Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Animalele sălbatice de interes vânătoresc, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, denumite în prezenta lege vânat, împreună cu biomurile acestora, constituie fondul cinegetic al României. ART. 2 (1) Fondul cinegetic al României, resursa naturală de interes naţional şi internaţional, este administrat şi gestionat în scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii altor cerinţe social-economice. (2) Vânatul este bun public de interes naţional. ART. 3 (1) Fondul cinegetic al României se compune din unităţi de gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora. (2) Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5.000 ha la câmpie, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte. ART. 4 Gestionarea fondului de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura organizaţiilor vânătoresti legal constituite din România, afiliate Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, Regiei Naţionale a Pădurilor, unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România, denumite, în sensul prezentei legi, gestionari ai fondurilor de vânătoare. ART. 5 (1) Organizaţiile vânătoreşti, constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, sunt organizaţii non-profit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct şi sunt reprezentate la nivel naţional şi internaţional de Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. (2) Afilierea organizaţiilor vânătoreşti la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii şi statutului acesteia. ART. 6 Exercitarea vânătorii se face în scop recreativ-sportiv, didactic sau de cercetare ştiinţifică, urmărindu-se ameliorarea calităţii vânatului. CAP. 2 Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României ART. 7 (1) Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (2) În acest scop, în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, se înfiinţează un organism distinct, specializat în domeniul cinegetic, cu structuri proprii în teritoriu. ART. 8 Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are următoarele atribuţii principale în domeniul cinegetic: a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României; b) adoptă alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind activitatea cinegetică; c) stabileşte criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în vederea încheierii contractelor de gestionare de către structurile proprii din teritoriu; d) stabileşte tarifele de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare şi nivelul tarifelor minime percepute cetăţenilor români şi turiştilor străini pentru acţiuni de vânătoare în România; e) aprobă metodologia de evaluare a efectivelor de vânat şi de calcul al cotelor anuale de recoltă; f) stabileşte efectivele optime de vânat şi aprobă cotele anuale de recoltă, inclusiv a celor destinate vânătorilor cu turişti străini; g) modifică, în situaţii justificate, perioadele legale de vânătoare pentru unele specii de vânat; h) aproba propunerile de populare a fondurilor de vânătoare cu specii noi de vânat; i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului agrosilvocinegetic şi prevenirii pagubelor cauzate de vânat şi, prin vânătoare, culturile agricole, animalelor domestice şi fondului forestier; j) ţine evidenţa evoluţiei efectivelor de vânat, a dinamicii recoltelor şi statistica trofeelor de vânat medaliabile; k) asigură, din fondul de protecţie a vânatului, special constituit în acest scop, finanţarea acţiunilor de refacere a potenţialului cinegetic al unor fonduri de vânătoare; l) avizează programele de învăţământ pentru disciplinele care au ca obiect de studiu vânatul şi vânătoarea şi aprobă programele de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic; m) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile; n) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a braconajului; o) organizează sistemul informaţional în domeniul cinegetic; p) avizează încadrarea personalului cu atribuţii de pază a fondurilor de vânătoare, pe baza criteriilor tehnico-profesionale; r) stabileşte organizarea, funcţionarea şi atribuţiile structurilor proprii din teritoriu; s) avizează, în condiţiile legii, înfiinţarea organizaţiilor vânătoreşti; t) realizează şi organizează, împreună cu Ministerul Justiţiei, atestarea experţilor tehnici în vânătoare. Atestă, prin structurile proprii din teritoriu, inspectorii voluntari de vânătoare; u) stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România; v) aprobă propunerile de omologare şi de autorizare a armelor şi muniţiilor care se pot folosi la vânătoare în România; z) ia orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind activitatea cinegetică; x) asigură programul colaborărilor internaţionale, cu referire specială la sistemul de protecţie, de schimburi şi dezvoltare cinegetică, la conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa. ART. 9 Se înfiinţează Consiliul Naţional de Vânătoare, organism de avizare şi consultare în domeniul cinegetic, pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, compus din: a) preşedintele Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România; b) conducătorul organismului de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; c) directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor; d) trei reprezentanţi ai organizaţiilor vânătoreşti din România, desemnaţi de Congresul vânătorilor şi pescarilor sportivi din România; e) doi reprezentanţi ai organismului de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; f) doi reprezentanţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor; g) un reprezentant al Academiei Romane; h) câte un reprezentant din domeniile: învăţământ superior de profil, cercetare cinegetică, agricultură, finanţe, poliţie, audio-vizual, justiţie şi parchet. ART. 10 Consiliul Naţional de Vânătoare are următoarele atribuţii: a) avizează propunerile de acte normative ale organismului specializat în domeniul cinegetic, prevăzut la art. 7 alin. (2), privind: - strategia în domeniul protecţiei şi dezvoltării fondului cinegetic; - criteriile de atribuire a dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare; - modificarea perioadelor de vânătoare a unor specii de vânat; - rasele de câini admise la vânătoare în România; - omologarea şi autorizarea armelor şi muniţiilor care se pot folosi la vânătoare în România; - metodologia de evaluare a efectivelor de vânat, de calcul al efectivelor optime şi al cotelor anuale de recoltă; reglementările privind organizarea şi practicarea vânătorii; b) propune măsuri de popularizare şi de cunoaştere a activităţii cinegetice, precum şi a strategiei adoptate în scopul menţinerii biodiversităţii faunei cinegetice, păstrării echilibrului ecologic şi exercitării raţionale a vânătorii. ART. 11 (1) Consiliul Naţional de Vânătoare funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Funcţia de membru al Consiliului Naţional de Vânătoare este onorifică şi dă dreptul la indemnizaţie de transport şi la diurnă pentru participarea la şedinţe. (3) Secretariatul tehnic şi finanţarea activităţii Consiliului Naţional de Vânătoare se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. ART. 12 (1) Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură prin structurile proprii din teritoriu, prevăzute la art. 7 alin. (2), pe termen de minimum 10 ani, cu respectarea dreptului de preempţiune a fostului gestionar. (2) Pentru fondurile de vânătoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare. (3) Fondul cinegetic al României, delimitat în fonduri de vânătoare, se atribuie după cum urmează: - 30% unităţilor Regiei Naţionale a Pădurilor; - 68% organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România; - 2% pentru protecţia fondului genetic al unor specii valoroase de vânat, precum şi pentru unităţile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic. Aceste fonduri de vânătoare vor fi nominalizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi care va stabili regulamentul de gestionare a acestora. (4) Contractele de gestionare se încheie între structurile menţionate la art. 7 alin. (2) şi gestionării nominalizaţi la art. 4. (5) Fondurile de vânătoare atribuite organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România şi rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie Regiei Naţionale a Pădurilor. ART. 13 Persoanele juridice prevăzute la art. 12 alin. (3), care contractează spre gestionare fonduri de vânătoare, au obligaţia să asigure realizarea tuturor sarcinilor privind gospodărirea fondurilor de vânătoare şi a vânatului, stabilite prin contractul de gestionare, care va cuprinde următoarele obligaţii principale: a) efectuează anual evaluarea efectivelor de vânat în conformitate cu instrucţiunile emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; b) urmăresc realizarea şi menţinerea efectivelor de vânat la nivelurile şi în structurile optime, stabilite; c) urmăresc creşterea potenţialului biologic al vânatului, prin menţinerea sau îmbunătăţirea condiţiilor naturale de mediu referitoare la: hrană, apă, adăpost şi linişte, precum şi la cultivarea suprafeţelor din fondul forestier, puse la dispoziţie în acest scop; d) realizează şi menţin în stare de funcţiune construcţiile, instalaţiile şi amenajările vânătoreşti necesare ocrotirii, îngrijirii şi pazei vânatului, precum şi exercitării vânătorii; e) asigură prevenirea pagubelor cauzate de vânat şi prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier şi răspund de pagubele produse acestora, indiferent de forma de proprietate; f) iau măsuri pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor la vânat. ART. 14 (1) Vânatul dobândit, în limitele cotelor de recoltă aprobate şi ale normelor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, se valorifică de gestionarul fondului de vânătoare, în condiţiile legii. (2) Vânatul găsit mort şi coarnele lepădate de cervide aparţin gestionarului fondului de vânătoare. ART. 15 (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei vor elabora norme privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor care pot fi cauzate de vânat. (2) Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânat revine gestionarului fondului de vânătoare şi, pentru cele cauzate de vânatul din speciile strict protejate, autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în măsura în care nu şi-au îndeplinit obligaţiile privind prevenirea şi limitarea producerii acestora şi numai în condiţiile în care deţinătorul bunurilor astfel prejudiciate face dovada îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin pentru paza acestora. (3) Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suportă, în primul rând, din fondul de protecţie a vânatului. (4) Despăgubirile se stabilesc, în condiţiile legii, la cererea persoanei păgubite, depusă în termen de 3 zile de la data când persoana pagubită a constatat producerea pagubei, de către o comisie compusă din: reprezentantul administraţiei publice locale, împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare şi persoana pagubită, care încheie în acest scop un act constatator. (5) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare, în termen de 48 de ore de la anunţarea sa, constatarea şi stabilirea pagubelor se vor putea face de către reprezentantul administraţiei publice locale, persoana pagubită şi în prezenţa a doi martori. (6) Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti. (7) Pagubele cauzate de vânat şi prin vânătoare, precum şi cuantumul despăgubirilor se expertizează de către experţii tehnici de vânătoare. ART. 16 (1) Deţinătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să permită exercitarea vânătorii, aplicarea măsurilor de protecţie a vânatului, precum şi amplasarea instalaţiilor şi amenajărilor vânătoreşti provizorii, fără ca prin acţiunile respective să se dăuneze folosinţei de bază a terenurilor. (2) Deţinătorii terenurilor sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia vânatului şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele produse acestuia prin acţiuni ilicite. (3) Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), deţinătorii terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare sunt în drept să beneficieze direct, în cazul proprietăţilor mai mari de 100 ha, şi indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăţilor mai mici de 100 ha, de 25% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare pe anul în curs. (4) Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, Regia Naţională a Pădurilor va încasa direct 75% din cuantumul tarifelor de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare, corespunzătoare suprafeţei pădurilor statului, asigurând însă, gratuit, pentru hrana vânatului, teren liber de vegetaţie forestieră, în suprafaţă de minimum 1 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de munte; 2 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de deal, şi 5 ha la 1.000 ha de pădure, în zona de cîmpie. ART. 17 (1) Cheltuielile autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, aferente activităţii cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat şi din fondul de protecţie a vânatului. (2) Fondul de protecţie a vânatului este constituit din următoarele surse: a) venituri realizate din atribuirea gestionării fondurilor de vânătoare; b) despăgubiri pentru daunele aduse fondului cinegetic prin fapte ilicite, în situaţia în care nu a fost afectată cota de recoltă; c) donaţii şi sponsorizări; d) alte venituri. (3) Fondul de protecţie a vânatului se administrează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi se utilizează pentru: a) acţiunile de refacere a potenţialului biogenic al unor fonduri de vânătoare, combaterea unor epizootii la vânat; b) organizarea, desfăşurarea şi stimularea activităţii de combatere a braconajului; c) stimularea inspectorilor voluntari de vânătoare; d) organizarea, desfăşurarea şi participarea la acţiuni ştiinţifice şi de reprezentare la nivel naţional şi internaţional în domeniul cinegetic; e) finanţarea unor proiecte, studii şi cercetări în domeniul cinegetic; f) finanţarea unor acţiuni de pregătire profesională în domeniul cinegetic. CAP. 3 Protecţia vânatului ART. 18 (1) Gestionării fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să asigure paza şi ocrotirea vânatului. (2) Ocrotirea şi paza vânatului se asigură prin: a) personal de specialitate; b) inspectori voluntari de vânătoare. (3) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător. (4) Personalul prevăzut la alin. (2) lit. a) şi b) este asimilat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu personalul care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice. (5) Numărul personalului de pază a vânatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puţin unu pentru fiecare fond de vânătoare. ART. 19 (1) În scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice, animalele de interes vânatoresc, inclusiv cele prădătoare, se vânează numai în limitele cotei de recoltă aprobate şi ale reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, iar pisicile şi câinii sălbatici sau hoinari se combat fără restricţii. (2) În sensul prezentei legi, se consideră câini hoinari sau sălbătăciţi şi, respectiv, pisici hoinare sau sălbătăcite, acele animale care nu poartă jujeu sau un semn de identificare, se găsesc în fondurile de vânătoare la o distanţă mai mare de 200 m de aşezările omeneşti şi ai căror deţinători, în momentul observării, nu pot fi identificaţi. ART. 20 (1) Pentru protecţia şi înmulţirea unor specii valoroase de vânat se pot înfiinţa, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, crescătorii de vânat, destinate populărilor, în care, prin tehnologii adecvate, se asigură păstrarea caracterului sălbatic şi adaptabilitatea acestuia la condiţiile de mediu natural. (2) Crescătoriile de vânat, a căror producţie este destinată exclusiv consumului, se înfiinţează cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. ART. 21 Popularea cu specii noi de vânat a fondurilor de vânătoare se face în baza unor studii şi cercetări de specialitate, aprobate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. ART. 22 (1) Capturarea vânatului viu pentru repopulări este admisă, în limitele cotei de recoltă aprobate şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, prin metode care nu vatămă animalul capturat şi numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate. (2) Capturarea vânatului în scop de cercetare ştiinţifică şi pentru repopulări se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. ART. 23 În scopul ocrotirii şi gospodăririi raţionale a vânatului se interzic: a) popularea fondurilor de vânătoare cu vânat bolnav, debil, degenerat sau din crescătoriile de vânat destinate exclusiv consumului; b) tulburarea în mod nejustificat a liniştii vânatului în perioadele de înmulţire şi de creştere a puilor; c) păşunatul în pădurile statului, precum şi înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor agricole fără asigurarea protecţiei vânatului; d) ţinerea în captivitate a animalelor sălbatice, precum şi înfiinţarea de crescătorii de vânat şi complexe de vânătoare, inclusiv de interes comercial, fără autorizare din partea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; e) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel, a tăbliţelor indicatoare şi a culturilor pentru vânat; f) lăsarea liberă sau purtarea, pe fondurile de vânătoare, a câinilor, inclusiv a celor de pază şi agrement, altfel decât în lesă, nevaccinaţi şi nedehelmintizaţi; g) însoţirea turmelor şi cirezilor, pe fondurile de vânătoare, de câini, fără jujeu reglementat de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, nevaccinaţi, nedehelmintizaţi şi în număr mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal şi de unu la câmpie; h) mutarea, distrugerea sau sustragerea momelilor, nadelor şi hranei destinate vânatului; i) arderea stufului, tufărişurilor şi miriştilor fără avizarea scrisă prealabilă a gestionarului fondului de vânătoare; j) deteriorarea cuiburilor sau culegerea ouălor păsărilor sălbatice; k) însuşirea, fără acordul persoanei juridice care gestionează fondul de vânătoare, a vânatului găsit mort, accidentat sau bolnav şi a coarnelor lepadate de cervide; l) naturalizarea animalelor sălbatice aflate sub protecţie sau strict protejate ori naturalizate în scop de comercializare sau de prestare de servicii a acestora, fără autorizarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; m) scoaterea din ţară a trofeelor de vânat medaliabile, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, şi a celorlalte trofee, fără documente legale de provenienţă, fără fişă de evaluare sau alte documente prevăzute în convenţiile internaţionale; n) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi silvice a substanţelor chimice toxice pentru vânat, fără luarea măsurilor de protecţie a acestuia; o) lăsarea în libertate, în scopul sălbăticirii, a păsărilor şi animalelor domestice; p) producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. CAP. 4 Exercitarea vânătorii ART. 24 (1) Prin vânătoare, ca acţiune, se înţelege căutarea, stârnirea, urmărirea, hăituirea, rănirea, uciderea sau capturarea vânatului sau orice altă activitate care are ca scop dobîndirea acestuia. (2) Vânătoarea este permisă la speciile de vânat, în condiţiile, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi. (3) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbatice şi păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate stabili restricţia sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de vânat. ART. 25 (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători, posesori de permise de vânătoare, vizate anual, şi de autorizaţii eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, în limitele cotei de recoltă şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii. (2) Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, pot exercita vânătoarea, numai pe baza de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, următoarele categorii de persoane: a) elevii şi studenţii din unităţile de învăţămînt abilitate, în care se studiază în cadrul programului de instruire, ca disciplină, vânatul şi vânătoarea şi numai pe fondurile de vânătoare destinate acestui scop; b) personalul tehnic de specialitate, angajat al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al Regiei Naţionale a Pădurilor, al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi al gestionarilor fondurilor de vânătoare, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu; c) cetăţenii străini, care fac dovada calităţii de vânător în ţara de domiciliu, ca invitaţi, pe bază de reciprocitate, sau contra cost, şi sub răspunderea directă a gestionarului fondului de vânătoare, dar numai în limita a 30% din cota de recoltă aprobată pentru sezonul de vânătoare. ART. 26 (1) Permisele de vânătoare se eliberează de către organizaţiile vânătoreşti, legal constituite, solicitanţilor cu cetăţenie română şi rezidenţilor în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an stagiatura şi au absolvit examenul de vânător, susţinut în faţa unei comisii de examinare, constituită la nivel judeţean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (2) Din comisia de examinare fac parte doi reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, doi reprezentanţi ai Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de specialitate. (3) Examenele se organizează anual, în condiţiile stabilite potrivit prezentei legi. (4) Permisul de vânătoare nu poate fi obţinut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de port-armă şi nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancţionate pentru săvârşirea vreunei contravenţii prevăzute de prezenta lege. (5) Permisul de vânătoare se va retrage şi se va anula persoanelor care, după obţinerea acestuia, se constată că se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (4), precum şi persoanelor care refuza să se legitimeze la cererea personalului cu atribuţii legale să constate contravenţii şi infracţiuni în domeniul cinegetic sau care se sustrag controlului acestuia. Retragerea şi anularea permisului de vânătoare se aduc la cunoştinţa organizaţiilor vânătoreşti legal constituite, din România, interesate prin publicarea oficială a listelor acestora. (6) Formularele permiselor de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, conform modelului şi reglementările emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi puse la dispoziţia organizaţiilor vânătoreşti legal constituite. ART. 27 (1) Formularele autorizaţiilor individuale sau colective de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi, respectiv, de Regia Naţională a Pădurilor, conform modelului şi reglementărilor emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obţinute şi folosite de gestionarii fondurilor de vânătoare, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii, elaborate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. ART. 28 În rezervaţiile cinegetice naturale, vânarea şi capturarea unor specii de vânat, în scopul ameliorării sau reducerii efectivelor acestora, se pot face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea expresă a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. ART. 29 (1) Mistreţii şi vulpile care produc pagube, după caz, culturilor agricole, silvice, animalelor domestice sau altor specii de vânat se pot vâna la pândă şi în afara perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) Urşii, râşii, lupii, vidrele, nurcile şi hamsterii se pot vâna numai cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte. ART. 30 Vânatul împuşcat sau capturat se transportă numai însoţit de documentele legale de provenienţă şi de alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare. ART. 31 (1) În afara perioadei legale de vânătoare, vânzarea, cumpărarea şi transportul vânatului aflat sub protecţie sunt interzise. (2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vânatul congelat în sezonul de vânătoare, precum şi cel împuşcat în condiţiile art. 28 şi 29. ART. 32 În scopul exercitării vânătorii în condiţii de etică vânatorească şi de protecţie a vânatului, sunt interzise: a) nerealizarea sau depăşirea cotei de recoltă aprobate, fără motive justificate; b) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze; c) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neînchisă în toc; d) utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentru dirijat vânatul, precum şi a detectoarelor de animale; e) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi urşilor, prin utilizarea altor cartuşe decât a celor cu proiectile unice, a căror mărime este prevăzută prin reglementările tehnice emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; f) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori în timpul de la apusul soarelui până cu o ora înainte de răsărit; g) vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori; h) vânarea urşilor la bârlog ori din observatoare complet închise; i) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă, pe timp de îngheţ global, precum şi vânarea puilor nezburători ai acestora; j) vânarea cu alţi câini decât cu cei din rasele admise la vânătoare de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autorizaţi de gestionarul fondului de vânătoare; k) folosirea la vânătoare a armelor automate, a armelor semiautomate cu mai mult de două cartuşe în magazie, a celor care nu produc zgomot, a celor cu percuţie pe ramă, precum şi a altor arme şi muniţii care nu sunt omologate şi autorizate pentru vânătoare în România de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; l) utilizarea animalelor vii, orbite sau mutilate, ca atrape, precum şi a înregistratoarelor de sunet; m) utilizarea surselor luminoase artificiale, a dispozitivelor pentru iluminarea ţintelor, a dispozitivelor de ochire cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de imagine pentru tirul de noapte, a oglinzilor şi a altor obiecte orbitoare; n) urmărirea vânatului şi exercitarea vânătorii din autovehicule; o) gazarea şi afumarea vizuinilor, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; p) utilizarea momelilor otrăvitoare sau tranchilizante şi odorivectorilor, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; r) comercializarea, de către persoane fizice, a vânatului sau a trofeelor de vânătoare; s) fabricarea, comercializarea, deţinerea şi utilizarea pentru vânătoare a alicelor cu diametru mai mare de 5 mm; t) utilizarea curentului electric, aparaturii electronice capabile să ucidă, explozibililor, curselor şi capcanelor de orice fel, otrăvurilor, narcoticelor şi armelor neomologate pentru vânătoare în România. CAP. 5 Răspunderi şi sancţiuni ART. 33 Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală. ART. 34 (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei căutarea, urmărirea, hăituirea, uciderea, rănirea sau capturarea vânatului sau orice altă activitate având drept scop dobândirea acestuia, dacă fapta a fost săvârşită: a) fără permis de vânătoare şi autorizaţie legală sau, după caz, fără autorizaţie legală; b) asupra animalelor a căror vânare este interzisă sau în perioade în care, potrivit legii, vânarea lor nu este permisă; c) noaptea, prin utilizarea autovehiculelor şi farurilor sau dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric; d) prin utilizarea curentului electric, explozibililor, otrăvurilor, narcoticelor, aparaturii electronice, a capcanelor care pun în pericol viaţa oamenilor şi a animalelor, a armelor, altfel decât ţinute în mâna, şi a altor arme decât cele omologate pentru vânătoare în România. (2) Faptele prevăzute la alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârşite: a) în timpul nopţii, cu excepţia speciilor de vânat la care vânătoarea este permisă şi în asemenea condiţii; b) de două sau mai multe persoane împreună; c) de o persoana cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea. ART. 35 (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 2 ani sau cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei: a) scoaterea din ţară a trofeelor de vânat sau a vânatului viu, fără respectarea dispoziţiilor legale; b) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vânătoare, în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 26 şi 27. (2) Tentativa se pedepseşte. ART. 36 (1) Bunurile care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 34 se confiscă. (2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 34 şi 35 se confiscă. ART. 37 (1) Permisul de vânătoare al celui care a savârşit una dintre faptele prevăzute la art. 34 şi 35 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii, de către unitatea care l-a eliberat. (2) Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, să reţină permisul de vânătoare al infractorului şi să-l transmită imediat unităţii care l-a eliberat. ART. 38 Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevăzute la art. 34 şi 35 se face în afara organelor de urmărire penală şi de către personalul organismului specializat prevăzut la art. 7 alin. (2), de către personalul salariat, cu atribuţii de ocrotire a vânatului, al persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, precum şi de alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. ART. 39 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sunt considerate infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează: a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2), cu amenda de la 240.000 lei la 500.000 lei; b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 lit. a), b), c), e), f), g), i), j), k), o), p) şi la art. 32 lit. j), cu amendă de la 400.000 lei la 1.500.000 lei; c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 lit. h), n) şi la art. 32 lit. c), e), f), g), h), i), l), n), o), cu amendă de la 1.000.000 lei la 4.000.000 lei; d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 lit. d), l), la art. 30, art. 31 alin. (1) şi la art. 32 lit. a), b), d), r) şi s), cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei. (2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a savârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis. (3) Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 34, 35 şi 39 şi al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului. ART. 40 (1) Constatarea faptelor ce constituie contravenţiile prevăzute la art. 39 se face, în afara personalului de specialitate menţionat la art. 38, de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie. (2) O dată cu constatarea contravenţiei, agentul constatator aplică şi amenda. ART. 41 (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării. (2) Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. ART. 42 (1) Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 34 şi 35, precum şi contravenţiile prevăzute la art. 39, sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice. (2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în cazul infracţiunilor, în termen de maximum 30 de zile, organelor de urmărire penală, iar în cazul contravenţiilor, unităţii de care aparţine agentul constatator. ART. 43 Contravenţiilor prevăzute la art. 39 le sunt aplicabile dispozitile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel. ART. 44 (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2. (2) Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi de către gestionarii fondurilor de vânătoare, precum şi prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi revin autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, gestionarilor fondurilor de vânătoare. (3) Despăgubirile încasate se utilizează potrivit prevederilor art. 17 alin. (3). CAP. 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 45 Animalele sălbatice din grădinile zoologice, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat autorizate nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi. ART. 46 Delimitarea fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare sau reactualizarea limitelor acestora se face în condiţiile prezentei legi de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu respectarea principiului continuităţii. ART. 47 (1) Atribuirea gestiunii fondurilor de vânătoare se face în maximum 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României a prezentei legi. (2) Contractele de dare în folosinţă a fondurilor de vânătoare, încheiate în baza Legii nr. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea, rămân valabile până la încheierea contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare cu persoanele juridice cărora li s-a atribuit gestionarea fondurilor de vânătoare respective, în baza prezentei legi, dar nu mai mult de 2 ani. (3) Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi. ART. 48 Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România îşi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi, dar nu mai târziu de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României. ART. 49 Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate aviza utilizarea pentru ocrotirea vânatului şi paza fondurilor de vânătoare, în afara specialiştilor în domeniul cinegetic, şi a altor persoane, cu condiţia ca acestea sa promoveze un examen de specialitate. ART. 50 (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o concepţie unitară, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va elabora şi va aproba, în condiţiile prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice. (2) Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămîn valabile pînă la înlocuirea acestora, dar nu mai tîrziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. ART. 51 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege. ART. 52 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. (2) Pe aceeaşi dată, Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976, art. 7 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi privată şi economiei vânatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 şi 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE SENATULUI VALER SUIAN Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN Bucureşti, 23 septembrie 1996. Nr. 103. ANEXA 1 FAUNA SALBATICĂ de interes vânătoresc la care vânarea este permisă Perioadele de vânare şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Perioada Despăgubiri în lei,
Nr. Denumirea de în perioada
crt. speciei vânare ──────────────────────
admisă interzisă
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. MAMIFERE
1. Bizamul (Ondatra zibethica) 1 octombrie - 25.000 50.000
15 aprilie
2. Capra neagră (Rupicapra 15 septembrie - 500.000 1.000.000
rupicapra) 15 decembrie
3. Căpriorul (Capreolus capreolus) 250.000 500.000
- mascul 1 iunie -
15 septembrie
- femelă 1 septembrie -
15 februarie
4. Cerbul comun (Cervus elaphus) 1.000.000 2.000.000
- mascul 1 septembrie -
15 decembrie
- femelă 1 septembrie -
15 februarie
5. Cerbul lopătar (Dama dama) 300.000 600.000
- mascul 1 septembrie -
15 decembrie
- femelă 1 septembrie -
15 februarie
6. Câinele enot (Nyctereutes 15 septembrie - 25.000 50.000
procyonoides) 31 martie
7. Dihorul comun (Putorius 15 septembrie - 25.000 50.000
putorius) 31 martie
8. Dihorul pestriţ (Vormela 15 septembrie - 25.000 50.000
peregusna euxina) 31 martie
9. Dihorul de stepă (Putorius 15 septembrie - 25.000 50.000
eversmani) 31 martie
10. Hermelina (Mustela erminea) 15 septembrie - 25.000 50.000
31 martie
11. Iepurele de câmp (Lepus 1 noiembrie - 100.000 200.000
europaeus) 31 ianuarie
12. Iepurele de vizuină 1 noiembrie - 100.000 200.000
(Oryctolagus cuniculus) 15 februarie
13. Jderul de copac (Martes 15 septembrie - 100.000 200.000
martes) 31 martie
14. Jderul de piatră (Martes 15 septembrie - 100.000 200.000
foina) 31 martie
15. Marmota (marmota marmota) 15 septembrie - 250.000 500.000
15 octombrie
16. Mistreţul (Sus scrofa) 1 august - 300.000 600.000
15 februarie
17. Muflonul (Ovis aries musimon) 15 septembrie - 250.000 500.000
15 decembrie
18. Nevăstuica (Mustela nivalis) 15 septembrie - 25.000 50.000
31 martie
19. Nurca americană (Mustela vison) 15 septembrie - 50.000 100.000
31 martie
20. Nutria (Myocastor coypus) 1 octombrie - 100.000 200.000
15 aprilie
21. Râsul (Lynx lynx) 15 septembrie - 250.000 500.000
31 martie
22. Şacalul (Canis aureus) 15 septembrie - 25.000 50.000
31 martie
23. Veveriţa (Sciurus vulgaris) 15 septembrie - 50.000 100.000
31 martie
24. Viezurele (Meles meles) 15 august - 50.000 100.000
15 aprilie
25. Vulpea (Vulpes vulpes) 15 septembrie - 25.000 50.000
31 martie
B. PĂSĂRI
1. Bătăuşul (Philomacus pugnax) 1 septembrie - 5.000 10.000
30 aprilie
2. Becatina comună (Gallinago 1 septembrie - 5.000 10.000
gallinago) 30 aprilie
3. Becatina mică (Lymnocryptes 1 septembrie - 5.000 10.000
minimus) 30 aprilie
4. Cioara grivă (Corvus corone tot anul 1.000 -
cornix)
5. Cioara grivă sudică (Corvus tot anul 1.000 -
corone sardonius)
6. Cioara grivă vestică (Corvus tot anul 1.000 -
corone corone)
7. Cioara de semănătură (Corvus tot anul 1.000 -
frugilegus)
8. Ciocârlanul (Galerida cristata) 1 august - 5.000 10.000
31 martie
9. Cocoşul de munte (Tetrao 1 aprilie - 250.000 500.000
urogallus) 15 mai
10. Cormoranul mare (Phalacrocorax 15 august - 5.000 10.000
carbo) 15 martie
11. Coţofana (Pica pica) tot anul 1.000 -
12. Eiderul (Somateria mollissima) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
13. Fazanul (Phasianus colchicus) 1 octombrie - 25.000 50.000
28 februarie
14. Ferestraşul mare (Mergus 1 septembrie - 5.000 10.000
merganser) 30 aprilie
15. Ferestraşul moţat (Mergus 1 septembrie - 5.000 -
serrator) 30 aprilie
16. Gaiţa (Garrulus glandarius) tot anul 1.000 2.000
17. Găinuşa de baltă (Gallinula 15 august - 5.000 10.000
chloropus) 15 martie
18. Gîsca de semănătură (Anser 15 august - 20.000 40.000
fabalis fabalis) 28 februarie
19. Gâsca de semănătură mică (Anser 15 august - 20.000 40.000
fabalis rossicus) 28 februarie
20. Gâsca cu cioc scurt (Anser 15 august - 20.000 40.000
fabalis brachyrhynchus) 28 februarie
21. Gâsca de vară (Anser anser 15 august - 20.000 40.000
rubrirostris) 28 februarie
22. Gâsca neagră (Branta bernicla) 15 august - 20.000 40.000
28 februarie
23. Gârliţa mare (Anser albifrons) 15 august - 20.000 40.000
28 februarie
24. Graurul comun (Sturnus vulgaris) 1 august - 5.000 10.000
31 martie
25. Graurul dobrogean (Sturnus 1 august - 5.000 10.000
vulgaris balcanicus) 31 martie
26. Guguştiucul (Streptopelia 1 august - 5.000 10.000
decaocto) 31 martie
27. Ierunca (Tetrastes bonasia) 15 septembrie - 20.000 40.000
15 decembrie
28. Lişiţa (Fulica atra) 15 august - 7.500 15.000
15 martie
29. Nagâţul (Vanellus vanellus) 15 august - 7.500 15.000
15 martie
30. Porumbelul gulerat (Columba 1 august - 7.500 15.000
palumbus) 31 martie
31. Porumbelul de scorbură (Columba 1 august - 7.500 15.000
oenas) 31 martie
32. Potârnichea (Perdix perdix) 15 octombrie - 10.000 20.000
31 decembrie
33. Prepeliţa (Coturnix coturnix) 15 august - 7.500 15.000
15 noiembrie
34. Raţa mare (Anas platyrhynchos) 15 august - 10.000 20.000
28 februarie
35. Raţa mica (Anas crecca) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
36. Raţa pestriţă (Anas strepera) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
37. Raţa fluierătoare (Anas penelope) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
38. Raţa suliţar (Anas acuta) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
39. Raţa cârâitoare (Anas 15 august - 10.000 20.000
querquedula) 15 martie
40. Raţa cu cap castaniu (Aythya 15 august - 10.000 20.000
ferina) 15 martie
41. Raţa moţată (Aythya fuligula) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
42. Raţa roşie (Aythya nyroca) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
43. Raţa cu cap negru (Aythya 15 august - 10.000 20.000
marila) 15 martie
44. Raţa sunătoare (Bucephala 15 august - 10.000 20.000
clangula) 15 martie
45. Raţa cu ciuf (Netta rufina) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
46. Raţa de gheţuri (Clangula 15 august - 10.000 20.000
hyemalis) 15 martie
47. Raţa lingurar (Anas clypeata) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
48. Raţa catifelată (Melanitta 15 august - 10.000 20.000
fusca) 15 martie
49. Raţa neagră (Melanitta nigra) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
50. Sitarul de pădure (Scolapax 1 septembrie - 10.000 20.000
rusticola) 30 aprilie
51. Sitarul de mal (Limosa limosa) 1 septembrie - 10.000 20.000
30 aprilie
52. Stăncuţa (Corvus monedula) 1 august - 5.000 10.000
31 martie
53. Sturzul de vâsc (Turdus 1 august - 5.000 10.000
viscivorus) 31 martie
54. Sturzul cântător (Turdus 1 august - 5.000 10.000
philomelos) 31 martie
55. Sturzul de vii (Turdus iliacus) 1 august - 5.000 10.000
31 martie
56. Sturzul de iarnă (Turdus 1 august - 5.000 10.000
pilaris) 31 martie
57. Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) 1 august - 5.000 10.000
31 martie
58. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus) 15 august - 10.000 20.000
15 martie
59. Turturica (Streptopelia turtur) 1 august - 7.500 15.000
31 martie
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 2 MAMIFERE DE INTERES VÂNĂTORESC şi păsări din faună salbatică la care vânarea este interzisă şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea Despăgubiri,
crt. speciei în lei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
A. MAMIFERE
1. Elanul (Alces alces) 3.000.000
2. Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus) 50.000
3. Lupul (Canis Lupus) 200.000
4. Nurca (Lutreola lutreola) 100.000
5. Pisica sălbatică (Felix silvestris) 100.000
6. Ursul (Ursus arctos) 2.000.000
7. Vidra (Lutra lutra) 500.000
8. Zimbrul (Bison bonasus) 5.000.000
B. PĂSĂRI
1. Acvila-de-câmp (Aquila heliaca) 500.000
2. Acvila-de-munte (Aquila chrysaetos) 500.000
3. Acvila-de-stepă (Aquila rapax orientalis) 300.000
4. Acvila-mică (Hieraaetus pennatus) 300.000
5. Acvila-ţipătoare-mică (Aquila pomarina) 300.000
6. Acvila-ţipătoare-mare (Aquila clanga) 300.000
7. Acvila-porumbacă (Hieraaetus fasciatus) 300.000
8. Alunarul (Nucifraga caryocatactes) 25.000
9. Auşelul (Regulus sp.) 10.000
10. Avozeta (Recurvirostra avozetta) 25.000
11. Barza-albă (Ciconia ciconia) 100.000
12. Barza-neagră (Ciconia nigra) 100.000
13. Becaţina-mare (Gallinago media) 10.000
14. Boicuşul (Remiz sp.) 10.000
15. Brumşriţa (Prunnela sp.) 10.000
16. Bufniţa (Bubo bubo) 100.000
17. Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris) 25.000
18. Caprimulgul (Caprimulgus sp.) 25.000
19. Călifarul-alb (Tadorna tadorna) 100.000
20. Califarul-roşu (Tadorna ferruginea) 100.000
21. Chira (Sterna sp.) 15.000
22. Chirighiţa (Chlidonias sp.) 15.000
23. Cinghiţa-de-iarnă (Montifringilla nivalis) 15.000
24. Cinteza (Fringilla sp.) 10.000
25. Ciocănitoarea (Dendrocopos sp.; Picoides sp.; Drycopus sp.) 25.000
26. Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha sp.; Alauda sp.;
Calandrella sp.) 10.000
27. Ciovlica (Glareola sp.) 25.000
28. Ciuful (Asio sp.) 25.000
29. Ciuhurezul (Surnia ulula) 25.000
30. Ciuvica (Glaucidium passerinium) 25.000
31. Ciuşul (Otus scops) 25.000
32. Cocorul-mare (Grus grus) 250.000
33. Cocorul-mic (Anthropoides virgo) 250.000
34. Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix) 500.000
35. Codalbul (Haliaeetus albicilla) 250.000
36. Codobatura (Motacilla sp.) 10.000
37. Codroşul (Phoenicurus sp.) 10.000
38. Cojoaica (Certhia sp.) 10.000
39. Corbul (Corvus corax) 50.000
40. Corcodelul (Podiceps sp.) 15.000
41. Cormoranul-creţ (Phalacrocorax aristotelis) 15.000
42. Cormoranul-mic (Phalacrocorax pygmaeus) 15.000
43. Cresteţul (Porzana sp.) 15.000
44. Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus) 15.000
45. Cârsteiul-de-câmp (Crex crex) 25.000
46. Cucul (Cuculus canorus) 25.000
47. Cucuveaua (Athene noctua) 50.000
48. Cufundarul (Gavia artica) 50.000
49. Cufundarul-guşă-roşie (Gavia stellata) 50.000
50. Cufundarul-mare (Gavia immer) 50.000
51. Culicul (Numenius sp.) 25.000
52. Drepnea (Apus sp.) 10.000
53. Dropia (Otis tarda) 1.000.000
54. Dumbrăveanca (Coracias garrulus) 15.000
55. Egreta-mare (Egretta alba) 50.000
56. Egreta-mică (Egretta garzetta) 50.000
57. Ferestraşul-mic (Mergus albellus) 25.000
58. Fâsa (Anthus sp.) 10.000
59. Flamingul (Phoenicopterus ruber) 15.000
60. Fluierarul (Tringa sp.) 10.000
61. Forfecuţa (Loxia sp.) 10.000
62. Frunzăriţa (Hippolais sp.) 10.000
63. Fugaciul (Calidris sp.) 15.000
64. Furtunarul (Puffinus puffinus) 15.000
65. Gaia-albă (Elanus caeruleus) 300.000
66. Gaia-neagră (Milvus migrans) 300.000
67. Gaia-roşie (Milvus milvus) 300.000
68. Ghionoaia (Picus sp.) 25.000
69. Gârliţa-mică (Anser erythropus) 40.000
70. Gâsca-polară (Anser caerulescens) 40.000
71. Gâsca-de-India (Anser indicus) 40.000
72. Gâsca-calugăriţă (Branta leucopsis) 40.000
73. Gâsca-cu-gât-roşu (Branta ruficollis) 50.000
74. Grangurul (Oriolus oriolus) 25.000
75. Greluşelul (Locustella sp.) 10.000
76. Guşă-roşie (Erithacus rubecula) 10.000
77. Guşă-vânătă (Luscinia sp.) 10.000
78. Heretele (Circus sp.) 50.000
79. Huhurezul (Strix sp.) 50.000
80. Hulubul-de-stepă (Syrrhaptes paradoxus) 25.000
81. Lăcarul (Acrocephalus sp.) 10.000
82. Lăcustarul (Sturnus roseus) 10.000
83. Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.) 10.000
84. Lebada-de-iarnă (Cygnus cygnus) 100.000
85. Lebada-mică (Cygnus bewickii) 100.000
86. Lebada-de-vară (Cygnus olor) 100.000
87. Lopatarul (Platalea leucorodia) 50.000
88. Lupul-de-mare (Stercorarius sp.) 25.000
89. Martinul-cu-trei-degete (Rissa tridactyla) 25.000
90. Mărăcinarul (Saxicola sp.) 10.000
91. Mierla-gulerată (Turdus torquatus alpestris) 10.000
92. Mierla-neagră (Turdus merula) 10.000
93. Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis) 15.000
94. Minuniţa (Aegolius funereus) 25.000
95. Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) 10.000
96. Muscarul (Ficedula sp.) 10.000
97. Nagâţul-cu-picioare-galbene (Chettusia leucura) 15.000
98. Nagâţul-de-stepă (Vanellus gregarius) 15.000
99. Nagâţul-sudic (Vanellus spinosus) 15.000
100. Nisiparul (Calidris alba) 15.000
101. Notatiţa (Phalaropus sp.) 15.000
102. Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes) 10.000
103. Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus) 25.000
104. Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) 25.000
105. Păscărelul-negru (Cinclus sp.) 10.000
106. Pelicanul (Pelecanus sp.) 100.000
107. Pescăruşul-albastru (Alcedo athis) 25.000
108. Pescăriţa (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.) 20.000
109. Pescăruşul (Larus sp.) 20.000
110. Pietrarul (Oenanthe sp.) 15.000
111. Pietruşul (Arenaria interpres) 15.000
112. Pitulicea (Phylloscopus sp.) 10.000
113. Piţigoiul (Parus sp.) 10.000
114. Piţiguşul (Aegithalos sp.) 10.000
115. Ploierul (Pluvialis sp.) 15.000
116. Potârnichea-de-stâncă (Alectoris graeca) 50.000
117. Presura (Enberiza sp.) 10.000
118. Prigoria (Merops apiaster) 15.000
119. Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp.) 10.000
120. Prundăraşul (Chradrius sp.) 15.000
121. Pupăza (Upupa epops) 35.000
122. Raţa-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala) 50.000
123. Rândunica (Hyrunda sp.) 10.000
124. Scoicarul (Haematopus ostralegus) 15.000
125. Sfrânciocul (Lanius sp.) 10.000
126. Silvia (Sylvia sp.) 10.000
127. Sitarul-de-mal-nordic (Limosa lapponica) 25.000
128. Spârcaciul (Otis tetrax) 100.000
129. Sticletele (Carduelis sp.) 10.000
130. Stârcul-de-cireadă (Bubuleus ibis) 15.000
131. Stârcul-galben (Ardeola ralloides) 15.000
132. Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax) 15.000
133. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus) 15.000
134. Stârcul-roşu (Ardea purpurea) 15.000
135. Striga (Tyto alba guttata) 50.000
136. Stufărica (Cettia cetti) 10.000
137. Şerparul (Circaetus circaetus gallicus) 100.000
138. Şoimul (Falco sp.) 50.000
139. Şorecarul (Buteo sp.) 50.000
140. Ţicleanul (Sitta europaea) 10.000
141. Uliganul-pescar (Pandion haliaetus) 50.000
142. Uliul (Accipiter sp.) 25.000
143. Viesparul (Pernis apivorus) 50.000
144. Vulturul-alb (Neophron percnopterus) 100.000
145. Vulturul-negru (Aegypius monachus) 1.000.000
146. Vulturul-sur (Gyps fulvus) 1.000.000
147. Zăganul (Gypaetus barbatus) 1.000.000
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
