2) şi (3) nu pot face parte: a) soţi, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv, în timpul aceluiaşi mandat; b) persoane care au fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani sau care se află în curs de cercetare disciplinară. Dacă cercetarea începe după numirea în comisie, calitatea de membru încetează, fiind numit un nou membru pentru mandatul rămas. (6) Preşedintele comisiilor prevăzute la alin. (2) este desemnat prin vot secret, cu majoritate simplă, din rândul membrilor comisiei. (7) În cazul în care unul dintre membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana cercetată ori în cazul în care s-a pronunţat anterior cu privire la cauza cercetată, acesta nu participă la soluţionarea respectivei cauze şi este înlocuit pentru soluţionarea respectivei cauze cu unul dintre membrii supleanţi, în mod corespunzător. ART. 199 (1) Sesizarea comisiei se poate face de către orice persoană interesată ori din oficiu. (2) Sesizarea disciplinară cuprinde următoarele: a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formulează sesizarea, precum şi, dacă este cazul, funcţia deţinută; b) numele, prenumele, funcţia deţinută şi compartimentul în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea; c) descrierea faptei ce constituie obiectul sesizării; d) temeiul legal al sesizării, respectiv încadrarea faptei; e) indicarea, cel puţin cu aproximaţie, a datei la care fapta a fost săvârşită; f) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea; g) data şi semnătura persoanei ce formulează sesizarea. (3) Sesizarea se formulează în scris şi va fi însoţită, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care o susţin. (4) Sesizarea va fi clasată dacă nu cuprinde menţiunile şi informaţiile prevăzute la alin. (2), cu excepţia lit. e). ART. 200 (1) În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare şi pentru aprecierea vinovăţiei sau a nevinovăţiei persoanei cercetate. (2) Persoanei cercetate i se va comunica, după caz, o copie de pe sesizarea adresată comisiei, sub sancţiunea nulităţii. (3) Citarea şi ascultarea persoanei cercetate, precum şi verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii. Audierea acesteia trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Persoana cercetată poate fi asistată sau reprezentată de un avocat ales şi de un reprezentant al organizaţiei sindicale al cărei membru este. Refuzul persoanei în cauză de a se prezenta la cercetări sau de a face declaraţii se consemnează într-un proces-verbal şi nu va împiedica finalizarea cercetării prealabile. (4) Poate fi citată spre a fi audiată persoana care a înaintat sesizarea comisiei, precum şi orice altă persoană ale cărei declaraţii sunt necesare la soluţionarea cauzei. (5) Persoana cercetată ori, după caz, reprezentantul sau apărătorul său are dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi poate solicita administrarea de probe în apărare. (6) Rezultatul cercetării prealabile este consemnat într-un raport motivat care se înaintează de către comisie conducătorului instituţiei, în termen de 30 de zile de la începerea cercetării, care poate fi prelungit, o singură dată, cu 30 de zile. (7) Lucrările comisiei se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de toţi membrii acesteia. În procesul-verbal se consemnează dacă persoana cercetată nu s-a prezentat în faţa comisiei. (8) Deciziile comisiei se adoptă în prezenţa tuturor membrilor titulari, după caz, supleanţi, şi cu votul majorităţii membrilor prezenţi. ART. 201 (1) Soluţiile pe care le poate dispune comisia sunt: a) să dispună motivat clasarea, în cazul în care sunt depăşite termenele legale sau sesizarea nu conţine elementele cerute de lege; b) să propună conducătorului instituţiei respingerea sesizării, în cazul în care constată că aceasta este neîntemeiată, că fapta săvârşită nu constituie abatere disciplinară sau că persoana cercetată nu este vinovată; c) să propună conducătorului instituţiei admiterea sesizării şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare, în cazul în care constată că aceasta este întemeiată; sancţiunea propusă va fi proporţională, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite şi urmările acesteia, cauzele care au determinat săvârşirea acesteia, cu împrejurările concrete în care abaterea a fost săvârşită, cu gradul de vinovăţie, cu circumstanţele personale ale celui cercetat, comportarea generală în timpul serviciului şi existenţa în antecedentele celui cercetat a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate din dosarul profesional. (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se dispun prin act administrativ al conducătorului instituţiei, care se redactează în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii Comisiei. (3) În cazul în care Comisia are indicii că fapta săvârşită de persoana cercetată poate fi considerată infracţiune, aceasta propune de îndată conducătorului instituţiei sesizarea organelor de urmărire penală. ART. 202 În măsura în care conducătorul instituţiei consideră că este necesară completarea cercetării prealabile, va dispune efectuarea de verificări suplimentare, Comisia putând, motivat, să emită, în termen de 30 de zile, un raport de completare a celui iniţial sau să menţină raportul iniţial. ART. 203 (1) Sancţiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de Comisie. (2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ prevăzut la art. 201 alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni: a) numele, prenumele persoanei sancţionate şi descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat; c) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară; d) sancţiunea ce va fi aplicată; e) termenul în care hotărârea poate fi atacată şi instanţa competentă. (3) Actul prevăzut la alin. (2) se comunică în scris persoanei vizate de sesizare şi autorului sesizării, conform dispoziţiilor legale, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui. (4) Actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă. (5) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de doi ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare. ART. 204 (1) Aplicarea unei sancţiuni disciplinare persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere atrage revocarea din funcţia de conducere. (2) Persoana revocată dintr-o funcţie de conducere în condiţiile alin. (1) nu mai poate fi numită într-o funcţie de conducere pe o perioadă de 3 ani. CAP. VI Atribuţiile grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea ART. 205 (1) Grefierul judiciar realizează activităţi specifice, potrivit sarcinilor trasate de judecători, sub îndrumarea şi coordonarea acestora. (2) Grefierul judiciar îndeplineşte atribuţii nejurisdicţionale referitoare la judecata în primă instanţă şi în căile de atac. (3) În ceea ce priveşte judecata în primă instanţă, grefierul judiciar îndeplineşte următoarele atribuţii: a) întocmeşte un sumar al situaţiei de fapt expuse în cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională, întâmpinare sau actul de sesizare a instanţei; b) identifică problemele de drept incidente în cauză, din punctul de vedere al legislaţiei aplicabile, practicii judiciare relevante, inclusiv al deciziilor Curţii Constituţionale, al deciziilor obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene; c) verifică cadrul procesual, respectiv: ţine evidenţa persoanelor audiate ca martori şi a adreselor acestora; verifică alte elemente necesare stabilirii cadrului procesual în vederea realizării procedurii de citare pentru primul termen de judecată; d) propune completului de judecată cuantumul taxei judiciare de timbru datorat potrivit legii pentru cererile şi acţiunile introduse la instanţele judecătoreşti; e) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege în procedura de dobândire a personalităţii juridice a asociaţiilor şi fundaţiilor şi de modificare a statutului ori a beneficiarului real al acestora; f) întocmeşte referatul privind situaţia materială a solicitantului ajutorului public judiciar, la solicitarea instanţei, în condiţiile legii; g) ia măsuri, din dispoziţia preşedintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către grefierul de şedinţă şi grefieri a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată; h) îndrumă activitatea grefierului de şedinţă. (4) În ceea ce priveşte judecata în căile de atac, grefierul judiciar îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborează o sinteză a hotărârii supuse căii de atac; b) elaborează o sinteză a motivelor invocate în căile de atac, a argumentelor formulate, precum şi a probelor propuse; c) prezintă problemele de drept incidente în cauză şi realizează documentarea cu privire la legislaţia aplicabilă, doctrina şi jurisprudenţa relevantă; d) verifică elementele necesare stabilirii cadrului procesual în vederea realizării procedurii de citare; e) îndeplineşte orice alte sarcini date de către judecători, precum şi atribuţiile prevăzute la alin. (3) lit. b). (5) În ceea ce priveşte pregătirea următoarelor termene de judecată, grefierul judiciar realizează documentarea problemelor de drept invocate de părţi, din punctul de vedere al jurisprudenţei, doctrinei sau al altor hotărâri judecătoreşti cu caracter obligatoriu care sunt incidente în cauză. (6) După finalizarea dezbaterilor, grefierul judiciar îndeplineşte următoarele atribuţii: a) realizează verificări în dosar, la indicaţia judecătorilor în vederea obţinerii lămuririlor necesare pentru pronunţarea soluţiei; b) ţine evidenţa hotărârilor relevante ale judecătorilor, pentru actualizarea portalului instanţelor de judecată şi pentru procedura evaluării periodice a activităţii. ART. 206 Grefierul judiciar îndeplineşte din dispoziţia conducerii instanţei şi alte atribuţii decât cele specifice activităţii de judecată, stabilite în sarcina judecătorilor delegaţi sau desemnaţi potrivit regulamentului de organizare interioară al instanţelor. ART. 207 Grefierul principal îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege şi Regulamentul de ordine interioară al parchetelor şi realizează activităţi specifice potrivit sarcinilor trasate de procurori, sub îndrumarea şi coordonarea acestora. ART. 208 Grefierul de şedinţă participă la şedinţele de judecată şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege şi de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. ART. 209 Grefierii, specialiştii IT, specialiştii criminalişti, tehnicienii criminalişti, agenţii procedurali şi şoferii îndeplinesc atribuţiile prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea sau orice alte atribuţii stabilite prin legi sau regulamente în sarcina lor. CAP. VII Personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice SECŢIUNEA 1 Principiile exercitării profesiei de expert criminalist ART. 210 Expertul criminalist care funcţionează în cadrul INEC este independent în formularea opiniilor exprimate în conţinutul raportului de expertiză criminalistică. ART. 211 Expertul criminalist are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu imparţialitate, profesionalism şi obiectivitate. ART. 212 Expertul criminalist trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să afecteze încrederea în imparţialitatea şi independenţa sa, precum şi de la orice faptă care ar putea aduce atingere prestigiului justiţiei sau al instituţiei în care funcţionează. ART. 213 Expertul criminalist trebuie să cunoască şi să respecte limitele competenţei sale în activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice. SECŢIUNEA a 2-a Recrutarea şi numirea în funcţie ale personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică ART. 214 (1) Recrutarea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se realizează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, în condiţiile legii. (2) Concursul pentru ocuparea posturilor de specialitate criminalistică se organizează de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, pe specialităţi de expertiză criminalistică, ori de câte ori este necesar. (3) Organizarea şi desfăşurarea concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. ART. 215 La concursul pentru ocuparea funcţiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română şi capacitate deplină de exerciţiu; b) are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă în domeniul specialităţii în care candidează; c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunoaşte limba română şi are domiciliul în România; e) are cunoştinţe de operare pe calculator; f) este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei; g) nu a fost şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al vreunui serviciu de informaţii; h) cunoaşte o limbă străină de circulaţie internaţională, la nivel mediu. ART. 216 (1) Anunţul privind concursul prevăzut la art. 215 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi într-un cotidian de largă circulaţie şi se afişează la sediul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice unde se află posturile vacante şi pe site-ul institutului, cu cel puţin 60 de zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului. (2) Bibliografia şi tematica se stabilesc, pe specialităţi de expertiză, de comisia de concurs şi se propun spre aprobare directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (3) Dosarul de înscriere la concurs se depune în termen de 20 de zile lucrătoare de la data afişării anunţului privind concursul. ART. 217 (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului prevăzut la art. 215, până cel târziu la data publicării anunţului de concurs, directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice numeşte, prin decizie, comisia de concurs, comisia de soluţionare a contestaţiilor, precum şi preşedinţii acestora. (2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt compuse dintr-un preşedinte, doi membri şi un secretar. (3) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1), cu excepţia secretarului, sunt persoane din cadrul INEC cu pregătire şi experienţă profesională în specialitatea pentru care se organizează concursul. (4) În situaţia în care în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu există persoane cu pregătire şi experienţă profesională în specialitatea pentru care se organizează concursul, în comisiile prevăzute la alin. (1) pot fi cooptaţi specialişti din afara Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (5) Secretarul comisiei de concurs este şi secretar al comisiei de soluţionare a contestaţiilor. (6) Comisia de concurs stabileşte subiectele, precum şi baremul de evaluare şi notare. ART. 218 (1) Concursul constă în două probe eliminatorii: proba scrisă şi interviul. (2) Proba scrisă constă în rezolvarea unui test-grilă, prin intermediul căruia se testează cunoştinţele teoretice necesare ocupării postului pentru care se organizează concursul. Testul-grilă cuprinde 100 de întrebări. Fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. (3) Subiectele pentru testul-grilă se stabilesc de comisia de concurs, pe baza bibliografiei şi a tematicii de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a candidaţilor, în concordanţă cu nivelul şi specificul postului pentru care se organizează concursul. (4) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore. (5) Interviul constă în: a) prezentarea candidatului prin prisma experienţei personale şi profesionale; b) verificarea cunoştinţelor generale impuse de funcţie; c) analiza şi interpretarea unor imagini la prima vedere. (6) În cadrul interviului se testează motivaţia de a accede în profesie, existenţa cunoştinţelor şi aptitudinilor specifice profesiei, precum şi elemente de etică specifice profesiei, pe baza următoarelor criterii de evaluare: a) abilităţi şi cunoştinţe impuse de funcţie; b) capacitatea de analiză şi sinteză; c) comportament în situaţii de criză; d) iniţiativă şi creativitate. (7) Interviul se susţine, de regulă, într-un termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor finale la proba scrisă. Punctajul maxim la proba interviului este de 100 de puncte. (8) Sunt declaraţi admişi la fiecare probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte. (9) Punctajele obţinute de fiecare dintre candidaţi şi menţiunea „admis“ ori „respins“ se afişează la sediul şi pe site-ul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (10) În două zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor la proba scrisă sau, după caz, la interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie cu privire la barem şi la nota obţinută. (11) Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile în două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora. (12) Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă şi interviu, după soluţionarea contestaţiilor. Rezultatele finale se afişează la sediul şi pe pagina de internet a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice în termen de o zi lucrătoare de la data soluţionării contestaţiilor. (13) Departajarea candidaţilor se face în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute. La punctaje egale, departajarea se realizează în funcţie de nota obţinută la proba scrisă. Dacă egalitatea se menţine, departajarea se realizează în funcţie de nota obţinută la interviu. ART. 219 (1) Experţii criminalişti declaraţi admişi la concursul pentru ocuparea posturilor vacante urmează o perioadă de pregătire de un an de la încadrare, fiind definitivaţi în funcţie pe baza unui examen de atestare a competenţei de a efectua expertize criminalistice pentru fiecare specialitate de expertiză prevăzută în portofoliul postului pentru care a candidat. (2) Organizarea şi desfăşurarea examenului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. (3) În cazul nepromovării examenului de atestare, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu şase luni. Nepromovarea pentru a doua oară a examenului de atestare, pentru toate specialităţile de expertiză din portofoliul postului, atrage eliberarea din funcţia de expert criminalist. (4) Experţii criminalişti vor fi atestaţi prin examenul prevăzut la alin. (1) pentru fiecare nouă specialitate de expertiză criminalistică. ART. 220 (1) Expertul criminalist participă la examenul de atestare pe baza recomandării făcute de şeful de sector sau de laborator. (2) Se poate înscrie la examen expertul criminalist care, la evaluarea performanţelor din anul precedent, a primit cel puţin calificativul „bine“ şi poate face dovada participării la efectuarea de expertize în specialitatea solicitată sau a absolvirii unor cursuri de pregătire organizate la nivelul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, al laboratorului sau al altor instituţii de profil din ţară sau din străinătate, în specialitatea în care solicită atestarea. (3) Examinarea candidaţilor se face pe specialităţi de expertiză criminalistică de către o comisie de examinare, desemnată de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice prin decizie. (4) Comisia de examinare este formată din experţi criminalişti ai Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi laboratoarelor interjudeţene dintre care, obligatoriu, cel puţin unul este atestat pentru specialitatea de expertiză cu privire la care urmează să fie examinat candidatul. (5) Examenul constă în două probe eliminatorii: o probă-test şi un interviu. Notarea se face de la 1 la 10. (6) Proba-test constă în prezentarea spre examinare a unei lucrări aflate în portofoliul INEC. Candidatul trebuie să prezinte planul de efectuare a lucrării, să formuleze opinia ştiinţifică şi să o argumenteze. (7) Interviul constă în verificarea cunoştinţelor generale şi particulare ale specialităţii de expertiză criminalistică a cărei atestare se solicită. (8) Sunt declaraţi admişi la fiecare probă candidaţii care au obţinut minimum nota 7. (9) În termen de 24 de ore de la data afişării rezultatelor la proba-test sau, după caz, la interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie cu privire la barem şi la nota obţinută. (10) Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, soluţionează contestaţiile în termen de trei zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora. (11) Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă. ART. 221 (1) Recrutarea personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face prin concurs. (2) La concursul pentru ocuparea funcţiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) are studii superioare de scurtă durată, cu diplomă de licenţă; c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d) cunoaşte limba română; e) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; f) are cunoştinţe de operare pe calculator. (3) Dispoziţiile art. 216-218 se aplică în mod corespunzător şi în cazul concursului prevăzut la alin. (1). SECŢIUNEA a 3-a Promovarea în grade profesionale şi accesul la funcţii de conducere ale personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică ART. 222 (1) Promovarea în grade profesionale a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face numai prin examen. Transferul de la o structură la alta în cadrul INEC nu constituie promovare. (2) Examenul prevăzut la alin. (1) se organizează de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, ori de câte ori este necesar, potrivit regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului, aprobat de directorul institutului. (3) Data şi locul susţinerii examenului, precum şi alte informaţii cu privire la organizarea acestuia se publică cu cel puţin 45 de zile înainte la sediul şi pe site-ul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. ART. 223 (1) Se poate înscrie la examen expertul criminalist sau asistentul criminalist care îndeplineşte următoarele condiţii de vechime: pentru avansarea la gradul IV - 2 ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul gradul III - patru ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul II - şapte ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul I-10 ani vechime în specialitate. Totodată, pentru înscrierea la examen este necesar ca expertul criminalist sau asistentul criminalist să fi obţinut la evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale din ultimii 2 ani cel puţin calificativul „bine“. (2) Pentru organizarea şi desfăşurarea examenului, până cel târziu la data publicării anunţului de concurs, directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice numeşte, prin decizie, comisia de concurs şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. (3) Comisia de concurs este alcătuită, în funcţie de specialităţile de expertiză aflate în portofoliul candidaţilor, din trei experţi criminalişti din cadrul INEC. (4) În situaţia în care în cadrul INEC nu există experţi criminalişti în specialitatea pentru care se organizează examenul, în comisia prevăzută la alin. (2) pot fi cooptaţi experţi sau specialişti din afara institutului. (5) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este alcătuită din trei experţi criminalişti din cadrul INEC. Din comisia de contestaţii nu pot face parte membrii din comisia prevăzută la alin. (3). Dispoziţiile alin. (4) sunt aplicabile. (6) Pentru avansarea de la gradul de asistent la gradul IV, precum şi pentru avansarea până la gradul II inclusiv, examenul constă într-o probă scrisă cu timp de lucru de 3 ore şi o probă practică. Pentru avansarea de la gradul II la gradul I, examenul constă într-o lucrare scrisă şi un interviu. (7) Proba scrisă constă în verificarea cunoştinţelor generale şi particulare ale specialităţilor de expertiză criminalistică pentru care expertul criminalist este atestat. (8) Proba practică constă în prezentarea spre examinare a unei lucrări aflate în portofoliul INEC. Candidatul trebuie să prezinte planul de efectuare a lucrării, să formuleze opinia ştiinţifică şi să o argumenteze. (9) Lucrarea scrisă pentru avansarea de la gradul II la gradul I va aborda o temă de specialitate, la alegerea candidatului, aceasta urmând să reflecte contribuţia expertului la rezolvarea problematicii din specialitatea de expertiză în care se încadrează lucrarea. (10) Interviul urmăreşte verificarea cunoştinţelor şi a experienţei în domeniile în care activează candidatul. (11) Proba scrisă, cea practică şi interviul se notează cu note de la 1 la 10. (12) Fiecare probă este eliminatorie. Sunt declaraţi admişi la fiecare probă candidaţii care au obţinut minimum nota 7. (13) În două zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor la proba scrisă, la cea orală sau, după caz, la interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie cu privire la barem şi la nota obţinută. (14) Comisia de soluţionare a contestaţiilor soluţionează contestaţiile în două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora. (15) Comunicarea rezultatelor finale la fiecare probă a examenului se face prin specificarea notei finale a fiecărui candidat şi a menţiunii „admis“ sau „respins“, prin afişare la sediul şi pe pagina de internet a Institutului Naţional de Expertize Criminalistice în termen de maximum o zi lucrătoare de la data soluţionării contestaţiilor. ART. 224 (1) Directorul şi directorul adjunct ai Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei dintre experţii cu grad profesional maxim care funcţionează în cadrul institutului. (2) Numirea în funcţia de director şi director adjunct se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (3) Numirea în celelalte funcţii de conducere se face de către director, cu avizul Consiliului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (4) Pentru numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean, precum şi pentru numirea în funcţia de şef de sector în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice este necesară o vechime de minimum 10 ani în profesia de expert criminalist şi minimum 3 ani vechime în cadrul INEC. (5) Numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean, precum şi numirea în funcţia de şef de sector în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice se fac pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (6) În cazul laboratoarelor interjudeţene nou-înfiinţate, numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean se poate face prin derogare de la condiţiile de vechime prevăzute la alin. (4), dacă nu există experţi care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzută de lege. SECŢIUNEA a 4-a Formarea profesională continuă ART. 225 (1) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează cel puţin o dată pe an şi are drept scop îmbunătăţirea pregătirii profesionale a acestuia şi creşterea calităţii nivelului ştiinţific al rapoartelor de expertiză criminalistică. (2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de evoluţia procedeelor tehnice de analiză şi interpretare din diversele discipline ştiinţifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanţă cu standardele interne şi internaţionale în materie. (3) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe specialităţi de expertiză criminalistică. ART. 226 Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii Institutului Naţional de Expertize Criminalistice prin Consiliul acestuia, şefilor laboratoarelor interjudeţene, precum şi fiecărui expert şi asistent în parte, prin pregătire individuală. ART. 227 (1) Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, de instituţii de învăţământ superior din ţară şi din străinătate, precum şi la alte forme de perfecţionare profesională. (2) Directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului. (3) Cheltuielile de cazare şi masă ale personalului de specialitate criminalistică care participă la activităţile de formare profesională continuă se suportă din bugetul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (4) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (3) se stabileşte de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (5) Prevederile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi personalului auxiliar de specialitate criminalistică. SECŢIUNEA a 5-a Evaluarea activităţii profesionale a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică ART. 228 (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă şi performanţă profesională a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului auxiliar de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale. Fişa de evaluare a îndeplinirii acestor criterii este prevăzută în anexele nr. 2 şi 3. (2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic şi se contrasemnează de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (3) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a personalului prevăzut la alin. (1) se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ sau „nesatisfăcător“. (4) Dispoziţiile art. 132 alin. (1)-(3), (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător. ART. 229 (1) Criteriile principale şi criteriile specifice de evaluare a performanţelor personalului de specialitate criminalistică sunt următoarele: a) calitatea lucrărilor: competenţa în redactare, capacitate de analiză şi sinteză, coerenţa logică, respectarea procedurilor, stil clar de redactare, limbaj adecvat, ilustraţie convingătoare, adecvată şi de bună calitate tehnică; b) eficacitatea profesională: dosare rulate, rapoarte de expertiză expediate în raport cu numărul de dosare aflate în lucru, probleme rezolvate, participări în comisii, îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, operativitate şi eficienţă în realizarea lucrărilor, respectarea termenelor; c) capacitatea profesională: capacitatea de a rezolva problemele prin efortul propriu, capacitatea de mobilizare pentru realizarea sarcinilor, capacitatea de planificare a activităţilor, găsirea la timp a soluţiei optime, volumul de cunoştinţe profesionale teoretice şi practice şi capacitatea de a le aplica, abilităţi în utilizarea echipamentelor şi a aparaturii specifice; d) perfecţionarea profesională: participarea la colocvii de pregătire/perfecţionare profesională organizate de institut, participarea la simpozioane pe teme profesionale, comunicări ştiinţifice la manifestări/întâlniri profesionale interne şi internaţionale organizate de institut sau pentru care expertul are mandat de reprezentare, articole sau cărţi pe teme profesionale publicate, performanţa la examenele de atestare/grad - dacă este cazul, gradul de însuşire a limbajului ştiinţific, disponibilitatea de a demara proiecte sau a participa la cercetarea ştiinţifică. (2) Criteriile principale şi criteriile specifice de evaluare a performanţelor personalului de specialitate criminalistică sunt aplicabile în mod corespunzător şi personalului auxiliar de specialitate criminalistică. (3) Procedura de evaluare se realizează în două etape: completarea fişei de evaluare de către evaluator şi interviul. (4) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică nemulţumit de rezultatul evaluării poate să îl conteste la Consiliul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunţată de Consiliul institutului este definitivă. ART. 230 (1) În cazul în care expertul sau asistentul criminalist primeşte calificativul „nesatisfăcător“ sau, în urma a două evaluări consecutive, calificativul „satisfăcător“, comisia de evaluare stabileşte împreună cu acesta un plan individual de dezvoltare profesională. În situaţia în care nu se ajunge la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare. (2) Experţii şi asistenţii criminalişti care primesc, în condiţiile alin. (1), calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice. (3) Cursurile prevăzute la alin. (2) se încheie prin susţinerea unui examen organizat de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice care urmăreşte verificarea cunoştinţelor însuşite în conformitate cu tematica existentă în planul individual de dezvoltare profesională. (4) Expertul sau asistentul criminalist care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ şi care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, de către director. (5) Dispoziţiile referitoare la organizarea şi desfăşurarea examenului pentru promovarea în funcţie a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului auxiliar de specialitate criminalistică se aplică în mod corespunzător. ART. 231 (1) Evaluarea şi calificativele anuale obţinute de personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal, întocmit şi păstrat de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice. (2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege. (3) Personalul prevăzut la alin. (1) are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar. ART. 232 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este supus la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice. (2) Evaluarea se realizează de către un psiholog înscris în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestaţi în condiţiile legii. (3) Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, calificativul „apt“ sau „inapt“, precum şi obligaţia prevăzută la alin. (4). (4) Dacă în urma evaluării psihologice personalul prevăzut la alin. (1) primeşte calificativul „inapt“, acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca acesta să fie supus unei noi evaluări. (5) Procedura de evaluare şi de reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutul Naţional de Expertize Criminalistice. SECŢIUNEA a 6-a Suspendarea şi eliberarea din funcţie ale personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică ART. 233 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcţie în cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) şi (2). (2) Suspendarea din funcţie se dispune de către directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată. (3) Decizia prevăzută la alin. (2) este comunicată de îndată de către directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura suspendării din funcţie. (4) Dispoziţiile art. 146 alin. (4)-(6), art. 147-149 şi art. 151 se aplică în mod corespunzător. ART. 234 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcţia de execuţie sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 152. (2) Eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Prevederile art. 153 alin. (3)-(6) rămân aplicabile. SECŢIUNEA a 7-a Delegarea, detaşarea şi transferul personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică ART. 235 (1) În cazul în care Institutul Naţional de Expertize Criminalistice sau un laborator interjudeţean din subordinea acestuia nu poate funcţiona normal din cauza volumului mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenţei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, cu acordul scris al persoanei delegate, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC. (2) Dispoziţiile art. 154 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (3) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică poate fi detaşat prin decizie motivată a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (4) Dispoziţiile art. 155 şi art. 156 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător. ART. 236 Transferul personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se aprobă, la cererea acestuia ori a unităţilor interesate, de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. SECŢIUNEA a 8-a Drepturile şi îndatoririle personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică ART. 237 Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face ţinându-se seama de locul şi rolul acestora în desfăşurarea activităţii de justiţie, de răspunderea şi complexitatea îndeplinirii funcţiei deţinute, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora. ART. 238 (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o salarizare stabilită în raport cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege. (2) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime şi de alte drepturi salariale, în condiţiile legii. ART. 239 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum şi a unor documente interne ori internaţionale. (3) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăţilor ştiinţifice ori academice, al asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional, precum şi în asociaţii sportive sau organizaţii cu scop caritabil. ART. 240 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul şi îndatorirea de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională. (2) Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt: a) organizate la iniţiativa ori în interesul INEC; b) urmate la iniţiativa acestuia, cu acordul directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; c) organizate de Ministerul Justiţiei sau de alte instituţii specializate din ţară ori din străinătate. (3) În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile prezentei legi. (4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesională a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi Ministerul Justiţiei au obligaţia să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare. ART. 241 (1) INEC are obligaţia să asigure personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică. (2) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică are dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecţie adaptat specificului activităţii desfăşurate în cadrul INEC. ART. 242 (1) Dispoziţiile art. 167 alin. (2) şi (3), 168, 169, art. 171 alin. (1), art. 172, 173, art. 174 alin. (1)-(3), art. 175, 176 şi 178 se aplică, în mod corespunzător, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică. (2) Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. SECŢIUNEA a 9-a Incompatibilităţi şi interdicţii ART. 243 (1) Funcţiile de personal de specialitate criminalistică şi personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, a celor de instruire din cadrul instituţiilor de formare, precum şi a funcţiilor de cercetare. (2) Dispoziţiile art. 187 alin. (2)-(4) sunt aplicabile şi personalului prevăzut la alin. (1). ART. 244 Personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică le este interzis: a) să participe şi să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC, în perioada în care deţin calitatea de experţi criminalişti ai INEC; b) să exercite orice activităţi de natură să lezeze prestigiul instituţiei din care fac parte. ART. 245 Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică nu pot acorda consultaţii de specialitate, în legătură cu atribuţiile ce le revin, persoanelor care nu funcţionează în cadrul INEC. ART. 246 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică sunt obligate să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. (2) Declaraţia se înregistrează şi se depune la dosarul profesional personal al persoanelor prevăzute la alin. (1). ART. 247 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. (2) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane. (3) Dispoziţiile art. 191 alin. (2), (4) şi (5) sunt aplicabile şi personalului prevăzut la alin. (1). ART. 248 Dispoziţiile art. 188-190 sunt aplicabile şi personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică. SECŢIUNEA a 10-a Răspunderea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică ART. 249 (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ şi penal, în condiţiile legii. (2) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. (3) Prevederile art. 197 se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la alin. (1) care ocupă o funcţie de conducere. ART. 250 Constituie abateri disciplinare: a) refuzul de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite; b) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instituţiei; c) încălcarea normelor de protecţie, igienă şi securitate a muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor; d) încălcarea normelor de comportare civică şi etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relaţiilor de muncă; e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei lui sau ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea altor colegi; f) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor sau a informaţiilor care au acest caracter; g) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese ori a celor referitoare la incompatibilităţi sau la alte interdicţii; h) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când ştie că există una dintre situaţiile prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere. ART. 251 Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte: a) absenţa nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv; b) plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator; c) refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite; d) asumarea de obligaţii sau responsabilităţi faţă de persoane, organe ori organizaţii, interne sau internaţionale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calităţii de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului. ART. 252 Pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a), b), d) şi e). ART. 253 (1) Nicio sancţiune, cu excepţia celei prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a), nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. (2) Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. (3) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. ART. 254 Comisia de disciplină are următoarele atribuţii principale: a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată; b) stabileşte persoanele care urmează să fie audiate; c) audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului; d) poate solicita declaraţii scrise persoanelor prevăzute la lit. c); e) poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluţionarea cazului; f) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite; g) întocmeşte rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului. ART. 255 (1) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă a săvârşirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii faptei. Sancţiunea disciplinară este dispusă de către directorul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare. (2) Decizia se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. (3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) datele de identificare a persoanei cercetate; b) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; c) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat; d) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată; e) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară; f) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată; g) instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată. (4) Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul persoana sancţionată disciplinar. CAP. VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 256
(1) Personalul aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care este încadrat în urma transformării funcţiilor potrivit prezentei legi se consideră că îndeplineşte condiţiile legale pentru funcţia pe care este încadrat.
(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de grefier documentarist, grefier statistician, grefier arhivar şi grefier registrator se desfiinţează şi se transformă în funcţii de grefier.
(3) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate pe funcţiile prevăzute la alin. (2) se reîncadrează pe funcţia de grefier, conform studiilor corespunzătoare funcţiei pe care sunt încadrate la această dată, respectiv medii sau superioare.
(4) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate pe funcţiile de grefier arhivar sau grefier registrator şi au fost declarate admise la examenul pentru promovarea din funcţia de grefier arhivar sau cea de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier arhivar sau de grefier registrator cu studii superioare, dar nu au fost încadrate pe aceste funcţii, se reîncadrează pe funcţia de grefier cu studii superioare.
(5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţia de aprod se desfiinţează şi se transformă în funcţia de agent procedural.
(6) Persoanele încadrate pe funcţiile prevăzute la alin. (5), la data intrării în vigoare a prezentei legi, se reîncadrează pe funcţia de agent procedural.
ART. 257 (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de grefier se transformă în funcţii de grefier de şedinţă, respectiv grefier principal, în funcţie de necesităţi. (2) Persoanele încadrate pe funcţia de grefier se reîncadrează, după caz, pe funcţia de grefier de şedinţă sau grefier principal. (3) În cazul în care numărul grefierilor care solicită reîncadrarea pe noile funcţii de grefier de şedinţă sau de grefier principal este mai mare decât numărul de posturi prevăzute pentru aceste noi funcţii, reîncadrarea se va face în urma unui concurs organizat la nivelul curţii de apel, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau al parchetului de pe lângă curtea de apel. (4) Persoanele care nu îndeplinesc, la data intrării în vigoare a prezentei legi, condiţiile de studii prevăzute pentru funcţia de grefier de şedinţă sau grefier principal, sunt menţinute pe aceste funcţii până la data eliberării din funcţie într-una dintre modalităţile prevăzute de lege. ART. 258 (1) Numărul posturilor de grefier judiciar nu poate depăşi 10% din numărul total al posturilor de grefier în cadrul instanţelor judecătoreşti şi nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecători în cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti. (2) Pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepţie de la prevederile art. 7 lit. b), pentru numirea în funcţia de grefier judiciar se vor lua în considerare şi perioadele cât persoana a îndeplinit funcţia de grefier. (3) Pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepţie de la prevederile art. 65 alin. (5) lit. a), pentru a putea participa la concursul pentru promovarea în funcţii de conducere de prim-grefier, grefier-şef, grefier-şef secţie, grefier-şef direcţie, grefier-şef serviciu, grefier-şef cabinet se vor lua în considerare şi perioadele cât persoana a îndeplinit funcţia de grefier. ART. 259 (1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi de grefier judiciar, grefier de şedinţă, grefier principal şi grefier din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma: a) numirii în funcţii de conducere de prim-grefier, grefier-şef, grefier-şef secţie, grefier-şef direcţie, grefier-şef serviciu, grefier-şef cabinet sau specialist IT-şef; b) detaşării; c) suspendării din funcţie, potrivit prevederilor art. 146; d) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an. (2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea, atunci când este cazul, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau curţilor de apel. (3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care personalul prevăzut la alin. (1) revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), dacă nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet. (4) Pentru asigurarea posturilor necesare de personal prevăzute la alin. (1) la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de grefier judiciar, de grefier de şedinţă şi de grefier pentru instanţele judecătoreşti şi 50 de posturi de grefier principal şi de grefier pentru parchete. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului. (5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde s-a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante. (6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, posturile de personal repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar personalul prevăzut la alin. (1) care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare. (7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic. ART. 260 (1) Gradele şi treptele profesionale, prevăzute până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea nu mai sunt aplicabile grefierilor şi altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. (2) Personalul încadrat pe funcţii ale căror grade sau trepte nu mai sunt aplicabile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, potrivit alin. (1), îşi menţine salarizarea potrivit gradului sau treptei avute anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Personalul prevăzut la alin. (2), care nu are gradul maxim/treapta maximă, la împlinirea, după caz, a vechimii de peste 3 ani corespunzătoare gradului/treptei I, respectiv 6 luni corespunzătoare gradului/treptei II, se va salariza potrivit acestor noi vechimi conform legislaţiei în materia salarizării. (4) Pentru personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), reîncadrat potrivit prezentei legi, salariul în plată nu poate fi mai mic decât cel avut la data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează gradul profesional, respectiv treaptă profesională, după caz, şi drepturile aferente statutului profesional dobândit în condiţiile legii. ART. 261 (1) Regulamentele prevăzute de prezenta lege se emit în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului articol şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului articol se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează regulamentele de ordine interioară ale instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor de pe lângă acestea, în acord cu cele stabilite de prezenta lege. (3) Persoanele încadrate pe funcţia de grefier, potrivit prezentei legi, care îndeplinesc atribuţiile specifice funcţiei de grefier arhivar, grefier registrator, grefier documentarist sau grefier statistician, la data intrării în vigoare a prezentei legi, continuă să îndeplinească aceste atribuţii, până la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează regulamentele prevăzute la alin. (1), cu consultarea Şcolii Naţionale de Grefieri şi a organizaţiilor sindicale reprezentative ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1). ART. 262 (1) Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a îndeplinit oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), precum şi perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi fostelor notariate de stat, funcţia de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, grefier arhivar-registrator, grefier arhivar, grefier registrator, curier, referent, stenodactilograf, şef de cabinet, funcţionar, grefier statistician, statistician, grefier documentarist, documentarist, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician. (2) Constituie vechime în specialitate şi perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a fost detaşat sau transferat în cadrul Ministerului Justiţiei sau al Consiliului Superior al Magistraturii, a îndeplinit funcţia de executor judecătoresc, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a îndeplinit funcţia de secretar în cadrul fostelor colegii de avocaţi sau pe cea de secretar de cabinet în cadrul fostelor structuri jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, precum şi perioada îndeplinirii funcţiei de consilier juridic, avocat şi asistent judiciar. (3) Perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a exercitat funcţii de aceeaşi natură în cadrul Curţii Constituţionale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicţionale ale Curţii de Conturi constituie vechime în specialitate. (4) Pentru specialiştii IT constituie vechime în funcţie perioadele lucrate pe funcţii specifice în domeniul informatic în cadrul Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. (5) Pentru specialiştii IT constituie vechime în specialitate vechimea prevăzută la alin. (4), precum şi perioadele lucrate în acelaşi domeniu, în alte unităţi, cu condiţia dovedirii, după caz, a îndeplinirii atribuţiilor specifice în domeniul informatic. (6) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, referirile din actele normative în vigoare la „personalul auxiliar de specialitate“ se consideră a fi făcute, după caz, la grefieri judiciari, grefieri de şedinţă, grefieri principali, grefieri, precum şi la celelalte categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum sunt definite prin prezenta lege. (7) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sintagma „specialist IT“ va înlocui orice altă sintagmă ce desemnează personalul de specialitate informatică. ART. 263 Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii Constituţionale a României, al instanţelor şi parchetelor militare, precum şi în cadrul Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. ART. 264 Nivelul de salarizare pentru funcţiile nou-înfiinţate prin prezenta lege se stabileşte prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 265 (1) Dispoziţiile art. 5 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică agenţilor procedurali şi şoferilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea. (2) Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiţiei, al INEC, al Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 266 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi menţinut în funcţie, cu avizul conducătorului instanţei sau parchetului unde îşi desfăşoară activitatea, după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani. ART. 267 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) aflat în funcţie care a beneficiat de vechime în funcţie sau în specialitate potrivit Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime. ART. 268 Dispoziţiile prezentei legi privind durata mandatelor nu se aplică mandatelor în curs la data intrării în vigoare a acesteia, care continuă până la data expirării lor. ART. 269 (1) Concursurile şi examenele pentru care s-au publicat anterior intrării în vigoare a prezentei legi anunţurile privind desfăşurarea concursului sau examenului se vor desfăşura potrivit prevederilor legii în vigoare la data publicării anunţului. (2) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), şi nici altor proceduri în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), procedurile de delegare, de detaşare şi de transfer începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi se reiau în acord cu noua lege. ART. 270 (1) Anunţurile sau documentele care se publică pe paginile de internet potrivit prezentei legi sau se afişează în condiţiile prezentei legi cuprind, în mod obligatoriu, data şi ora publicării ori afişării anunţului sau documentului respectiv. (2) În cazul anunţurilor sau documentelor care se publică, potrivit prezentei legi, pe paginile de internet ale mai multor instituţii, publicarea se face, pe cât posibil, simultan. În cazul în care acest lucru nu este posibil, termenele curg de la data sau, după caz, ora publicării ultimului anunţ. (3) Termenele prevăzute de prezenta lege se calculează potrivit Codului de procedură civilă. ART. 271 Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care desfăşoară activitate didactică în condiţiile legii este obligat să aibă norma de bază la instanţa sau parchetul unde funcţionează ori, după caz, la INEC. ART. 272 Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor referitoare la personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică care funcţionează în cadrul INEC se soluţionează de instanţele specializate pentru soluţionarea conflictelor de muncă. ART. 273 Prevederile art. 175 alin. (8) se aplică contractelor de închiriere a locuinţelor de serviciu încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 274 Dispoziţiile prezentei legi se completează, în măsura în care aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă prevăzute în prezenta lege, cu prevederile cuprinse în legislaţia muncii. ART. 275 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege. ART. 276 (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării, cu excepţia art. 261 care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării. (2) Regulamentele prevăzute la art. 261 alin. (1) şi (2) intră în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă: a) Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare; b) Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, ALFRED-ROBERT SIMONIS p. PREŞEDINTELE SENATULUI, SORIN-MIHAI CÎMPEANU Bucureşti, 8 ianuarie 2024. Nr. 11. ANEXA 1 CRITERII GENERALE de evaluare a performanţelor profesionale ale grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice I. Criterii generale de evaluare a performanţelor profesionale ale grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice care ocupă posturi de conducere: 1. cunoştinţe şi experienţă; 2. complexitatea, creativitatea şi diversitatea activităţilor; 3. judecata şi impactul deciziilor; 4. eficienţa managementului, coordonarea şi supervizarea; 5. contacte şi comunicare; 6. gradul de realizare a atribuţiilor; 7. incompatibilităţi şi regimuri speciale. II. Criterii generale de evaluare a performanţelor profesionale ale grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice care ocupă posturi de execuţie: 1. cunoştinţe şi experienţă; 2. complexitatea, creativitatea şi diversitatea activităţilor; 3. judecata şi impactul deciziilor; 4. contacte şi comunicare; 5. gradul de realizare a atribuţiilor; 6. incompatibilităţi şi regimuri speciale. ANEXA 2 FIŞĂ DE EVALUARE a performanţelor profesionale individuale ale grefierilor şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice Posturi de conducere Numele ........................, prenumele ........................... Funcţia .................................................................. Locul de muncă/Compartimentul .................................. Perioada evaluată .................................................... A. Criteriile generale de evaluare a performanţelor profesionale individuale
┌────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Nota │ │
│Nr. │Denumirea │acordată │Observaţiile │
│crt.│criteriului │pentru │evaluatorului│
│ │ │îndeplinirea│ │
│ │ │criteriului │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│1. │Cunoştinţe şi │ │ │
│ │experienţă │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Complexitatea, │ │ │
│2. │creativitatea şi │ │ │
│ │diversitatea │ │ │
│ │activităţilor │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Judecata şi │ │ │
│3. │impactul │ │ │
│ │deciziilor │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│4. │Contacte şi │ │ │
│ │comunicare │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Gradul de │ │ │
│5. │realizare a │ │ │
│ │atribuţiilor │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│6. │Incompatibilităţi│ │ │
│ │şi regimuri │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Eficienţa │ │ │
│7. │managementului, │ │ │
│ │coordonarea şi │ │ │
│ │supervizarea │ │ │
└────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┘
B. Criteriile specifice de evaluare a performanţelor profesionale individuale
┌────┬───────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Nota │ │
│Nr. │Denumirea │acordată │Observaţiile │
│crt.│criteriului │pentru │evaluatorului│
│ │ │îndeplinirea│ │
│ │ │criteriului │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│1. │Capacitatea de │ │ │
│ │organizare │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│2. │Capacitatea de │ │ │
│ │conducere │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│3. │Capacitatea de │ │ │
│ │coordonare │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│4. │Capacitatea de │ │ │
│ │control │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│5. │Competenţa │ │ │
│ │decizională │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│6. │Capacitatea de a │ │ │
│ │delega │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de a │ │ │
│7. │dezvolta │ │ │
│ │abilităţile │ │ │
│ │personalului │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Abilităţi de │ │ │
│8. │mediere şi │ │ │
│ │negociere │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de a │ │ │
│9. │rezolva eficient │ │ │
│ │problemele │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│10. │asumare a │ │ │
│ │responsabilităţilor│ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│ │autoperfecţionare │ │ │
│11. │şi de valorificare │ │ │
│ │a experienţei │ │ │
│ │dobândite │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Creativitate şi │ │ │
│12. │spirit de │ │ │
│ │iniţiativă │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│13. │planificare şi │ │ │
│ │organizare a │ │ │
│ │timpului de lucru │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│14. │gestionare │ │ │
│ │eficientă a │ │ │
│ │resurselor alocate │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Integritatea morală│ │ │
│15. │şi etică │ │ │
│ │profesională │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Absolvirea oricărei│ │ │
│ │forme de pregătire │ │ │
│ │continuă organizate│ │ │
│16. │de Şcoala Naţională│ │ │
│ │de Grefieri sau, │ │ │
│ │după caz, de │ │ │
│ │instituţiile de │ │ │
│ │profil │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│17. │Alte criterii │ │ │
│ │specifice*) │ │ │
└────┴───────────────────┴────────────┴─────────────┘
*) Evaluatorul poate stabili şi alte criterii de evaluare, în funcţie de atribuţiile concrete ale fiecărei categorii de personal, potrivit regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti sau al parchetelor de pe lângă acestea. Nota finală a evaluării: Calificativul evaluării: Rezultate deosebite: 1. …………………………………………………………………….............. 2. ……………………………………………………………………............... Dificultăţi obiective întâmpinate în perioada evaluată: 1. ……………………………………………………………………...................................... 2. ……………………………………………………………………............................. Alte observaţii: 1. ……………………………………………………………………................................................... 2. ……………………………………………………………………............................................... Propuneri de formare profesională pentru perioada următoare: ……………………………………………………………………....................… Criterii specifice pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea:
┌─────────────────────────────────────┬┐
│Criteriul ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│1. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│...... ││
└─────────────────────────────────────┴┘
1. Numele şi prenumele persoanei care a făcut evaluarea: ........................................... Funcţia ....................................................... Semnătura ................................................... Data .......................................................... 2. Numele şi prenumele persoanei evaluate ............................................................ De acord cu rezultatul evaluării ........... semnătura ...................... data ................. Contest rezultatul evaluării ................ semnătura ...................... data ................. 3. Numele şi prenumele preşedintelui comisiei care soluţionează contestaţia .................... Funcţia .............................. 4. Rezultatul contestaţiei .................................... Calificativul acordat după contestaţie .................. 5. Luarea la cunoştinţă a rezultatului contestaţiei Numele şi prenumele ................................... Semnătura .............................................. Data ................................................... ANEXA 3 FIŞĂ DE EVALUARE a performanţelor profesionale individuale şi ale altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice Posturi de execuţie Numele ..................................., prenumele ................................................................... Funcţia .......................................................................................................................................... Locul de muncă/Compartimentul ..................................................................... Perioada evaluată ..................................................................... A. Criteriile generale de evaluare a performanţelor profesionale individuale
┌────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Nota │ │
│Nr. │Denumirea │acordată │Observaţiile │
│crt.│criteriului │pentru │evaluatorului│
│ │ │îndeplinirea│ │
│ │ │criteriului │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│1. │Cunoştinţe şi │ │ │
│ │experienţă │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Complexitatea, │ │ │
│2. │creativitatea şi │ │ │
│ │diversitatea │ │ │
│ │activităţilor │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Judecata şi │ │ │
│3. │impactul │ │ │
│ │deciziilor │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│4. │Contacte şi │ │ │
│ │comunicare │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Gradul de │ │ │
│5. │realizare a │ │ │
│ │atribuţiilor │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│6. │Incompatibilităţi│ │ │
│ │şi regimuri │ │ │
└────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┘
B. Criteriile specifice de evaluare a performanţelor profesionale individuale
┌────┬───────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Nota │ │
│Nr. │Denumirea │acordată │Observaţiile │
│crt.│criteriului │pentru │evaluatorului│
│ │ │îndeplinirea│ │
│ │ │criteriului │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de a │ │ │
│1. │rezolva eficient │ │ │
│ │problemele │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│2. │asumare a │ │ │
│ │responsabilităţilor│ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│ │autoperfecţionare │ │ │
│3. │şi de valorificare │ │ │
│ │a experienţei │ │ │
│ │dobândite │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Creativitate şi │ │ │
│4. │spirit de │ │ │
│ │iniţiativă │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│5. │planificare şi │ │ │
│ │organizare a │ │ │
│ │timpului de lucru │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│6. │Capacitatea de a │ │ │
│ │lucra independent │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│7. │Capacitatea de a │ │ │
│ │lucra în echipă │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Capacitatea de │ │ │
│8. │gestionare │ │ │
│ │eficientă a │ │ │
│ │resurselor alocate │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Absolvirea oricărei│ │ │
│ │forme de pregătire │ │ │
│ │continuă organizate│ │ │
│9. │de Şcoala Naţională│ │ │
│ │de Grefieri sau, │ │ │
│ │după caz, de │ │ │
│ │instituţiile de │ │ │
│ │profil │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Integritatea morală│ │ │
│10. │şi etica │ │ │
│ │profesională │ │ │
├────┼───────────────────┼────────────┼─────────────┤
│11. │Alte criterii │ │ │
│ │specifice*) │ │ │
└────┴───────────────────┴────────────┴─────────────┘
*) Evaluatorul poate stabili şi alte criterii de evaluare, în funcţie de atribuţiile concrete ale fiecărei categorii de personal, potrivit regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti sau al parchetelor de pe lângă acestea. Nota finală a evaluării: Calificativul evaluării: Rezultate deosebite: 1. …………………………………………………………………….......................................... 2. ……………………………………………………………………....................................... Dificultăţi obiective întâmpinate în perioada evaluată: 1. ……………………………………………………………………................................... 2. …………………………………………………………………….......................... Alte observaţii: 1. ……………………………………………………………………................................................ 2. ……………………………………………………………………............................................. Propuneri de formare profesională pentru perioada următoare: ……………………………………………………………………....................................................... Criterii specifice pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea:
┌─────────────────────────────────────┬┐
│Criteriul ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│1. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│...... ││
└─────────────────────────────────────┴┘
1. Numele şi prenumele persoanei care a făcut evaluarea ............................................ Funcţia ........................................................ Semnătura ................................................... Data ............................................................. 2. Numele şi prenumele persoanei evaluate ............................................................ De acord cu rezultatul evaluării ........... semnătura ...................... data ................. Contest rezultatul evaluării ................ semnătura ...................... data ................. 3. Numele şi prenumele preşedintelui comisiei care soluţionează contestaţia ................................................................. Funcţia ..................................................... 4. Rezultatul contestaţiei ................................................................... Calificativul acordat după contestaţie ................................................................... 5. Luarea la cunoştinţă a rezultatului contestaţiei Numele şi prenumele .................................................................. Semnătura ................................................. Data ............................................................ ANEXA 4 Criterii generale de evaluare a specialiştilor IT I. Criterii generale de evaluare a performanţelor profesionale ale specialiştilor IT care ocupă posturi de conducere: A. Criterii de natură administrativă 1. Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu stabilite de conducerea instanţei/parchetului 2. Celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu 3. Comunicarea şi cooperarea cu personalul instanţei/ parchetului 4. Incompatibilităţi şi regimuri speciale B. Criterii de natură profesională 1. Eficienţa managementului, coordonarea şi supervizarea 2. Respectarea normelor tehnice şi de securitate IT 3. Complexitatea, creativitatea şi diversitatea activităţilor 4. Cunoştinţe de specialitate şi experienţă 5. Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă 6. Judecata şi impactul deciziilor profesionale II. Criterii generale de evaluare a performanţelor profesionale ale specialiştilor IT care ocupă posturi de execuţie: A. Criterii de natură administrativă 1. Îndeplinirea atribuţiilor de serviciu stabilite de conducerea instanţei/parchetului 2. Celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu 3. Comunicarea şi cooperarea cu personalul instanţei/ parchetului B. Criterii de natură profesională 1. Respectarea normelor tehnice şi de securitate IT 2. Complexitatea, creativitatea şi diversitatea activităţilor 3. Cunoştinţe de specialitate şi experienţă 4. Judecata şi impactul deciziilor 5. Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă ANEXA 5 Fişă de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale specialiştilor IT Posturi de conducere Numele ................................, prenumele ................................... Funcţia ................................................................................. Locul de muncă/Compartimentul .................................................. Perioada evaluată .................................................................... Criteriile specifice de evaluare a performanţelor profesionale individuale
┌────┬─────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Nota │ │
│Nr. │Denumirea │acordată │Observaţiile │
│crt.│criteriului │pentru │evaluatorului│
│ │ │îndeplinirea│ │
│ │ │criteriului │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Îndeplinirea │ │ │
│ │atribuţiilor de │ │ │
│ │serviciu │ │ │
│1. │stabilite de │ │ │
│ │conducerea │ │ │
│ │instanţei/ │ │ │
│ │parchetului │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Celeritatea în │ │ │
│2. │îndeplinirea │ │ │
│ │sarcinilor de │ │ │
│ │serviciu │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Comunicarea şi │ │ │
│ │cooperarea cu │ │ │
│3. │personalul │ │ │
│ │instanţei/ │ │ │
│ │parchetului │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Incompatibilităţi│ │ │
│4. │şi regimuri │ │ │
│ │speciale │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Eficienţa │ │ │
│5. │managementului, │ │ │
│ │coordonarea şi │ │ │
│ │supervizarea │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Respectarea │ │ │
│6. │normelor tehnice │ │ │
│ │şi de securitate │ │ │
│ │IT │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Complexitatea, │ │ │
│7. │creativitatea şi │ │ │
│ │diversitatea │ │ │
│ │activităţilor │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Cunoştinţe de │ │ │
│8. │specialitate şi │ │ │
│ │experienţă │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Judecata şi │ │ │
│9. │impactul │ │ │
│ │deciziilor │ │ │
│ │profesionale │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Absolvirea │ │ │
│10. │oricărei forme de│ │ │
│ │pregătire │ │ │
│ │continuă │ │ │
├────┼─────────────────┼────────────┼─────────────┤
│11. │Alte criterii │ │ │
│ │specifice* │ │ │
└────┴─────────────────┴────────────┴─────────────┘
*) Evaluatorul poate stabili şi alte criterii de evaluare, în funcţie de atribuţiile concrete ale fiecărei categorii de personal, potrivit regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti sau al parchetelor de pe lângă acestea. Nota pentru îndeplinirea criteriilor de evaluare: Calificativul acordat: Obiective pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea:
┌─────────────────────────────────────┬┐
│1. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│...... ││
└─────────────────────────────────────┴┘
Programe de instruire recomandate a fi urmate în următoarea perioadă pentru care se face evaluarea:
┌─────────────────────────────────────┬┐
│1. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│...... ││
└─────────────────────────────────────┴┘
1. Numele şi prenumele persoanei care a făcut evaluarea .............................................. Funcţia ................................................ Semnătura ........................................... Data ................................................... 2. Numele şi prenumele persoanei evaluate ............................................................ De acord cu rezultatul evaluării ........... semnătura ...................... data ................. Contest rezultatul evaluării ................ semnătura ...................... data ................ 3. Numele şi prenumele directorului Direcţiei tehnologia informaţiei Semnătura ........................................... Data ................................................... 4. Numele şi prenumele preşedintelui comisiei care soluţionează contestaţia .................... Funcţia .............................. 5. Rezultatul contestaţiei .................................... Calificativul acordat după contestaţie .................. 6. Luarea la cunoştinţă a rezultatului contestaţiei Numele şi prenumele ................................... Semnătura .............................................. Data ................................................... ANEXA 6 Fişă de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale specialiştilor IT Posturi de execuţie Numele ................................, prenumele ......................................... Funcţia ................................................................ Locul de muncă/Compartimentul .................................. Perioada evaluată ................................................... Criteriile de evaluare a performanţelor profesionale individuale
┌────┬──────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ │Nota │ │
│Nr. │Denumirea │acordată │Observaţiile │
│crt.│criteriului │pentru │evaluatorului│
│ │ │îndeplinirea│ │
│ │ │criteriului │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Îndeplinirea │ │ │
│ │atribuţiilor │ │ │
│ │de serviciu │ │ │
│1. │stabilite de │ │ │
│ │conducerea │ │ │
│ │instanţei/ │ │ │
│ │parchetului │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Celeritatea în│ │ │
│2. │îndeplinirea │ │ │
│ │sarcinilor de │ │ │
│ │serviciu │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Comunicarea şi│ │ │
│ │cooperarea cu │ │ │
│3. │personalul │ │ │
│ │instanţei/ │ │ │
│ │parchetului │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Respectarea │ │ │
│4. │normelor │ │ │
│ │tehnice şi de │ │ │
│ │securitate IT │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Complexitatea,│ │ │
│ │creativitatea │ │ │
│5. │şi │ │ │
│ │diversitatea │ │ │
│ │activităţilor │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Cunoştinţe de │ │ │
│6. │specialitate │ │ │
│ │şi experienţă │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Judecata şi │ │ │
│7. │impactul │ │ │
│ │deciziilor │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │Absolvirea │ │ │
│8 │oricărei forme│ │ │
│ │de pregătire │ │ │
│ │continuă │ │ │
├────┼──────────────┼────────────┼─────────────┤
│9. │Alte criterii │ │ │
│ │specifice*) │ │ │
└────┴──────────────┴────────────┴─────────────┘
*) Evaluatorul poate stabili şi alte criterii de evaluare, în funcţie de atribuţiile concrete ale fiecărei categorii de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege, potrivit regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti sau al parchetelor de pe lângă acestea. Nota pentru îndeplinirea criteriilor de evaluare: Calificativul acordat: Obiective pentru următoarea perioadă pentru care se va face evaluarea:
┌─────────────────────────────────────┬┐
│1. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│...... ││
└─────────────────────────────────────┴┘
Programe de instruire recomandate a fi urmate în următoarea perioadă pentru care se face evaluarea:
┌─────────────────────────────────────┬┐
│1. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│2. ││
├─────────────────────────────────────┼┤
│...... ││
└─────────────────────────────────────┴┘
1. Numele şi prenumele persoanei care a făcut evaluarea ........................................... Funcţia ................................................ Semnătura ........................................... Data ................................................... 2. Numele şi prenumele persoanei evaluate ........................................................... De acord cu rezultatul evaluării ............ semnătura ...................... data ............... Contest rezultatul evaluării ................ semnătura ...................... data ................ 3. Numele şi prenumele directorului Direcţiei tehnologia informaţiei Semnătura ........................................... Data ................................................... 4. Numele şi prenumele preşedintelui comisiei care soluţionează contestaţia ................... Funcţia .............................. 5. Rezultatul contestaţiei ........................................ Calificativul acordat după contestaţie ...................... 6. Luarea la cunoştinţă a rezultatului contestaţiei Numele şi prenumele ........................................... Semnătura ....................................................... Data ..................... ANEXA 7 Eşalonarea vârstei standard de pensionare pentru grefieri şi alte categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi pentru tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │Vârsta standard de │
│Anul │pensionare │
│pensionării ├──────────┬─────────────┤
│ │Ani │Luni │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2024 │60 │- │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2025 │60 │- │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2026 │60 │6 │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2027 │61 │- │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2028 │61 │6 │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2029 │62 │- │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2030 │62 │6 │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2031 │63 │- │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2032 │63 │6 │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2033 │64 │- │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2034 │64 │6 │
├─────────────┼──────────┼─────────────┤
│2035 │65 │- │
└─────────────┴──────────┴─────────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
