Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE Nr. 10 din 7 martie 1994  pentru ratificarea Tratatului privind relatiile de prietenie si colaborare dintre Romania si Republica Slovaca, incheiat la Bratislava la 24 septembrie 1993    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE Nr. 10 din 7 martie 1994 pentru ratificarea Tratatului privind relatiile de prietenie si colaborare dintre Romania si Republica Slovaca, incheiat la Bratislava la 24 septembrie 1993

EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 11 martie 1994
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se ratifica Tratatul privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Slovaca, încheiat la Bratislava la 24 septembrie 1993.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 16 decembrie 1993, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 februarie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE

TRATAT
privind relaţiile de prietenie şi colaborare între România şi Republica Slovaca

România şi Republica Slovaca,
pornind de la tradiţiile relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele doua state,
confirmind fidelitatea lor fata de valorile general-umane ale pãcii, libertãţii, democraţiei şi justiţiei sociale şi respectul lor fata de drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului,
pornind de la importantele transformãri politice şi economice care au avut loc în ultima perioada în ambele state şi în alte pãrţi ale Europei,
ferm hotãrîte sa contribuie la transformarea Europei într-un continent unit al pãcii, securitãţii, democraţiei şi prosperitatii, precum şi la organizarea paşnicã, de durata a Europei, inclusiv a unor structuri şi mecanisme stabile pentru întãrirea securitãţii şi colaborãrii,
conducindu-se dupã normele dreptului internaţional, îndeosebi dupã scopurile şi principiile consfinţite în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, în Actul final al Conferintei de la Helsinki şi în alte documente ale Conferintei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în special în Carta de la Paris pentru o noua Europa,
dorind sa edifice noile baze ale relaţiilor dintre ele, întemeiate pe înţelegere reciprocã, cooperare, justiţie şi egalitate,
au convenit urmãtoarele:

ART. 1
România şi Republica Slovaca, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante, îşi vor întemeia şi dezvolta relaţiile lor pe baza respectului reciproc, a încrederii şi colaborãrii. Ele vor respecta, în relaţiile reciproce, ca şi în relaţiile cu terţe state, principiile înscrise în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, în Actul final de la Helsinki, din 1975, în Carta de la Paris pentru o noua Europa şi în alte documente ale Conferintei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi celelalte principii şi norme general-acceptate ale dreptului internaţional.
ART. 2
Pãrţile contractante se vor abţine de la ameninţarea cu forta sau folosirea forţei în relaţiile internaţionale. Ele vor soluţiona exclusiv prin mijloace paşnice toate diferendele dintre ele.
Cele doua pãrţi contractante vor sprijini mãsurile de securitate colectivã adoptate în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Ele vor contribui, îndeosebi, în cadrul Conferintei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, la constituirea şi funcţionarea eficienta a unor instituţii şi metode pentru prevenirea diferendelor şi pentru soluţionarea paşnicã a acestora.
ART. 3
Pãrţile contractante vor depune toate eforturile pentru întãrirea securitãţii şi dezvoltarea colaborãrii în Europa. În acest scop, ele vor acţiona pentru crearea sistemului general-european de securitate şi vor sprijini constituirea şi activitatea unor mecanisme şi organizaţii permanente.
ART. 4
În cazul în care apare o situaţie care, dupã opinia uneia dintre pãrţile contractante, ar putea pune în pericol interesele sale superioare de securitate, ea se poate adresa celeilalte pãrţi contractante, astfel încît ele sa procedeze neîntîrziat la consultãri în aceasta problema.
ART. 5
Pãrţile contractante îşi recunosc reciproc frontierele actuale şi vor respecta integritatea teritorialã a fiecãreia dintre ele.
Fiecare parte contractantã se va abţine de la orice acţiune care ar contraveni principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi prin care s-ar urmãri atingerea inviolabilitatii frontierelor şi integritãţii teritoriale a celeilalte pãrţi contractante şi nu va sprijini, sub nici o forma, o asemenea acţiune.
Pãrţile contractante nu vor recunoaşte nici o modificare teritorialã sau avantaj rezultind din acţiuni prin care s-a adus sau s-ar putea aduce atingere inviolabilitatii frontierelor şi integritãţii teritoriale.
ART. 6
Nici una dintre pãrţile contractante nu va permite ca teritoriul sau sa fie folosit de cãtre un stat terţ pentru comiterea unui act de agresiune impotriva celeilalte pãrţi contractante şi nu va acorda nici un fel de ajutor unui asemenea stat.
ART. 7
Pãrţile contractante vor acţiona în cadrul Conferintei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru ca, pe calea unor înţelegeri angajante, supuse unui control eficient, sa fie reduse efectivele forţelor armate şi armamentele în Europa la niveluri cît mai scãzute cu putinta, suficiente pentru apãrare, dar care sa nu facã posibil atacul. De asemenea, ele vor acţiona, în comun, pentru mãsuri multilaterale şi bilaterale, în vederea asigurãrii unei mai mari deschideri, a intaririi încrederii, stabilitatii şi securitãţii în Europa.
Ele vor contribui, în cadrul negocierilor internaţionale la care participa, la adoptarea de mãsuri de dezarmare pe plan mondial, sub un control internaţional strict şi eficient.
Ele vor sprijini colaborarea între cele doua tari în domeniul militar.
ART. 8
Pãrţile contractante vor organiza cu regularitate consultãri la diferite niveluri, în scopul asigurãrii dezvoltãrii şi aprofundarii, în continuare, a relaţiilor lor bilaterale şi al armonizarii poziţiilor lor în problemele internaţionale.
ART. 9
Pãrţile contractante vor sprijini contactele şi schimbul de experienta între parlamente, în scopul dezvoltãrii relaţiilor bilaterale.
Ele vor sprijini şi facilita colaborarea reciprocã, la nivel de state, precum şi între unitãţile administrativ-teritoriale ale pãrţilor contractante.
Ele vor incuraja colaborarea ca parteneri şi relaţiile directe între oraşe şi localitãţi.
ART. 10
Pãrţile contractante considera, de comun acord, ca dezvoltarea colaborãrii economice este una din premisele fundamentale ale progresului social. Ele vor contribui la înlãturarea obstacolelor care divizeaza Europa în funcţie de nivelul de dezvoltare şi la transformarea ei treptata într-un spaţiu economic unic.
ART. 11
Pãrţile contractante vor dezvolta colaborarea economicã reciproc avantajoasã, inclusiv la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale, al oraşelor şi localitãţilor şi al întreprinderilor. În cadrul legislaţiei lor, fiecare parte contractantã va crea persoanelor fizice şi juridice ale celeilalte pãrţi contractante condiţiile cele mai favorabile pentru activitatea antreprenoriala şi alte activitãţi economice.
Ele vor sprijini, în special, dezvoltarea colaborãrii industriale, promovarea şi protecţia reciprocã a investiţiilor, precum şi cooperarea directa între întreprinderi. Ele vor acorda o atentie deosebita colaborãrii între întreprinderile şi firmele mici şi mijlocii.
În mod deosebit, ele vor sprijini şi vor extinde substanţial colaborarea în pregãtirea profesionalã şi perfecţionarea specialiştilor şi a conducãtorilor economici.
ART. 12
Pãrţile contractante vor promova o strinsa colaborare în domeniile de importanta deosebita pentru economiile lor naţionale, în special în domeniile energetic, al bazei de combustibili şi materii prime, inclusiv folosirea în scopuri paşnice a energiei nucleare, ale construcţiilor de maşini, agriculturii, construcţiilor, resurselor naturale şi industriei bunurilor de larg consum.
ART. 13
Pãrţile contractante vor extinde colaborarea reciproc avantajoasã în folosirea ştiinţei şi tehnicii pentru bunãstarea oamenilor şi în scopuri paşnice.
Ele vor dezvolta colaborarea în domeniul cercetãrilor fundamentale şi aplicate, îndeosebi în sectoarele tehnologiilor moderne şi vor sprijini programe şi proiecte comune, schimbul de oameni de ştiinţa şi cercetãtori, precum şi alte forme de colaborare îndreptate spre creşterea eficientei muncii de cercetare.
Ele vor facilita accesul în arhive, biblioteci, institute de cercetãri şi alte instituţii asemãnãtoare.
ART. 14
Pãrţile contractante vor dezvolta colaborarea reciprocã în domeniul protecţiei mediului înconjurãtor.
Ele vor contribui la elaborarea şi aplicarea unei strategii globale privind protecţia şi îmbunãtãţirea mediului înconjurãtor.
ART. 15
Pãrţile contractante vor colabora în extinderea şi perfecţionarea cãilor de transport şi telecomunicaţii între cele doua state.
ART. 16
Pãrţile contractante vor largi colaborarea reciprocã, precum şi colaborarea cu celelalte state dunarene, în domeniul asigurãrii şi îmbunãtãţirii navigaţiei pe Dunare, al prevenirii, reducerii şi controlului poluarii apelor Dunãrii, ca şi în alte domenii de interes comun pentru statele dunarene.
ART. 17
Pãrţile contractante vor respecta dreptul statelor enclavate de a avea acces la mare, precum şi libertatea de tranzit pentru aceste state, în conformitate cu normele în vigoare ale dreptului internaţional.
ART. 18
Pãrţile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniile culturii, ştiinţei şi învãţãmîntului.
Pe baza unor acorduri şi programe adecvate, ele vor largi schimburile culturale în toate domeniile şi la toate nivelurile, ca o contribuţie la crearea spaţiului cultural european. Ele vor sprijini colaborarea între asociaţiile şi ansamblurile artistice, instituţii şi organizaţii culturale, precum şi contactele directe între oamenii de cultura şi arta din cele doua state.
Ele vor extinde şi vor sprijini colaborarea dintre şcolile de toate gradele şi categoriile, precum şi între institute de cercetãri, atît prin schimb de elevi, studenţi, cadre didactice şi cercetãtori, cît şi prin intermediul soluţionãrii unor teme comune.
Ele vor sprijini încheierea unor acorduri directe între instituţii de învãţãmînt superior, instituţii de cultura, precum şi în domeniul difuzãrii informaţiilor.
Ele vor sprijini studierea limbilor ambelor pãrţi contractante în cadrul şcolilor de toate gradele şi categoriile, precum şi în afarã cadrului şcolar. În acest scop, îşi vor acorda ajutor reciproc în studierea limbii şi în pregãtirea cadrelor didactice.
Ele vor incuraja initiativele îndreptate spre aprofundarea colaborãrii şi schimburilor în domeniul mijloacelor audiovizuale, cinematografiei, teatrului, muzicii şi artelor plastice.
Ele vor sprijini activitatea centrelor lor culturale şi de informaţii şi, în funcţie de necesitaţi, vor infiinta noi centre.
Ele vor recunoaşte reciproc documentele de studii, conform înţelegerilor corespunzãtoare.
ART. 19
Pãrţile contractante vor sprijini pe toate planurile contactele dintre cetãţenii ambelor state. Ele vor sprijini orice efort în direcţia cunoaşterii reciproce şi a înţelegerii între popoarele celor doua tari.
Ele vor sprijini colaborarea strinsa dintre partide şi miscari politice, sindicate, culte şi comunitãţi religioase, fundaţii, organizaţii sportive, instituţii sociale, asociaţii de femei, de tineret, pentru protecţia mediului înconjurãtor, precum şi alte uniuni şi asociaţii din cele doua tari.
ART. 20
Pãrţile contractante vor asigura, fiecare pe teritoriul sau, protecţia şi realizarea drepturilor persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale romane din Republica Slovaca şi ale persoanelor aparţinînd minoritãţii naţionale slovace din România, în conformitate cu documentele Conferintei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cu convenţiile internaţionale ratificate de cele doua pãrţi contractante şi cu normele general-recunoscute ale dreptului internaţional.
Apartenenţa la o minoritate nationala nu dispenseaza persoanele prevãzute la alineatul precedent de obligaţia de a fi loiale statului ai cãror cetãţeni sînt şi de a respecta legislaţia nationala a acestuia, în condiţii egale cu ceilalţi cetãţeni ai fiecãrei pãrţi contractante.
Pãrţile contractante se angajeazã sa aplice cu buna-credinţa standardele internaţionale, pe care le recunosc, referitoare la protecţia identitãţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale şi sa nu întreprindã acţiuni care ar contraveni spiritului şi prevederilor prezentului tratat.
Fiecare parte contractantã se angajeazã sa nu permitã ca exercitarea dreptului de asociere al persoanelor aparţinînd minoritãţilor naţionale sa fie folositã impotriva intereselor celeilalte pãrţi contractante.
ART. 21
Pãrţile contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul juridic şi consular. Ele vor facilita cãlãtoriile şi vizitele cetãţenilor lor şi vor colabora pentru soluţionarea problemelor sociale şi umanitare legate de acestea.
Ele vor colabora în lupta impotriva crimei organizate, în special a terorismului, a comerţului ilegal cu droguri şi a traficului ilegal peste frontiera de valori culturale şi istorice.
ART. 22
Pãrţile contractante vor perfectiona baza juridicã a relaţiilor lor reciproce, în concordanta cu evoluţia lor politica, economicã, socialã şi juridicã şi cu tendintele evoluţiei generale în Europa.
ART. 23
Prevederile prezentului tratat nu aduc în nici un fel atingere obligaţiilor pãrţilor contractante în relaţiile cu statele terţe şi nu sînt îndreptate impotriva vreunuia din aceste state.
ART. 24
Prezentul tratat se încheie pe o perioada de 15 ani, dupã care valabilitatea sa se va prelungi pe noi perioade de cîte 5 ani, dacã una dintre pãrţile contractante nu îl denunta în scris cu un an înainte de împlinirea perioadei respective de valabilitate.
Prezentul tratat este supus ratificãrii şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare. Cu aceeaşi data, el înlocuieşte Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenta mutuala dintre Republica Socialistã România şi Republica Socialistã Cehoslovacia, semnat la Praga la 16 august 1968.
Întocmit la Bratislava la 24 septembrie 1993, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba slovaca, ambele texte avînd aceeaşi valoare.

Pentru România,
ION ILIESCU,
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI


Pentru Republica Slovaca,
MICHAL KOVACI,
PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVACE
------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016