Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta lege are ca scop protejarea sãnãtãţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea mãsurilor destinate menţinerii calitãţii aerului înconjurãtor acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurãtor stabilite prin prezenta lege şi îmbunãtãţirea acesteia în celelalte cazuri. ART. 2 Prezenta lege prevede mãsuri la nivel naţional privind: a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurãtor destinate sã evite şi sã previnã producerea unor evenimente dãunãtoare şi sã reducã efectele acestora asupra sãnãtãţii umane şi a mediului ca întreg; b) evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor pe întreg teritoriul ţãrii pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european; c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurãtor pentru a sprijini procesul de combatere a poluãrii aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunãtãţirile rezultate în urma mãsurilor luate la nivel naţional şi european; d) garantarea faptului cã informaţiile privind calitatea aerului înconjurãtor sunt puse la dispoziţia publicului; e) menţinerea calitãţii aerului înconjurãtor acolo unde aceasta este corespunzãtoare şi/sau îmbunãtãţirea acesteia în celelalte cazuri; f) promovarea unei cooperãri crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluãrii aerului; g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte. ART. 3 În sensul prezentei legi termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: a) aer înconjurãtor - aerul din troposferã, cu excepţia celui de la locurile de muncã, astfel cum sunt definite prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate pentru locul de muncã, unde publicul nu are de regulã acces şi pentru care se aplicã dispoziţiile privind sãnãtatea şi siguranţa la locul de muncã; b) poluant - orice substanţã prezentã în aerul înconjurãtor şi care poate avea efecte dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane şi/sau a mediului ca întreg; c) nivel - concentraţia unui poluant în aerul înconjurãtor sau depunerea acestuia pe suprafeţe într-o perioadã de timp datã; d) evaluare - orice metodã utilizatã pentru a mãsura, calcula, previziona sau estima niveluri; e) valoare-limitã - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitãrii şi prevenirii producerii unor evenimente dãunãtoare şi reducerii efectelor acestora asupra sãnãtãţii umane şi a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadã datã şi care nu trebuie depãşit odatã ce a fost atins; f) nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacã este depãşit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu şi asupra oamenilor; g) marjã de toleranţã - procentul din valoarea-limitã cu care poate fi depãşitã acea valoare, conform condiţiilor stabilite în prezenta lege; h) planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc mãsuri pentru atingerea valorilor-limitã sau ale valorilor-ţintã; i) valoare-ţintã - nivelul stabilit, în scopul evitãrii şi prevenirii producerii unor evenimente dãunãtoare şi reducerii efectelor acestora asupra sãnãtãţii umane şi a mediului ca întreg, care trebuie sã fie atins pe cât posibil într-o anumitã perioadã; j) prag de alertã - nivelul care, dacã este depãşit, existã un risc pentru sãnãtatea umanã la o expunere de scurtã duratã a populaţiei, în general, şi la care trebuie sã se acţioneze imediat; k) prag de informare - nivelul care, dacã este depãşit, existã un risc pentru sãnãtatea umanã la o expunere de scurtã duratã pentru categorii ale populaţiei deosebit de sensibile şi pentru care este necesarã informarea imediatã şi adecvatã; l) prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurãtor, se poate utiliza o combinaţie de mãsurãri fixe şi tehnici de modelare şi/sau mãsurãri indicative; m) prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurãtor, este suficientã utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivã; n) obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie sã fie atins, pe termen lung, cu excepţia cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin mãsuri proporţionate, cu scopul de a asigura o protecţie efectivã a sãnãtãţii umane şi a mediului; o) contribuţii din surse naturale - emisii de poluanţi care nu rezultã direct sau indirect din activitãţi umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, activitãţile seismice, activitãţile geotermale, incendiile de pe terenuri sãlbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosferã al particulelor naturale care provin din regiuni uscate; p) zonã - parte a teritoriului ţãrii delimitatã în scopul evaluãrii şi gestionãrii calitãţii aerului înconjurãtor; q) aglomerare - zonã care reprezintã o conurbaţie cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populaţia este mai micã ori egalã cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populaţiei pe kmý mai mare de 3.000 de locuitori; r) PM(10) - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinţã pentru prelevarea şi mãsurarea PM(10), SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 \f2æm; s) PM(2,5) - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinţã pentru prelevarea şi mãsurarea PM(2,5); SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 \f2æm; ş) indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor mãsurãri efectuate în amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul ţãrii şi care oferã indicii cu privire la expunerea populaţiei. Acesta este utilizat pentru calcularea ţintei naţionale de reducere a expunerii şi a obligaţiei referitoare la concentraţia de expunere; t) obligaţia referitoare la concentraţia de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane, care trebuie atins într-o perioadã datã; ţ) ţinta naţionalã de reducere a expunerii - reducerea procentualã a expunerii medii a populaţiei, stabilitã pentru anul de referinţã cu scopul de a reduce efectele dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane, care trebuie sã fie atinsã, acolo unde este posibil, într-o perioadã datã; u) amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt reprezentative pentru expunerea, în general, a populaţiei urbane; v) oxizi de azot - suma concentraţiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) şi de dioxid de azot, exprimatã în unitãţi de concentraţie masicã a dioxidului de azot (\f2æg/mc); w) mãsurãri fixe - mãsurãri efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie, pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor; x) mãsurãri indicative - mãsurãri care respectã obiective de calitate a datelor mai puţin stricte decât cele solicitate pentru mãsurãri în puncte fixe; y) compuşi organici volatili COV - compuşi organici proveniţi din surse antropogene şi biogene, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot în prezenţa luminii solare; z) substanţe precursoare ale ozonului - substanţe care contribuie la formarea ozonului de la nivelul solului, unele dintre ele fiind prevãzute la lit. B din anexa nr. 9; aa) depuneri totale sau acumulate - cantitatea totalã de poluanţi care este transferatã din atmosferã pe suprafeţe cum ar fi sol, vegetaţie, apã, clãdiri etc., cu o anumitã arie, într-un anumit interval de timp; bb) arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren - cantitatea totalã a acestor elemente şi a compuşilor lor conţinutã în fracţia PM(10); cc) hidrocarburi aromatice policiclice - compuşi organici formaţi în totalitate din carbon şi hidrogen, alcãtuiţi din cel puţin douã cicluri aromatice condensate; dd) mercur total gazos - vapori de mercur elementar şi radicali gazoşi de mercur, de exemplu din compuşi de mercur solubili în apã care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista în faza gazoasã; ee) zona de protecţie - suprafaţa de teren din jurul punctului în care se efectueazã mãsurãri fixe, delimitatã astfel încât orice activitate desfãşuratã în interiorul ei, ulterior instalãrii echipamentelor de mãsurare, sã nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurãtor pentru care acesta a fost amplasat; ff) titular de activitate - orice persoanã fizicã sau juridicã ce exploateazã, controleazã sau este delegatã cu putere economicã decisivã privind o activitate cu potenţial impact asupra calitãţii aerului înconjurãtor; gg) emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurãtor prin ferestre, uşi şi alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intrã în mod normal în categoria surselor dirijate de poluare; hh) emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurãtor de utilaje, instalaţii, inclusiv de ventilaţie, din activitãţile de construcţii, din alte lucrãri fixe care produc sau prin intermediul cãrora se evacueazã substanţe poluante; ii) emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurãtor de mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internã; jj) emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurãtor din surse de emisii nedirijate de poluanţi atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii şi alte surse care nu au fost definite specific. ART. 4 (1) Punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi se realizeazã prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integratã a Calitãţii Aerului, denumit în continuare SNEGICA, care asigurã cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autoritãţile şi instituţiile publice, cu competenţe în domeniu, în scopul evaluãrii şi gestionãrii calitãţii aerului înconjurãtor, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului înconjurãtor. (2) SNEGICA cuprinde, ca pãrţi integrante, urmãtoarele douã sisteme: a) Sistemul Naţional de Monitorizare a Calitãţii Aerului, denumit în continuare SNMCA, care asigurã cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru desfãşurarea activitãţilor de monitorizare a calitãţii aerului înconjurãtor, în mod unitar, pe teritoriul României; b) Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici, denumit în continuare SNIEPA, care asigurã cadrul organizatoric, instituţional şi legal pentru realizarea inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferã, în mod unitar, pe întreg teritoriul ţãrii. (3) SNEGICA îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) asigurã evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor, în mod unitar, în aglomerãrile şi zonele de pe întreg teritoriul ţãrii; b) asigurã clasificarea şi delimitarea ariilor din zone şi aglomerãri în regimuri de evaluare şi în regimuri de gestionare a calitãţii aerului înconjurãtor; c) asigurã realizarea inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferã; d) asigurã elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de menţinere a calitãţii aerului, a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt; e) asigurã informaţiile necesare realizãrii rapoartelor cãtre organismele europene şi internaţionale; f) asigurã informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurãtor. (4) SNMCA îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) asigurã monitorizarea calitãţii aerului înconjurãtor prin Reţeaua Naţionalã de Monitorizare a Calitãţii Aerului, denumitã în continuare RNMCA, obiectiv de interes public naţional, aflatã în administrarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi mãsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectãrii, prelucrãrii, transmiterii datelor şi informãrii publicului privind calitatea aerului înconjurãtor; b) asigurã calitatea şi controlul calitãţii datelor, compatibilitatea şi comparabilitatea acestora în întregul sistem; c) asigurã obţinerea de informaţii în timp real cu privire la calitatea aerului înconjurãtor şi informarea publicului cu privire la aceasta; d) asigurã obţinerea datelor privind calitatea aerului în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor şi acordurilor internaţionale în domeniu la care România este parte. (5) SNIEPA îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) asigurã colectarea datelor necesare în vederea elaborãrii inventarelor locale şi a inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferã; b) asigurã elaborarea şi validarea inventarelor locale şi a inventarului naţional privind emisiile de poluanţi atmosferici; c) asigurã raportarea inventarului naţional în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi ale convenţiilor internaţionale în domeniu la care România este parte. ART. 5 (1) Autoritãţile şi instituţiile publice cu competenţe în realizarea atribuţiilor SNEGICA sunt: a) autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi autoritãţile publice care funcţioneazã în subordinea, sub autoritatea şi în coordonarea sa; b) autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã şi autoritãţile publice care funcţioneazã în subordinea şi sub autoritatea sa; c) autoritatea publicã centralã pentru sãnãtate şi autoritãţile publice care funcţioneazã în subordinea şi sub autoritatea sa; d) autoritatea publicã centralã pentru transporturi şi autoritãţile publice care funcţioneazã în subordinea şi sub autoritatea sa; e) autoritatea publicã centralã pentru industrie; f) autoritatea publicã centralã pentru comerţ; g) autoritatea publicã centralã pentru agriculturã şi autoritãţile publice care funcţioneazã în subordinea şi sub autoritatea sa; h) autoritatea publicã centralã pentru amenajarea teritoriului şi lucrãri publice; i) autoritatea publicã centralã pentru administraţie publicã şi autoritãţile publice care funcţioneazã în subordinea sa; j) autoritatea publicã centralã pentru ordine publicã şi siguranţã naţionalã şi autoritãţile publice care funcţioneazã în subordinea sa; k) consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti; l) primãriile, primãriile sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile locale şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; m) Institutul Naţional de Statisticã şi direcţiile teritoriale din subordinea sa. (2) Autoritãţile şi instituţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) se conformeazã prevederilor lit. C din anexa nr. 4. (3) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului este autoritatea cu rol de reglementare, decizie şi control în domeniul evaluãrii şi gestionãrii calitãţii aerului înconjurãtor pe întreg teritoriul ţãrii. (4) Atribuţiile şi responsabilitãţile autoritãţilor şi instituţiilor publice menţionate la alin. (1) sunt prevãzute la art. 7-23. (5) Furnizarea datelor şi informaţiilor necesare realizãrii atribuţiilor fiecãrei autoritãţi şi instituţii publice în cadrul SNEGICA se face cu titlu gratuit. (6) În scopul monitorizãrii impactului poluãrii atmosferice asupra sãnãtãţii populaţiei şi mediului, mãsurarea şi evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor în puncte fixe de mãsurare deţinute şi exploatate de cãtre instituţii publice sau autoritãţi ale administraţiei publice locale, de cãtre operatori economici, organizaţii neguvernamentale sau alte persoane juridice private se realizeazã cu respectarea prevederilor prezentei legi. ART. 6 (1) În scopul evaluãrii şi gestionãrii calitãţii aerului înconjurãtor pe întreg teritoriul ţãrii se stabilesc aglomerãri, zone de evaluare a calitãţii aerului înconjurãtor şi zone de gestionare a calitãţii aerului înconjurãtor. (2) Aglomerãrile şi zonele de evaluare a calitãţii aerului înconjurãtor sunt prevãzute în anexa nr. 2. (3) Evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor se realizeazã pe întreg teritoriul ţãrii prin aplicarea prevederilor secţiunii 1 a cap. III. (4) În fiecare zonã sau aglomerare se delimiteazã arii, în funcţie de regimurile de evaluare, conform prevederilor subsecţiunii 1.1 a cap. III. (5) Gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor se realizeazã pe întreg teritoriul ţãrii prin aplicarea prevederilor secţiunii a 2-a a cap. III. (6) În fiecare zonã şi aglomerare se delimiteazã arii, în funcţie de regimurile de gestionare, conform prevederilor subsecţiunii 2.1 a cap. III şi se evidenţiazã grafic pe harta zonei sau aglomerãrii, pentru fiecare poluant în parte. În urma delimitãrii se întocmesc liste, care cuprind unitãţile administrativ-teritoriale din fiecare arie, care se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. CAP. II Atribuţii şi responsabilitãţi ART. 7 Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) urmãreşte aplicarea dispoziţiilor prezentei legi; b) elaboreazã, avizeazã, promoveazã şi, dupã caz, aprobã actele normative, precum şi mãsurile necesare pentru aplicarea unitarã pe întreg teritoriul ţãrii a prevederilor privind evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor, stabilite prin legislaţia europeanã şi prin convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte; c) coordoneazã elaborarea, actualizarea şi aplicarea normelor şi reglementãrilor privind controlul şi mãsurarea emisiilor de poluanţi în aerul înconjurãtor; d) coordoneazã SNEGICA şi administreazã RNMCA; e) coordoneazã realizarea inventarului naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferã şi îl avizeazã în vederea transmiterii acestuia Comisiei Europene şi organismelor internaţionale la care România este parte; f) organizeazã şi coordoneazã la nivel naţional evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor, inclusiv prin asigurarea elaborãrii de studii privind dispersia poluanţilor în atmosferã, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare şi contribuţiilor surselor naturale la depãşirea valorilor-limitã; g) stabileşte numãrul, tipul şi amplasamentul punctelor fixe de mãsurare şi poluanţii evaluaţi, potrivit prevederilor secţiunii 1 a cap. III; h) avizeazã încadrarea ariilor în regimuri de evaluare a calitãţii aerului înconjurãtor şi iniţierea programelor de mãsurãri indicative; i) realizeazã metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calitãţii aerului şi o supune aprobãrii Guvernului; j) asigurã menţinerea sau îmbunãtãţirea calitãţii aerului înconjurãtor prin urmãrirea aplicãrii de cãtre autoritãţile şi organismele competente sau instituţiile specializate a mãsurilor pentru gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor; k) raporteazã datele şi informaţiile, inclusiv cele referitoare la planurile de calitate a aerului, în termenele şi formatele stabilite de cãtre Comisia Europeanã şi în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale în domeniu la care România este parte; l) avizeazã raportul privind calitatea aerului înconjurãtor la nivel naţional pentru anul anterior, cu referire la toţi poluanţii care intrã sub incidenţa prezentei legi; m) aprobã propunerile pentru sistemele de mãsurare: metode, echipamente, reţele şi laboratoare, utilizate pentru monitorizarea calitãţii aerului şi metodele, sistemele şi echipamentele pentru controlul şi mãsurarea emisiilor; n) aprobã procedurile standard de operare şi procedurile-cadru de asigurare şi control al calitãţii datelor provenite din RNMCA; o) avizeazã în cadrul sistemului de asigurare a calitãţii datelor programele de comparãri interlaboratoare la nivel naţional; p) aprobã participarea Laboratorului Naţional de Referinţã pentru Calitatea Aerului la programele europene de comparãri interlaboratoare, organizate de Comisia Europeanã; q) stabileşte pe baza unor studii zonele de protecţie pentru toate punctele fixe de mãsurare şi informeazã autoritãţile competente cu privire la delimitarea acestora; r) aprobã listele cu unitãţile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrãrii în regimuri de gestionare a ariilor din zone şi aglomerãri; s) informeazã autoritãţile publice competente cu privire la rezultatele evaluãrii calitãţii aerului înconjurãtor şi la încadrarea ariilor din zone şi aglomerãri în regimuri de gestionare; ş) asigurã informarea publicului potrivit prevederilor cap. V; t) îndeplineşte obligaţiile asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi asigurã participarea la cooperarea internaţionalã în domeniu; ţ) coopereazã cu autoritãţile care au competenţe în domeniu, din celelalte state membre ale Uniunii Europene şi cu Comisia Europeanã. ART. 8 Centrul de Evaluare a Calitãţii Aerului, denumit în continuare CECA, structurã în cadrul instituţiei publice cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã suportul tehnic pentru elaborarea actelor normative, precum şi pentru stabilirea mãsurilor necesare aplicãrii unitare pe întreg teritoriul ţãrii a prevederilor privind evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor; b) elaboreazã raportul privind calitatea aerului înconjurãtor la nivel naţional pentru anul anterior, conform prevederilor art. 63, cu referire la toţi poluanţii care intrã sub incidenţa prezentei legi, şi îl supune spre avizare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; c) elaboreazã anual inventarul naţional privind emisiile de poluanţi în atmosferã şi raportul aferent, utilizând metodologia recomandatã de Comisia Europeanã şi Agenţia Europeanã de Mediu, şi le supune spre avizare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; d) participã la activitãţile de evaluare şi gestionare a calitãţii aerului înconjurãtor la nivel naţional; e) propune amplasarea de puncte fixe de monitorizare, pe care le supune avizãrii autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; f) colecteazã şi valideazã inventarele locale de emisii de poluanţi în atmosferã în vederea realizãrii evaluãrii calitãţii aerului înconjurãtor; g) gestioneazã şi certificã datele provenite din RNMCA; h) elaboreazã proceduri privind activitatea de validare a datelor de calitate a aerului înconjurãtor provenite din RNMCA; i) realizeazã clasificarea în regimuri de evaluare şi regimuri de gestionare a ariilor din zone şi aglomerãri, pe baza rezultatelor mãsurãrilor şi a studiilor de modelare, conform prevederilor art. 27, 34 şi 42, şi o supune spre avizare, respectiv spre aprobare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; j) avizeazã planurile de menţinere a calitãţii aerului şi planurile de calitate a aerului elaborate conform metodologiei prevãzute la art. 54; k) elaboreazã rapoartele privind informaţiile prevãzute la art. 70, 72 şi 73 şi le supune spre avizare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; l) elaboreazã programe de mãsurãri indicative şi le supune spre avizare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; m) elaboreazã anual, pânã la data de 31 august, raportul privind evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor, la nivel naţional, pentru anul calendaristic anterior, prevãzut la art. 68 şi 69, în formatele stabilite de Comisia Europeanã, şi îl supune spre avizare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; n) elaboreazã anual, pânã la data de 30 noiembrie, raportul privind informaţiile referitoare la planurile de calitate a aerului, prevãzute la art. 71, în formatele stabilite de cãtre Comisia Europeanã; o) asigurã datele necesare pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurãtor la nivel naţional, potrivit prevederilor cap. V; p) coreleazã mãsurãrile de poluanţi în puncte fixe, dupã caz, cu programul de mãsurare şi cu strategia de monitorizare ale Programului European de Monitorizare şi Evaluare a Poluanţilor, denumit în continuare EMEP; q) pune la dispoziţia autoritãţii publice centrale pentru sãnãtate datele certificate de calitate a aerului înconjurãtor provenite din RNMCA în scopul identificãrii şi evaluãrii riscurilor pentru sãnãtatea umanã; r) pune la dispoziţia autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã datele certificate de calitate a aerului înconjurãtor provenite din RNMCA în scopul identificãrii şi evaluãrii riscurilor pentru starea vegetaţiei şi a pãdurilor; s) colaboreazã cu organismele similare din statele membre ale Uniunii Europene şi cu Comisia Europeanã în baza mandatului aprobat de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. ART. 9 Laboratorul Naţional de Referinţã pentru Calitatea Aerului, denumit în continuare LNRCA, structurã în cadrul instituţiei publice cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã suportul tehnic pentru elaborarea actelor normative, precum şi pentru stabilirea mãsurilor necesare aplicãrii unitare pe întreg teritoriul ţãrii a prevederilor privind evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor; b) asigurã suportul tehnic şi ştiinţific pentru activitatea de monitorizare a calitãţii aerului înconjurãtor şi de mãsurare a emisiilor; c) propune autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului sistemele de mãsurare: metode, echipamente, reţele şi laboratoare, utilizate pentru monitorizarea calitãţii aerului şi metode, sisteme şi echipamente pentru controlul şi mãsurarea emisiilor; d) stabileşte şi îmbunãtãţeşte continuu metodele de determinare a concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurãtor şi demonstreazã, dupã caz, echivalenţa acestora cu metodele de referinţã; e) elaboreazã rapoarte care cuprind informaţii privind metodele pentru prelevarea şi mãsurarea compuşilor menţionaţi la art. 75 şi le supune spre aprobare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; f) elaboreazã procedurile standard de operare şi procedurile de asigurare şi control al calitãţii datelor provenite din RNMCA şi le supune spre aprobare autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; g) asigurã exactitatea mãsurãrilor de calitate a aerului înconjurãtor desfãşurate în cadrul RNMCA, conform prevederilor lit. C din anexa nr. 4, inclusiv prin organizarea exerciţiilor de intercomparare, la nivel naţional; h) asigurã trasabilitatea mãsurãrilor din RNMCA la etaloanele şi materialele de referinţã naţionale şi internaţionale; i) verificã calitatea analizelor, testelor şi determinãrii indicatorilor specifici, asistând instituţiile responsabile cu efectuarea de activitãţi de mãsurare a emisiilor cu privire la aspecte de asigurare a calitãţii şi a exactitãţii mãsurãrilor inclusiv prin auditul extern al calitãţii, cu respectarea legislaţiei specifice în vigoare; j) organizeazã şi controleazã activitatea unitãţilor de calibrare organizate în cadrul autoritãţilor publice locale pentru protecţia mediului; k) asigurã trasabilitatea mãsurãrilor din RNMCA la etaloanele şi materialele de referinţã prin calibrarea echipamentelor faţã de etaloanele naţionale de referinţã pe care le deţine; l) calibreazã etaloanele naţionale faţã de etaloanele primare internaţionale, în particular a fotometrului pentru determinarea ozonului; m) pãstreazã şi gestioneazã etalonul naţional primar de ozon în condiţiile legii; n) verificã asigurarea calitãţii mãsurãrilor în puncte fixe deţinute şi exploatate de cãtre instituţii publice sau autoritãţi ale administraţiei publice locale, de cãtre titulari de activitate, organizaţii neguvernamentale sau alte persoane juridice private; o) participã la programele europene de comparãri interlaboratoare organizate de Comisia Europeanã; p) propune şi organizeazã programele de comparare interlaboratoare privind mãsurãrile de calitatea aerului înconjurãtor şi a emisiilor de poluanţi la nivel naţional şi le supune avizãrii autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; q) efectueazã studii comparative la nivel naţional şi internaţional cu privire la activitãţile de mãsurare a calitãţii aerului înconjurãtor şi a emisiilor de poluanţi. ART. 10 Autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti au urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã aplicarea dispoziţiilor prezentei legi la nivel teritorial; b) efectueazã şi deruleazã activitãţi de monitorizare a calitãţii aerului înconjurãtor la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea şi validarea datelor privind calitatea aerului înconjurãtor; c) asigurã exactitatea mãsurãrilor de calitate a aerului înconjurãtor şi a obiectivelor de calitate a datelor prin respectarea procedurilor standard de operare a echipamentelor şi de asigurare şi control al calitãţii, stabilite la nivel naţional; d) asigurã pãstrarea datelor de calitate a aerului înconjurãtor şi a rezultatelor mãsurãrilor din puncte fixe, prin organizarea şi gestionarea unei baze de date la nivel local; e) colaboreazã cu serviciile publice deconcentrate la nivel local ale celorlalte autoritãţi publice centrale, cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu titularii de activitate în vederea colectãrii datelor necesare elaborãrii inventarelor locale de emisii pentru evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor; f) verificã datele şi realizeazã validarea primarã a datelor necesare elaborãrii inventarelor locale de emisii; g) elaboreazã, conform metodologiilor specifice, inventarul emisiilor de poluanţi în atmosferã la nivel local şi îl transmit CECA; h) furnizeazã CECA informaţii privind regimul de funcţionare a unitãţilor economice, harta administrativã, informaţiile necesare pentru poziţionarea surselor de poluare fixe, liniare şi de suprafaţã, precum şi alte informaţii necesare validãrii inventarelor de emisii la nivel local şi elaborãrii inventarului naţional; i) rãspund solicitãrilor CECA în vederea certificãrii datelor provenite din RNMCA şi a elaborãrii rapoartelor la nivel naţional; j) elaboreazã, împreunã cu titularul de activitate şi cu autoritãţile implicate, planurile de acţiune pe termen scurt şi monitorizeazã, împreunã cu autoritatea publicã de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, aplicarea acestora; k) informeazã titularul de activitate şi autoritãţile implicate în cazul apariţiei riscului de depãşire a pragului de alertã şi/sau a pragului de informare şi declanşeazã planul de acţiune pe termen scurt; l) informeazã autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului, alte autoritãţi locale implicate şi populaţia, în cazul apariţiei riscului de depãşire a pragului de alertã şi/sau a pragului de informare; m) participã la elaborarea planurilor de menţinere a calitãţii aerului şi a planurilor de calitate a aerului şi monitorizeazã, împreunã cu autoritatea publicã de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, aplicarea acestora; n) monitorizeazã, la nivel teritorial, efectele aplicãrii mãsurilor prin care se reduce şi/sau se menţine, dupã caz, nivelul poluanţilor sub valorile-limitã, valorile-ţintã, respectiv sub obiectivul pe termen lung, pentru asigurarea unei bune calitãţi a aerului înconjurãtor în condiţiile unei dezvoltãri durabile; o) elaboreazã rapoarte privind stadiul şi efectele realizãrii mãsurilor din planurile de calitate a aerului, din planurile de menţinere a calitãţii aerului şi din planurile de acţiune pe termen scurt, conform metodologiei prevãzute la art. 54; p) urmãresc includerea în autorizaţia de mediu/autorizaţia integratã de mediu a mãsurilor cuprinse în planurile de calitate a aerului şi a mãsurilor din planurile de acţiune pe termen scurt şi, dupã caz, propun revizuirea autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu; q) elaboreazã şi transmit CECA, anual, pânã la data de 15 februarie, raportul privind evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor pentru anul anterior, cu referire cel puţin la toţi poluanţii care intrã sub incidenţa prezentei legi; r) transmit autoritãţilor administraţiei publice locale informaţiile privind amplasamentul staţiei şi zona de protecţie aferentã, în vederea includerii acestora în planurile de urbanism; s) permit desfãşurarea unor lucrãri cu caracter temporar sau a anumitor activitãţi în interiorul zonei de protecţie, cu respectarea prevederilor art. 41; ş) pun la dispoziţia serviciilor publice de la nivel local ale autoritãţilor publice centrale pentru sãnãtate, agriculturã şi dezvoltare ruralã, lucrãri publice şi a autoritãţilor administraţiei publice locale informaţiile disponibile necesare în activitatea de elaborare şi punere în aplicare a strategiilor sectoriale care pot afecta calitatea aerului înconjurãtor; t) colaboreazã cu organismele guvernamentale abilitate care avizeazã importul/exportul produselor, bunurilor şi altor materiale cu regim special de comercializare care pot afecta calitatea aerului înconjurãtor, în conformitate cu legislaţia naţionalã şi cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte; ţ) elaboreazã raportul privind calitatea aerului înconjurãtor la nivel teritorial, pentru anul anterior, conform prevederilor art. 63, cu referire la toţi poluanţii care intrã sub incidenţa prezentei legi; u) asigurã informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurãtor la nivel teritorial, potrivit prevederilor cap. V; v) urmãresc aplicarea la nivel teritorial a programelor şi mãsurilor pentru respectarea convenţiilor, acordurilor şi tratatelor internaţionale în domeniu la care România este parte. ART. 11 Autoritatea publicã centralã şi autoritãţile publice teritoriale de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului au urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã controlul în vederea respectãrii dispoziţiilor prezentei legi; b) controleazã aplicarea mãsurilor din planurile de menţinere a calitãţii aerului, din planurile de calitate a aerului şi din planurile de acţiune pe termen scurt; c) verificã transmiterea datelor de cãtre operatorii economici în vederea elaborãrii inventarelor locale de emisii, la autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului; d) verificã respectarea utilizãrii echipamentelor, prevãzute în actele de reglementare emise de autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, de cãtre operatorii economici, în scopul realizãrii automonitorizãrii emisiilor de poluanţi în atmosferã; e) verificã respectarea condiţiilor stabilite prin prezenta lege în interiorul zonei de protecţie; f) informeazã autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului cu privire la rezultatele controalelor efectuate, potrivit prevederilor prezentei legi, la solicitarea acesteia; g) informeazã instituţiile care au obligaţii potrivit prevederilor prezentei legi, în cazul constatãrii unor neconformitãţi. ART. 12 Organismul naţional de meteorologie şi climatologie are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) transmite, la cerere, autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, informaţii cu privire la climatologia zonei; b) realizeazã prognoze meteorologice pe termen scurt şi le transmite, la cerere, autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului, în scopul aplicãrii planurilor de acţiune pe termen scurt şi a monitorizãrii efectelor mãsurilor luate. ART. 13 Autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) elaboreazã studii pentru a determina relaţia dintre calitatea aerului înconjurãtor şi starea vegetaţiei şi a pãdurilor, pe care le pune la dispoziţia autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; c) evalueazã riscurile şi elaboreazã rapoarte anuale cu privire la starea vegetaţiei şi a pãdurilor corelatã cu datele de calitate a aerului înconjurãtor, pe care le pune la dispoziţia autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului; d) colaboreazã prin autoritãţile publice teritoriale din subordine cu autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului în vederea elaborãrii rapoartelor privind calitatea aerului înconjurãtor la nivel teritorial, potrivit prevederilor art. 63; e) participã prin autoritãţile publice teritoriale din subordine la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de menţinere a calitãţii aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt; f) poate efectua activitãţi suplimentare de monitorizare a calitãţii aerului înconjurãtor şi mãsurãri indicative, cu prelevare pasivã sau secvenţialã în puncte fixe, pentru a evalua riscurile pentru starea vegetaţiei şi a pãdurilor, potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 14 (1) Autoritatea publicã centralã pentru sãnãtate are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) elaboreazã strategiile din domeniul prevenirii îmbolnãvirilor determinate de poluarea atmosferei; c) elaboreazã metodologiile de evaluare a riscului asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei, vizând şi protecţia grupurilor sensibile ale populaţiei, inclusiv copiii, ca urmare a expunerii la poluanţii atmosferici; d) evalueazã riscurile asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei, vizând şi protecţia grupurilor sensibile ale populaţiei, inclusiv copiii, şi elaboreazã rapoarte anuale cu privire la starea de sãnãtate a populaţiei la nivel naţional corelatã cu datele de calitate a aerului înconjurãtor, pe care le pune la dispoziţia autoritãţii publice centrale pentru mediu; e) poate efectua activitãţi suplimentare de monitorizare a calitãţii aerului înconjurãtor şi mãsurãri indicative, cu prelevare pasivã sau secvenţialã în puncte fixe, pentru a evalua riscurile pentru starea de sãnãtate a populaţiei, potrivit prevederilor prezentei legi; f) participã la elaborarea şi reactualizarea normelor şi reglementãrilor privind calitatea aerului înconjurãtor; g) informeazã populaţia cu privire la riscurile pentru sãnãtatea populaţiei în relaţie cu calitatea aerului înconjurãtor; h) raporteazã organismelor internaţionale specializate datele referitoare la starea de sãnãtate a populaţiei în relaţie cu calitatea aerului înconjurãtor. (2) Structurile teritoriale ale autoritãţii publice centrale pentru sãnãtate au urmãtoarele responsabilitãţi: a) participã la elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt; b) în cazul în care sunt informate de cãtre autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului despre existenţa riscului de depãşire a pragului de alertã şi/sau a pragului de informare, evalueazã în regim de urgenţã riscurile pentru sãnãtatea populaţiei şi propun mãsuri imediate şi preventive care trebuie luate pentru protecţia sãnãtãţii populaţiei, în general, şi pentru protecţia grupurilor sensibile, în special, inclusiv copiii. ART. 15 Autoritatea publicã centralã pentru transporturi are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) elaboreazã şi pune în aplicare strategiile de dezvoltare a transporturilor, ţinând cont de necesitatea reducerii şi limitãrii poluãrii atmosferei, dezvoltând politici pentru susţinerea modalitãţilor şi tehnologiilor de transport mai puţin poluante; c) asigurã, la solicitarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, elaborarea de programe pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferã provenite din sectorul transporturi şi le transmite spre avizare acesteia; d) elaboreazã reglementãri specifice în domeniul transportului şi stabileşte condiţiile tehnice pentru mijloacele de transport, în vederea diminuãrii impactului emisiilor asupra calitãţii aerului înconjurãtor; e) elaboreazã norme privind transportul mãrfurilor periculoase care pot afecta calitatea aerului înconjurãtor; f) certificã prin omologare şi prin inspecţie tehnicã încadrarea mijloacelor de transport în normele tehnice în scopul protecţiei atmosferei; g) pune la dispoziţie anual, pânã la data de 1 martie, prin autoritãţile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, dupã caz, autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului şi CECA toate informaţiile necesare elaborãrii inventarelor de emisii provenite din trafic, în conformitate cu metodologiile recomandate de Comisia Europeanã şi de Agenţia Europeanã de Mediu. ART. 16 Autoritatea publicã centralã pentru industrie are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) elaboreazã strategiile sectoriale pentru activitãţile industriale, luând în considerare impactul asupra calitãţii aerului înconjurãtor şi a mediului ca întreg; c) elaboreazã norme privind calitatea combustibililor şi norme privind manipularea acestora, ţinând cont de necesitatea reducerii şi limitãrii poluãrii atmosferei; d) asigurã, la solicitarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferã provenite din activitãţile industriale aflate în coordonare şi le transmite spre avizare acesteia; e) exercitã funcţii de reglementare şi control privind proiectarea, construirea şi operarea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor care pot afecta calitatea aerului înconjurãtor. ART. 17 Autoritatea publicã centralã pentru comerţ are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) elaboreazã, în colaborare cu autoritãţile publice centrale interesate, reglementãri privind contingentarea producţiei şi consumurilor şi interdicţia de plasare pe piaţã a anumitor tipuri de substanţe cu impact asupra calitãţii aerului înconjurãtor, reglementate prin tratate la care România este parte; c) elaboreazã, în colaborare cu autoritãţile publice centrale interesate, reglementãri privind produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea aerului înconjurãtor, condiţiile de plasare pe piaţã a acestora, restricţiile de producere şi utilizare pentru fiecare tip sau clasã de produse. ART. 18 Autoritatea publicã centralã pentru agriculturã are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) elaboreazã şi pune în aplicare strategia de dezvoltare a agriculturii, luând în considerare impactul asupra calitãţii aerului înconjurãtor şi a mediului ca întreg; c) elaboreazã, împreunã cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului, norme pentru desfãşurarea activitãţilor specifice cu impact asupra calitãţii aerului înconjurãtor, cum ar fi: tratamentele fitosanitare, fertilizarea solurilor, activitãţi din sectorul zootehnic, şi urmãreşte aplicarea lor; d) pune la dispoziţie anual, pânã la data de 1 martie, prin autoritãţile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea sa, dupã caz, autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului şi CECA toate informaţiile necesare elaborãrii inventarelor de emisii provenite din activitãţi specifice, în conformitate cu metodologiile recomandate de Comisia Europeanã şi de Agenţia Europeanã de Mediu. ART. 19 Autoritatea publicã centralã pentru amenajarea teritoriului şi lucrãri publice are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) asigurã elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism luând în considerare prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative în vigoare din domeniu. ART. 20 (1) Autoritatea publicã centralã pentru domeniul administraţiei publice şi domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel naţional, respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) acordã sprijin şi îndrumare metodologicã autoritãţilor administraţiei publice locale şi aparatului de specialitate al acestora, în scopul aplicãrii uniforme a dispoziţiilor legale privind calitatea aerului înconjurãtor; c) elaboreazã strategii şi programe de dezvoltare a infrastructurii unitãţilor administrativ-teritoriale şi a serviciilor publice de interes general, luând în considerare cerinţele prezentei legi şi ale altor acte normative în vigoare din domeniu; d) asigurã, la solicitarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferã provenite din activitãţile industriale aflate în coordonare şi le transmite spre avizare acesteia. (2) Instituţia prefectului are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel de judeţ şi al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea dispoziţiilor prezentei legi; b) coordoneazã elaborarea şi aplicarea planurilor de menţinere a calitãţii aerului şi a planurilor de calitate a aerului, întocmite pentru mai multe unitãţi administrativ-teritoriale învecinate. (3) Poliţia Românã, prin structurile subordonate, are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) organizeazã şi asigurã mãsurile de reglementare, fluidizare şi dirijare a circulaţiei rutiere, conform competenţelor; b) colaboreazã cu alte autoritãţi publice pentru îmbunãtãţirea organizãrii, sistematizãrii, semnalizãrii şi semaforizãrii traficului rutier. ART. 21 (1) Preşedintele consiliului judeţean are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel judeţean, respectarea dispoziţiilor prezentei legi aflate în sfera lor de responsabilitate; b) propune spre aprobare consiliului judeţean planurile de calitate a aerului care conţin mãsuri şi/sau acţiuni comune pentru mai multe unitãţi administrativ-teritoriale învecinate, în termen de 30 de zile de la data avizãrii acestora de cãtre autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului; c) transmite, anual, autoritãţii publice teritoriale pentru protecţia mediului raportul privind realizarea mãsurilor cuprinse în planul de menţinere a calitãţii aerului. (2) Consiliul judeţean, prin aparatul propriu de specialitate, sau, dupã caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin Primãria Generalã a Municipiului Bucureşti, la propunerea primãriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) elaboreazã planurile de menţinere a calitãţii aerului şi le aprobã prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã avizarea acestora de cãtre autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului; b) realizeazã mãsurile din planurile de menţinere a calitãţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau mãsurile şi acţiunile din planurile de acţiune pe termen scurt, care intrã în responsabilitatea lor, şi asigurã fonduri financiare în acest scop. ART. 22 Primarii au urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) asigurã, la nivel local, respectarea dispoziţiilor prezentei legi aflate în sfera lor de responsabilitate; b) integreazã cerinţele prezentei legi şi ale altor acte normative în vigoare din domeniu în strategia de dezvoltare durabilã la nivel local; c) asigurã elaborarea planurilor de calitate a aerului şi le supun aprobãrii consiliului local în termen de 30 de zile dupã avizarea acestora de cãtre autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului; d) participã la elaborarea planurilor de menţinere a calitãţii aerului şi pune în aplicare mãsurile prevãzute în plan care intrã în responsabilitatea lor; e) participã la elaborarea planului de acţiuni pe termen scurt şi aplicã mãsurile prevãzute în plan, în cazul în care activitãţile care conduc la apariţia unui risc de depãşire a pragurilor de alertã şi/sau a pragului de informare sunt în responsabilitatea autoritãţii administraţiei publice locale; f) transmit, anual, autoritãţii publice teritoriale pentru protecţia mediului raportul privind realizarea mãsurilor cuprinse în planul de calitate a aerului; g) furnizeazã autoritãţilor teritoriale pentru protecţia mediului informaţiile şi documentaţia necesare în vederea evaluãrii şi gestionãrii calitãţii aerului înconjurãtor; h) realizeazã mãsurile din planurile de menţinere a calitãţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau mãsurile şi acţiunile din planurile de acţiune pe termen scurt, care intrã în responsabilitatea lor, şi asigurã fonduri financiare în acest scop; i) includ amplasamentul punctului fix de mãsurare şi zona de protecţie aferentã în planurile de urbanism; j) marcheazã prin panouri de avertizare limita zonei de protecţie a punctelor fixe de mãsurare; k) la solicitarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului, iau toate mãsurile necesare pentru amplasarea punctelor fixe de mãsurare şi a punctelor de mãsurare indicative, astfel încât poziţionarea şi distribuirea lor sã corespundã cerinţelor şi criteriilor de amplasare prevãzute în prezenta lege; l) asigurã informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurãtor, la nivel local, potrivit prevederilor cap. V. ART. 23 Institutul Naţional de Statisticã şi direcţiile regionale şi judeţene din subordine au urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) furnizeazã, la solicitarea CECA, datele şi informaţiile necesare elaborãrii inventarelor de emisii de poluanţi în aer, în conformitate cu metodologia europeanã în vigoare; b) furnizeazã, dupã caz, CECA şi autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului date şi rezultate din cercetãrile statistice realizate potrivit Programului anual de cercetãri statistice, aprobat prin hotãrâre a Guvernului; c) stabileşte, dupã caz, în condiţiile legii, împreunã cu CECA informaţiile suplimentare necesare elaborãrii rapoartelor cu privire la evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor şi le introduce în Programul anual de cercetãri statistice. ART. 24 Titularul de activitate are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi: a) aplicã şi respectã dispoziţiile prezentei legi; b) anunţã, de îndatã, autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului la producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale etc; c) participã la elaborarea planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt; d) aplicã mãsurile de reducere a emisiilor de poluanţi în aer, cuprinse în planurile de calitate a aerului; e) la declanşarea de cãtre autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului a planului de acţiune pe termen scurt, ia mãsuri urgente şi eficace de reducere a emisiilor de poluanţi în aer în conformitate cu planul, astfel încât concentraţia acestora în aerul înconjurãtor sã fie redusã pânã la atingerea nivelului valorii-limitã, inclusiv prin oprirea temporarã a activitãţii, dacã este cazul; f) monitorizeazã emisiile de poluanţi în aerul înconjurãtor, utilizând metodele şi echipamentele stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi transmite rezultatele autoritãţii publice teritoriale pentru protecţia mediului; g) transmite autoritãţii publice teritoriale pentru protecţia mediului toate informaţiile solicitate în vederea realizãrii inventarelor de emisii, în conformitate cu metodologia recomandatã de Comisia Europeanã şi de Agenţia Europeanã de Mediu; h) asigurã puncte de prelevare şi control al emisiilor de poluanţi în aer, în conformitate cu actele de reglementare; i) informeazã autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului în cazul înregistrãrii depãşirii valorilor-limitã de emisie impuse prin actele de reglementare. CAP. III Evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor SECŢIUNEA 1 Evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor SUBSECŢIUNEA 1.1 Regimul de evaluare ART. 25 (1) În vederea evaluãrii calitãţii aerului înconjurãtor pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonã sau aglomerare se delimiteazã arii care se clasificã în regimuri de evaluare în funcţie de pragurile superior şi inferior de evaluare, prevãzute la poziţia A.1 din anexa nr. 3, dupã cum urmeazã: a) regim de evaluare A, în care nivelul este mai mare decât pragul superior de evaluare; b) regim de evaluare B, în care nivelul este mai mic decât pragul superior de evaluare, dar mai mare decât pragul inferior de evaluare; c) regim de evaluare C, în care nivelul este mai mic decât pragul inferior de evaluare. (2) Clasificarea în regimuri de evaluare se revizuieşte cel puţin o datã la 5 ani, în conformitate cu procedurile prevãzute la poziţia A.2 din anexa nr. 3. (3) Clasificarea în regimuri de evaluare se poate revizui la intervale mai scurte de timp, în cazul unor modificãri semnificative ale activitãţilor care au efecte asupra concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este relevant, de oxizi de azot, particule în suspensie, cum ar fi PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel sau benzo(a)piren. ART. 26 (1) Evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor în aglomerãrile şi zonele de pe întreg teritoriul ţãrii se efectueazã luând în considerare clasificarea în regimul de evaluare prevãzut la art. 25, pe baza criteriilor de evaluare prevãzute la art. 27, 34 şi la lit. A din anexa nr. 5, a metodelor de referinţã pentru mãsurare şi a obiectivelor de calitate a datelor stabilite prin prezenta lege. (2) Poluanţii pentru care se realizeazã evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor sunt prevãzuţi în anexa nr. 1. (3) Cerinţele pentru evaluarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren sunt prevãzute în anexa nr. 3. (4) Obiectivele de calitate a datelor sunt prevãzute în anexa nr. 4. (5) Amplasarea punctelor de prelevare pentru mãsurarea nivelurilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren se realizeazã cu respectarea prevederilor anexei nr. 5. (6) Criteriile pentru determinarea numãrului minim de puncte de prelevare pentru mãsurãrile fixe sunt prevãzute în anexa nr. 6. (7) Metodele de referinţã pentru evaluarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur în aerul înconjurãtor şi de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, mercur în depuneri sunt prevãzute în anexa nr. 7. SUBSECŢIUNEA 1.2 Evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particulele în suspensie, plumbul, benzenul şi monoxidul de carbon ART. 27 (1) În toate zonele şi aglomerãrile, în ariile clasificate în regim de evaluare A pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen şi monoxid de carbon, evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor se realizeazã prin mãsurãri în puncte fixe. Aceste mãsurãri în puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare şi/sau mãsurãri indicative pentru a furniza informaţii adecvate în legãturã cu distribuţia spaţialã a calitãţii aerului înconjurãtor. (2) În toate zonele şi aglomerãrile, în ariile clasificate în regim de evaluare B pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen şi monoxid de carbon, evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor se poate realiza prin utilizarea unei combinaţii de mãsurãri în puncte fixe şi tehnici de modelare şi/sau mãsurãri indicative. (3) În toate zonele şi aglomerãrile, în ariile clasificate în regim de evaluare C pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie, plumb, benzen şi monoxid de carbon, tehnicile de modelare sau tehnicile de estimare obiective ori ambele sunt suficiente pentru evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor. ART. 28 (1) Suplimentar faţã de cerinţele prevãzute la art. 27, în staţiile de fond rural, amplasate departe de surse importante de poluare, se efectueazã mãsurãri pentru a obţine cel puţin informaţii privind concentraţia masicã totalã şi concentraţiile speciilor chimice componente ale particulelor în suspensie - PM(2,5) prevãzute la lit. B din anexa nr. 8, exprimate ca medii anuale. (2) Mãsurãrile prevãzute la alin. (1) se realizeazã pe baza urmãtoarelor criterii: a) instalarea unui punct de prelevare la fiecare 100.000 kmý; b) amplasarea cel puţin a unei staţii de monitorizare sau, prin acord cu statele membre învecinate ale Uniunii Europene, a uneia ori a mai multor staţii comune de mãsurare, care sã acopere zonele învecinate relevante, în scopul realizãrii rezoluţiei spaţiale necesare; c) corelarea mãsurãrilor, acolo unde este adecvat, cu strategia de monitorizare şi programul de mãsurare ale EMEP. (3) Mãsurarea concentraţiei masice a particulelor în suspensie se efectueazã potrivit prevederilor anexei nr. 8 şi respectând obiectivele de calitate a datelor pentru mãsurãrile de concentraţie masicã a particulelor în suspensie - PM(2,5) prevãzute la poziţiile A.1 şi A.3 şi la lit. C din anexa nr. 4. ART. 29 (1) Punctele de prelevare pentru mãsurarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, particulelor în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon se amplaseazã potrivit criteriilor prevãzute la lit. A din anexa nr. 5. (2) În fiecare zonã sau aglomerare unde mãsurãrile în puncte fixe reprezintã unica sursã de informare pentru evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor, numãrul de puncte de prelevare pentru fiecare poluant relevant este mai mare ori egal cu numãrul minim de puncte de prelevare prevãzut la poziţia A.1 din anexa nr. 6. (3) În zonele şi aglomerãrile în care informaţiile din punctele de prelevare pentru mãsurãri în puncte fixe sunt suplimentate cu informaţii rezultate din tehnici de modelare şi/sau mãsurãri indicative, numãrul total de puncte de prelevare prevãzut la poziţia A.1 din anexa nr. 6 poate fi redus cu pânã la 50%, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) metodele suplimentare furnizeazã informaţii suficiente atât pentru evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor în raport cu valorile-limitã sau cu pragurile de alertã, cât şi pentru informarea adecvatã a publicului; b) numãrul de puncte de prelevare instalate şi rezoluţia spaţialã a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentraţiei poluantului respectiv în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevãzute la poziţiile A.1 şi A.3 din anexa nr. 4 şi permit ca rezultatele evaluãrii sã respecte criteriile prevãzute la lit. B din anexa nr. 4. Rezultatele provenite din modelare şi/sau din mãsurãrile indicative sunt luate în considerare la evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor în raport cu valorile-limitã. (4) În cazul în care mãsurãrile în puncte fixe sunt singura sursã de informare pentru evaluarea respectãrii nivelurilor critice pentru protecţia vegetaţiei în zone, altele decât aglomerãrile, numãrul de puncte de prelevare nu trebuie sã fie mai mic decât numãrul minim prevãzut la poziţia A.3 din anexa nr. 6. În cazul în care informaţiile sunt suplimentate de mãsurãri indicative sau modelare, numãrul minim de puncte de prelevare poate fi redus cu pânã la 50%, cu condiţia ca evaluãrile concentraţiilor poluantului respectiv sã poatã fi fãcute în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevãzute la poziţiile A.1 şi A.3 din anexa nr. 4. (5) Procedurile de selectare şi de revizuire a amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevãzute la poziţia A.4 din anexa nr. 5. ART. 30 (1) Metodele de referinţã şi criteriile pentru mãsurarea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen şi monoxid de carbon din aerul înconjurãtor sunt prevãzute la lit. A şi C din anexa nr. 7. (2) Pot fi utilizate alte metode de mãsurare, cu respectarea condiţiilor prevãzute la lit. B din anexa nr. 7. SUBSECŢIUNEA 1.3 Evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor privind ozonul ART. 31 (1) În toate zonele şi aglomerãrile unde concentraţiile de ozon au depãşit obiectivele pe termen lung prevãzute la poziţia D.4 din anexa nr. 3, în cursul oricãruia dintre cei 5 ani anteriori de mãsurare, evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor se realizeazã prin mãsurãri în puncte fixe. (2) În cazul în care nu sunt disponibile date pentru o perioadã de 5 ani, pentru a determina dacã obiectivele pe termen lung prevãzute la alin. (1) au fost depãşite, se pot combina rezultatele campaniilor de mãsurare de scurtã duratã, desfãşurate în perioade şi locuri considerate ca având cele mai mari niveluri, cu rezultatele obţinute din inventare de emisii şi modelare. ART. 32 (1) Punctele de prelevare pentru mãsurarea ozonului se amplaseazã în conformitate cu criteriile prevãzute la lit. B din anexa nr. 5. (2) În zonele sau aglomerãrile unde mãsurãrile în puncte fixe reprezintã unica sursã de informare pentru evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor, numãrul de puncte de prelevare pentru ozon este mai mare sau egal cu numãrul minim de puncte de prelevare prevãzut la poziţia C.1 din anexa nr. 6. (3) În zonele şi aglomerãrile în care informaţiile provenite din mãsurãri în puncte fixe sunt suplimentate cu informaţii rezultate din tehnici de modelare şi/sau mãsurãri indicative, numãrul de puncte de prelevare pentru ozon prevãzut la poziţia C.1 din anexa nr. 6 poate fi redus, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) metodele suplimentare furnizeazã informaţii suficiente pentru evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor în ceea ce priveşte valorile-ţintã, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare şi alertã; b) numãrul de puncte de prelevare de instalat şi rezoluţia spaţialã a altor tehnici sunt suficiente pentru stabilirea concentraţiei de ozon în conformitate cu obiectivele de calitate a datelor prevãzute la poziţiile A.1 şi A.3 din anexa nr. 4 şi permit rezultatelor evaluãrii sã respecte criteriile prevãzute la lit. B din anexa nr. 4; c) numãrul punctelor de prelevare din fiecare zonã sau aglomerare este ori cel puţin un punct de prelevare la douã milioane de locuitori, ori unul la 50.000 kmý, numãrul ales fiind numãrul cel mai mare care rezultã, dar nu mai puţin de un punct de prelevare în fiecare zonã sau aglomerare; d) în toate punctele de prelevare rãmase, cu excepţia staţiilor de fond rural astfel cum sunt prevãzute la poziţia B.1 din anexa nr. 5, se mãsoarã dioxidul de azot. Rezultatele provenite din modelare şi/sau din mãsurãri indicative sunt luate în considerare pentru evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor în raport cu valorile-ţintã. (4) În minimum 50% din punctele de prelevare pentru ozon se fac mãsurãri de dioxid de azot, conform poziţiei C.1 din anexa nr. 6. Aceste mãsurãri trebuie sã fie continue, cu excepţia celor din staţiile de fond rural, astfel cum sunt prevãzute la poziţia B.1 din anexa nr. 5, unde se pot folosi şi alte metode de mãsurare. (5) În zonele şi aglomerãrile în care, în cursul fiecãruia dintre cei 5 ani anteriori de mãsurãri, concentraţiile s-au situat sub valoarea obiectivelor pe termen lung, numãrul de puncte de prelevare pentru mãsurãri în puncte fixe se determinã conform poziţiei C.2 din anexa nr. 6. (6) La nivel naţional se asigurã cel puţin un punct de prelevare, care furnizeazã date privind concentraţiile de substanţe precursoare ale ozonului prevãzute în anexa nr. 9. Numãrul şi amplasarea staţiilor unde se mãsoarã substanţe precursoare ale ozonului se aleg ţinând cont de obiectivele prevãzute în anexa nr. 9 şi de metodele prevãzute la pct. 2 şi 6 ale lit. A din anexa nr. 7. (7) Procedurile de selectare şi de revizuire a amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevãzute la poziţia B.3 din anexa nr. 5. ART. 33 (1) Metoda de referinţã pentru mãsurarea concentraţiilor de ozon din aerul înconjurãtor este prevãzutã la pct. 8 al lit. A din anexa nr. 7. (2) Alte metode de mãsurare pot fi utilizate cu respectarea condiţiilor prevãzute la lit. B din anexa nr. 7. SUBSECŢIUNEA 1.4 Evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor privind arsen, cadmiu, mercur, nichel şi benzo(a)piren ART. 34 (1) În toate zonele şi aglomerãrile, în ariile clasificate în regim de evaluare A şi în regim de evaluare B pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren, evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor se realizeazã prin mãsurãri în puncte fixe, cu respectarea prevederilor poziţiilor A.2 şi A.3 din anexa nr. 5 şi ale lit. B din anexa nr. 6. Aceste mãsurãri în puncte fixe pot fi suplimentate cu tehnici de modelare pentru a furniza un nivel adecvat al informaţiilor privind calitatea aerului înconjurãtor. (2) În toate zonele şi aglomerãrile, în ariile clasificate în regim de evaluare B pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren şi în care, pentru o perioadã reprezentativã, nivelurile determinate conform poziţiei A.2 din anexa nr. 3 se situeazã între pragul inferior şi pragul superior de evaluare, evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor se poate realiza utilizând o combinaţie de mãsurãri în puncte fixe, inclusiv tehnici de modelare şi mãsurãri indicative, cu respectarea prevederilor poziţiilor A.2 şi A.3 din anexa nr. 4. (3) În toate zonele şi aglomerãrile, în ariile clasificate în regim de evaluare C pentru arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren şi în care nivelul determinat conform poziţiei A.2 din anexa nr. 3 este mai mic decât pragul inferior de evaluare, evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor se poate realiza utilizând numai tehnici de modelare sau tehnici de estimãri obiective. (4) În zonele şi aglomerãrile unde poluanţii trebuie mãsuraţi, mãsurãrile se realizeazã în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevãri aleatorii. Numãrul mãsurãrilor trebuie sã fie suficient pentru a permite determinarea nivelului concentraţiilor poluanţilor. ART. 35 Procedurile de selectare şi de revizuire ale amplasamentelor punctelor de prelevare sunt prevãzute la poziţia A.4 din anexa nr. 5. ART. 36 (1) În vederea evaluãrii contribuţiei de benzo(a)piren în aerul înconjurãtor, într-un numãr limitat de puncte de prelevare se monitorizeazã şi alte hidrocarburi aromatice policiclice, între care trebuie sã fie incluşi cel puţin: benzo(a)antracen, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3,-cd)piren şi dibenz(a,h)antracen. (2) Punctele de monitorizare pentru hidrocarburile aromatice policiclice prevãzute la alin. (1) sunt aceleaşi cu punctele de prelevare pentru benzo(a)piren; selectarea lor se face astfel încât sã poatã fi identificate variaţiile induse de condiţiile geografice şi tendinţele pe termen lung, iar amplasarea se realizeazã conform lit. A din anexa nr. 5. ART. 37 (1) Indiferent de nivelurile concentraţiilor, la fiecare 100.000 kmý se instaleazã cel puţin o staţie de fond pentru mãsurarea arsenului, cadmiului, nichelului, mercurului gazos total, benzo(a)pirenului şi a celorlalte hidrocarburi aromatice policiclice prevãzute la art. 36 alin. (1) şi a depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren şi hidrocarburi aromatice policiclice prevãzute la art. 36 alin. (1). (2) În vederea obţinerii rezoluţiei spaţiale dorite şi a unor rezultate reprezentative, statele vecine membre ale Uniunii Europene pot conveni amplasarea de staţii de mãsurare comune, în condiţiile legii. (3) În staţiile de fond prevãzute la alin. (1) se efectueazã mãsurãri de mercur bivalent, gazos şi sub formã de particule. (4) Mãsurãrile trebuie sã fie corelate, dupã caz, cu programul de mãsurare şi cu strategia de monitorizare ale EMEP. (5) Punctele de monitorizare pentru aceşti poluanţi se stabilesc astfel încât sã poatã fi identificate variaţiile induse de condiţiile geografice şi tendinţele pe termen lung, iar amplasarea se realizeazã conform lit. A din anexa nr. 5. ART. 38 În regiunile în care este necesarã evaluarea impactului asupra ecosistemelor se ia în considerare posibilitatea utilizãrii bioindicatorilor. ART. 39 (1) În zonele şi aglomerãrile în care informaţiile obţinute din mãsurãrile în puncte fixe sunt completate cu informaţii din alte surse, cum ar fi inventare de emisii, mãsurãri indicative sau modelãri ale calitãţii aerului înconjurãtor, numãrul staţiilor de mãsurare în puncte fixe care trebuie instalate şi rezoluţia spaţialã pentru celelalte tehnici trebuie sã fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanţi în conformitate cu poziţia A.2 din anexa nr. 5 şi poziţiile A.2 şi A.3 din anexa nr. 4. (2) Obiectivele de calitate a datelor sunt prevãzute la poziţiile A.2 şi A.3 din anexa nr. 4. În situaţia în care evaluarea se realizeazã prin modelarea calitãţii aerului înconjurãtor, se aplicã prevederile poziţiei A.3 din anexa nr. 4. ART. 40 (1) Metodele de referinţã pentru prelevarea şi analiza arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului, hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurãtor sunt prevãzute la pct. 9, 10, 11 şi 12 ale lit. A din anexa nr. 7. (2) Metodele de referinţã pentru determinarea depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice sunt prevãzute la pct. 13 al lit. A din anexa nr. 7. SUBSECŢIUNEA 1.5 Zona de protecţie ART. 41 (1) Pentru a asigura reprezentativitatea datelor de calitate a aerului, pentru fiecare punct fix de mãsurare se stabileşte, prin studii specifice de evaluare a calitãţii aerului înconjurãtor, la microscarã, o zonã de protecţie, luând în considerare cel puţin urmãtoarele aspecte: a) tipul punctului fix de mãsurare; b) topografia/orografia terenului; c) poluantul/poluanţii luaţi în considerare; d) condiţiile micrometeorologice; e) construcţiile semnificative din aria respectivã; f) sursele de emisie a poluanţilor în atmosferã. (2) Zona de protecţie este evidenţiatã în planurile de urbanism. (3) În interiorul zonei de protecţie se amplaseazã panouri de avertizare pe care se marcheazã semnificaţia şi limitele zonei. (4) În zona de protecţie este interzisã executarea oricãror lucrãri sau desfãşurarea oricãror activitãţi care ar putea influenţa reprezentativitatea datelor de calitate a aerului înconjurãtor, fãrã informarea prealabilã a autoritãţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului. Informarea este însoţitã de documente care demonstreazã prin metode sau tehnici specifice de evaluare a calitãţii aerului înconjurãtor modul în care este afectatã calitatea aerului înconjurãtor. (5) Autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului analizeazã în cel mai scurt timp posibil de la data informãrii şi transmite titularului condiţiile în care se pot desfãşura activitãţi sau lucrãri cu caracter temporar în zona de protecţie. (6) Demararea lucrãrilor cu caracter temporar sau a activitãţilor este permisã numai dupã primirea rãspunsului de la autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului. (7) Emiterea actelor de reglementare se face luându-se în considerare prevederile referitoare la zona de protecţie definitã în prezenta lege. SECŢIUNEA a 2-a Gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor SUBSECŢIUNEA 2.1 Regimul de gestionare ART. 42 În vederea gestionãrii calitãţii aerului înconjurãtor, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie, respectiv PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonã sau aglomerare se delimiteazã arii care se clasificã în regimuri de gestionare în funcţie de rezultatul evaluãrii calitãţii aerului înconjurãtor, realizatã cu respectarea prevederilor secţiunii 1 din cap. III, dupã cum urmeazã: a) regim de gestionare I - reprezintã ariile din zonele şi aglomerãrile în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limitã plus marja de toleranţã, acolo unde este aplicabilã, prevãzute la lit. B şi poziţia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM(2,5) sunt mai mari decât valorile-ţintã prevãzute la lit. C şi poziţia G.4 din anexa nr. 3; b) regim de gestionare II - reprezintã ariile din zonele şi aglomerãrile în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limitã, prevãzute la lit. B şi poziţia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM(2,5) sunt mai mici decât valorile-ţintã prevãzute la lit. C şi poziţia G.4 din anexa nr. 3. ART. 43 (1) În ariile din zonele şi aglomerãrile clasificate în regim de gestionare I se elaboreazã planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limitã corespunzãtoare sau, respectiv, valorile-ţintã. (2) În ariile din zonele şi aglomerãrile clasificate în regim de gestionare II se elaboreazã planuri de menţinere a calitãţii aerului. ART. 44 În toate zonele şi aglomerãrile clasificate în regim de gestionare I pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, autoritãţile competente trebuie sã specifice ariile în care s-au depãşit valorile-ţintã, precum şi sursele care au contribuit la aceasta. Pentru aceste zone se stabilesc mãsuri care sã nu implice costuri disproporţionate, direcţionate mai ales cãtre sursele predominante de emisii, în scopul atingerii valorilor-ţintã. În cazul instalaţiilor industriale care intrã sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluãrii, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 84/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, atingerea valorilor-ţintã se realizeazã prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din aceastã ordonanţã de urgenţã. ART. 45 (1) În ariile din zonele şi aglomerãrile clasificate în regim de gestionare I, dacã este cazul, se menţioneazã distinct şi justificat: a) dacã depãşirea valorii-limitã pentru un anumit poluant atmosferic s-a datorat unor evenimente naturale; b) dacã depãşirea valorii-limitã pentru PM(10) s-a datorat resuspensiei în aer a particulelor în urma tratãrii carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii. (2) Depãşirile valorilor-limitã care se demonstreazã cã sunt datorate surselor naturale, prevãzute la alin. (1) lit. a), transmise spre informare Comisiei Europene, conform art. 72 alin. (1), nu sunt considerate depãşiri în sensul prezentei legi. (3) Demonstrarea contribuţiei surselor naturale ori a resuspensiei în aer a particulelor în urma tratãrii carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii se face conform ghidurilor elaborate de Comisia Europeanã. ART. 46 În scopul protecţiei vegetaţiei se asigurã conformarea cu nivelurile critice, prevãzute la lit. F din anexa nr. 3, evaluate în conformitate cu poziţia A.1 din anexa nr. 5. ART. 47 (1) În scopul reducerii expunerii la PM(2,5), pe întreg teritoriul ţãrii, autoritãţile competente iau mãsurile necesare, care nu presupun costuri disproporţionate, în vederea atingerii ţintei naţionale de reducere a expunerii, stabilite la poziţia G.2 din anexa nr. 3, pânã în anul precizat de aceasta. (2) Pe întreg teritoriul ţãrii, autoritãţile competente iau mãsurile necesare astfel încât indicatorul mediu de expunere pentru PM(2,5) pentru anul 2015, stabilit în conformitate cu poziţia G.1 din anexa nr. 3, sã nu depãşeascã valoarea obligaţiei referitoare la concentraţia de expunere stabilitã la poziţia G.3 din anexa nr. 3. (3) Indicatorul mediu de expunere pentru PM(2,5) se stabileşte în conformitate cu poziţia G.1 din anexa nr. 3. (4) Distribuţia şi numãrul punctelor de prelevare pentru mãsurarea concentraţiilor de PM(2,5), stabilite conform lit. A din anexa nr. 5, pe baza cãrora este calculat indicatorul mediu de expunere pentru PM(2,5), reflectã în mod adecvat expunerea generalã a populaţiei. Numãrul punctelor de prelevare nu trebuie sã fie mai mic decât cel obţinut prin aplicarea prevederilor poziţiei A.2 din anexa nr. 6. ART. 48 (1) În zonele şi aglomerãrile de pe întreg teritoriul ţãrii, autoritãţile competente iau mãsurile necesare, care nu presupun costuri disproporţionate, astfel încât concentraţiile de PM(2,5) din aerul înconjurãtor sã nu depãşeascã valoarea-ţintã, începând cu data specificatã, potrivit prevederilor poziţiei G.4 din anexa nr. 3. (2) În zonele şi aglomerãrile de pe întreg teritoriul ţãrii, autoritãţile competente iau mãsurile necesare astfel încât concentraţiile de PM(2,5) din aerul înconjurãtor sã nu depãşeascã valoarea-limitã, începând cu data specificatã, potrivit prevederilor poziţiei G.5 din anexa nr. 3. Respectarea acestei cerinţe este evaluatã în conformitate cu lit. A din anexa nr. 5. (3) Marja de toleranţã prevãzutã la poziţia G.5 din anexa nr. 3 se aplicã în conformitate cu art. 43 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) şi (2). ART. 49 (1) În zonele şi aglomerãrile de pe întreg teritoriul ţãrii, autoritãţile competente iau toate mãsurile necesare, care nu presupun costuri disproporţionate, astfel încât concentraţiile de ozon în aerul înconjurãtor sã nu depãşeascã valorile-ţintã şi obiectivele pe termen lung, prevãzute la poziţiile D.3 şi D.4 din anexa nr. 3. (2) Pentru zonele şi aglomerãrile în care nivelul concentraţiei de ozon depãşeşte valoarea-ţintã, autoritãţile competente prevãzute la art. 7-23 trebuie sã se asigure cã sunt implementate mãsurile din programul naţional elaborat în conformitate cu art. 10 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici. (3) În cazul în care mãsurile prevãzute la alin. (2) nu sunt suficiente, se implementeazã un plan de calitate a aerului pentru a atinge valorile-ţintã de la data prevãzutã la poziţia D.3 din anexa nr. 3, cu excepţia cazurilor în care aplicarea acestuia implicã costuri disproporţionate. (4) Pentru zonele şi aglomerãrile în care nivelul concentraţiilor de ozon depãşeşte nivelurile obiectivelor pe termen lung, dar se situeazã sub valorile-ţintã sau sunt egale cu acestea, autoritãţile competente prevãzute la art. 7-23 elaboreazã şi pun în aplicare mãsuri-cost eficiente cu scopul îndeplinirii obiectivului pe termen lung. (5) În zonele şi aglomerãrile în care nivelurile de ozon îndeplinesc obiectivele pe termen lung, autoritãţile competente prevãzute la art. 7-23 iau mãsuri care nu presupun costuri disproporţionate prin care sã menţinã aceste niveluri sub obiectivele pe termen lung şi sã asigure cea mai bunã calitate a aerului înconjurãtor compatibilã cu principiile dezvoltãrii durabile şi un înalt nivel de protecţie a mediului şi a sãnãtãţii umane, în mãsura în care factori cum ar fi natura transfrontierã a poluãrii cu ozon şi condiţiile meteorologice o permit. (6) Mãsurile prevãzute la alin. (4) trebuie sã fie în concordanţã cu programul naţional şi planurile de calitate a aerului prevãzute la alin. (2) şi (3). ART. 50 În zonele şi aglomerãrile de pe întreg teritoriul ţãrii, autoritãţile competente prevãzute la art. 7-23 iau toate mãsurile necesare care nu presupun costuri disproporţionate astfel încât, începând cu data de 31 decembrie 2012, concentraţiile de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, utilizat ca marker pentru evaluarea riscului cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice, din aerul înconjurãtor sã nu depãşeascã valoarea-ţintã, potrivit prevederilor lit. C din anexa nr. 3. ART. 51 Prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limitã şi derogarea de la obligaţia de a aplica anumite valori-limitã se realizeazã în urmãtoarele condiţii: a) atunci când, într-o anumitã zonã sau aglomerare, conformarea la valorile-limitã pentru dioxid de azot sau benzen nu poate fi atinsã pânã la termenele precizate la poziţia B.2 din anexa nr. 3, se pot proroga aceste termene pentru acea zonã sau aglomerare cu cel mult 5 ani, cu condiţia întocmirii unui plan de calitate a aerului, în conformitate cu art. 52, pentru zona sau aglomerarea pentru care se aplicã prorogarea. Acest plan de calitate a aerului este completat cu informaţiile prevãzute la lit. B din anexa nr. 10 şi demonstreazã realizarea conformãrii la valorile-limitã înaintea expirãrii noului termen; b) atunci când, într-o anumitã zonã sau aglomerare, conformarea la valorile-limitã pentru PM(10), prevãzute la poziţia B.2 din anexa nr. 3, nu poate fi atinsã din cauza unor caracteristici de dispersie specifice arealului, condiţiilor climatice nefavorabile sau contribuţiilor transfrontiere, obligaţia de a aplica aceste valori-limitã se respectã începând cu data de 11 iunie 2011, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevãzute la lit. a) şi a demonstrãrii faptului cã au fost luate toate mãsurile necesare la nivel naţional, regional şi local pentru respectarea termenelor; c) în cazul aplicãrii condiţiilor prevãzute la lit. a) sau b), valoarea-limitã pentru fiecare poluant nu trebuie depãşitã cu mai mult decât marja de toleranţã prevãzutã la poziţia B.2 din anexa nr. 3 pentru fiecare dintre poluanţii respectivi. SUBSECŢIUNEA 2.2 Planuri de calitate a aerului ART. 52 (1) În cazul depãşirii acelor valori-limitã pentru care termenele de respectare, prevãzute la poziţiile B.2 şi G.5 din anexa nr. 3, au fost depãşite, planurile de calitate a aerului cuprind mãsuri potrivite, astfel încât perioada de depãşire sã fie cât mai scurtã cu putinţã. Planurile de calitate a aerului pot include, în plus, mãsuri specifice vizând protecţia grupurilor sensibile ale populaţiei, inclusiv copiii. (2) Planurile de calitate a aerului cuprind cel puţin informaţiile prevãzute la lit. A din anexa nr. 10 şi pot include mãsuri din cadrul planurilor de acţiune pe termen scurt, întocmite potrivit prevederilor art. 53. (3) În toate zonele şi aglomerãrile, în ariile clasificate în regimul de gestionare I pentru mai mulţi poluanţi se elaboreazã, acolo unde este cazul, planuri integrate de calitate a aerului. (4) În scopul atingerii obiectivelor relevante de mediu, la elaborarea planurilor de calitate a aerului trebuie sã se asigure, pe cât posibil, concordanţa cu alte planuri/programe întocmite conform prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.879/2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere progresivã a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, ale Hotãrârii Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor mãsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere şi ale Hotãrârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicatã. (5) Planurile de calitate a aerului se elaboreazã pentru unitãţi administrativ-teritoriale, respectiv pentru sectoare ale municipiului Bucureşti sau pãrţi din acestea şi se aprobã prin hotãrâre a consiliului local, respectiv prin hotãrâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii. (6) În cazul în care planul de calitate a aerului se elaboreazã pentru douã sau mai multe unitãţi administrativ-teritoriale învecinate aparţinând aceluiaşi judeţ ori pentru douã sau mai multe sectoare ale municipiului Bucureşti, acesta se aprobã prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (7) În cazul în care este necesarã elaborarea planului de calitate a aerului pentru unitãţi administrativ-teritoriale învecinate aparţinând mai multor judeţe sau pentru municipiul Bucureşti cu judeţele învecinate, acesta se realizeazã în comun de cãtre consiliile judeţene implicate, respectiv consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se aprobã de fiecare dintre ele prin hotãrâri. SUBSECŢIUNEA 2.3 Planuri de acţiune pe termen scurt ART. 53 (1) Se defineşte riscul de depãşire a pragurilor de alertã ca fiind situaţia în care concentraţiile mãsurate pentru 3 ore consecutiv sunt egale sau mai mari decât 90% din valoarea pragurilor de alertã corespunzãtoare, prevãzute la lit. E din anexa nr. 3. (2) În situaţia în care, într-o anumitã zonã sau aglomerare, existã riscul de depãşire a pragurilor de alertã, prevãzute la lit. E din anexa nr. 3, se întocmesc planuri de acţiune pe termen scurt care conţin mãsurile ce trebuie luate pentru a reduce riscul sau durata depãşirii. Atunci când, într-o anumitã zonã sau aglomerare, existã riscul ca nivelurile poluanţilor sã depãşeascã una sau mai multe dintre valorile-limitã şi/sau valorile-ţintã prevãzute la poziţiile B.2, D.3, G.4 şi G.5 din anexa nr. 3, se pot întocmi, acolo unde este cazul, planuri de acţiune pe termen scurt. (3) În cazul în care existã riscul de depãşire a pragului de alertã pentru ozon, prevãzut la poziţia E.2 din anexa nr. 3, se întocmesc planuri de acţiune pe termen scurt numai atunci când se considerã cã existã un potenţial semnificativ de reducere a riscului, a duratei sau a severitãţii depãşirii, luându-se în considerare condiţiile naţionale geografice, meteorologice şi economice. La întocmirea unui astfel de plan de acţiune pe termen scurt se iau în considerare prevederile Deciziei Comisiei 2004/279/CE din 19 martie 2004 de orientare pentru punerea în aplicare a Directivei 2002/3/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ozonul din aerul înconjurãtor, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L87 din 25 martie 2004. (4) Planurile de acţiune pe termen scurt pot conţine, de la caz la caz, mãsuri eficiente de control şi, unde este necesar, de suspendare a activitãţilor care contribuie la riscul depãşirii valorilor-limitã sau valorilor-ţintã ori pragurilor de alertã corespunzãtoare, în condiţiile legii. (5) Planurile de acţiune pe termen scurt pot include mãsuri referitoare la traficul rutier, lucrãrile de construcţii, nave aflate la danã, utilizarea instalaţiilor industriale sau a produselor industriale şi încãlzirea locuinţelor. Aceste planuri pot lua în considerare acţiuni specifice pentru protecţia grupurilor sensibile ale populaţiei, inclusiv copiii. ART. 54 Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calitãţii aerului se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. ART. 55 (1) În situaţia în care se depãşeşte oricare dintre pragurile de alertã, valorile-limitã sau valorile-ţintã, plus marja de toleranţã corespunzãtoare ori obiectivul pe termen lung, prevãzute la lit. E şi la poziţiile B.2, D.3, D.4, G.4 şi G.5 din anexa nr. 3, din cauza unui transport transfrontier de poluanţi atmosferici sau de precursori ai acestora, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului coopereazã direct cu autoritatea omoloagã din statele vecine membre ale Uniunii Europene ori prin autoritatea publicã centralã pentru realizarea politicii externe a statului român cu autoritatea omoloagã din statele vecine care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi, acolo unde este cazul, stabileşte acţiuni comune, cum ar fi elaborarea de planuri comune sau corelate de calitate a aerului în scopul eliminãrii acestor depãşiri prin aplicarea unor mãsuri potrivite, care nu presupun costuri disproporţionate. (2) Comisia Europeanã este invitatã sã participe la orice acţiune de cooperare dintre cele prevãzute la alin. (1). (3) În cazul în care se întocmesc planuri comune de acţiune pe termen scurt care se referã la zone învecinate cu alte state membre ale Uniunii Europene, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului se asigurã cã autoritãţile competente din statele membre ale Uniunii Europene învecinate primesc toate informaţiile relevante. (4) În cazul în care într-o zonã sau aglomerare din vecinãtatea graniţei se depãşeşte pragul de informare şi/sau pragul de alertã, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului informeazã cât de repede este posibil autoritãţile competente din statele vecine membre ale Uniunii Europene interesate. (5) La elaborarea planurilor prevãzute la alin. (1) şi (3) şi la informarea publicului, prevãzutã la alin. (4), autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului, prin autoritatea publicã centralã pentru realizarea politicii externe a statului român, dupã caz, face eforturi pentru a coopera cu ţãrile terţe şi în special cu ţãrile candidate. SUBSECŢIUNEA 2.4 Planuri de menţinere a calitãţii aerului ART. 56 (1) Planul de menţinere a calitãţii aerului se elaboreazã, dupã caz, de cãtre consiliul judeţean, pentru unitãţi administrativ-teritoriale aparţinând aceluiaşi judeţ, sau de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru sectoarele municipiului Bucureşti şi se aprobã prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. (2) Planul de menţinere a calitãţii aerului conţine mãsuri pentru pãstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limitã, respectiv sub valorile-ţintã şi pentru asigurarea celei mai bune calitãţi a aerului înconjurãtor în condiţiile unei dezvoltãri durabile. CAP. IV Emisiile în atmosferã ART. 57 (1) Desfãşurarea activitãţilor existente, precum şi începerea activitãţilor noi cu posibil impact semnificativ asupra calitãţii aerului înconjurãtor se realizeazã numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu emise conform legislaţiei în vigoare. (2) Autorizaţia de mediu/Autorizaţia integratã de mediu stabileşte valori-limitã de emisie pentru poluanţii specifici activitãţii desfãşurate, ţinând cont de cele mai bune tehnici aplicabile în domeniu, precum şi de nivelul calitãţii aerului înconjurãtor la nivel local. (3) În zonele în care sunt depãşite valorile-limitã privind calitatea aerului înconjurãtor pentru unul sau mai mulţi poluanţi, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului stabilesc, dupã caz, pentru aceşti poluanţi valori-limitã de emisie mai restrictive decât valorile stabilite de legislaţia în vigoare specificã activitãţii desfãşurate. (4) În cazul depãşirii valorilor-limitã de emisie pentru unul sau mai mulţi poluanţi, autoritatea competentã decide sã ia toate mãsurile necesare pentru înlãturarea cauzelor şi consecinţelor asupra calitãţii aerului înconjurãtor ale acestor depãşiri, inclusiv întreruperea temporarã a activitãţii instalaţiei care a generat aceastã situaţie. (5) În cazul depãşirii valorilor-limitã de emisie pentru unul sau mai mulţi poluanţi, titularii activitãţilor au obligaţia sã informeze autoritãţile competente şi sã se conformeze mãsurilor impuse de acestea. ART. 58 (1) Titularii de activitate au obligaţia sã monitorizeze nivelul emisiilor de poluanţi şi sã raporteze, periodic, informaţiile solicitate cãtre autoritatea competentã, conform actelor de reglementare în baza cãrora îşi desfãşoarã activitatea. (2) Rezultatele monitorizãrii se înregistreazã, se prelucreazã şi se prezintã într-o formã adecvatã, stabilitã de autoritatea competentã pentru protecţia mediului. ART. 59 (1) Titularii de activitãţi au obligaţia de a lua toate mãsurile care se impun în vederea limitãrii emisiilor de poluanţi în atmosferã, inclusiv prin colectarea şi dirijarea emisiilor fugitive şi utilizarea unor echipamente de reţinere a poluanţilor la sursã. (2) Transferul de poluanţi din aer cãtre un alt factor de mediu, ca urmare a mãsurilor de reducere a poluãrii aerului înconjurãtor, este permis în condiţiile menţinerii nivelului poluanţilor sub valorile-limitã pentru acel factor de mediu, cu acordul autoritãţii publice teritoriale pentru protecţia mediului. (3) Este permisã utilizarea metodelor şi sistemelor de îmbunãtãţire a calitãţii aerului înconjurãtor care nu conduc la depãşirea normelor stabilite de legislaţia în vigoare pentru locul de muncã. ART. 60 (1) Emisiile de poluanţi în atmosferã cu impact asupra sãnãtãţii omului şi mediului se supun taxãrii, iar sumele aferente se fac venit la Fondul pentru mediu, în condiţiile legii. (2) Stabilirea taxelor prevãzute la alin. (1) se reglementeazã prin lege, iar reactualizarea cuantumului acestor taxe se face prin hotãrâre a Guvernului. ART. 61 (1) Autoritatea publicã centralã pentru transporturi şi autoritatea publicã centralã pentru industrie, în colaborare cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului, stabilesc, dupã caz, valorile-limitã pentru poluanţii emişi de sursele mobile, în conformitate cu prevederile standardelor europene şi internaţionale. (2) Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligaţia sã asigure încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursã, precum şi sã le supunã inspecţiilor tehnice, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. (3) În cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, sursele difuze se transformã în surse de emisii dirijate. CAP. V Informarea publicului ART. 62 (1) Autoritãţile publice pentru protecţia mediului asigurã informarea publicului, precum şi a organizaţiilor interesate, cum ar fi: organizaţiile de protecţie a mediului, cele de protecţie a consumatorului, organizaţiile care reprezintã interesele unor grupuri sensibile ale populaţiei, celelalte organisme relevante în domeniul sãnãtãţii şi organizaţiile industriale relevante, în mod adecvat şi în timp util, privind: a) calitatea aerului înconjurãtor în conformitate cu anexa nr. 11; b) orice decizii de prorogare în conformitate cu art. 51 lit. a); c) orice exceptãri în conformitate cu art. 51 lit. b); d) planurile de calitate a aerului prevãzute la art. 51 lit. a), planurile de acţiune pe termen scurt prevãzute la art. 53 alin. (2) şi (3), precum şi programele prevãzute la art. 49 alin. (2) şi (3), inclusiv rezultatele investigãrii fezabilitãţii şi conţinutului specific şi rapoarte cu privire la stadiul implementãrii mãsurilor. (2) Primarii, consiliile locale, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, asigurã informarea publicului, precum şi a organizaţiilor interesate, cum ar fi organizaţiile de protecţie a mediului, cele de protecţie a consumatorului, organizaţiile care reprezintã interesele unor grupuri sensibile ale populaţiei, celelalte organisme relevante în domeniul sãnãtãţii şi organizaţiile industriale relevante, în mod adecvat şi în timp util, privind planurile de calitate a aerului, prevãzute la art. 52, respectiv planurile de menţinere a calitãţii aerului, prevãzute la art. 56, şi rapoartele referitoare la stadiul îndeplinirii mãsurilor, în condiţiile legii. (3) Informaţiile sunt puse la dispoziţia publicului cu titlu gratuit, prin intermediul oricãror mijloace media uşor accesibile, inclusiv internetul sau alte mijloace de telecomunicaţii potrivite, şi ţin cont de prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 190/2010. (4) Informaţiile prevãzute la art. 55 alin. (4) sunt puse la dispoziţia publicului. ART. 63 (1) Autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului organizatã la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti pune la dispoziţia publicului, anual, pânã la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurãtor pentru anul anterior, cu referire la toţi poluanţii care intrã sub incidenţa prezentei legi. (2) Aceste rapoarte cuprind informaţii privind nivelurile care depãşesc valorile-limitã, valorile-ţintã, obiectivele pe termen lung, pragurile de informare şi cele de alertã pentru perioadele de mediere corespunzãtoare. Aceste informaţii sunt însoţite de o evaluare sumarã a efectelor depãşirilor respective asupra mediului ca întreg şi asupra sãnãtãţii umane, în baza rapoartelor privind efectele calitãţii aerului înconjurãtor asupra sãnãtãţii umane, elaborate şi transmise de autoritãţile publice de sãnãtate. (3) Aceste rapoarte mai pot include, unde este cazul, informaţii suplimentare şi evaluãri privind protecţia pãdurilor şi vegetaţiei în baza rapoartelor elaborate şi transmise de autoritãţile publice care rãspund de silviculturã, precum şi informaţii privind alţi poluanţi pentru care prezenta lege conţine prevederi de monitorizare, cum ar fi, între altele, anumite substanţe precursoare ale ozonului nereglementate, prevãzute la lit. B din anexa nr. 9. (4) CECA pune la dispoziţia publicului, anual, pânã la data de 30 martie, raportul privind calitatea aerului înconjurãtor la nivel naţional pentru anul anterior, care include informaţii din rapoartele elaborate conform prevederilor alin. (1), tendinţa evoluţiei calitãţii aerului înconjurãtor comparativ cu anii anteriori, precum şi o evaluare sumarã a efectelor depãşirilor pragurilor de calitate asupra sãnãtãţii umane şi a mediului ca întreg. ART. 64 În cazul în care pragul de informare sau oricare dintre pragurile de alertã prevãzute la lit. E din anexa nr. 3 sunt depãşite, autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului organizatã la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti informeazã publicul prin intermediul mass-media sau al internetului. ART. 65 (1) Informaţia privind calitatea aerului înconjurãtor este publicã, dacã nu intrã sub incidenţa prevederilor altor acte normative de protejare a informaţiei. (2) Toate autoritãţile publice sunt obligate sã asigure accesul la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziilor în acest domeniu, în condiţiile şi termenele prevãzute de legislaţia în vigoare. (3) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului informeazã publicul cu privire la autoritãţile şi organismele cu atribuţii şi responsabilitãţi pentru evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor. ART. 66 Toate informaţiile furnizate publicului trebuie sã fie clare, inteligibile şi accesibile. CAP. VI Transmiterea informaţiilor şi raportarea ART. 67 Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene informaţiile privind calitatea aerului înconjurãtor, în termenele şi formatele stabilite de cãtre aceasta. ART. 68 (1) Pânã la punerea în aplicare a mãsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeanã, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite acesteia: a) informaţii cu privire la nivelul concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot sau, unde este cazul, oxizi de azot, particule în suspensie PM(10) şi PM(2,5), plumb, benzen sau monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren; b) în termen de 9 luni de la sfârşitul fiecãrui an informaţii despre zonele şi aglomerãrile în care nivelurile unuia sau mai multor poluanţi depãşesc valorile-limitã plus marjele de toleranţã, sau a valorii-limitã, în cazul poluanţilor pentru care nu a fost fixatã o marjã de toleranţã sau dupã caz a valorilor-ţintã, despre datele sau perioadele când aceste depãşiri au fost înregistrate, despre valorile înregistrate şi despre cauzele fiecãrui caz de depãşire înregistratã. (2) Pânã la punerea în aplicare a mãsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeanã, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite acesteia informaţii cu privire la nivelul concentraţiilor de ozon, pentru fiecare lunã, din aprilie şi pânã în septembrie, cu titlu provizoriu, astfel: a) cel mai târziu la sfârşitul lunii urmãtoare, data, numãrul total de ore de depãşire, valorile maxime de ozon pe o orã, pentru fiecare zi de depãşire a pragului de informare şi/sau alertã; b) cel mai târziu la data de 31 octombrie a fiecãrui an, informaţiile pentru întreaga perioadã aprilie-septembrie şi, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depãşit obiectivul pe termen lung sau valoarea-ţintã, data şi valoarea maximã zilnicã a mediei pe 8 ore. (3) Pânã la punerea în aplicare a mãsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeanã, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârşitul fiecãrui an, informaţiile cu privire la nivelul concentraţiilor de ozon, precum şi informaţiile validate pentru anul anterior referitoare la: a) data, numãrul total de ore de depãşire, valorile maxime de ozon pe o orã, pentru fiecare zi de depãşire a pragului de informare şi/sau alertã; b) informaţiile prevãzute la alin. (2) şi, în plus, pentru fiecare zi în care a fost depãşit obiectivul pe termen lung sau valoarea-ţintã, data şi valoarea maximã zilnicã a mediei pe 8 ore; c) concentraţiile medii anuale pentru substanţele precursoare ale ozonului, prevãzute în anexa nr. 9; d) valorile AOT40 pentru protecţia vegetaţiei şi a pãdurii calculate conform poziţiei D.1 din anexa nr. 3. ART. 69 (1) Pentru informaţiile colectate începând cu al doilea an calendaristic dupã intrarea în vigoare a mãsurilor de implementare elaborate de Comisia Europeanã, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite acesteia, în termen de 9 luni de la sfârşitul fiecãrui an, urmãtoarele: a) informaţii cu privire la modificãrile delimitãrilor zonelor şi aglomerãrilor pentru evaluarea şi gestionarea calitãţii aerului înconjurãtor, definite conform art. 6; b) lista zonelor şi aglomerãrilor în care nivelurile unuia sau ale mai multor poluanţi depãşesc valorile-limitã, plus marjele de toleranţã, acolo unde este cazul, ori care depãşesc valorile-ţintã sau nivelurile critice, prevãzute la lit. F şi la poziţiile B.2, D.3, G.4 şi G.5 din anexa nr. 3. (2) Pentru zonele şi aglomerãrile prevãzute la alin. (1) lit. b) autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene, în termen de 9 luni de la sfârşitul fiecãrui an, informaţii despre: a) nivelurile evaluate şi, dacã sunt relevante, datele şi perioadele când aceste niveluri au fost observate; b) evaluarea contribuţiilor surselor naturale şi a resuspensiei în aer a particulelor în urma tratãrii carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii, dacã este cazul, la nivelurile evaluate, conform prevederilor art. 45. ART. 70 Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene, cu titlu provizoriu, informaţii privind depãşirile pragurilor de alertã sau de informare: nivelul înregistrat, locul şi perioada în care a fost înregistratã depãşirea. ART. 71 Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene informaţii privind planurile de calitatea aerului, respectiv planurile integrate de calitatea aerului, în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai târziu de 2 ani de la sfârşitul anului în care au fost înregistrate depãşirile. ART. 72 (1) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene, spre informare, pentru un anumit an, listele cu zonele şi aglomerãrile unde depãşirile valorilor-limitã pentru un anumit poluant sunt atribuite contribuţiilor din surse naturale. (2) Informaţiile furnizate se referã la concentraţii şi surse de poluare, precum şi la demonstrarea faptului cã depãşirile valorilor-limitã pot fi atribuite surselor naturale. ART. 73 (1) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene, pentru un anumit an, dacã este cazul, listele cu zonele şi aglomerãrile unde depãşirile valorilor-limitã pentru PM(10) sunt datorate resuspensiei particulelor ca urmare a tratãrii carosabilului cu nisip sau sare în timpul iernii. (2) Informaţiile furnizate se referã la concentraţii şi surse de poluare, precum şi la demonstrarea faptului cã depãşirile valorilor-limitã pot fi atribuite resuspensiei particulelor şi cã au fost luate toate mãsurile rezonabile pentru reducerea concentraţiilor. ART. 74 (1) Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului notificã Comisiei Europene zonele sau aglomerãrile unde considerã cã sunt aplicabile condiţiile prevãzute la art. 51 lit. a) sau b) şi transmite acesteia planul de calitate a aerului prevãzut la art. 51 lit. a), inclusiv toate informaţiile necesare Comisiei Europene, pentru ca aceasta sã evalueze dacã toate condiţiile relevante sunt sau nu îndeplinite. (2) Se considerã cã sunt îndeplinite condiţiile relevante pentru aplicarea art. 51 lit. a) sau b) atunci când Comisia Europeanã nu ridicã obiecţii în termen de 9 luni de la primirea notificãrii. (3) În cazul unor obiecţii ale Comisiei Europene, la solicitarea acesteia, planurile de calitate a aerului se modificã sau se furnizeazã planuri noi. ART. 75 Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului informeazã Comisia Europeanã în legãturã cu metodele utilizate pentru prelevarea şi mãsurarea: a) compuşilor organici volatili precursori ai ozonului, prevãzuţi în anexa nr. 9; b) arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului şi benzo(a)pirenului; c) compoziţiei chimice a particulelor în suspensie PM(2,5). ART. 76 Metodele utilizate pentru evaluarea preliminarã a calitãţii aerului înconjurãtor pentru poluanţii arsen, cadmiu, mercur, nichel şi benzo(a)piren sunt transmise pentru informare Comisiei Europene. ART. 77 Autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului notificã Comisia Europeanã cu privire la prorogarea termenelor de atingere a valorilor-limitã prevãzutã la art. 51 şi transmite planurile de calitate a aerului elaborate în acest scop. CAP. VII Sancţiuni ART. 78 Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz. SECŢIUNEA 1 Contravenţii ART. 79 (1) Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmãtoarelor obligaţii: a) obligaţiile ce revin titularilor de activitãţi care deţin surse fixe de poluare atmosfericã de a participa la elaborarea programelor de reducere a emisiilor, a planurilor de calitate a aerului şi a planurilor de acţiune pe termen scurt; b) obligaţiile ce revin titularilor de activitãţi care deţin surse fixe de poluare atmosfericã, conform prevederilor cuprinse în programele de reducere a emisiilor, în planurile de menţinere a calitãţii aerului, în planurile de calitate a aerului şi în planurile de acţiune pe termen scurt; c) obligaţiile ce revin titularilor de activitãţi la declanşarea de cãtre autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului a planului de acţiune pe termen scurt, de a lua mãsuri urgente şi eficiente de reducere a emisiilor de poluanţi în aer, astfel încât concentraţia acestora în aerul înconjurãtor sã fie redusã pânã la atingerea nivelului valorii-limitã, inclusiv prin oprirea temporarã a activitãţii, dacã este cazul. (2) Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmãtoarelor obligaţii: a) obligaţia utilizatorilor de surse mobile de a asigura încadrarea în limitele de emisie stabilite pentru fiecare tip specific de sursã, precum şi de a le supune inspecţiilor tehnice, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Aceastã prevedere nu este aplicabilã utilizatorilor de autovehicule rutiere pentru care se aplicã legislaţia în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice; b) obligaţia de a se supune tuturor procedurilor şi cerinţelor legale care conduc la prevenirea, eliminarea sau reducerea impactului asupra aerului înconjurãtor şi a mediului ca întreg; c) obligaţia de transformare a surselor difuze în surse de emisii dirijate, în cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic şi economic. (3) Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 500 lei la 2.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmãtoarelor obligaţii: a) obligaţia titularului de activitate de a furniza autoritãţilor competente informaţiile solicitate pentru elaborarea inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici; b) obligaţia titularului de activitate de a informa autoritãţile competente în cazul depãşirii valorilor-limitã de emisie, impuse prin actele de reglementare. (4) Constituie contravenţii şi se sancţioneazã cu amendã de la 50.000 lei la 100.000 lei, pentru persoane juridice, nerespectarea urmãtoarelor obligaţii: a) prevederile referitoare la protecţia atmosferei din acordul şi/sau autorizaţia de mediu/autorizaţia integratã de mediu; b) obligaţiile titularilor de activitate care deţin surse fixe de poluare atmosfericã de a se supune controlului autoritãţilor competente, conform legislaţiei în vigoare; c) obligaţiile titularilor de activitate de a anunţa, de îndatã, autoritatea publicã teritorialã pentru protecţia mediului despre producerea unor avarii, accidente, incidente, opriri/porniri accidentale. (5) Nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b) şi c) şi ale art. 22 lit. c), d), f)-j) de cãtre primari, preşedinţii consiliilor judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 3.000 lei la 7.500 lei. ART. 80 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la art. 79 se fac de personalul împuternicit din cadrul autoritãţilor publice de inspecţie şi control pentru protecţia mediului, conform atribuţiilor stabilite prin lege. (2) Contravenţiilor prevãzute la art. 79 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la art. 79, agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal. SECŢIUNEA a 2-a Infracţiuni ART. 81 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc dupã cum urmeazã: a) cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã neelaborarea, de cãtre titularii activitãţilor care constituie surse fixe importante de emisii, a planurilor pentru situaţii de urgenţã, care stabilesc mãsurile aplicabile în interiorul amplasamentului, precum şi nesolicitarea aprobãrii de la autoritãţile competente pentru mãsurile stabilite a se aplica în afara amplasamentului; b) cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru neoprirea în caz de pericol iminent a funcţionãrii instalaţiilor care constituie sursã de pericol cu impact asupra calitãţii aerului înconjurãtor sau neanunţarea autoritãţilor competente cu privire la pericol. ART. 82 Infracţiunile prevãzute la art. 81 se constatã de cãtre personalul împuternicit din cadrul autoritãţilor publice centrale competente şi din unitãţile teritoriale ale acestora, precum şi din cadrul autoritãţilor publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege. Actele de constatare se transmit organului de urmãrire penalã competent. CAP. VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale SECŢIUNEA 1 Dispoziţii tranzitorii ART. 83 (1) Prevederile Ordinului ministrului mediului şi gospodãrii apelor nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 24 ianuarie 2007, rãmân în vigoare pânã la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotãrârii Guvernului pentru aprobarea metodologiei prevãzute la art. 54. (2) Prevederile Ordinului ministrului mediului şi dezvoltãrii durabile nr. 1.095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitãrii informãrii publicului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, rãmân în vigoare pânã la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului conducãtorului autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului de aprobare a normativului revizuit. SECŢIUNEA a 2-a Dispoziţii finale ART. 84 Anexele nr. 1-11 fac parte integrantã din prezenta lege şi se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului în funcţie de adaptãrile la progresul tehnic în conformitate cu procedura prevãzutã de legislaţia europeanã în domeniu, fãrã a conduce însã la modificarea directã sau indirectã a valorilor-limitã, respectiv a valorilor-ţintã, şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 85 Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 86 (1) La data intrãrii în vigoare a legii se abrogã: a) Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 6 decembrie 2000, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 655/2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerãrilor şi clasificarea aglomerãrilor şi zonelor pentru evaluarea calitãţii aerului în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 9 octombrie 2002, cu completãrile ulterioare; c) Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor-limitã, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurãtor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 21 octombrie 2002, cu completãrile ulterioare; d) Hotãrârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 4 mai 2004, cu completãrile ulterioare; e) Hotãrârea Guvernului nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integratã a calitãţii aerului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 3 mai 2004; f) Hotãrârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 2 iunie 2004; g) Hotãrârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 27 mai 2004; h) Ordinul ministrului mediului şi gospodãririi apelor nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurãtor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2007. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, dispoziţiile contrare cuprinse în Ordinul ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în Ordinul ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, cu modificãrile ulterioare, în STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului din zonele protejate şi în STAS 10331/1992 privind principii şi reguli generale de supraveghere a calitãţii aerului, precum şi orice altã dispoziţie contrarã îşi înceteazã aplicabilitatea cu privire la poluanţii atmosferici reglementaţi prin prezenta lege. ART. 87 (1) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului elaboreazã metodologia prevãzutã la art. 54, care va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului. (2) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului elaboreazã şi aprobã, prin ordin al conducãtorului acesteia, normativul privind stabilirea indicilor de calitate a aerului înconjurãtor în vederea facilitãrii informãrii publicului. * Prezenta lege transpune în legislaţia naţionalã prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurãtor şi un aer mai curat pentru Europa, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurãtor, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 26 ianuarie 2005. Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, IOAN OLTEAN PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANÃ Bucureşti, 15 iunie 2011. Nr. 104. ANEXA 1 LISTA poluanţilor atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calitãţii aerului înconjurãtor 1. Dioxid de sulf [SO(2)] 2. Dioxid de azot [NO(2)] 3. Oxizi de azot [NO(x)] 4. Particule în suspensie [PM(10) şi PM(2,5)] 5. Plumb (Pb) 6. Benzen [C(6)H(6)] 7. Monoxid de carbon (CO) 8. Ozon [O(3) 9. Arsen (As) 10. Cadmiu (Cd) 11. Nichel (Ni) 12. Hidrocarburi aromatice policiclice/Benzo(a)piren (BaP) 13. Mercur (Hg) ANEXA 2 AGLOMERÃRILE ŞI ZONELE DE EVALUARE a calitãţii aerului înconjurãtor I. Aglomerãri 1. municipiul Bacãu; 2. municipiul Baia Mare; 3. municipiul Braşov; 4. municipiul Brãila; 5. municipiul Bucureşti; 6. municipiul Cluj-Napoca; 7. municipiul Constanţa; 8. municipiul Craiova; 9. municipiul Galaţi; 10. municipiul Iaşi; 11. municipiul Piteşti; 12. municipiul Ploieşti; 13. municipiul Timişoara.
II. Zone
1. Alba - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Alba
2. Arad - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Arad
3. Argeş - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Argeş,
cu excepţia aglomerãrii Piteşti
4. Bacãu - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Bacãu,
cu excepţia aglomerãrii Bacãu
5. Bihor - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Bihor
6. Bistriţa-
Nãsãud - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Bistriţa-Nãsãud
7. Botoşani - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Botoşani
8. Braşov - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Braşov,
cu excepţia aglomerãrii Braşov
9. Brãila - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Brãila,
cu excepţia aglomerãrii Brãila
10. Buzãu - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Buzãu
11. Caraş-
Severin - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Caraş-Severin
12. Cãlãraşi - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Cãlãraşi
13. Cluj - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Cluj, cu
excepţia aglomerãrii Cluj-Napoca
14. Constanţa - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Constanţa, cu excepţia aglomerãrii Constanţa
15. Covasna - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Covasna
16. Dâmboviţa - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Dâmboviţa
17. Dolj - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Dolj, cu
excepţia aglomerãrii Craiova
18. Galaţi - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Galaţi,
cu excepţia aglomerãrii Galaţi
19. Giurgiu - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Giurgiu
20. Gorj - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Gorj
21. Harghita - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Harghita
22. Hunedoara - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Hunedoara
23. Ialomiţa - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Ialomiţa
24. Iaşi - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Iaşi, cu
excepţia aglomerãrii Iaşi
25. Ilfov - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Ilfov
26. Maramureş - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Maramureş, cu excepţia aglomerãrii Baia Mare
27. Mehedinţi - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Mehedinţi
28. Mureş - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Mureş
29. Neamţ - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Neamţ
30. Olt - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Olt
31. Prahova - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Prahova, cu excepţia aglomerãrii Ploieşti
32. Satu Mare - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Satu Mare
33. Sãlaj - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Sãlaj
34. Sibiu - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Sibiu
35. Suceava - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Suceava
36. Teleorman - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului
Teleorman
37. Timiş - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Timiş,
cu excepţia aglomerãrii Timişoara
38. Tulcea - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Tulcea
39. Vaslui - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Vaslui
40. Vâlcea - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Vâlcea
41. Vrancea - reprezintã delimitarea administrativã a judeţului Vrancea
┌───────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ Protecţia sãnãtãţii │ Protecţia vegetaţiei │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare│60% din valoarea-limitã pentru│60% din nivelul critic pentru│
│ │24 de ore (75 \f2æg/mc, a nu se │perioada de iarnã (12 \f2æg/mc) │
│ │depãşi de mai mult de 3 ori │ │
│ │într-un an calendaristic) │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare│40% din valoarea-limitã pentru│40% din nivelul critic pentru│
│ │24 de ore (50 \f2æg/mc, a nu se │perioada de iarnã (8 \f2æg/mc) │
│ │depãşi de mai mult de 3 ori │ │
│ │într-un an calendaristic) │ │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘
┌────────────────┬────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ │Valoarea-limitã orarã pentru│ Valoarea-limitã │ Nivelul critic anual │
│ │ protecţia sãnãtãţii umane │ anualã pentru │ pentru protecţia │
│ │ [NO(2)] │protecţia sãnãtãţii│ vegetaţiei şi │
│ │ │ umane │ecosistemelor naturale│
│ │ │ [NO(2)] │ [NO(x)] │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Pragul superior │70% din valoarea-limitã │80% din valoarea- │80% din nivelul critic│
│de evaluare │(140 \f2æg/mc, a nu se depãşi │limitã │(24 \f2æg/mc) │
│ │mai mult de 18 ori într-un │(32 \f2æg/mc) │ │
│ │an calendaristic) │ │ │
├────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│Pragul inferior │50% din valoarea-limitã │65% din nivelul │65% din nivelul critic│
│de evaluare │(100 \f2æg/mc, a nu se depãşi │critic │(19,5 \f2æg/mc) │
│ │mai mult de 18 ori într-un │(26 \f2æg/mc) │ │
│ │an calendaristic) │ │ │
└────────────────┴────────────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
┌───────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ Media pe 24 de ore │ Media anualã │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare│70% din valoarea-limitã │70% din valoarea-limitã │
│ │(35 \f2æg/mc, a nu se depãşi mai │(28 \f2æg/mc) │
│ │mult de 35 de ori într-un an │ │
│ │calendaristic) │ │
├───────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare│50% din valoarea-limitã │50% din valoarea-limitã │
│ │(25 \f2æg/mc, a nu se depãşi mai │(20 \f2æg/mc) │
│ │mult de 35 de ori într-un an │ │
│ │an calendaristic) │ │
└───────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media anualã │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │70% din valoarea-limitã (0,35 \f2æg/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │50% din valoarea-limitã (0,25 \f2æg/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media anualã │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │70% din valoarea-limitã (3,5 \f2æg/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │40% din valoarea-limitã (2 \f2æg/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media pe 8 ore │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │70% din valoarea-limitã (7 mg/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │50% din valoarea-limitã (5 mg/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media pe 24 de ore │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │60% din valoarea-ţintã (3,6 ng/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │40% din valoarea-ţintã (2,4 ng/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media pe 24 de ore │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │60% din valoarea-ţintã (3 ng/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │40% din valoarea-ţintã (2 ng/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media pe 24 de ore │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │70% din valoarea-ţintã (14 ng/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │50% din valoarea-ţintã (10 ng/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media pe 24 de ore │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │60% din valoarea-ţintã (0,6 ng/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │40% din valoarea-ţintã (0,4 ng/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Parametru │ Proporţia necesarã de date valide │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Valori orare │75% (adicã 45 de minute) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Valori medii pe 8 ore │75% din valori (adicã 6 ore) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Valoarea maximã zilnicã a mediilor pe 8 ore│75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adicã│
│ │18 medii pe 8 ore pe zi) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Valori pe 24 de ore │75% din mediile orare (adicã cel puţin 18 │
│ │valori orare) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Media anualã │90%*1) din valorile pe o orã sau (dacã nu │
│ │sunt disponibile) din valorile pe 24 de ore │
│ │de-a lungul anului │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────┐
│ Perioada de │ │ │Datã la care trebuie│
│ mediere │ Valoarea-limitã │ Marja de toleranţã │ respectatã │
│ │ │ │ valoarea-limitã │
├───────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────┤
│ Dioxid de sulf │
├───────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────┤
│o orã │350 \f2æg/mc, a nu se depãşi│(150 \f2æg/mc) 43% │*1) │
│ │mai mult de 24 de ori │ │ │
│ │într-un an calendaristic │ │ │
├───────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────┤
│24 de ore │125 \f2æg/mc, a nu se depãşi│Nu │*1) │
│ │mai mult de 3 ori într-un│ │ │
│ │an calendaristic │ │ │
├───────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────┤
│ Dioxid de azot │
├───────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────┤
│o orã │200 \f2æg/mc, a nu se depãşi│(100 \f2æg/mc) 50% în 2002, │1 ianuarie 2010 │
│ │mai mult de 18 ori într- │redusã la 1 ianuarie 2005│ │
│ │un an calendaristic │şi apoi din 12 în 12 luni│ │
│ │ │cu procente anuale egale,│ │
│ │ │pentru a atinge 0% la 1 │ │
│ │ │ianuarie 2010 │ │
├───────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────┤
│An │40 \f2æg/mc │(20 æg/mc) 50% în 2002, │1 ianuarie 2010 │
│calendaristic │ │redusã la 1 ianuarie 2005│ │
│ │ │şi apoi din 12 în 12 luni│ │
│ │ │cu procente anuale egale,│ │
│ │ │pentru a atinge 0% la 1 │ │
│ │ │ianuarie 2010 │ │
├───────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────┤
│ Benzen │
├───────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────┤
│An │5 \f2æg/mc │(5 æg/mc) 100% la 1 │1 ianuarie 2010 │
│calendaristic │ │ianuarie 2004, redusã la │ │
│ │ │1 ianuarie 2007 şi apoi o│ │
│ │ │datã la 12 luni cu 1\f2æg/mc│ │
│ │ │pentru a atinge 0% la 1 │ │
│ │ │ianuarie 2010 │ │
├───────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────┤
│ Monoxid de carbon │
├───────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────┤
│Valoarea maximã│10 mg/mc │60% │*1) │
│zilnicã a │ │ │ │
│mediilor pe 8 │ │ │ │
│ore*2) │ │ │ │
├───────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────┤
│ Plumb │
├───────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────┤
│An │0,5 \f2æg/mc*3) │100% │*3) │
│calendaristic │ │ │ │
├───────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────┤
│ PM(10) │
├───────────────┬─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────┤
│o zi │50 æg/mc, a nu se depãşi │50% │*1) │
│ │mai mult de 35 de ori │ │ │
│ │într-un an calendaristic │ │ │
├───────────────┼─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────┤
│An │40 \f2æg/mc │20% │*1) │
│calendaristic │ │ │ │
└───────────────┴─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Poluant │ Valoarea-ţintã*) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Arsen │6 ng/mc │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Cadmiu │5 ng/mc │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Nichel │20 ng/mc │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Benzo(a)piren │1 ng/mc │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Parametru │ Procentul necesar de date valide │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Valori orare │75% (adicã 45 de minute) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Valori medii pe 8 ore │75% din valori (adicã 6 ore) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Valoarea maximã zilnicã a mediilor pe 8 ore│75% din mediile orare mobile pe 8 ore (adicã│
│calculatã pe baza mediilor orare mobile pe │18 medii pe 8 ore pe zi) │
│8 ore │ │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│AOT40 │90% din valorile orare mãsurate în timpul │
│ │perioadei definite pentru calcularea valorii│
│ │AOT40*1) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Media anualã │75% din valorile orare mãsurate în timpul │
│ │verii (aprilie-septembrie) şi 75% din │
│ │valorile mãsurate în timpul iernii (ianuarie│
│ │-martie, octombrie-decembrie), mãsurate │
│ │separat │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Numãr de depãşiri şi valori maxime lunare │90% din valorile maxime zilnice ale mediilor│
│ │pe 8 ore (27 de valori zilnice disponibile │
│ │pe lunã) │
│ │90% din valorile orare mãsurate între orele │
│ │8,00 şi 20,00 CET │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Numãr de depãşiri şi valori maxime anuale │5 din 6 luni în timpul verii (aprilie- │
│ │septembrie) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
numãrul total posibil de ore *)
AOT40(estimare) = AOT40(mãsurate) x ───────────────────────────────────
numãr de valori orare mãsurate
┌───────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │ │ Datã la care │
│ Obiectiv │ Perioada de mediere │ Valoarea-ţintã │trebuie respectatã│
│ │ │ │valoarea-ţintã*1) │
├───────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────┤
│Protecţia │Valoarea maximã zilnicã│120 \f2æg/mc, a nu se depãşi în│1 ianuarie 2010 │
│sãnãtãţii umane│a mediilor pe 8 ore*2) │mai mult de 25 de zile pe an│ │
│ │ │calendaristic, mediat pe │ │
│ │ │3 ani*3) │ │
├───────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────┤
│Protecţia │mai-iulie │AOT40 (calculatã pe baza │1 ianuarie 2010 │
│vegetaţiei │ │valorilor orare) │ │
│ │ │18 000 \f2æg/mc x orã, medie │ │
│ │ │pe 5 ani*3) │ │
└───────────────┴───────────────────────┴────────────────────────────┴──────────────────┘
┌───────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │ │ Data la care │
│ Obiectiv │ Perioada de mediere │ Obiectiv pe termen lung │obiectivul trebuie│
│ │ │ │ sã fie atins │
├───────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────┤
│Protecţia │Valoarea maximã zilnicã│120 \f2æg/mc │neprecizatã │
│sãnãtãţii umane│a mediilor pe 8 ore │ │ │
│ │dintr-un an │ │ │
│ │calendaristic │ │ │
├───────────────┼───────────────────────┼────────────────────────────┼──────────────────┤
│Protecţia │mai-iulie │AOT40 (calculat din valorile│neprecizatã │
│vegetaţiei │ │orare) │ │
│ │ │6.000 \f2æg/mc x orã │ │
└───────────────┴───────────────────────┴────────────────────────────┴──────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Poluant │ Prag de alertã │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Dioxid de sulf │500 \f2æg/mc │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Dioxid de azot │400 æg/mc │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ Scop │ Perioada de mediere │ Prag │
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Informare │o orã │180 \f2æg/mc │
├───────────────────────────────┼────────────────────────────────┼───────────────────────┤
│Alertã │o orã*1) │240 \f2æg/mc │
└───────────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────┘
┌───────────────────────────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ Perioada de mediere │ Nivel critic │ Marja de toleranţã │
├───────────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────┤
│ Dioxid de sulf │
├───────────────────────────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────┤
│An calendaristic şi iarnã (1 │20 \f2æg/mc │Nu │
│octombrie-31 martie) │ │ │
├───────────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────┤
│ Dioxid de sulf │
├───────────────────────────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────┤
│An calendaristic │30 æg/mc NO(x) │Nu │
└───────────────────────────────┴────────────────────────────────┴───────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │Anul când trebuie atinsã│
│ Ţinta de reducere a expunerii în raport cu IME în 2010 │ ţinta de reducere │
│ │ a expunerii │
├───────────────────────────────┬───────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Concentraţia iniţialã în \f2æg/mc │ Ţinta de reducere în procente │2020 │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │
│< 8,5 = 8,5 │0% │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │
│= 8,5 - < 13 │10% │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │
│= 13 - < 18 │15% │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │
│= 18 - < 22 │20% │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │
│≥ 22 │Toate mãsurile necesare pentru │ │
│ │atingerea ţintei de 18 \f2æg/mc │ │
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ Obligaţia la concentraţia de expunere │ Anul când trebuie atinsã obligaţia la │
│ │ concentraţia de expunere │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│20 \f2æg/mc │2015 │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Perioada de mediere │ Valoarea-ţintã │ Data pânã la care trebuie │
│ │ │ atinsã valoarea-ţintã │
├───────────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│An calendaristic │25 \f2æg/mc │1 ianuarie 2010 │
└───────────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┘
┌────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│ │ │ │Datã pânã la care│
│ Perioada de │Valoare-limitã│ Marja de toleranţã │ trebuie atinsã │
│ mediere │ │ │ valoarea-limitã │
├────────────────┴──────────────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────┤
│ETAPA 1 │
├────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────┤
│An calendaristic│25 \f2æg/mc │20% la data intrãrii în vigoare a │1 ianuarie 2015 │
│ │ │prezentului act normativ, redusã la 1 │ │
│ │ │ianuarie a anului urmãtor, apoi la │ │
│ │ │fiecare 12 luni, cu procente anuale │ │
│ │ │egale, pentru a atinge 0% la │ │
│ │ │1 ianuarie 2015 │ │
├────────────────┴──────────────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────┤
│ETAPA a 2-a*1) │
├────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────┤
│An calendaristic│20 \f2æg/mc │ │1 ianuarie 2020 │
└────────────────┴──────────────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│ │ Media anualã PM(2,5)*1) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul superior de evaluare │70% din valoarea-limitã (17 \f2æg/mc) │
├───────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤
│Pragul inferior de evaluare │50% din valoarea-limitã (12 \f2æg/mc) │
└───────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘
┌──────────────────────────────┬────────────────┬───────┬────────────┬────────────────────┐
│ │Dioxid de sulf, │ │Particule în│ Ozon, NO şi │
│ │dioxid de azot, │Benzen │ suspensie │ NO(2) │
│ │ oxizi de azot │ │ PM(10) şi │corespunzãtori │
│ │şi monoxid de │ │PM(2,5) şi │ │
│ │ carbon │ │ plumb │ │
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Mãsurãri fixe*1) │ │ │ │ │
│Incertitudine │ 15% │ 25% │ 25% │ 15% │
│Capturã minimã de date │ 90% │ 90% │ 90% │90% în timpul verii │
│Timpul minim acoperit: │ │ │ │75% în timpul iernii│
│ - fond urban şi trafic │ - │35%*2) │ - │ - │
│ - platforme industriale │ - │ 90% │ - │ - │
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Mãsurãri indicative │ │ │ │ │
│Incertitudine │ 25% │ 30% │ 50% │ 30% │
│Capturã minimã de date │ 90% │ 90% │ 90% │ 90% │
│Timpul minim acoperit: │ 14%*4) │ 14%*3)│ 14%*4) │>10% în timpul verii│
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Incertitudinea modelãrii: │ │ │ │ │
│Orar │ 50% │ - │ - │ 50% │
│Medii de 8 ore │ 50% │ - │ - │ 50% │
│Medii zilnice │ 50% │ - │nedefinitã │ - │
│ │ │ │ încã │ │
│Medii anuale │ 30% │ 50% │ 50% │ - │
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Estimarea obiectivã │ │ │ │ │
│Incertitudine │ 75% │ 100% │ 100% │ 75% │
└──────────────────────────────┴────────────────┴───────┴────────────┴────────────────────┘
┌──────────────────────────────┬────────────────┬───────┬────────────┬────────────────────┐
│ │ BaP │As, Cd,│ HAP, altele│ │
│ │ │ Ni │decât BaP şi│ Depuneri totale │
│ │ │ │ Hg total │ │
│ │ │ │ gazos │ │
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Mãsurãri fixe*5) │ │ │ │ │
│Incertitudine │ 50% │ 40% │ 50% │ 70% │
│Capturã minimã de date │ 90% │ 90% │ 90% │ 90% │
│Timpul minim acoperit*6) │ 33% │ 50% │ - │ - │
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Mãsurãri indicative │ │ │ │ │
│Incertitudine │ 50% │ 40% │ 50% │ 70% │
│Capturã minimã de date │ 90% │ 90% │ 90% │ 90% │
│Timpul minim acoperit*6) │ 14% │ 14% │ 14% │ 33% │
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Modelare │ │ │ │ │
│Incertitudine │ 60% │ 60% │ 60% │ 60% │
├──────────────────────────────┼────────────────┼───────┼────────────┼────────────────────┤
│Estimarea obiectivã │ │ │ │ │
│Incertitudine │ 100% │ 100% │ 100% │ 100% │
└──────────────────────────────┴────────────────┴───────┴────────────┴────────────────────┘
┌─────────────┬────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│Tipul staţiei│ Obiectivele mãsurãrii │Reprezentativitate*1)│ Criteriile amplasãrii la macroscarã │
├─────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Urbanã │Protecţia sãnãtãţii umane: │ Câţiva kmý │Departe de influenţa emisiilor locale│
│ │evaluarea expunerii │ │precum traficul, staţiile de benzinã │
│ │populaţiei urbane la ozon, │ │etc. │
│ │adicã acolo unde densitatea │ │Spaţii aerisite în care pot fi │
│ │populaţiei şi concentraţiile│ │mãsurate niveluri bine omogenizate; │
│ │de ozon sunt relativ │ │Spaţii precum zonele rezidenţiale şi │
│ │ridicate şi reprezentative │ │comerciale ale oraşelor, parcurile │
│ │pentru expunerea populaţiei │ │(departe de arbori), marile bulevarde│
│ │în general │ │sau pieţe cu trafic foarte redus ori │
│ │ │ │inexistent, spaţii deschise utilizate│
│ │ │ │în general în amenajãrile educative, │
│ │ │ │sportive sau recreative. │
├─────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Suburbanã │Protecţia sãnãtãţii umane │Câteva zeci de kmý │La oarecare distanţã de zonele de │
│ │şi a vegetaţiei: │ │emisii maxime, în direcţia/direcţiile│
│ │evaluarea expunerii │ │dominante ale vânturilor şi în │
│ │populaţiei şi a vegetaţiei │ │condiţii favorabile formãrii ozonului│
│ │situate la marginea aglome- │ │În zonele în care populaţia, │
│ │rãrilor urbane, acolo unde │ │culturile sensibile şi ecosistemele │
│ │pot apãrea cele mai ridicate│ │naturale situate la marginea unei │
│ │niveluri de ozon, la care │ │aglomerãri sunt expuse la niveluri de│
│ │pot fi expuse în mod direct │ │ozon ridicate; │
│ │sau indirect populaţia şi │ │În cazul în care este necesar, de │
│ │vegetaţia │ │asemenea, câteva staţii suburbane în │
│ │ │ │direcţia opusã vântului faţã de │
│ │ │ │zona de emisii maxime, cu scopul de │
│ │ │ │a determina nivelurile regionale de │
│ │ │ │fond ale ozonului. │
├─────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Rurale │Protecţia sãnãtãţii umane şi│Niveluri subregionale│Staţiile pot fi amplasate în │
│ │a vegetaţiei: │(câteva sute de kmý) │localitãţi mici şi/sau arii cu │
│ │evaluarea expunerii │ │sisteme eco-naturale, pãduri sau │
│ │populaţiei, a culturilor şi │ │culturi; │
│ │a ecosistemelor naturale la │ │Reprezentativ pentru ozon, departe │
│ │concentraţiile de ozon la │ │de influenţa surselor locale de │
│ │scarã subregionalã │ │emisie din imediata vecinãtate, de │
│ │ │ │tipul instalaţiilor industriale şi │
│ │ │ │a drumurilor; │
│ │ │ │În situri în spaţii deschise, dar │
│ │ │ │nu pe vârfurile munţilor mai înalţi. │
├─────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Fond rural │Protecţia vegetaţiei şi a │Niveluri regionale/ │Staţii situate în areale cu o │
│ │sãnãtãţii umane: │naţionale/continen- │densitate scãzutã a populaţiei, de │
│ │evaluarea expunerii │tale (de la 1.000 la │exemplu ecosistemele naturale, │
│ │culturilor şi ecosistemelor │10.000 kmý) │pãdurile, la o distanţã de cel puţin │
│ │naturale la concentraţiile │ │20 de km de zonele urbane şi │
│ │de ozon la scarã regionale, │ │industriale şi îndepãrtate de │
│ │precum şi a expunerii │ │emisiile locale; │
│ │populaţiei │ │De evitat zonele cu condiţii locale │
│ │ │ │crescute de formare a inversiunii în │
│ │ │ │apropierea solului, precum şi │
│ │ │ │vârfurile munţilor mai înalţi; │
│ │ │ │Nu sunt recomandate zonele de coastã │
│ │ │ │cu cicluri eoliene diurne pronunţate │
│ │ │ │cu caracter local. │
└─────────────┴────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│ │În cazul în care concentraţiile │În cazul în care concentraţiile │
│Populaţia aglomerãrii│ maxime depãşesc pragul │ maxime se situeazã între │
│ sau a zonei (mii) │ superior de evaluare*1) │ pragul superior şi cel inferior│
│ │ │ de evaluare │
│ ├──────────────┬─────────────────┼──────────────┬─────────────────┤
│ │Poluanţi, cu │ PM*2) │Poluanţi, cu │ PM*2) │
│ │ excepţia PM │ (suma dintre │ excepţia PM │ (suma dintre │
│ │ │PM(10) şi PM(2,5)│ │PM(10) şi PM(2,5)│
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 0-249 │ 1 │ 2 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 250-499 │ 2 │ 3 │ 1 │ 2 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 500-749 │ 2 │ 3 │ 1 │ 2 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 750-999 │ 3 │ 4 │ 1 │ 2 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│1.000-1.499 │ 4 │ 6 │ 2 │ 3 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│1.500-1.999 │ 5 │ 7 │ 2 │ 3 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│2.000-2.749 │ 6 │ 8 │ 3 │ 4 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│2.750-3.749 │ 7 │ 10 │ 3 │ 4 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│3.750-4.749 │ 8 │ 11 │ 3 │ 6 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│4.750-5.999 │ 9 │ 13 │ 4 │ 6 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│≥ 6.000 │ 10 │ 15 │ 4 │ 7 │
└─────────────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────────┴─────────────────┘
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│În cazul în care concentraţiile maxime │În cazul în care concentraţiile maxime│
│ depãşesc pragul superior de evaluare │ se situeazã între pragul superior şi│
│ │ cel inferior de evaluare │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│ o staţie la 20.000 kmý │ o staţie la 40.000 kmý │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────┬────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐
│ │În cazul în care concentraţiile │În cazul în care concentraţiile │
│Populaţia aglomerãrii│ maxime depãşesc pragul │ maxime se situeazã între │
│ sau a zonei (mii) │ superior de evaluare*3) │ pragul superior şi cel inferior│
│ │ │ de evaluare │
│ ├──────────────┬─────────────────┼──────────────┬─────────────────┤
│ │ As, Cd, Ni │ BaP │ As, Cd, Ni │ BaP │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 0-749 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 750-1.999 │ 2 │ 2 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 2.000-3.749 │ 2 │ 3 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 3.750-4.749 │ 3 │ 4 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ 4.750-5.999 │ 4 │ 5 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────┼──────────────┼─────────────────┼──────────────┼─────────────────┤
│ ≥ 6.000 │ 5 │ 5 │ 2 │ 2 │
└─────────────────────┴──────────────┴─────────────────┴──────────────┴─────────────────┘
┌────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Populaţie │ Aglomerãri │ Alte zone │ │
│ (x 1.000) │(urbane şi │(suburbane │ Fond rural │
│ │suburbane)*1)│şi rurale)*1)│ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────────┤
│ < 250 │ │ 1 │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┤ O densitate medie de o staţie/50.000│
│ < 500 │ 1 │ 2 │ kmý pentru totalitatea zonelor │
├────────────┼─────────────┼─────────────┤ pe ţarã*2) │
│ < 1.000 │ 2 │ 2 │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ < 1.500 │ 3 │ 3 │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ < 2.000 │ 3 │ 4 │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ < 2.750 │ 4 │ 5 │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ < 3.750 │ 5 │ 6 │ │
├────────────┼─────────────┼─────────────┤ │
│ │o staţie │o staţie │ │
│ > 3.750 │suplimentarã │suplimentarã │ │
│ │la 2 milioane│la 2 milioane│ │
│ │de locuitori │de locuitori │ │
└────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────────────────────────────┘
┌───────────┬──────┬───────────┬───────┬─────────────────────┐
│[SO(4)]^2- │ Na^+ │ [NH(4)]^+ │ Ca^2+ │carbon elementar (CE)│
├───────────┼──────┼───────────┼───────┼─────────────────────┤
│[NO(3)]^- │ K^+ │ Cl^- │ Mg^2+ │ carbon organic (CO) │
└───────────┴──────┴───────────┴───────┴─────────────────────┘
┌──────────┬─────────────────┬─────────┬───────────────────────────────┐
│ │ 1-Butenã │ Izopren │ Etil benzen │
├──────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────────────────────┤
│Etan │Trans-2-Butenã │n-Hexan │m+p-Xilen │
├──────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────────────────────┤
│Etilenã │cis-2-Butenã │i-Hexan │o-Xilen │
├──────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────────────────────┤
│Acetilenã │1,3-Butadienã │n-Heptan │1,2,4-Trimetilbenzen │
├──────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────────────────────┤
│Propan │n-Pentan │n-Octan │1,2,3-Trimetilbenzen │
├──────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────────────────────┤
│Propenã │i-Pentan │i-Octan │1,3,5-Trimetilbenzen │
├──────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────────────────────┤
│n-Butan │1-Pentenã │Benzen │Formaldehidã │
├──────────┼─────────────────┼─────────┼───────────────────────────────┤
│i-Butan │2-Pentenã │Toluen │Hidrocarburi totale nonmetanice│
└──────────┴─────────────────┴─────────┴───────────────────────────────┘
