Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finantele publice
ART. 1 Activitatea privind finanţele publice include elaborarea şi execuţia bugetului public naţional, care cuprinde bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurãrilor sociale de stat, stabilirea şi perceperea impozitelor, taxelor şi altor venituri ale statului şi utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecãtoreşti şi executive. De asemenea, cuprinde controlul asupra modului de folosire a mijloacelor bãneşti aparţinînd regiilor autonome, instituţiilor publice şi asupra capitalului social al statului în societãţile comerciale. Instituţiile publice, în înţelesul prezentei legi, cuprind Preşedenţia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi instituţiile de stat de subordonare centrala sau localã. ART. 2 Formarea, administrarea şi utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecãtoreşti şi executive sînt supuse normelor privind finanţele publice din prezenta lege. ART. 3 Parlamentul, ca organ de decizie în domeniul finanţelor publice, stabileşte şi aproba, prin lege, impozitele, taxele şi alte venituri ale statului, precum şi normele şi normativele de cheltuieli pentru instituţii publice. De asemenea, examineazã şi aproba bugetul administraţiei centrale de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat şi controlul general anual de execuţie al bugetului, în condiţiile prezentei legi. ART. 4 Guvernul elaboreazã proiectul bugetului administraţiei centrale de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, precum şi al contului general anual de execuţie al bugetului, şi le supune spre aprobare Parlamentului, iar dupã aprobare rãspunde de realizarea prevederilor bugetare. De asemenea, exercita conducerea generalã a activitãţii executive în domeniul finanţelor publice, în care scop examineazã periodic situaţia financiarã pe economie, execuţia bugetului public naţional şi stabileşte mãsuri pentru îmbunãtãţirea echilibrului financiar. Ministerul Finanţelor rãspunde de elaborarea proiectului bugetului administraţiei centrale de stat, precum şi de realizarea acestuia, dupã aprobarea de cãtre Parlament, de luarea mãsurilor pentru asigurarea echilibrului financiar, aplicarea politicii financiare a Guvernului, de cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare. ART. 5 La elaborarea şi execuţia bugetului administraţiei centrale de stat, a bugetului asigurãrilor sociale şi a bugetelor locale stau principiile universalitatii, echilibrului şi realitãţii, aplicate la specificul fiecãrui buget. ART. 6 Bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetele instituţiilor publice se aproba astfel: a) bugetul administraţiei centrale de stat, de cãtre Parlament; b) bugetele judeţene, municipiului Bucureşti, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, de cãtre organul local ales al acestora; c) bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele de la lit. a) şi b), cãtre organul ierarhic al acestora; d) bugetele instituţiilor publice care se finanţeazã integral din mijloace extrabugetare, de cãtre organul de conducere al instituţiei respective, cu avizul organului ierarhic. Bugetele de la lit. b) - d), precum şi bugetele tuturor agenţilor economici, sistemelor de asigurãri sociale şi ale altor unitãţi, care, potrivit legii, au obligaţia de a întocmi bugete, se vor elabora potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Finanţelor. ART. 7 Bugetele Senatului, Adunãrii Deputaţilor, Presedentiei României, Guvernului şi ale altor instituţii publice care nu au organe ierarhic superioare se prevãd distinct în bugetul administraţiei centrale de stat şi se aproba de cãtre Parlament o data cu acesta. ART. 8 Bugetul asigurãrilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul administraţiei centrale de stat şi se aproba de Parlament o data cu acesta. Bugetele celorlalte organe autonome de asigurãri sociale se aproba de organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Protecţiei Sociale şi Ministerului Finanţelor. ART. 9 Veniturile publice sînt formate din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de lege. ART. 10 La stabilirea cheltuielilor publice se au în vedere urmãtoarele: a) în domeniul social, utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învãţãmînt, sãnãtate, ocrotiri şi asigurãri sociale, cultura, arta şi sport, protecţie ecologica şi altele, în condiţiile stabilite de lege; b) susţinerea unor programe prioritare de cercetare, îndeosebi fundamentalã; c) în domeniul economic, facilitãţi şi alte mijloace stabilite potrivit legii, acordarea de subvenţii, realizarea unor investiţii şi a altor acţiuni economice de interes public, în limita alocaţiilor bugetare stabilite prin bugetele anuale aprobate în condiţiile legii; d) asigurarea cerinţelor de apãrare a tarii şi a ordinii publice; e) finanţarea administraţiei centrale şi locale de stat şi a altor cheltuieli prevãzute de lege. ART. 11 În bugetul administraţiei centrale de stat, în bugetul asigurãrilor sociale de stat şi în bugetele locale nu se pot înscrie şi aproba cheltuieli fãrã stabilirea resurselor din care urmeazã a fi efectuate. În cursul execuţiei bugetare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a cãror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin buget, iniţiatorii au obligaţia sa prevadã şi mijloacele necesare compensãrii veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli. ART. 12 CAP. 2 Elaborarea, aprobarea, execuţia şi încheierea bugetului administraţiei centrale de stat
ART. 13 Veniturile şi cheltuielile care se înscriu în bugetul administraţiei centrale de stat se vor grupa în: venituri şi cheltuieli ordinare şi extraordinare, cheltuieli curente şi de capital, cu specificarea naturii veniturilor şi cheltuielilor şi desfãşurarea acestora pe baza clasificatiei bugetare tip elaborate de Ministerul Finanţelor, care se publica în Monitorul Oficial al României. Clasificatia bugetarã tip va cuprinde titluri, capitole, subcapitole, paragrafe şi articole, precum şi alineate în caz de necesitate. Capitolele şi articolele de cheltuieli vor avea o destinaţie precisa şi limitatã. Cheltuielile de personal se vor prezenta distinct de cheltuielile materiale. Este interzis a se prevedea la categoria de cheltuieli materiale sau la alta categorie de cheltuieli o cheltuiala de personal cum sînt: salarii, diurne, indemnizaţii şi altele de asemenea natura. În bugetul administraţiei centrale de stat, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor, se va prevedea la venituri un subcapitol special pentru ramasite de încasat din exerciţiile închise, iar la cheltuieli, în cazuri speciale, un articol pentru plata sumelor datorate, aferente exerciţiilor închise. ART. 14 Se interzice acoperirea cheltuielilor bugetului administraţiei centrale de stat prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finanţarea directa de cãtre bãnci. În cazul în care execuţia bugetului administraţiei centrale de stat apar goluri temporare de casa, acestea pot fi acoperite, pînã la încasarea veniturilor, pe seama resurselor aflate în conturile de trezorerie ale statului stabilite de Ministerul Finanţelor. Legea anuala privind aprobarea bugetului administraţiei centrale de stat poate autoriza Ministerul Finanţelor ca, pe parcursul execuţiei bugetului, dacã va fi necesar şi cu aprobarea Guvernului, sa emita bonuri de tezaur, purtãtoare de dobinda şi a cãror scadenta nu va depãşi sfîrşitul anului financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pînã la încasarea veniturilor. Bonurile de tezaur intra în circulaţie prin achiziţionarea acestora de cãtre agenţii economici şi populaţie. Totalul bonurilor de tezaur nu va depãşi 8 la suta din volumul total al bugetului aprobat. Emiterea de bonuri de tezaur nu se poate face decît în primele zece luni ale anului financiar, iar retragerea lor trebuie sa se facã cu începere din luna decembrie, fãrã a depãşi anul financiar în curs. ART. 15 În cazuri excepţionale, prin legea bugetarã anuala se poate stabili acordarea de cãtre Banca Nationala a României a unui împrumut, fãrã dobinda, pentru acoperirea cheltuielilor bugetului administraţiei centrale de stat, pe seama resurselor de creditare normalã a acesteia fãrã a depãşi 10 la suta din totalul bugetului aprobat. Acest împrumut urmeazã sa fie rambursat în 6 luni, pe seama veniturilor bugetare curente sau a unui împrumut de stat efectuat în baza unei legi. ART. 16 Constituirea şi utilizarea de mijloace financiare aparţinînd statului, în afarã bugetului, se se pot face prin lege. În cazurile autorizate de lege, se constituie în afarã bugetului administraţiei centrale de stat fonduri speciale, ale cãror bugete se aproba de Parlament ca anexa la bugetul administraţiei centrale de stat. Execuţia bugetelor privind fondurile speciale se efectueazã potrivit legilor de constituire a acestor fonduri şi normelor prevãzute în prezenta lege pentru bugetul administraţiei centrale de stat. ART. 17 În bugetul administraţiei centrale de stat se înscrie şi fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului, care se utilizeazã pe baza de hotãrîri ale acestuia, pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat în vederea finanţãrii, potrivit dispoziţiilor legale, a acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. ART. 18 Elaborarea proiectului bugetului administraţiei centrale de stat se asigura de Ministerul Finanţelor, pe baza bugetelor ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, precum şi a proiectelor bugetelor locale. ART. 19 Cheltuielile pentru investiţiile instituţiilor publice, precum şi alte cheltuieli de investiţii, ce se finanţeazã potrivit legii din bugetul administraţiei centrale de stat, se cuprind în proiectul acestui buget pe baza listei de lucrãri, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfãşurarea, atît fizic cît şi ca volum valoric, elaborata de fiecare minister sau alt organ de stat şi anexatã la bugetul propriu. Lista avizatã de Ministerul Finanţelor, se aproba de cãtre organul principal de credite pentru investiţii pînã la 75 milioane lei de cãtre Guvern pentru investiţii peste aceasta limita. Cheltuielile de investiţii se cuprind la fiecare capitol al acţiunii ce se finanţeazã din bugetul administraţiei centrale de stat. Nu se vor putea înscrie în lista lucrãri de investiţii - construcţii pentru care la data de 1 august a fiecãrui an nu s-a elaborat şi aprobat documentaţia prevãzutã de lege. Cheltuielile de proiectare cuprinse în investiţiile instituţiilor publice se prevãd şi se suporta din bugetul ordonatorului principal de credite. Pentru obiectivele de investiţii a cãror acoperire financiarã se asigura, integral sau în completare, de la bugetul administraţiei centrale de stat, documentaţiile tehnico-economice se aproba, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor, de cãtre Guvern pentru valori mai mari de 500 milioane lei, de cãtre ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse între 100-500 milioane lei şi de cãtre ceilalţi ordonatori de credite pentru valori de pînã la 100 milioane lei. ART. 20 Din bugetul administraţiei centrale de stat se pot face transferuri pentru unitãţile administrativ-teritoriale, în cazurile în care acestea nu îşi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii stabilite în condiţiilor legii. Transferurile ce se fac din bugetul administraţiei centrale de stat, potrivit alineatului precedent, se aproba anual prin lege pentru fiecare judeţ în parte şi municipiul Bucureşti. Propunerile de transferare ce se solicita de cãtre judeţe şi municipiul Bucureşti se vor cuprinde în proiectele respective, care se prezintã Ministerului Finanţelor pe ansamblul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti, însoţite de situaţia unitãţilor administrativ-teritoriale componente la care cheltuielile sînt mai mari decît veniturile proprii. ART. 21 Ministerele şi celelalte organe centrale de stat sînt obligate ca, pînã la data de 1 iunie a fiecãrui an, sa comunice Ministerului Finanţelor orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuari de venituri pentru anul viitor, fata de anul în curs. Organele locale au aceleaşi obligaţii în cazul solicitãrii de majorare a transferurilor fata de anul în curs. ART. 22 Proiectele de buget ale ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi proiectele bugetelor locale, se depun la Ministerul Finanţelor cel mai tirziu pînã la data de 1 iulie a fiecãrui an. Ministerul Finanţelor examineazã proiectele de buget şi, în termen de 10 zile de la primirea acestora, solicita modificãrile necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar. În caz de divergenţe, hotãrãşte Guvernul. Proiectele de buget astfel se depun la Ministerul Finanţelor pînã la data de 1 septembrie a fiecãrui an, însoţite de documentaţii şi expuneri de motive amanuntite, atît pentru venituri, cît şi pentru cheltuieli. Ministerul Finanţelor, pe baza acestor proiecte de buget şi a bugetului sau propriu, întocmeşte proiectul bugetului administraţiei centrale de stat, pe care îl depune la Guvern pînã la data de 25 septembrie a fiecãrui an, însoţit de proiectul legii bugetare. Dupã însuşirea proiectului de buget de cãtre Guvern, acesta îl supune Parlamentului, cel mai tirziu pînã la data de 10 octombrie a fiecãrui an, însoţit de un raport privind situaţia economico-financiarã a tarii şi proiectia acesteia în anul viitor, precum şi de proiectul legii bugetare. Bugetul se aproba de Parlament pînã cel mai tirziu la data de 31 decembrie pe ansamblu, pe capitole, articole şi pe ministere şi celelalte organe centrale de stat. ART. 23 Bugetele ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat se cuprind în anexe la bugetul administraţiei centrale de stat. Toate veniturile şi cheltuielile bugetului administraţiei centrale de stat se prevãd în bugetul ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat. Transferurile ce urmeazã a se efectua pentru judeţe şi municipiul Bucureşti, precum şi toate veniturile şi cheltuielile care se urmãresc şi se executa prin Ministerul Finanţelor, se prevãd în buget. ART. 24 Dacã bugetul administraţiei centrale de stat nu se aproba de Parlament pînã la 31 decembrie, Guvernul îndeplineşte sarcinile ce-i revin potrivit bugetului anului precedent, dar nu mai mult decît trei luni. ART. 25 În stabilirea realizãrii veniturilor bugetare se vor respecta urmãtoarele norme: a) nici un impozit, taxa sau alte obligaţii de natura acestora nu pot fi înscrise în buget şi încasate dacã acestea nu au fost stabilite prin lege; b) legea bugetarã anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor şi a cotelor acestora, precum şi a celorlalte venituri ale statului care urmeazã sa se perceapã; c) este interzisã perceperea sub orice titlu şi sub orice denumire de contribuţii directe sau indirecte, în afarã celor stabilite prin lege. ART. 26 Prin legea bugetarã anuala se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecãrui exerciţiu bugetar, în structura stabilitã prin acea lege. Alocaţiile pentru cheltuieli de personal şi capital nu vor putea fi sporite nici direct, nici indirect prin virari de credite şi nici nu vor putea fi utilizate la alte articole de cheltuieli. Creditele aprobate prin legea bugetarã anuala pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui exerciţiu şi nici cheltuielile bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite, pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator. De asemenea, cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui capitol. Virãrile de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sînt în competenta fiecãrui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele unitãţilor subordonate. În cazuri excepţionale, virãrile de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare se pot efectua începînd cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finanţelor. ART. 27 Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat se repartizeazã pe trimestre în funcţie de termenele legale, de încasarea veniturilor şi de perioada în care este necesarã efectuarea cheltuielilor. Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor prevãzute în bugetul administraţiei centrale de stat se aproba de cãtre: a) Ministerul Finanţelor, pe capitole, la propunerea ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat; b) ordonatorii principali de credite pentru bugetele proprii şi ale unitãţilor subordonate, precum şi pe celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare. ART. 28 Creditele bugetare aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupã deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de cãtre Ministerul Finanţelor a conturilor bancare deschise pe seama acestora. Acordarea fondurilor de la bugetul administraţiei centrale de stat se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementeazã efectuarea cheltuielilor respective. Transferurile cãtre unitãţile administrativ-teritoriale, în cadrul limitelor prevãzute în bugetul administraţiei centrale de stat, se efectueazã prin Ministerul Finanţelor la cerere şi în funcţie de necesitãţile execuţiei bugetare. ART. 29 Este interzisã efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru bugetul administraţiei centrale de stat, cu excepţia cazurilor cînd legea prevede altfel. Veniturile ce se realizeazã peste cele aprobate pe ansamblul bugetului administraţiei centrale de stat vor putea fi folosite în cursul anului, dupã consumarea rezervei bugetare, cu aprobarea Parlamentului, pentru finanţarea unor sarcini noi stabilite de lege. ART. 30 Ordonatorii principali de credite ai bugetului administraţiei centrale de stat sînt miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale de stat. Conducãtorii instituţiilor publice cu personalitate juridicã din subordinea ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat finanţate din bugetul administraţiei centrale de stat sînt, dupã caz, ordonatori secundari sau terţiari de credite. ART. 31 Ordonatorii principali de credite repartizeazã creditele bugetare aprobate pe unitãţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, precum şi veniturile cuprinse, potrivit legii, în bugetele acestora şi aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispoziţiilor legale. Subvenţiile de orice fel, prevãzute a se acorda din bugetul administraţiei centrale de stat, regiilor autonome şi societãţilor comerciale cu capital de stat, se cuprind şi se executa prin bugetul propriu al ministerului sau organului central de stat. Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele lor proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale, şi repartizeazã creditele bugetare aprobate pe unitãţile ierarhic inferioare, ai cãror conducatori sînt ordonatori terţiari de credite. Ordonatorii terţiari de credite utilizeazã creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitãţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale. ART. 32 Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor de drept şi conducãtorilor direcţiilor sau ai altor compartimente similare, dupã caz. ART. 33 Ordonatorii principali, precum şi ordonatorii secundari sau terţiari de credite, rãspund de respectarea dispoziţiilor legale în utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul administraţiei centrale de stat, de integritatea bunurilor încredinţate unitãţii pe care o conduc, de ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra execuţiei bugetare. Orice cheltuiala din sumele alocate prin bugetul administraţiei centrale de stat se poate aproba de cãtre ordonatorul de credite şi efectua numai dacã a fost în prealabil avizatã, potrivit legii, de cãtre conducãtorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însãrcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv. ART. 34 În situaţiile în care pe baza dispoziţiilor legale au loc treceri de unitãţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, Ministerul Finanţelor este autorizat sa introducã modificãrile corespunzãtoare în bugetele acestora şi în structura bugetului administraţiei centrale de stat, fãrã afectarea echilibrului şi rezervei bugetare. ART. 35 Acordarea de subvenţii din bugetul administraţiei centrale de stat unor instituţii publice care realizeazã, potrivit legii, venituri extrabugetare ori altor instituţii, asociaţii sau persoane juridice, altele decît cele de stat, se stabileşte prin lege şi se aproba, în fiecare an, prin legile bugetare. ART. 36 Sumele încasate din vînzarea sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, în condiţiile prevãzute de lege, a unor imobile sau altor bunuri materiale care aparţin instituţiilor publice constituie venituri ale bugetului administraţiei centrale de stat sau ale bugetelor locale, dupã caz, şi se vãrsa la acestea potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanţelor. Sumele încasate din concesionarea unor bunuri ale statului constituie venit al bugetului administraţiei centrale de stat sau al bugetelor locale, dupã caz. ART. 37 Efectuarea cheltuielilor din bugetul administraţiei centrale de stat se va putea face numai pe baza de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale. ART. 38 Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza trimestrial necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau aminate şi de a propune Ministerului Finanţelor anularea creditelor respective. Ministerul Finanţelor va cere acordul ordonatorului principal de credite pentru anularea unor credite constatate ca fãrã justificare sau al Guvernului în caz de divergenta. Cu creditele bugetare anulate se majoreazã fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului, prevãzut în bugetul administraţiei centrale de stat. ART. 39 Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuţia de clasa a bugetului administraţiei centrale de stat prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina şi în urma verificãrii şi analizarii acestora, Ministerul Finanţelor elaboreazã lucrãrile privind contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, pe care le prezintã Guvernului. Contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat va fi întocmit în structura bugetului aprobat de Parlament şi va avea ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora. Guvernul analizeazã lucrãrile şi prezintã contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat spre aprobarea Parlamentului, pînã la data de 1 iunie a anului urmãtor celui de execuţie. Parlamentul aproba contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, cel mai tirziu pînã la data de 30 noiembrie a anului urmãtor celui la care se referã. O data cu contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat se depun, analizeazã şi aproba şi conturile de execuţie a fondurilor speciale aprobate. ART. 40 Organul central de stat care administreazã bugetul asigurãrilor sociale de stat elaboreazã, în condiţiile legii, contul anual de execuţie a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe care îl prezintã Guvernului, împreunã cu raportul de verificare şi analiza al Ministerului Finanţelor, cel mai tirziu pînã la data de 1 mai a anului urmãtor la care se referã. Guvernul prezintã acest cont Parlamentului, o data cu contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat. ART. 41 Conturile anuale de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, ordonatorilor de credite şi cele privind fondurile speciale vor cuprinde: La venituri 1. Evaluãri bugetare 2. Drepturi constatate 3. Încasãri realizate 4. Ramasite de încasat La cheltuieli 1. Credite aprobate iniţial 2. Credite definitive 3. Plati efectuate 4. Obligaţii cu termene legale de plata pînã la 31 decembrie ART. 42 Excedentul sau deficitul bugetului administraţiei centrale de stat se stabileşte prin compararea încasãrilor de venituri realizate pînã la închiderea exerciţiului bugetar cu plãţile efectuate pînã la aceeaşi data, plus obligaţiile cu termene legale de plata pînã la 31 decembrie la cheltuieli. Situaţia de casa se stabileşte prin comparatie între încasãri la venituri şi plati la cheltuieli. Ministerul Finanţelor are obligaţia ca în poziţia obligaţiilor cu termene legale de plata pînã la 31 decembrie sa propunã Guvernului includerea şi a altor sume de bani datorate de stat, potrivit legii, care apar şi se pot determina pînã la data de 15 martie a anului urmãtor. În caz de necesitate, Ministerul Finanţelor va prezenta Guvernului, pînã la 31 martie, un proiect de lege pentru regularizarea exerciţiului financiar încheiat. ART. 43 În caz de deficit, acoperit prin bonuri de tezaur nerambursate sau împrumut acordat de Banca Nationala în condiţiile art. 15 din prezenta lege, Parlamentul hotãrãşte, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului şi mãsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situaţii în exerciţiul financiar urmãtor. În caz de excedent, Parlamentul va decide, la propunerea Guvernului, în ce mãsura şi în ce scopuri se va utiliza acesta. ART. 44 Din excedentul bugetului administraţiei centrale de stat se va rezerva anual o cota de 50 la suta pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se pãstreazã în cont special la Banca Nationala, cu dobinda negociata între aceasta şi Ministerul Finanţelor, şi se utilizeazã cu aprobarea Parlamentului. Pentru acest fond se întocmesc conturi de execuţie anuale, care se supun aprobãrii o data cu contul general de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat. ART. 45 Ministerul Finanţelor va întocmi anual contul general al datoriei publice a statului, în care se va cuprinde contul operaţiunilor în ţara şi în strãinãtate. Contul general al datoriei publice va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat, ce se depune Parlamentului, potrivit prevederilor prezentei legi. La acest cont se va anexa şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de cãtre alte persoane juridice. ART. 46 Controlul preventiv şi de gestiune asupra veniturilor şi cheltuielilor publice, precum şi controlul de gestiune asupra patrimoniului public, se exercita de cãtre Ministerul Finanţelor, organele sale teritoriale, precum şi de cãtre celelalte organe de stat, în condiţiile stabilite de lege. ART. 47 Lucrãrile de întocmire, aprobare şi execuţie a bugetului administraţiei centrale de stat se fundamenteazã pe analize în execuţie şi prognoze ale stadiilor de evoluţie a echilibrului financiar, monetar şi valutar, a datoriei interne şi externe a statului, în vederea stabilirii direcţiei de folosire a instrumentelor financiare pentru determinarea dezvoltãrii economico-sociale. În acest scop, Ministerul Finanţelor întocmeşte, coordoneazã şi foloseşte, în condiţiile legii, în conducerea trezoreriei naţionale proiectele şi executiile privind: balanţa financiarã generalã a economiei; balanţa de plati externe; balanţa de venituri şi cheltuieli bãneşti ale populaţiei şi a masei monetare; balanţa creanţelor şi angajamentelor externe pe tari; balanţa formãrii capitalurilor pe economie; balanţa financiarã a resurselor şi cheltuielilor de investiţii.
CAP. 3 Elaborarea, aprobarea, executarea şi încheierea bugetelor locale
ART. 48 Prin bugete locale se înţeleg bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale care au personalitate juridicã. Fiecare comuna, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, întocmeşte buget propriu, în condiţii de autonomie. Guvernul va lua mãsurile necesare ca, prin autonomia financiarã a unitãţilor administrativ-teritoriale şi prin bugetul fiecãrei unitãţi, sa se stimuleze initiativa localã, în vederea satisfacerii cerinţelor sociale locale, exercitãrii drepturilor organelor locale de a dimensiona prevederile bugetare de cheltuieli în funcţie de nevoile proprii şi corelat cu resursele bugetare posibile de mobilizat, precum şi intaririi controlului social asupra folosirii eficiente a fondurilor alocate. ART. 49 Veniturile bugetelor locale se formeazã din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de legea bugetarã anuala. ART. 50 Din bugetele locale se finanţeazã, în condiţiile stabilite de lege, acţiuni social-culturale, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a organelor locale ale administraţiei de stat, obiective şi acţiuni economice de interes local, precum şi alte obiective prevãzute prin dispoziţii legale. ART. 51 Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor pe categorii de bugete locale, în cazurile în care legea nu prevede, se stabileşte de organele de decizie ale fiecãrui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, în funcţie de atribuţiile organelor locale ale administraţiei de stat şi de subordonarea instituţiilor publice, precum şi de necesitãţile de echilibrare bugetarã. ART. 52 În situaţiile în care cheltuielile prevãzute în bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi ale unor municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor respective se pot stabili şi aproba transferuri din bugetul administraţiei centrale de stat. Prin legile bugetare anuale se pot autoriza unele unitãţi administrativ-teritoriale sa contracteze împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor privind realizarea unor acţiuni temeinic fundamentate, prin emisiune de titluri de împrumut rambursabile în maximum 10 ani. ART. 53 În bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşele şi comunele se pot înscrie fonduri de rezerva la dispoziţia organului de decizie al fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale de pînã la 5 la suta din totalul cheltuielilor, care se pot utiliza pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanţãrii acţiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. Fondurile de rezerva bugetarã prevãzute la alineatul precedent pot fi majorate, în cursul anului, cu pînã la 50 la suta din cuantumul lor iniţial aprobat prin buget, din disponibilitãţile de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînã la sfîrşitul anului. Nu pot fi folosite cu aceasta destinaţie disponibilitãţile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru personal şi investiţii. ART. 54 În cazurile în care în bugetele proprii ale unor unitãţi administrativ-teritoriale veniturile depãşesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezerva bugetarã stabilitã potrivit legii, diferenţele se constituie ca excedente planificate ale fiecãrui buget local în limita a 2 la suta din totalul veniturilor; restul se prevede ca varsamint la fondul de tezaur care se constituie la nivelul fiecãrui judeţ, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti. ART. 55 Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sînt prefectii la judeţe şi primãrii la municipiul Bucureşti şi la celelalte unitãţi administrativ - teritoriale. Conducãtorii instituţiilor publice cu personalitate juridicã din subordinea organului de decizie al fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale sînt, dupã caz, ordonatori secundari sau terţiari de credite. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept sau conducãtorilor organelor locale de specialitate ale administraţiei locale şi ai altor unitãţi similare. ART. 56 Proiectele bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale se elaboreazã pe baza proiectelor de bugete ale administraţiei proprii şi ale instituţiilor publice în subordine, la termenele stabilite de organul judeţean de decizie, respectiv al municipiului Bucureşti, la propunerea conducatorului organului financiar al acestuia. Metodologia de elaborare şi execuţie a bugetelor locale se stabileşte de Ministerul Finanţelor. Proiectele bugetelor unitãţilor administrativ-teritoriale se prezintã spre aprobare organului local ales cu cel puţin 2 luni înainte de începerea anului Fiecare buget local se aproba pe ansamblu, pe capitole, articole şi ordonatori de credite. ART. 57 Pentru acoperirea eventualelor decalaje temporare apãrute în cursul anului între cheltuielile şi veniturile bugetelor proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se pot acorda împrumuturi temporare din fondurile de tezaur constituite potrivit legii. Dreptul de a aproba astfel de împrumuturi îl au organele locale alese la nivel de judeţ şi al municipiului Bucureşti. Din aceleaşi fonduri şi în aceleaşi condiţii se pot acorda împrumuturi şi în cazul în care decalajele respective apar şi la nivelul bugetelor proprii judeţene şi al municipiului Bucureşti. Împrumuturile acordate potrivit alin. 1 şi 2 ale prezentului articol se prevãd a fi rambursate pînã la data de 31 decembrie a fiecãrui exerciţiu bugetar. În cazuri excepţionale, în care împrumuturile nu au fost rambursate pînã la finele anului datoritã lipsei de disponibilitati bugetare, acestea se prevãd la rambursare în bugetele anilor urmãtori, pe termen de pînã la 18 luni, cu o dobinda a carei limita maxima se va stabili de Ministerul Finanţelor şi care se încaseazã la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. ART. 58 Pentru realizarea unor acţiuni social-culturale şi acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unitãţilor administrativ-teritoriale pot aproba şi utiliza maximum 50 la suta din sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate, în urmãtoarele condiţii: a) depãşirea încasãrilor sa fie realizatã pe totalitatea veniturilor proprii stabilite prin bugetul local respectiv şi sa se menţinã pînã la finele anului; b) plusurile de venituri sa provinã din activitatea anului respectiv şi sa nu fie rezultatul unor modificãri ale legislaţiei sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevãzute de lege; c) unitatea administrativ-teritorialã sa nu aibã împrumuturi nerambursate. Modificãrile efectuate şi aprobate de bugetele locale, potrivit prevederilor prezentului articol, se supun ratificãrii organului local ales, la prima sesiune a acestuia. ART. 59 Soldurile anuale excedentare ale bugetelor locale se utilizeazã în ordine pentru: a) rambursarea eventualelor împrumuturi din anii precedenti nelichidate şi plata dobinzilor la aceste împrumuturi; b) din suma rãmasã se rezerva şi se vãrsa o cota de 50 la suta la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, dupã caz, iar diferenţa se constituie ca fond de rulment propriu, care poate fi utilizat, temporar, pentru acoperirea unor eventuale goluri de casa, decalaje între veniturile şi cheltuielile anului curent. Fondul de rulment se pãstreazã în contul de disponibil al bugetului fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale şi nu va putea depãşi 5 la suta din veniturile proprii aprobate prin bugetul local respectiv. Diferenţa care excede fata de aceasta limita se va vãrsa, de asemenea, la fondul de tezaur judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, dupã caz. ART. 60 Cheltuielile pentru investiţiile prefecturilor şi primãriilor, ale instituţiilor publice de subordonare localã, precum şi celelalte cheltuieli de investiţii, ce se finanţeazã potrivit legii din bugetele locale, se înscriu în bugetul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, pe baza listei de lucrãri, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii. Listele definitive se aproba potrivit art. 19 din prezenta lege, cu avizul Ministerului Finanţelor. ART. 61 Organele de decizie ale unitãţilor administrativ-teritoriale întocmesc şi prezintã conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, spre aprobare, organelor locale alese, pînã la data de 1 iunie a anului urmãtor. ART. 62 Fondurile de tezaur judeţene şi al municipiului Bucureşti constituite potrivit legii se pãstreazã în conturi speciale la unitãţile bancare, cu o dobinda negociata, şi se utilizeazã în condiţiile prevãzute de lege. Pentru aceste fonduri se întocmesc anual conturi de execuţie, care se supun spre aprobare o data cu contul de execuţie a bugetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. În cazurile justificate şi îndeosebi în primul an al aplicãrii prezentei legi, Ministerul Finanţelor poate prevedea în bugetul administraţiei centrale de stat alocaţii pentru constituirea sau majorarea, dupã caz, a fondurilor de tezaur ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti. ART. 63 Pînã la data de 10 ianuarie a fiecãrui an se întocmesc şi se transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecãrui judeţ, respectiv municipiului Bucureşti, grupate în cadrul fiecãrui judeţ şi municipiul Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi buget propriu, pe structurile clasificatiei bugetare stabilite de Ministerul Finanţelor. ART. 64 Trimestrial, organele de decizie ale unitãţilor administrativ-teritoriale întocmesc dãri de seama contabile în domeniul finanţelor publice, care se vor transmite Ministerului Finanţelor, la termenele şi potrivit normelor stabilite de acesta. Ministerul Finanţelor prezintã Guvernului, pînã la data de 30 aprilie a fiecãrui an, sinteza anuala a finanţelor publice locale, cu concluzii şi propuneri în ceea ce priveşte rolul acestora în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor locale ale administraţiei de stat. ART. 65 Execuţia de casa a bugetelor locale se efectueazã de cãtre organele prevãzute de lege pentru încasarea veniturilor, pentru plata cheltuielilor şi evidenta acestora, pentru bugetul fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru transferurile de fonduri şi subvenţiile prevãzute de lege.
CAP. 4 Finanţele instituţiilor publice
ART. 66 Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi investiţii ale instituţiilor publice se asigura astfel: a) integral din bugetul administraţiei centrale de stat sau bugetele locale, dupã caz, în funcţie de subordonarea acestora; b) din veniturile extrabugetare şi subvenţii acordate acordate de la bugetul administraţiei centrale de stat sau bugetele locale, în funcţie de subordonare; c) integral din veniturile extrabugetare; d) din veniturile extrabugetare cu destinaţie specialã pentru anumite cheltuieli stabilite de lege a se finanta din aceste venituri. ART. 67 Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfãşurarea şi lãrgirea activitãţii lor mijloace materiale şi bãneşti primite de la persoane juridice şi fizice, prin transmiterea gratuita, cu respectarea dispoziţiilor legale. Acestea se gestioneazã potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmitator. ART. 68 Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, în special în domeniul social-cultural, indiferent de subordonare, se asigura atît din bugetul administraţiei centrale de stat, cît şi din bugetul unei unitãţi administrativ- teritoriale, numai în cazurile în care prin lege se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţeazã din fiecare buget. ART. 69 Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice se încaseazã şi contabilizeaza de instituţiile în cauza, potrivit normelor pentru finanţele publice, fãrã a se efectua vãrsãminte din acestea la bugetul administraţiei centrale de stat sau bugetele locale dacã legea nu prevede altfel. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetului instituţiilor publice finanţate integral din mijloace extrabugetare se preiau ca venituri în anul urmãtor. Bugetele instituţiilor publice finanţate din mijloace extrabugetare se includ în bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite. Veniturile extrabugetare ale instituţiilor publice provin din taxe, chirii, manifestãri culturale, valorificari din activitãţi proprii sau anexe, concursuri artistice, publicaţii, impresariat, exploatarea filmelor, prestaţii editoriale, consultaţii şi servicii medicale, studii, proiecte, prestãri de servicii, lucrãri, exploatãri ale unor bunuri pe care le au în administraţie şi altele, stabilite de legile de organizare a instituţiilor sau de Guvern. ART. 70 Plãţile pentru investiţiile instituţiilor publice se efectueazã prin bãncile care, potrivit legii, executa aceste operaţii de baza: listei de lucrãri, utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, a documentaţiei tehnice pre vazute de lege şi a mijloacelor bãneşti depuse de cãtre instituţie, cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora. Cu mijloacele fixe rezultate ca urmare a cheltuielilor de investiţii sau primite prin transfer gratuit se majoreazã fondul social al instituţiei publice.
CAP. 5 Dispoziţii comune, tranzitorii şi finale
ART. 71 Exerciţiul bugetar este anual şi coincide cu anul calendaristic. Toate drepturile dobîndite, operaţiunile efectuate în cursul unui an, inclusiv obligaţiile şi drepturile ce-i revin, direct sau indirect, unui buget în perioada anului respectiv aparţin exerciţiului corespunzãtor de execuţie a bugetului. Pentru toţi agenţii economici, anul financiar are aceeaşi durata ca şi exerciţiul bugetar. ART. 72 Execuţia bugetarã se încheie la data de 31 decembrie a fiecãrui an. Orice venit şi orice cheltuiala efectuatã pînã la 31 decembrie se va incasa sau se va plãţii în contul bugetului pe anul urmãtor. Creditele bugetare neutilizate pînã la încheierea anului sînt anulate de drept. Creditele aprobate din fondurile speciale neutilizate la finele fiecãrui an financiar se raporteazã în anul viitor, cu pãstrarea destinaţiei iniţiale. ART. 73 Nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate bugetului administraţiei centrale de stat şi bugetelor locale atrage obligaţia calculãrii şi încasãrii majorãrii de intirziere prevãzute de lege. Încasarea la bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurãrilor sociale de stat a sumelor datorate şi neachitate în termen de cãtre persoanele juridice şi fizice se face prin aplicare normelor de procedura fiscalã şi executarea silitã prevãzutã de lege. Persoanele juridice romane, precum şi persoanele fizice care au calitatea de comerciant, au obligaţia contabilizarii operaţiunilor patrimoniale în lei, potrivit normelor legale privind sistemul contabil unificat al economiei naţionale, asigurind astfel condiţiile de executare a controlului asupra sumelor cuvenite bugetului. ART. 74 Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisã în bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurãrilor sociale de stat şi nici efectuatã din aceste bugete dacã nu exista baza legalã pentru asemenea cheltuieli. ART. 75 Din bugetul administraţiei centrale de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenţii sau transferuri cu caracter general sau cu destinaţii pentru anumite cheltuieli unor instituţii, asociaţii sau altor persoane juridice care nu sînt de stat şi nu au autonomie economico-financiarã, precum şi unor unitãţi sau organisme internaţionale, ca obligaţii de cotizatie ale statului, numai în cazurile şi condiţiile prevãzute de lege. Asemenea subvenţii sau transferuri se prevãd şi se acorda din bugetele ordonatorilor principali de credite, în mod distinct pe categoriile prevãzute la alineatul precedent. ART. 76 Sumele aprobate prin bugetul administraţiei centrale de stat, bugetele locale şi bugetul asigurãrilor sociale de stat, în limitele cãrora se pot efectua cheltuieli, reprezintã credite bugetare, care nu pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate. ART. 77 Dispoziţiile legale în domeniul elaborãrii, aprobãrii şi executãrii bugetului administraţiei centrale de stat se aplica şi în domeniul bugetelor locale şi bugetului asigurãrilor sociale de stat, în mãsura în care pentru acestea nu se dispune altfel prin prezenta lege. ART. 78 Pînã la alegerea organelor locale, elaborarea, aplicarea, execuţia şi încheierea bugetelor locale se fac de cãtre organele numite potrivit legii. ART. 79 Prevederile prezentei legi se aplica de la 1 ianuarie 1991. ART. 80 La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea 9/1972, modificatã şi completatã prin Legea 2/1979, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
