Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INSTRUCTIUNI TEHNICE din 18 august 2003 privind stabilirea dilutiei si a pierderilor in cazul minereurilor aurifere, neferoase si feroase
EMITENT: AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 604 din 26 august 2003
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prin resursa minerala se înţelege substanta minerala naturala din scoarta terestra, formatã în urma proceselor geologice, utilizabila ca atare sau prin prelucrare în activitatea economico-socialã.
ART. 2
Prin rezerve exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ Tb) se înţelege partea din zacamant, masurata şi determinata cantitativ şi calitativ prin lucrãri de explorare sau exploatare, având stabilite condiţiile tehnice şi economice de valorificare, pentru care studiile de fezabilitate sau prefezabilitate demonstreaza posibilitãţile de exploatare.
ART. 3
Resursele minerale valorificabile conjunctural - cod 211 - (rezerve în afarã de bilanţ) cuprind acea parte din rezervele mãsurate complet, cunoscute în ceea ce priveşte condiţiile geologice şi tehnico-economice de valorificare, pentru care studiul de fezabilitate demonstreaza ca la momentul dat nu se justifica exploatarea, în condiţii economice sau tehnice. Tot aici se includ şi rezervele imobilizate în pilierii de protecţie de lungã durata pentru protejarea construcţiilor industriale, cãilor ferate, soselelor, apelor curgãtoare sau stãtãtoare de la suprafata, aşezãrilor omeneşti etc., pentru protecţia construcţiilor miniere subterane, pentru prevenirea unor avarii, precum şi pentru protejarea altor obiective prevãzute în proiectele tehnice.
ART. 4
Resursele minerale valorificabile potenţial - codurile 221 şi 222 - (rezerve în afarã de bilanţ) cuprind acea parte a rezervelor minerale probabile şi/sau resursele indicate pentru care studiul de prefezabilitate demonstreaza posibilitatea exploatãrii în condiţii economice şi tehnice specifice ale momentului, numai ca urmare a completãrii cunoaşterii tehnice şi/sau a condiţiilor de zacamant analizate într-un studiu de fezabilitate.
ART. 5
Prin rezerve industriale se înţelege rezervele calculate din rezervele exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ) prin aplicarea unor coeficienţi care includ aportul de steril şi pierderea de substanta minerala utila în procesul de exploatare, denumiţi coeficienţi de transformare cantitativã şi calitativã. Aceşti coeficienţi se stabilesc prin documentaţiile tehnico-economice de exploatare aprobate.
ART. 6
Prin rezerva excavata (Tz1) se înţelege partea din rezerva exploatabila - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve dovedite şi probabile sau rezerva de bilanţ) exploatatã din zacamant. Ea se calculeazã pe baza parametrilor cantitativi şi calitativi obţinuţi în procesul de exploatare, prin utilizarea aceloraşi criterii de stabilire a parametrilor medii (grosime, lungime, latime, continuturi, greutate volumetrica etc.) şi prin aplicarea aceloraşi metode de calcul care s-au utilizat la calculul rezervelor exploatabile.
ART. 7
Prin rezerva exploatatã (Tz) se înţelege rezerva excavata din rezerva exploatabila - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve dovedite şi probabile sau rezerva de bilanţ) plus rezervele din pilierii de siguranta care rãmân definitiv şi sunt prevãzuţi în documentaţiile tehnico-economice aprobate, conform metodelor de exploatare.
ART. 8
Prin minereu extras (Te) se înţelege partea din rezervele industriale scoase din mina, determinate cantitativ şi calitativ la locurile de recepţie.
ART. 9
Prin dilutie se înţelege procesul fizic care se produce în timpul exploatãrii prin amestecul rezervei excavate cu steril, având ca efect reducerea continuturilor componentilor utili.
Principalele surse ale dilutiei sunt:
- materialul din rocile sterile inconjuratoare (culcus şi acoperis);
- materialul provenit din intercalatiile sterile care nu au fost luate în considerare la calculul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve de bilanţ);
- rambleul din vatra sau tavanul abatajelor;
- materialul steril introdus pe traseele de transport şi la manipulari etc.
Materialul de diluare (sterilul) în general nu conţine metale sau are continuturi de metal inferioare conţinutului minim limita stabilit prin documentaţiile tehnico-economice de condiţii industriale.
ART. 10
Prin pierderi se înţelege acea parte din rezerva exploatatã care nu se valorifica.
Principalele surse ale pierderilor sunt:
- rezervele din pilierii de siguranta ai galeriilor şi suitorilor din panoul (blocul) de exploatare, care au fost stabilite prin documentaţiile tehnico-economice sa rãmânã definitiv în zacamant;
- rezervele cuprinse în zonele puternic tectonizate, diferite de cele care fac obiectul documentaţiilor de scoatere din evidenta;
- pierderile specifice metodei de exploatare aplicate;
- pierderile în vatra abatajelor la metodele de exploatare ascendente, cu rambleierea spaţiului excavat;
- pierderile cauzate de avarii;
- pierderile datoritã geometriei complicate a corpurilor de minereu (contur neregulat, ramificatii, inclinari variabile, efilari etc.);
- pierderile în zona surpata la metodele de exploatare cu surpare;
- pierderile survenite în timpul transportului.
CAP. II
Determinarea indicatorilor care definesc fenomene de dilutie şi pierderi
ART. 11
Coeficienţii care definesc fenomenele de dilutie şi pierderi sunt urmãtorii:
- coeficient de transformare cantitativ - Kq;
- coeficient de transformare calitativ - Kc;
- coeficient de recuperare în metal - Km;
- coeficient de confirmare a rezervelor - Kr;
- coeficient de valorificare a rezervelor - Kv.
ART. 12
Prin coeficient de transformare cantitativ (Kq) se înţelege raportul dintre minereul extras (Te) şi rezerva exploatatã (Tz). Acest coeficient se calculeazã cu formula:
Te
Kq = ----
Tz
ART. 13
Prin coeficient de transformare calitativ (Kc) se înţelege raportul dintre conţinutul mediu în componenţi utili al minereului extras (Ce) şi conţinutul mediu în componenţi utili al rezervei exploatate (Cz). Acest coeficient se calculeazã, pentru fiecare component util, cu formula:
Ce
Kc = ----
Cz
ART. 14
Prin coeficient de recuperare în metal (Km) se înţelege raportul dintre cantitatea de metal din minereul extras (Me) şi cantitatea de metal din rezerva exploatatã (Mz). Acest coeficient se calculeazã, pentru fiecare component util valorificabil, cu formula:
Me
Km = -----
Mz
În cazul în care sterilul care dilueaza minereul are şi un conţinut de metal Ms (mai mare decât conţinutul sterilului de evacuare de la flotatie) care se determina prin probare, este necesar sa se ţinã seama şi de aceasta, calculul coeficientului de recuperare în metal exprimandu-se prin formula:
Me - Ms
Km1 = -------
Mz
În aceasta formula Ms (metalul din steril) este egal cu produsul dintre Ts (sterilul care dilueaza minereul) şi Cs (conţinutul în metal al sterilului), ceea ce impune şi evidentierea lui Cs.
ART. 15
Prin coeficient de confirmare a rezervelor se înţelege raportul dintre rezervele exploatate (Tz) şi rezervele exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezervele de bilanţ - Tb), calculate pe aceeaşi unitate de calcul. Acest coeficient se determina, atât pentru cantitatea (Kr1), cat şi pentru calitatea (Kr2) rezervelor, dupã formula:
Tz Cz
Kr1 = ----; Kr2 = ----,
Tb Cb
în care:
Cz = conţinutul rezervelor exploatate;
Cb = conţinutul rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezervele de bilanţ).
ART. 16
Prin coeficient de valorificare (Kv) se înţelege raportul dintre cantitatea de metal din concentrat (Mc) şi cantitatea de metal din rezerva exploatatã (Mz). Acest coeficient se calculeazã cu formula:
Mc
Kv = ----
Mz
ART. 17
Prin coeficient de excavare (Ke) se înţelege raportul dintre volumul total abatat (util + steril) şi volumul rezervei excavate.
Acest coeficient se determina cu formula:
Ve
Ke = ---- ,
Vz1
în care:
Ve = volumul total abatat (util + steril);
Vz1 = volumul rezervei excavate.
CAP. III
Urmãrirea şi evidenta indicatorilor care definesc dilutia şi pierderile
ART. 18
Pentru urmãrirea, înregistrarea şi determinarea indicatorilor care definesc dilutia şi pierderile tehnologice unitãţile miniere vor tine evidenta urmãtoarelor elemente:
- volumul total abatat (Ve), în mc;
- volumul rezervei excavate (Vz1), în mc;
- cantitatea de minereu extras (Te), în tone;
- cantitatea de rezerve exploatate (Tz), în tone;
- conţinutul în elemente utile al minereului extras (Ce), în g/t sau %;
- conţinutul în elemente utile al rezervei exploatate (Cz), în g/t sau %;
- conţinutul în elemente utile al rezervei excavate (Cz1), în g/t sau %;
- cantitatea de metal în minereu extras (Me), în kg;
- cantitatea de metal în rezerva exploatatã (Mz), în kg sau tone;
- cantitatea de metal în concentrat (Mc), în kg sau tone.
ART. 19
Volumul total abatat (Ve) se determina direct, prin mãsurãtori topografice, cu ocazia receptiilor lunare sau ori de câte ori este necesar, pentru fiecare lucrare ce se executa în cadrul aceluiaşi panou (bloc). În cazul abatarii selective, volumul total abatat este echivalent cu volumul rezervei excavate.
ART. 20
Volumul rezervei excavate (Vz1) se determina o data cu volumul total abatat (Ve), prin mãsurãtori directe.
ART. 21
Cantitatea minereului extras (Te) se determina direct prin cantarire la locul de recepţie şi se repartizeazã pe fiecare loc de munca. Repartizarea pe locuri de munca se face proporţional cu numãrul de vagonete extrase de la fiecare loc de munca.
ART. 22
Rezerva exploatatã (Tz) se determina pe baza parametrilor de calcul obţinuţi din lucrãrile de exploatare pentru fiecare panou (bloc), corp şi zacamant.
ART. 23
Rezerva excavata (Tz1) se determina prin produsul volumului rezervei excavate (Vz1) cu greutatea volumetrica, pentru fiecare abataj şi pe total zacamant.
ART. 24
Evidenta minereului extras (Te) se va tine zilnic pe baza producţiei raportate, a rezervei excavate (Tz1) lunar, iar a rezervei exploatate (Tz) pe fiecare panou (bloc), corp, la terminarea exploatãrii acestuia.
ART. 25
În cazul zãcãmintelor unde se aplica metoda de exploatare cu inmagazinare, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va deduce din cantitatea de minereu extras (Te) prin aplicarea coeficientului de excavare determinat corespunzãtor nivelului de evacuare din abataje, dupã formula:
Te
Tz1 = ----
Ke
Mãrimea acestui coeficient (Ke) fiind orientativa, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va determina numai pentru perioade scurte, reconsiderandu-se dupã terminarea evacuarii complete a abatajului (magazinului), pe baza datelor obţinute în timpul exploatãrii.
ART. 26
Conţinutul mediu în elemente utile al minereului extras (Ce) se determina prin analizarea probelor recoltate la locurile de recepţie.
ART. 27
Conţinutul mediu în elemente utile al rezervei exploatate (Cz) se determina prin luarea în considerare a tuturor probelor recoltate din lucrãrile de exploatare, pentru fiecare panou (bloc), corp şi zacamant.
ART. 28
Conţinutul mediu în elemente utile al rezervei excavate (Cz1) se va determina prin ponderea rezervei excavate din fiecare panou sau bloc cu media continuturilor rezultate din probele luate la lucrãrile de pregãtire şi de abataj.
În funcţie de tipul şi de caracteristicile zacamantului se vor recolta probe din abataj cel puţin la a patra felie, în aceleaşi condiţii ca şi la conturare.
ART. 29
Cantitatea de metal în minereul extras (Me) este produsul dintre minereul extras (Te) şi conţinutul mediu în elemente utile al acestuia (Ce).
ART. 30
Cantitatea de metal în rezerva exploatatã (Mz) este produsul dintre rezerva exploatatã (Tz) şi conţinutul mediu în elemente utile al acesteia (Cz).
ART. 31
Cantitatea de metal în concentrate (Mc) este produsul dintre cantitatea de concentrate obţinute la uzina de preparare şi conţinutul lor mediu în elemente utile.
ART. 32
Evidenta conţinutului mediu în elemente utile al minereului extras (Ce) se va tine zilnic, al rezervei excavate (Cz1) lunar, iar al rezervei exploatate (Cz) pe panou (bloc), corp, la terminarea exploatãrii acestuia.
ART. 33
Pentru fiecare panou (bloc) se va tine o fişa care va cuprinde:
- planul de abataj al panoului sau blocului, cu secţiuni orizontale şi verticale;
- rezervele exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve dovedite şi probabile sau rezervele de bilanţ), calculate şi confirmate, lucrãrile care au stat la baza acestora, parametrii de calcul şi documentarea geologica;
- lucrãrile miniere executate în panou, documentarea geologica, rezultatele analizelor probelor recoltate şi conţinutul mediu;
- calculul semestrial şi anual al rezervelor pe baza datelor de exploatare;
- pilierii de protecţie ai galeriilor şi suitorilor de panou (cantitativ şi calitativ);
- rezultatele analizelor probelor rezoltate din vatra abatajelor;
- metoda de exploatare aplicatã;
- situaţia golurilor create şi rambleierea acestora;
- elementele care determina indicatorii de la art. 12, 13, 14, 15, 16 şi 17;
- datele privind volumul excavat pe ramificatiile filonului respectiv, pentru determinarea raportului acestora fata de volumul total excavat;
- elementele cu ajutorul cãrora se determina coeficienţii care definesc diluarea rezervei excavate şi pierderile de exploatare.
ART. 34
Minerul extras şi rezerva excavata ce rezulta din lucrãrile de cercetare sau deschidere executate în zacamant în afarã panourilor nominalizate se vor tine în evidenta separatã.
ART. 35
Pentru fiecare zacamant, prin documentaţii tehnico-economice, trebuie sa se stabileascã:
- metodele de exploatare;
- dimensionarea pilierilor de protecţie temporari;
- gradul de recuperare a rezervelor cuprinse în pilierii temporari;
- dimensionarea pilierilor de protecţie, specifici metodei de exploatare, care rãmân în zacamant ca pierderi.
Documentaţiile tehnico-economice, studiile de fezabilitate privind punerea în exploatare a zãcãmintelor de minereuri aurifere, neferoase şi feroase, ce se vor elabora dupã data aprobãrii prezentelor instrucţiuni tehnice, vor cuprinde în mod obligatoriu elementele mai sus menţionate.
Pentru zacamintele în exploatare unitãţile miniere se vor încadra în prevederile de mai sus o data cu intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni tehnice.
ART. 36
Unitãţile miniere vor tine evidenta separatã a rezervelor cuprinse în pilierii de protecţie temporari, precum şi miscarea lor.
ART. 37
Pe planurile miniere, anexate la programul de exploatare (planul general al minei şi planurile corpurilor de minereu), vor fi evidentiate toate rezervele exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ) şi resursele minerale valorificabile conjunctural şi potenţial valorificabile - codurile 211, 221 şi 222 (rezerve în afarã de bilanţ), cantitativ şi calitativ, precum şi pilierii de protecţie şi siguranta temporari şi definitivi.
ART. 38
Studiile de fezabilitate şi cele de modernizare sau de retehnologizare a exploatãrii vor trata separat şi coeficienţii de transformare a rezervelor exploatabile - codurile 111, 121 şi 122 - (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ) în rezerve industriale, precum şi pierderile în procesul de preparare şi elementele care le definesc.
De asemenea, în aceste studii se va arata cuantumul rezervelor din pilierii de protecţie temporari care se vor exploata în perioada la care se referã.
ART. 39
Programele anuale de exploatare (preliminariile) vor cuprinde în mod obligatoriu, la capitolul care trateazã coeficienţii ce definesc dilutia şi pierderile, şi mãsurile ce trebuie luate de agenţii economici în scopul micsorarii efectelor negative ale acestora în procesul de exploatare.
Semestrial şi ori de câte ori este necesar, conducerile agenţilor economici vor analiza modul cum au fost duse la îndeplinire mãsurile stabilite şi cauzele care au determinat efectele negative ale dilutiei şi ale pierderilor, luând în continuare mãsurile corespunzãtoare.
ART. 40
Raportarea coeficienţilor care definesc dilutia şi pierderile se întocmeşte semestrial şi anual, având la baza realizarile obţinute, în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei.
Explicaţii privind fundamentarea parametrilor introdusi în calculul indicatorilor care definesc dilutia şi pierderile, cauzele şi mãsurile preconizate pentru perioada care urmeazã vor fi cuprinse într-un memoriu justificativ insusit de conducerea agentului economic.
ART. 41
Coeficienţii care caracterizeazã dilutia şi pierderile se vor evidenţia, centralizat, la unul dintre serviciile stabilite de conducerile agenţilor economici.
ART. 42
La data publicãrii prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului industriei miniere şi geologiei nr. 994 din 28 noiembrie 1970 .
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
