Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 106 din 25 septembrie 1996 Legea protectiei civile
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Protecţia civilã este o componenta a apãrãrii naţionale şi cuprinde ansamblul mãsurilor adoptate şi activitãţilor desfãşurate în scopul asigurãrii protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu, în caz de rãzboi sau dezastre. ART. 2 Atribuţiile protecţiei civile sînt: a) prevenirea populaţiei asupra atacurilor inamicului din aer sau dezastrelor; b) protecţia populaţiei impotriva efectelor armelor de nimicire în masa şi convenţionale sau dezastrelor; c) asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale; d) participarea la acţiunile de limitare şi de inlaturare a urmãrilor atacurilor inamicului sau a dezastrelor; e) asanarea teritoriului de munitia rãmasã neexplodata; f) pregãtirea populaţiei în vederea asigurãrii protecţiei; g) participarea cu forte şi mijloace specifice la pregãtirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare. Activitãţile protecţiei civile se planifica, se organizeazã şi se realizeazã în concordanta cu reglementãrile existente în documentele privind dreptul internaţional umanitar la care România este parte. ART. 3 Mãsurile organizatorice şi de pregãtire pentru protecţia civilã se stabilesc, din timp de pace, şi se intensifica la proclamarea stãrii de asediu, de urgenta, la declararea mobilizãrii sau a stãrii de rãzboi. Organizarea şi coordonarea unitarã a activitãţilor de intensificare a mãsurilor de protecţie civilã în situaţii excepţionale se hotãrãsc de Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii. ART. 4 Ministerele, autoritãţile administraţiei publice centrale de specialitate, ale administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate a acestora, rãspund de executarea mãsurilor de protecţie civilã, stabilite prin prezenta lege, fiecare în domeniul sau de activitate. Ori de cîte ori prevederile prezentei legi se referã la judeţe, municipii, sectoare, oraşe şi comune se înţelege autoritãţile administraţiei publice locale de la nivelul respectiv. ART. 5 Cetãţenii romani au dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea de pregãtire în vederea cunoaşterii şi aplicãrii regulilor şi mãsurilor de protecţie civilã. ART. 6 Mãsurile de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale se organizeazã în raport cu clasificarea pentru protecţia civilã a localitãţilor, a autoritãţilor administraţiei publice, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici, stabilitã prin norme tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile.
CAP. 2 Organizarea protecţiei civile ART. 7 Protecţia civilã se organizeazã, din timp de pace, la ministere şi la celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, la judeţe, localitãţi, instituţii publice şi agenţi economici, pe principiul administrativ-teritorial şi al locului de munca. ART. 8 Structura organizatoricã a protecţiei civile cuprinde: şefi de protecţie civilã, Comandamentul protecţiei civile, inspectorate, comisii, unitãţi, subunitati şi formaţiuni. Structurile prevãzute la alin. 1 fac parte din forţele de protecţie şi nu se includ în efectivele forţelor armate. ART. 9 Şeful protecţiei civile în România este primul-ministru. Acesta conduce activitatea de protecţie civilã prin ministrul apãrãrii naţionale. Coordonarea generalã a protecţiei civile pe întreg teritoriul tarii şi exercitarea controlului se realizeazã de Comandamentul protecţiei civile care funcţioneazã ca organ de specialitate al ministrului apãrãrii naţionale. Comandamentul protecţiei civile cuprinde inspectoratele judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, unitãţile, subunitatile şi formaţiunile militare de protecţie civilã existente pe timp de pace sau care se completeazã şi se înfiinţeazã la mobilizare. ART. 10 Şefii protecţiei civile de la autoritãţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici sînt conducãtorii acestora. Şefii protecţiei civile conduc activitatea de specialitate prin inspectori de protecţie civilã. În plan teritorial, prefectii şi primãrii, ca şefi ai protecţiei civile, conduc, indruma şi controleazã realizarea mãsurilor de protecţie civilã la toate localitãţile, instituţiile publice şi agenţii economici din unitãţile administrativ-teritoriale respective. ART. 11 La ministere, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, oraşe, comune, instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, se organizeazã comisii de protecţie civilã conduse de un inspector de specialitate. Acestea se organizeazã şi la instituţii publice şi la agenţi economici importanti, care au sub 100 de angajaţi, care se stabilesc de cãtre inspectoratele de protecţie civilã. Inspectoratele de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia sînt servicii publice descentralizate ale Ministerului Apãrãrii Naţionale din unitãţile administrativ-teritoriale respective. Organizarea, funcţionarea, precum şi structura acestora se aproba de ministrul apãrãrii naţionale, la propunerea comandantului Comandamentului protecţiei civile. ART. 12 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, municipiile, oraşele, instituţiile publice şi agenţii economici cu peste 500 de angajaţi, precum şi agenţii economici clasificati din punct de vedere al protecţiei civile, sînt obligaţi sa prevadã în statele de funcţiuni şi sa încadreze inspectori de protecţie civilã, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, al inspectoratelor de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia. La municipiile resedinta de judeţ, funcţia de inspector de protecţie civilã se încadreazã cu ofiţer activ de specialitate. La municipii, oraşe, precum şi la agenţii economici cu peste 3.000 de angajaţi, pentru activitatea de protecţie civilã se încadreazã personal tehnic de specialitate ajutator, salarizat de unitatea respectiva. La comune, instituţii publice şi agenţi economici care nu se regãsesc în alin. 1, funcţia de inspector de protecţie civilã se asigura prin cumul de funcţii. Funcţia de inspector de protecţie civilã se include în nomenclatorul de meserii. ART. 13 Comisiile de protecţie civilã de specialitate se organizeazã la autoritãţile publice judeţene, municipale şi de sector. Personalul acestora, pe lîngã atribuţiile ce îi revin potrivit funcţiilor ce le ocupa, îndeplineşte şi sarcini de protecţie civilã. Comisiile de protecţie civilã de specialitate se constituie pe urmãtoarele domenii: evacuare, transmisiuni-alarmare, protecţie-adãpostire, deblocare-salvare, energetic, antichimic, medical, de mediu, sanitar-veterinar, drumuri şi poduri, informatica, agricultura şi alimentaţie, logistica, transport şi altele. Şefii comisiilor de protecţie civilã de specialitate fac parte din comisia judeteana, respectiv comisia municipiului Bucureşti, de apãrare impotriva dezastrelor. Pentru menţinerea ordinii şi asigurarea pazei, a prevenirii şi stingerii incendiilor, în situaţiile prevãzute de prezenta lege, se va coopera cu organele specializate ale Ministerului de Interne. ART. 14 Unitãţile, subunitatile şi formaţiunile de protecţie civilã se constituie, din timp de pace, la: centralele nuclearo-electronice, combinatele chimice sau la alte obiective economice care constituie surse potenţiale de risc nuclear, chimic sau biologic, în raport cu importanta acestora. Completarea cu militari în termen, voluntari sau militari care îşi satisfac stagiul militar alternativ se asigura prin structurile specializate ale Ministerului Apãrãrii Naţionale. Unitãţile, subunitatile şi formaţiunile de protecţie civilã se înfiinţeazã şi se completeazã la mobilizare, în raport cu planurile întocmite în acest scop. ART. 15 Formaţiunile de protecţie civilã sînt forte specializate de intervenţie care participa la limitarea şi la înlãturarea urmãrilor atacurilor teroriste, inamice sau a dezastrelor. Formaţiunile de protecţie civilã se organizeazã la autoritãţile administraţiei publice, instituţii publice şi agenţi economici, cu persoane fãrã obligaţii militare, dupã cum urmeazã: a) la autoritãţile administraţiei publice centrale de specialitate, cu angajaţi care îşi desfãşoarã activitatea în aceste unitãţi; b) la judeţe, municipii, sectoare şi oraşe, cu angajaţi ai instituţiilor publice din unitãţile administrativ-teritoriale respective; c) în cartiere, pe strãzi şi grupuri de blocuri, cu cetãţeni care nu au obligaţia de a participa la acţiunile de protecţie civilã la locul de munca; d) la comune, cu locuitori de pe teritoriul acestora; e) la instituţii publice şi agenţi economici cu peste 100 de angajaţi, cu personal din cadrul acestora. ART. 16 Formaţiunile de protecţie civilã se pot constitui, în raport cu nevoile protecţiei civile, pe specialitatile: observare-cercetare, transmisiuni-alarmare, energetic, protecţie-adãpostire, deblocare-salvare, instalaţii, drumuri şi poduri, protecţie antichimica şi a mediului, medical, sanitar-veterinar, pirotehnic, logistica, transport şi altele. ART. 17 Formaţiunile de protecţie civilã se încadreazã cu persoane apte de munca, bãrbaţi în virsta de la 18 la 60 de ani şi femei, de la 18 la 55 de ani, persoane fãrã obligaţii militare şi persoane cu obligaţii militare, mobilizate la locul de munca. ART. 18 Conducerea activitãţilor de protecţie civilã se realizeazã de Comandamentul protecţiei civile, prin reţeaua punctelor de comanda, care se asigura, din timp de pace, la nivelul autoritãţilor administraţiei publice centrale de specialitate, la cele judeţene, municipale, de sectoare, orãşeneşti, alte localitãţi importante, precum şi la instituţii publice şi agenţi economici. CAP.3 Pregãtirea pentru protecţia civilã ART. 19 Pregãtirea pentru protecţia civilã se executa pe categorii de personal şi funcţii. Planurile, programele, formele şi durata pregãtirii se stabilesc de Comandamentul protecţiei civile şi se aproba de şeful protecţiei civile din România. La pregãtirea pentru protecţia civilã participa şefii protecţiei civile, inspectoratele, comisiile, unitãţile şi formaţiunile de protecţie civilã, formaţiunile sanitar-voluntare de Cruce Roşie, formaţiunile civile de pompieri, alte formaţiuni, salariaţi din instituţii publice şi agenţi economici, studenţii, elevii, alte categorii de cetãţeni, precum şi personalul civil al forţelor armate. ART. 20 Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilã organizeazã, periodic, exercitii şi aplicaţii de protecţie civilã şi de intervenţii la dezastre. La aceste activitãţi participa forţele şi mijloacele de protecţie civilã, precum şi comisiile de apãrare impotriva dezastrelor. ART. 21 Şefii protecţiei civile, personalul din inspectorate, comisiile şi comandantii formatiunilor de protecţie civilã executa, o data la 2-4 ani sau ori de cîte ori este nevoie, cursuri sau convocãri de pregãtire, cu scoatere din producţie, cu o durata de 5-25 de zile lucrãtoare, organizate de Comandamentul protecţiei civile sau de inspectoratele de protecţie civilã judeţene şi al municipiului Bucureşti. Aceste cursuri se vor desfasura în Centrul de perfecţionare a pregãtirii cadrelor din protecţia civilã, precum şi în centrele de pregãtire în domeniul protecţiei civile zonale, judeţene şi al municipiului Bucureşti. ART. 22 Studenţii şi elevii executa pregãtirea pentru protecţia civilã prin teme specifice cuprinse în programele de învãţãmînt, stabilite de Comandamentul protecţiei civile împreunã cu Ministerul Învãţãmîntului. ART. 23 Pregãtirea personalului încadrat în protecţia civilã, în alte forme organizatorice decît cele prevãzute la art. 21, este obligatorie şi se desfãşoarã în timpul sau, dupã caz, în afarã programului de lucru, conform hotãrîrii conducatorului unitãţilor ai cãror angajaţi sînt.
CAP. 4 Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale ART. 24 Prevenirea populaţiei şi protecţia acesteia şi a bunurilor materiale impotriva efectelor armelor convenţionale, nucleare, biologice, chimice sau a dezastrelor se asigura printr-un ansamblu de mãsuri, constind din: înştiinţare şi alarmare, evacuare, adãpostire, protecţie antichimica şi biologica, mascare, camuflare şi alte mãsuri tehnice şi organizatorice specifice. ART. 25 Înştiinţarea este activitatea de transmitere a mesajelor despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice sau biologice şi al dezastrelor, la autoritãţile administraţiei publice şi inspectoratele de protecţie civilã, în scopul evitãrii surprinderii, alarmarii, adapostirii populaţiei şi protecţiei unor bunuri materiale. Înştiinţarea se asigura de Comandamentul protecţiei civile şi de inspectoratele de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, pe baza datelor primite de la Statul Major al Aviaţiei şi Apãrãrii Antiaeriene, Statul Major al Marinei Militare, marile unitãţi şi unitãţile subordonate acestora, precum şi de la alte surse de informare. ART. 26 Alarmarea este activitatea prin care se avertizeaza populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice, biologice, precum şi al dezastrelor, în scopul trecerii de îndatã şi în mod organizat la aplicarea mãsurilor de protecţie şi de intervenţie. ART. 27 Înştiinţarea şi alarmarea se realizeazã prin mijloace speciale de înştiinţare şi alarmare, prin sistemul de telecomunicaţii teritoriale, prin staţii radio şi radiotelefoane, prin studiourile şi staţiile de radiodifuziune şi de televiziune, indiferent de forma de proprietate a acestora şi prin alte mijloace. Mijloacele de alarmare specifice se instaleaza în locurile stabilite de inspectoratele de protecţie civilã. ART. 28 În cazul unui atac aerian iminent, atunci cînd nu s-a declarat stare de rãzboi, primele mesaje de prealarma şi de alarma se transmit cu aprobarea ministrului apãrãrii naţionale. ART. 29 În scopul verificãrii sistemului de înştiinţare şi alarmare din localitãţi, instituţii publice şi agenţi economici, periodic se executa exercitii de alarmare publica. Pentru avertizarea populaţiei, folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea sefilor protecţiei civile de la localitãţile, instituţiile publice sau de la agenţii economici afectaţi. ART. 30 În cazul atacurilor sau al dezastrelor se executa evacuarea, pe baza planurilor întocmite în acest scop. ART. 31 Pentru organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare se constituie Comisia centrala de evacuare, condusã de secretarul general al Guvernului, din care fac parte secretari de stat şi conducatori ai autoritãţilor din administraţia publica implicata. Comisia îşi constituie un secretariat tehnic permanent condus de comandantul Comandamentului protecţiei civile. În teritoriu se constituie comisii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru evacuare, conduse de subprefecţi, Comisiile de evacuare îşi constituie secretariate tehnice permanente, conduse de cãtre şefii inspectoratelor de protecţie civilã judeţene şi al municipiului Bucureşti. Principiile evacuarii, structura, componenta, atribuţiile specifice şi modul de finanţare a comisiilor de evacuare se stabilesc prin hotãrîre a Guvernului. Trecerea la executarea acţiunii de evacuare pe timp de rãzboi se hotãrãşte de cãtre Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii, la propunerea ministrului apãrãrii naţionale. ART. 32 Protecţia prin adãpostire se realizeazã în scopul ocrotirii cetãţenilor impotriva atacurilor inamicului, efectelor dezastrelor şi se asigura prin lucrãri special construite ca puncte de comanda şi adaposturi de protecţie civilã, precum şi în subsolul clãdirilor şi în alte spaţii care se amenajeaza în acest scop, potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile. Adãposturile de protecţie civilã pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. Adãposturile de protecţie civilã, aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale, sînt adaposturi publice gestionate de consiliile locale. ART. 33 Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici, precum şi proprietarii de imobile cu destinaţie locativã, au obligaţia sa prevadã la noile investiţii în construcţie sau la extinderile imobilelor existente adaposturi de protecţie civilã, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice aprobate de ministrul apãrãrii naţionale. Cheltuielile pentru aceste lucrãri se suporta de cãtre proprietarii investiţiei respective şi nu pot depãşi 5% din valoarea de construcţii-montaj a acestora. La eliberarea autorizaţiei de construcţie se obţin, obligatoriu, şi avizele Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilã judeţene sau al municipiului Bucureşti, dupã caz, care se elibereazã în condiţiile stabilite prin instrucţiuni de specialitate. Taxele aferente eliberãrii avizelor se stabilesc de comun acord cu consiliul local, potrivit legii. ART. 34 Proiectarea, construirea şi amenajarea punctelor de comanda şi a adaposturilor de protecţie civilã se realizeazã pe baza normelor şi instrucţiunilor tehnice, aprobate de şeful protecţiei civile, ţinînd seama de importanta localitãţilor, a instituţiilor publice şi a agenţilor economici. ART. 35 În timp de pace, adãposturile de protecţie civilã se pot da în folosinta pentru alte nevoi, cu avizul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, dupã caz, cu obligaţia de a fi menţinute în permanenta stare de funcţionare şi a le elibera, în caz de nevoie, în maximum 24 de ore. Adãposturile amenajate ca puncte de comanda nu pot primi alta destinaţie. ART. 36 Trecerea la construirea adaposturilor şi amenajarea altor spaţii de adãpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face o data cu punerea în aplicare a acestora. ART. 37 Protecţia antichimica a populaţiei reprezintã acţiunea de ocrotire a cetãţenilor impotriva contaminarii radioactive, chimice sau biologice şi se asigura prin mijloace speciale de protecţie individualã, colectivã şi prin alte mãsuri tehnice şi organizatorice, care se realizeazã din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic. Agenţii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua periodic zonele de risc, de a stabili mãsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a asigura înştiinţarea autoritãţilor publice, alarmarea şi protecţia populaţiei afectate. CAP. 5 Limitarea şi înlãturarea urmãrilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor ART. 38 La acţiunile de limitare şi inlaturare a urmãrilor atacurilor sau ale dezastrelor participa unitãţi militare şi formaţiuni de protecţie civilã existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unitãţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, în funcţie de misiunile şi situaţia acestora, formaţiuni civile de pompieri, formaţiuni sanitar-voluntare, alte formaţiuni, angajaţi, studenţi, elevi şi alţi cetãţeni apţi de munca. ART. 39 Organizarea, conducerea, principiile de întrebuinţare a inspectoratelor, comisiilor, unitãţilor militare şi formatiunilor de protecţie civilã, în acţiunea de limitare şi inlaturare a urmãrilor atacurilor sau a dezastrelor, precum şi a planurilor operative întocmite în acest scop, se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni de specialitate, elaborate de Comandamentul protecţiei civile şi aprobate de şeful protecţiei civile din România. ART. 40 Asanarea terenului şi neutralizarea de muniţii rãmase neexplodate se executa de cãtre subunitatile specializate şi specialişti ai Comandamentului protecţiei civile şi inspectoratelor de protecţie civilã judeţene sau al municipiului Bucureşti. ART. 41 Ministerele, celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici, precum şi cetãţenii care iau cunostinta de existenta muniţiilor rãmase neexplodate au obligaţia sa anunţe, de îndatã, organul de poliţie cel mai apropiat sau inspectoratul de protecţie civilã, în vederea executãrii lucrãrilor de asanare a terenului de munitiile rãmase neexplodate. ART. 42 Munitiile se distrug în poligoane ale Ministerului Apãrãrii Naţionale sau pe terenuri puse la dispoziţie de autoritãţile administraţiei publice locale, pe a cãror raza administrativ-teritorialã se executa lucrãri de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei se amenajeaza potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice specifice, elaborate de Comandamentul protecţiei civile, cu respectarea stricta a factorilor de mediu. Autoritãţile administraţiei publice locale sau, dupã caz, instituţiile publice şi agenţii economici asigura subunitatii militare, care executa asanarea terenului de munitiile rãmase neexplodate, accesul în teren, mina de lucru auxiliara, mijloace de transport, materiale, asistenta sanitarã, precum şi cazarea şi hranirea efectivelor necesare lucrãrilor de asanare. ART. 43 Materialele explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiei rãmase neexplodate se pun la dispoziţia specialiştilor pirotehnicieni, la cererea Comandamentului protecţiei civile şi a inspectoratelor de protecţie civilã judeţene şi al municipiului Bucureşti, de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale şi de organele de poliţie teritoriale, dupã caz. Contravaloarea materialelor explozive şi a mijloacelor de aprindere se suporta de Ministerul Apãrãrii Naţionale. CAP. 6 Atribuţiile autoritãţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, agenţilor economici şi cetãţenilor, pentru realizarea mãsurilor de protecţie civilã Secţiunea 1 Atribuţiile comune ale autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici ART. 44 Autoritãţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi agenţii economici sînt obligaţi sa asigure protecţia populaţiei, angajaţilor şi a bunurilor materiale în caz de dezastre sau pe timp de rãzboi, în care scop îndeplinesc urmãtoarele atribuţii comune: a) organizeazã şi asigura personalul necesar pentru încadrarea inspectoratelor, comisiilor şi formatiunilor de protecţie civilã proprii, precum şi pregãtirea acestora pe baza planurilor de protecţie civilã întocmite în timp de pace; b) organizeazã şi executa, cu efective şi mijloace tehnice proprii, limitarea şi înlãturarea urmãrilor atacurilor din aer sau ale dezastrelor; c) informeazã oportun Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia despre depãşirea valorilor permise ale calitãţii factorilor de mediu şi producerea unor dezastre, precum şi intrarea în ţara, tranzitarea sau depozitarea pe teritoriul României a unor substanţe toxice sau radioactive; d) stabilesc metode şi procedee specifice de protecţie a populaţiei; e) asigura şi realizeazã, pe baza planurilor întocmite în timp de pace, mijloacele necesare şi mãsurile pentru înştiinţarea, alarmarea, protecţia şi pregãtirea organelor de conducere, angajaţilor, populaţiei, precum şi protecţia colectivitãţilor de animale şi a bunurilor materiale, în cazul atacurilor din aer sau al dezastrelor, potrivit normelor stabilite de Comandamentul protecţiei civile; f) stabilesc posibilitãţile de utilizare pentru adãpostire, prin folosirea galeriilor, tunelurilor, minelor, a altor construcţii subterane specifice activitãţii proprii, precum şi a proprietãţilor naturale ale terenului şi întocmesc documentaţiile tehnice pentru amenajarea acestora ca spaţii de adãpostire pentru protecţia civilã în timp de rãzboi sau la dezastre; g) asigura planurile generale cu amplasamentele construcţiilor, instalaţiilor şi accesului la subsolurile construcţiilor proprii, pe care le pun la dispoziţia inspectoratelor de protecţie civilã, a organelor de poliţie şi a pompierilor; h) organizeazã şi asigura evacuarea populaţiei, angajaţilor, colectivitãţilor de animale şi a unor bunuri materiale în situaţii speciale, în conformitate cu prevederile planurilor întocmite în acest scop şi în raport cu situaţia creata; i) executa, pe baza tematicii stabilite cu acordul Comandamentului protecţiei civile, studii, cercetãri ştiinţifice, documentaţii de fabricaţie, proiecte şi experimentari, în scopul îmbunãtãţirii şi perfecţionãrii mãsurilor şi mijloacelor de protecţie civilã; j) prezintã propuneri cu privire la clasificarea agenţilor economici, pe baza criteriilor stabilite de Comandamentul protecţiei civile; k) asigura mijloacele materiale şi financiare necesare construirii, amenajãrii, modernizãrii şi întreţinerii punctelor de comanda, adaposturilor, sistemului de înştiinţare şi alarmare, a mijloacelor de protecţie şi de intervenţie, procesului de pregãtire, precum şi a celorlalte mãsuri de protecţie civilã proprii şi ale unitãţilor din subordine; l) studiazã şi stabileşte modul de folosire şi de adaptare a unor mijloace tehnice şi utilaje pentru nevoile de protecţie civilã; m) asigura inzestrarea cu tehnica şi materiale a formatiunilor de protecţie civilã, potrivit normelor elaborate de Comandamentul protecţiei civile; n) organizeazã şi asigura depozitarea, conservarea, întreţinerea şi evidenta mijloacelor tehnice şi a materialelor destinate protecţiei civile; o) asigura materiale didactice şi spaţii necesare pregãtirii pentru protecţia civilã; p) asigura aplicarea mãsurilor de mascare, precum şi de camuflare a surselor luminoase şi calorice; r) asigura periodic, prin intermediul presei scrise şi al mijloacelor audiovizuale locale, instruirea cu notiuni elementare a cetãţenilor, asupra principalelor mãsuri pe care aceştia trebuie sa le ia în caz de dezastru; s) constituie, în domeniul apãrãrii în caz de dezastre, comisii de apãrare impotriva dezastrelor, potrivit legii; t) îndeplinesc orice alte atribuţii referitoare la protecţia civilã, potrivit legii. Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, împreunã cu Comandamentul protecţiei civile, coordoneazã activitatea de aplicare a mãsurilor de protecţie civilã pe plan local şi organizeazã pregãtirea categoriilor de personal cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, stabilite prin hotãrîre a Guvernului.
Secţiunea a 2-a Atribuţiile specifice unor autoritãţi ale administraţiei publice centrale ART. 45 Ministerul Apãrãrii Naţionale în colaborare cu autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate realizeazã mãsurile de protecţie civilã, prin Comandamentul protecţiei civile, în care scop: a) elaboreazã regulamente, instrucţiuni şi norme cu privire la organizarea, inzestrarea şi întrebuinţarea inspectoratelor, comisiilor, unitãţilor şi formatiunilor de protecţie civilã, executarea misiunilor şi atribuţiilor ce revin autoritãţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici; b) organizeazã, indruma şi controleazã pregãtirea de protecţie civilã a personalului încadrat în protecţia civilã, precum şi a populaţiei; c) analizeazã periodic, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice, stadiul realizãrii mãsurilor de protecţie civilã; d) prezintã rapoarte şi propuneri Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii, cu privire la realizarea mãsurilor de protecţie civilã; e) organizeazã şi asigura înştiinţarea organelor de conducere de la unele autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, de la judeţe şi localitãţi, despre pericolul atacurilor din aer, contaminarii radioactive, chimice şi biologice, precum alarmarea populaţiei; stabileşte semnalele de alarma aerianã, alarma la dezastre, alarma chimica şi de încetare a alarmei; f) asigura inzestrarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de rãzboi a Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor, subunitatilor şi unitãţilor militare de protecţie civilã, pe baza normelor stabilite de Comandamentul protecţiei civile; g) conduce şi coordoneazã, prin Comandamentul protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, acţiunile de limitare şi de inlaturare a urmãrilor atacurilor sau ale dezastrelor; h) participa cu unitãţi şi subunitati din structura proprie la executarea controlului contaminarii radioactive, chimice sau biologice, precum şi la decontaminarea terenului, populaţiei şi a bunurilor materiale din zonele afectate; i) verifica aplicarea mãsurilor de protecţie civilã la unitãţile şi formaţiunile subordonate; j) asigura pregãtirea populaţiei şi angajaţilor în probleme de protecţie civilã prin folosirea mijloacelor de informare în masa; k) avizeazã proiectele planurilor de asigurare materialã, tehnica şi financiarã, pentru protecţia civilã, ale autoritãţilor administraţiei publice; l) controleazã activitatea de supraveghere radioactiva şi chimica a mediului şi realizarea mãsurilor de protecţie a populaţiei, a colectivitãţilor mari de animale, a bunurilor materiale, precum şi a florei şi faunei naturale; m) participa prin institutele sale specializate la executarea unor studii şi cercetãri ştiinţifice privind realizarea şi aplicarea mãsurilor de protecţie civilã; n) stabileşte gradul de protecţie pentru punctele de comanda destinate Presedentiei, Parlamentului şi Guvernului României şi asigura, prin organele de specialitate de protecţie civilã, starea de operativitate a acestora, cu mijloacele materiale şi financiare puse la dispoziţie de cãtre instituţiile beneficiare; o) întocmeşte planurile şi tematica de învãţãmînt pentru pregãtirea militarilor din unitãţile militare, în domeniul protecţiei civile. ART. 46 Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale exercita urmãtoarele atribuţii: a) cuprinde în planul de mobilizare a economiei naţionale propunerile de realizare a mãsurilor de protecţie civilã, elaborate şi coordonate de Comandamentul protecţiei civile, pe baza cererilor autoritãţilor administraţiei publice, precum şi ale instituţiilor publice şi agenţilor economici; b) urmãreşte, împreunã cu Comandamentul protecţiei civile, modul de realizare a lucrãrilor din programul de investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi mãsurile de asigurare tehnico-materiale a activitãţilor de protecţie civilã. ART. 47 Ministerul de Interne exercita urmãtoarele atribuţii: a) participa, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de protecţie, evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale, limitarea şi înlãturarea urmãrilor atacurilor inamicului sau ale dezastrelor, precum şi la alte acţiuni de protecţie civilã; b) stabileşte mãsurile de protecţie civilã la organele şi unitãţile subordonate şi asigura realizarea lor, pe baza prezentei legi, a regulamentelor şi instrucţiunilor proprii; c) organizeazã şi tine evidenta populaţiei care se evacueaza în situaţii de rãzboi, cît şi în caz de dezastre; d) asigura paza muniţiei rãmase neexplodate şi a terenurilor în curs de asanare; e) organizeazã intervenţia formatiunilor de specialitate proprii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, pe timpul acţiunilor de protecţie civilã; f) reorganizeazã sistemele de paza generalã din localitãţi, stabileşte mãsurile pentru asigurarea pazei instituţiilor publice şi agenţilor economici importanti şi verifica funcţionarea pazei acestora; g) controleazã, indruma şi dirijeaza circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor, în funcţie de situaţia creata, şi participa la asigurarea mãsurilor stabilite la nivel central şi local pe linie de protecţie civilã; h) participa la verificarea aplicãrii mãsurilor de camuflare a luminilor din localitãţi, precum şi a mijloacelor de transport. ART. 48 Ministerul Industriilor exercita urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte prin agenţii economici, care produc, prelucreaza, manipuleaza, depoziteaza, utilizeazã sau transporta substanţe toxice industriale, mãsurile de prevenire a accidentului chimic, zonele de risc chimic, gradul de pericol pentru angajaţi, populaţie şi animale, mãsurile de intervenţie în caz de accident chimic, metode, procedee şi mijloace de protecţie a angajaţilor, populaţiei, animalelor, culturilor şi bunurilor materiale; b) colaboreazã, prin Comandamentul protecţiei civile, cu Ministerul Apãrãrii Naţionale şi alte ministere interesate, la stabilirea metodelor, procedeelor şi mijloacelor de mascare, de protecţie, de cercetare chimica, de decontaminare, de reţinere a substanţelor radioactive şi a agenţilor biologici; c) asigura realizarea, din timp de pace şi la rãzboi, a necesarului de: medicamente, substanţe şi preparate radioprotectoare şi antidoturi; substanţe şi amestecuri de decontaminare chimica, radioactiva şi biologica; materiale şi aparate pentru protecţia pielii, a cãilor respiratorii şi pentru reţinerea agenţilor nocivi; d) asigura stabilitatea şi funcţionarea neîntreruptã a sistemului energetic naţional în condiţii de rãzboi sau de dezastre; e) stabileşte zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice; asigura înştiinţarea şi alarmarea populaţiei în aval de acestea; f) asigura, prin contract, alimentarea cu energie electrica a punctelor de comanda de protecţie civilã; g) coordoneazã, în situaţii speciale, aplicarea de cãtre unitãţile subordonate a mãsurilor de camuflaj al iluminatului public; h) stabileşte şi asigura aplicarea tuturor mãsurilor de securitate nucleara, de întocmire şi aplicare a planurilor de protecţie civilã şi intervenţie pentru centralele nuclearo electrice; i) participa, cu personalul şi tehnica de specialitate, din unitãţile subordonate, la intervenţii pentru înlãturarea urmãrilor atacurilor sau ale dezastrelor; j) asigura, pe baza de contract, funcţionarea permanenta, verificarea, întreţinerea şi repararea sirenelor electrice prin sucursalele judeţene, municipale şi orãşeneşti. ART. 49 Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei exercita urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte, împreunã cu Comandamentul protecţiei civile, mãsurile pentru protecţia animalelor, culturilor, cerealelor, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigura aducerea la îndeplinire a acestora în timp de rãzboi sau de dezastre; b) stabileşte norme privind folosirea solului, produselor animale şi vegetale, a materiilor prime, produselor agroalimentare contaminate, în funcţie de natura şi gradul de contaminare; c) asigura aparatura şi personalul pentru executarea controlului contaminarii radioactive, chimice sau biologice a solului, culturilor, materiilor prime şi produselor agroalimentare; d) asigura stocurile de medicamente şi biopreparate pentru desfãşurarea acţiunilor sanitar-veterinare şi fitosanitare; e) participa la acţiunile de decontaminare a animalelor, materiilor prime, a produselor agroalimentare şi a altor bunuri din unitãţile agricole cu capital majoritar de stat sau privat ale industriei alimentare, folosind personalul şi tehnica din unitãţile subordonate. ART. 50 Ministerul Sãnãtãţii exercita urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã şi asigura asistenta medico-sanitarã în timp de rãzboi sau de dezastre; b) asigura controlul radioactiv, chimic şi biologic al mediului înconjurãtor, al alimentelor şi populaţiei; urmãreşte şi asigura aplicarea şi respectarea stricta a normelor sanitaro-igienice şi antiepidemice; c) emite, cu acordul Ministerului Apãrãrii Naţionale, instrucţiuni privind organizarea, inzestrarea şi funcţionarea formatiunilor medico-sanitare, destinate asistenţei medicale de urgenta a victimelor din rindul populaţiei, în timp de rãzboi sau de dezastre; d) verifica împreunã cu Comandamentul protecţiei civile, prin antrenamente şi exercitii, pregãtirea pentru intervenţie a formatiunilor medico-sanitare şi asigura, împreunã cu consiliile judeţene şi locale, baza tehnico-materialã a acestora; e) asigura stocurile necesare pentru dotarea unitãţilor medico-sanitare cu aparatura necesarã investigatiilor în caz de contaminare radioactiva, chimica, biologica şi aprovizionarea cu sortimentele şi cantitãţile necesare de aparatura şi instrumentar medical, singe şi substituenti, medicamente, biopreparate şi alte mijloace necesare acordãrii asistenţei medicale; f) organizeazã pregãtirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale în timp de rãzboi sau de dezastre. ART. 51 Ministerul Transporturilor exercita urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte, împreunã cu Comandamentul protecţiei civile, mãsurile de protecţie colectivã a cãlãtorilor aflaţi în staţiile de cale feratã, metrou, autogãri, aeroporturi, porturi şi ecluze şi asigura, prin agenţii economici din domeniu, realizarea mãsurilor de protecţie civilã a acestora, conform reglementãrilor internaţionale la care România este parte; b) stabileşte în baza unui plan comun, cu Ministerul Sãnãtãţii şi autoritãţile administraţiei publice, mijloacele de transport necesare care urmeazã a fi asigurate de agenţii economici din domeniu, pentru acţiunile de evacuare, intervenţie şi transportul rãniţilor; c) participa cu unitãţile sanitare proprii, împreunã cu serviciile de urgenta teritoriale ale Ministerului Sãnãtãţii, în baza unui plan comun, la acordarea asistenţei medicale de urgenta victimelor de pe raza de responsabilitate; d) stabileşte şi asigura, împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul Sãnãtãţii, mijloacele tehnice necesare controlului contaminarii radioactive şi chimice şi executarea operaţiunilor de decontaminare a mijloacelor de transport din zona de responsabilitate; e) executa lucrãri de protecţie civilã la metrou, finanţate de la bugetul de stat, şi asigura exploatarea şi întreţinerea acestora. ART. 52 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului exercita urmãtoarele atribuţii: a) participa, împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naţionale, la elaborarea instrucţiunilor de proiectare şi de executare a punctelor de comanda, adaposturilor de protecţie civilã, precum şi a cãilor de acces spre acestea; b) elaboreazã variante de folosire a mijloacelor din dotare pentru intervenţii la obiective de importanta vitala, avariate, în vederea restabilirii capacitãţilor acestora; c) urmãreşte realizarea din timp de pace a obiectivelor de amenajare şi de pregãtire a teritoriului, destinate protecţiei populaţiei şi bunurilor materiale în timp de rãzboi sau de dezastre. ART. 53 Ministerul Comunicaţiilor exercita urmãtoarele atribuţii; a) executa studii şi cercetãri, în colaborare cu Comandamentul protecţiei civile, pentru dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de transmisiuni, de înştiinţare şi alarmare pentru protecţia civilã; b) executa cu prioritate instalarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transmisiuni pentru protecţia civilã, pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii; c) asigura stabilitatea functionarii permanente a statiilor centrale şi locale de radio şi televiziune şi a celorlalte mijloace de telecomunicaţii, în scopul înştiinţãrii şi alarmarii populaţiei, la declararea mobilizãrii, stãrii de rãzboi şi în caz de dezastre, precum şi a legãturilor necesare pentru realizarea mãsurilor de protecţie civilã. ART. 54 Ministerul Învãţãmîntului exercita urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte şi asigura din timp de pace, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice, mãsurile privind organizarea şi funcţionarea învãţãmîntului de toate gradele, în timp de rãzboi; b) întocmeşte împreunã cu Comandamentul protecţiei civile, planul şi tematica de învãţãmînt pentru pregãtirea elevilor şi studenţilor în domeniul protecţiei civile; asigura personalul şi materialul didactic necesar acestor activitãţi. ART. 55 Consiliul Naţional al Audiovizualului, în exercitarea atribuţiilor sale legale, stabileşte norme obligatorii referitoare la: a) asigurarea informãrii populaţiei cu privire la cunoaşterea şi aplicarea mãsurilor de protecţie civilã; b) transmiterea semnalelor de prevenire a populaţiei despre pericolul atacului din aer, al contaminarii radioactive, chimice sau cu agenţi biologici şi a altor comunicate cu privire la aplicarea mãsurilor de protecţie civilã. ART. 56 Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului exercita urmãtoarele atribuţii: a) executa supravegherea meteorologica, hidrologica, de contaminare radioactiva, chimica şi biologica şi a factorilor de mediu; b) stabileşte zonele de risc, în caz de inundatii şi de alte evenimente hidrotehnice şi meteorologice periculoase; c) asigura înştiinţarea organelor de protecţie civilã locale, a Comandamentului protecţiei civile şi alarmarea populaţiei în aval de baraje sau alte lucrãri hidrotehnice proprii; d) stabileşte metode şi procedee de decontaminare a apei şi a altor factori de mediu, precum şi norme admise pentru întrebuinţarea apei contaminate; e) stabileşte norme de dotare, asigura, cu aparatura şi materialele necesare, reţeaua de control şi de supraveghere a contaminarii factorilor de mediu şi de pregãtire a personalului din subordine. ART. 57 Societatea Nationala de Cruce Roşie din România exercita urmãtoarele atribuţii: a) asigura organizarea, încadrarea şi funcţionarea detasamentelor sanitare şi posturilor de prim ajutor, precum şi pregãtirea surorilor de Cruce Roşie prin filialele de Cruce Roşie judeţene, de sectoare şi a municipiului Bucureşti, în vederea participãrii acestora la acţiunea de acordare a primului ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igiena colectivã în caz de rãzboi sau de dezastre; b) participa la realizarea mãsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi la ajutorarea sinistratilor; c) participa la pregãtirea populaţiei prin cursuri sanitare de masa, pentru acordarea primului ajutor în caz de rãzboi sau de dezastre.
Secţiunea a 3-a Atribuţiile specifice autoritãţilor administraţiei publice locale ART. 58 Consiliul local exercita urmãtoarele atribuţii: a) aproba structura organizatoricã de protecţie civilã din localitate; b) repartizeazã şi esaloneaza fonduri pentru protecţia civilã, o data cu aprobarea bugetului local; c) gestioneazã, depoziteaza, întreţine şi conserva tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilã; d) aproba modalitãţile de înştiinţare şi alarmare de protecţie civilã în localitate, cît şi mãsurile de protecţie individualã şi colectivã a populaţiei, a colectivitãţilor de animale şi a bunurilor materiale; e) aproba mãsurile ce se propun de şeful protecţiei civile pentru înlãturarea urmãrilor dezastrelor sau ale atacurilor din aer. ART. 59 Primarul exercita urmãtoarele atribuţii: a) conduce inspectoratul subordonat şi activitatea de protecţie civilã pe plan local; b) propune consiliului local structura organizatoricã de protecţie civilã din localitate; c) numeşte în funcţie, cu avizul inspectoratului de protecţie civilã judeţean, al municipiului Bucureşti sau ale sectoarelor acestuia, pe şeful inspectoratului de protecţie civilã; stabileşte sediul inspectoratului de protecţie civilã şi locul punctului de comanda; d) prevede în proiectul bugetului local fondurile necesare realizãrii lucrãrilor de investiţii, dotãrii punctelor de comanda şi adaposturilor, inzestrarii cu tehnica şi materiale a formatiunilor de protecţie civilã, precum şi cele necesare realizãrii celorlalte mãsuri de protecţie civilã; e) aproba planurile operative şi de pregãtire a formatiunilor de protecţie civilã şi propune consiliului local mãsuri pentru buna funcţionare a sistemului de înştiinţare şi alarmare, întreţinerea fondului de adãpostire şi a materialelor de protecţie civilã; f) ia mãsuri pentru prevenirea şi limitarea urmãrilor catastrofelor, calamitãţilor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreunã cu organele de specialitate ale statului. În acest scop poate mobiliza şi populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din localitate, acestea fiind obligate sa execute mãsurile stabilite; g) paticipa la convocãri de pregãtire, exercitii, aplicaţii şi la alte activitãţi de protecţie civilã organizate potrivit legii; h) asigura aducerea la îndeplinire a mãsurilor de protecţie civilã stabilite de şeful protecţiei civile judeţene; i) analizeazã şi informeazã periodic consiliul local despre stadiul realizãrii activitãţilor de protecţie civilã. ART. 60 Consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin serviciile de specialitate subordonate, exercita urmãtoarele atribuţii: a) asigura repartizarea, împreunã cu direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana şi a municipiului Bucureşti, a fondurilor pentru realizarea lucrãrilor de investiţii, dotare şi desfãşurare a activitãţilor protecţiei civile, în baza proiectelor de buget ale fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale; b) gestioneazã, depoziteaza, întreţine şi asigura conservarea tehnicii, aparaturii şi materialelor de protecţie civilã şi asigura spaţiile de depozitare pentru materialele necesare la dezastre; c) pune la dispoziţia inspectoratului de protecţie civilã judeţean, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, precum şi formatiunilor de protecţie civilã organizate de acestea, logistica, aparatura şi materialele de protecţie civilã pentru instrucţie şi intervenţie; d) asigura localurile, organizeazã paza, prevenirea incendiilor şi securitatea depozitelor de materiale, a punctelor de comanda şi a sediilor inspectoratelor de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia. ART. 61 Prefectul exercita urmãtoarele atribuţii: a) asigura şi controleazã respectarea prevederilor legii protecţiei civile, prin inspectoratul de protecţie civilã, la toate autoritãţile administraţiei publice locale, instituţiile publice şi la agenţii economici de pe raza administrativ-teritorialã; b) propune structura organizatoricã, planurile operative şi de pregãtire pentru protecţia civilã, elaborate de inspectoratul de protecţie civilã; c) aproba conceptia şi executarea aplicatiilor, exerciţiilor de alarmare şi a altor activitãţi de instruire conduse de inspectoratul de protecţie civilã; d) rãspunde, în condiţiile stabilite de lege, de aducerea la îndeplinire a mãsurilor de inlaturare a urmãrilor atacurilor inamicului şi ale dezastrelor; e) prezintã comisiei administrative proiecte de hotãrîri cu privire la completarea sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adãpostire, a bazei materiale şi a altor mãsuri de protecţie a populaţiei şi a bunurilor materiale; f) rãspunde de alarmarea, protecţia şi pregãtirea populaţiei din zonele de risc nuclear, chimic, biologic sau în aval de barajele hidrotehnice; g) aproba lista agenţilor economici, instituţiilor publice din judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, care asigura componenta formatiunilor de protecţie civilã la nivel administrativ-teritorial. Secţiunea a 4-a Atribuţiile specifice instituţiilor publice şi agenţilor economici ART. 62 Instituţiile publice şi agenţii economici, care produc, prelucreaza, manipuleaza, depoziteaza, utilizeazã sau transporta substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice, exercita şi urmãtoarele atribuţii specifice: a) stabilesc mãsurile de prevenire a unor accidente, zonele de risc şi gradul de pericol pentru populaţie şi pentru mediu, mãsurile de protecţie şi de intervenţie şi asigura aparatura şi asistenta tehnica de specialitate în zonele afectate; b) stabilesc şi realizeazã mãsurile de protecţie civilã a angajaţilor şi bunurilor materiale proprii; conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie; c) informeazã oportun inspectoratele de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia despre intrarea în ţara, tranzitarea sau depozitarea unor substanţe toxice sau radioactive; d) organizeazã şi executa controlul contaminarii radioactive, chimice şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizeazã mãsurile de decontaminare a personalului, terenului, clãdirilor şi utilajelor; e) organizeazã şi asigura participarea la pregãtirea de protecţie civilã a personalului încadrat în comisii, a formatiunilor de protecţie civilã şi a angajaţilor; f) înştiinţeazã persoanele şi organismele cu atribuţii în domeniu despre pericolul producerii dezastrului. ART. 63 Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici vor lua mãsuri pentru repartizarea şi asigurarea spaţiilor necesare activitãţilor de protecţie civilã. Secţiunea a 5-a Obligaţiile şi drepturile cetãţenilor pentru realizarea mãsurilor de protecţie civilã ART. 64 Pentru realizarea mãsurilor de protecţie civilã cetãţenii au urmãtoarele obligaţii: a) sa participe la pregãtirea pentru protecţia civilã, în scopul însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor necesare infaptuirii acestei activitãţi; b) sa respecte regulile şi mãsurile de protecţie impotriva factorilor distructivi ai armelor de nimicire în masa, ai armelor convenţionale, mijloacelor incendiare şi dezastrelor; c) sa realizeze şi sa întreţinã adãposturile de interes colectiv sau sa amenajeze spaţiile de adãpostire din clãdirile ori de pe terenul proprietate personalã, potrivit legii; d) sa-şi asigure mijloace individuale de protecţie, trusa sanitarã, rezerva de alimente şi apa, alte materiale necesare pentru asigurarea protecţiei şi pentru participarea la executarea unor acţiuni de intervenţie; e) sa participe la acţiunile de limitare şi inlaturare a urmãrilor atacurilor inamicului, la localizarea şi înlãturarea urmãrilor dezastrelor; f) sa îndeplineascã toate mãsurile stabilite de cãtre organele de protecţie civilã. ART. 65 Cetãţenii care participa la acţiunile de protecţie civilã au urmãtoarele drepturi: a) beneficiazã gratuit de asistenta medicalã, medicamente, spitalizare şi de pensia pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul şedinţelor de pregãtire sau al participãrii la acţiuni de intervenţie de protecţie civilã; b) li se asigura mijloace de transport şi de protecţie pe timpul pregãtirii sau desfãşurãrii acţiunilor de intervenţie de protecţie civilã; c) beneficiazã gratuit de hrana şi de cazare pe timpul participãrii la acţiunile de limitare şi inlaturare a efectelor atacurilor inamicului sau dezastrelor; d) pot fi recompensati, prin acordarea de diplome, insigne sau alte însemne, bani sau bunuri materiale, în cazul în care se evidenţiazã în cadrul acţiunilor de protecţie civilã. CAP. 7 Asigurarea materialã şi financiarã de protecţie civilã ART. 66 Inzestrarea şi dotarea cu bunuri materiale în timp de pace şi de rãzboi a Comandamentului protecţiei civile, inspectoratelor judeţene, subunitatilor şi unitãţilor militare de protecţie civilã se asigura de Ministerul Apãrãrii Naţionale pe baza normelor de inzestrare aprobate de şeful protecţiei civile din România. ART. 67 Dotarea cu bunuri materiale a inspectoratelor, comisiilor, formatiunilor de protecţie civilã, punctelor de comanda şi a populaţiei, în timp de pace şi de rãzboi, se realizeazã potrivit normelor de inzestrare elaborate de Comandamentul protecţiei civile. ART. 68 Coordonarea asigurãrii cu tehnica şi materiale specifice de protecţie civilã se executa de cãtre Comandamentul protecţiei civile, pe baza propunerilor autoritãţilor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi ale agenţilor economici. Contractarea şi aprovizionarea bunurilor materiale se asigura de cãtre fiecare beneficiar, contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare protecţiei civile pot fi asigurate şi prin rechiziţii şi sponsorizãri, potrivit legii. ART. 69 Organele şi autoritãţile administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici au obligaţia de a satisface comenzile de materiale şi tehnica necesare protecţiei civile, integral şi în termenele stabilite prin contracte, în timp de pace şi, cu prioritate, în timp de rãzboi. ART. 70 Finanţarea obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, la nivel naţional, pentru protecţia civilã, se asigura de la bugetul de stat din fondurile prevãzute la capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilã". Obiectivele de investiţii şi dezvoltare se stabilesc de cãtre Guvern, la propunerea Comandamentului protecţiei civile. ART. 71 Fondurile bãneşti pentru realizarea şi desfãşurarea activitãţilor de protecţie civilã la nivel naţional, judeţean, al municipiului Bucureşti şi al sectoarelor acestuia, oraşelor şi comunelor se asigura din bugetul de stat şi bugetele locale, dupã caz, din capitolul "Cheltuieli pentru protecţia civilã", precum şi din alte fonduri legal constituite pe baza planurilor de dotare şi cheltuieli, întocmite şi aprobate în acest sens. Obiectivele şi fondurile bãneşti propuse se avizeazã de Comandamentul protecţiei civile pentru a fi puse de acord cu strategia programelor de dezvoltare în teritoriu. Fundamentarea cifrelor de plan se realizeazã de comun acord cu comisiile de protecţie civilã, care urmãresc şi controleazã modul de cheltuire a fondurilor alocate. ART. 72 Fondurile bãneşti necesare realizãrii mãsurilor de protecţie civilã la instituţiile publice şi la agenţii economici se asigura din bugetele şi resursele proprii sau din alte fonduri legal constituite. ART. 73 Materialele didactice necesare pentru protecţia civilã, ca: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante şi altele se realizeazã şi se asigura, contra cost, de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi se difuzeazã autoritãţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici. Autoritãţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici, cu acordul Comandamentului protecţiei civile, inspectoratele de protecţie civilã pot realiza materiale de popularizare de protecţie civilã, emisiuni radio şi de televiziune, ca şi alte activitãţi. Materialele pentru marcarea focului, necesare pregãtirii prin aplicaţii şi exercitii, se asigura, fãrã plata, de Ministerul Apãrãrii Naţionale. ART. 74 Pe timpul pregãtirii de protecţie civilã, al cursurilor sau convocarilor cu scoatere din producţie, al exerciţiilor, aplicatiilor şi al altor forme de instruire pentru protecţia civilã, participanţii primesc salariul, drepturile bãneşti de transport şi de cazare de la unitãţile în care sînt încadraţi, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor contractului colectiv de munca. ART. 75 Personalul inspectoratelor, al comisiilor şi formatiunilor de protecţie civilã, pe timpul intervenţiei, aplicatiilor sau al activitãţilor de pregãtire, poarta uniforme cu însemnele protecţiei civile, iar contravaloarea uniformelor se suporta de autoritãţile administraţiei publice, instituţiile publice şi agenţii economici. Modelul uniformelor cît şi portul acestora se stabilesc prin instrucţiunile aprobate de Ministerul Apãrãrii Naţionale. Autovehiculele destinate protecţiei civile poarta însemne distincte şi se doteaza cu mijloace tehnice necesare pentru legãturi şi avertizare. ART. 76 Depozitarea, întreţinerea, repararea şi evidenta bunurilor de protecţie civilã, precum şi durata de folosinta a acestora se stabilesc potrivit normelor tehnice elaborate de Comandamentul protecţiei civile. ART. 77 Comandamentul protecţiei civile şi inspectoratele de protecţie civilã judeţene, al municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia ţin evidenta statistica a bunurilor din inzestrarea formatiunilor de protecţie civilã şi controleazã existenta, calitatea, starea de întreţinere şi folosirea acestora.
CAP. 8 Sancţiuni ART. 78 Constituie contravenţii şi se sancţioneazã urmãtoarele fapte, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni: a) refuzul de a organiza, inzestra şi instrui formaţiunile de protecţie civilã, conform art. 44 alin. 1 lit. a), k), m) şi o); art. 58 lit. a); art. 59 lit. b), d), e), g); art. 60 lit. a), c), d); art. 61 lit. b) şi g); art. 62 lit. e) şi art. 69; b) neanuntarea autoritãţilor în drept despre producerea dezastrelor, conform art. 37 alin. 2; art. 44 alin. 1 lit. c); art. 48 lit e); art. 56 lit. c) şi art. 62 lit. c) şi f); c) neanuntarea de îndatã a descoperirii muniţiilor rãmase neexplodate şi neasigurarea condiţiilor de asanare şi distrugere a muniţiei de cãtre unitãţile specializate, conform art. 41 şi art. 42; d) folosirea mijloacelor şi sistemelor de transmisiuni-alarmare, a tehnicii, aparaturii, materialelor şi echipamentelor de protecţie civilã în alte scopuri decît cele pentru care sînt destinate; deteriorarea şi neasigurarea menţinerii în permanenta stare de funcţionare a acestora, conform art. 29 alin. 2; art. 35 şi art. 53 lit. b); e) neintretinerea mijloacelor de transmisiuni-alarmare a punctelor de comanda şi a spaţiilor de adãpostire, precum şi a tehnicii destinate protecţiei civile, conform art. 48 lit. j); art. 53 lit. c); art. 58 lit. c) art. 60 lit. b) şi art. 64 lit. c); f) refuzul de a îndeplini mãsurile de prevenire şi protecţie a oamenilor, mediului şi bunurilor materiale, de a participa la pregãtirea de protecţie civilã sau la acţiuni de intervenţie, conform art. 21; art. 48 lit. a) şi i); art. 49 lit. a), c), d) şi e); art. 50 lit. b) şi e); art. 51 lit. a) şi e); art. 59 lit. f); art. 61 lit. f); art. 62 lit. d) şi art. 64 lit. a) şi e); g) neintocmirea documentelor operative de planificare, organizare, inzestrare şi conducere, specifice protecţiei civile, conform art. 39; art. 44 alin. 1 lit. e), g) şi h) şi art. 62 lit. b); h) împiedicarea, sub orice forma, a organelor de control de a-şi exercita atribuţiile, conform art. 10; i) eliberarea autorizaţiilor de construcţii civile, fãrã avizul organelor militare prevãzute în lege, conform art. 33. ART. 79 Contravenţiile prevãzute la art. 78 se sancţioneazã, dupã cum urmeazã: a) cu amenda de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, contravenţiile prevãzute la art. 78 lit. c), g) şi h); b) cu amenda de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, contravenţiile prevãzute la art. 78 lit. a) şi i); c) cu amenda de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, contravenţiile prevãzute la art. 78 lit. b) şi d); d) cu amenda de la 3.000.000 lei la 4.000.000 lei, contravenţiile prevãzute la art. 78 lit. e); e) cu amenda de la 4.000.000 lei la 5.000.000 lei, contravenţiile prevãzute la art. 78 lit. f); ART. 80 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre şeful protecţiei civile de la autoritãţile administraţiei publice, precum şi de cãtre persoanele cu atribuţii de control, împuternicite de comandantul Comandamentului protecţiei civile. ART. 81 Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, contravenientul poate face plîngere la judecãtorie în termen de 15 zile de la comunicare. ART. 82 Regimul contravenţiilor din prezenta lege se completeazã şi se actualizeazã în mod corespunzãtor cu prevederile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
CAP. 9 Dispoziţii finale ART. 83 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 2/1978 privind apãrarea civilã în Republica Socialistã România, publicatã în Buletinul Oficial nr. 24 din 27 martie 1978, <>Decretul nr. 430/1978 privind unele mãsuri pentru apãrarea civilã, publicat în Buletinul Oficial nr. 103 din 15 noiembrie 1978, <>Hotãrîrea Guvernului nr. 531/1992 privind realizarea unor mãsuri de apãrare civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 22 septembrie 1992, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 10 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
-----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
