Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 21 din Legea nr. 12 din 30 ianuarie 1991 privind impozitul pe profit, se emit următoarele instrucţiuni în legătura cu calcularea, evidenta şi vărsarea impozitului pe profit. CAP. 1 Plătitori de impozit pe profit şi determinarea profitului impozabil 1. In sensul art. 1 din lege, sînt plătitoare de impozit pe profit şi unităţile organizaţiilor obşteşti care desfăşoară activităţi economice (partide politice, sindicate, fundaţii etc.), ale cultelor religioase, ale cooperaţiei meşteşugăreşti, cooperaţiei de consum şi de credit, întreprinderile mici, asociaţiile cu scop lucrativ, precum şi asociaţiile şi cooperativele de producţie agricolă. 2. Profitul impozabil se determina ca diferenţa între veniturile totale încasate din activitatea de baza şi alte activităţi şi cheltuielile totale aferente activităţii desfăşurate, corespunzătoare veniturilor încasate, inclusiv impozitul pe circulaţia mărfurilor vărsat efectiv la bugetul administraţiei centrale de stat. 3. In veniturile totale încasate pentru determinarea profitului impozabil se cuprind realizările obţinute de agenţii economici din activitatea de producţie, prestări de servicii, executări de lucrări, desfacerea mărfurilor, achiziţii, concesionarea şi subconcesionarea de activităţi economice, închirieri de bunuri, locaţie de gestiune, din participarea la capitalul altor societăţi comerciale, din dobînzi şi penalităţi, subvenţii de la bugetul administraţiei centrale de stat sau de la bugetele locale, după caz, precum şi venituri din orice alte surse. 4. In cheltuielile totale aferente veniturilor încasate se includ cheltuielile evidenţiate în costuri sau în cele de circulaţie, respectiv materii prime, materiale de baza şi auxiliare procurate din afară unităţilor, produse şi semifabricate din cooperări, cheltuieli de transport şi aprovizionare, combustibil, energie şi apa din afară, amortizarea fondurilor fixe, alte cheltuieli materiale, salarii, contribuţia la asigurările sociale, contribuţia pentru constituirea fondului de ajutor de şomaj (exclusiv cota de 1% suportată de salariaţi), fondul de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic (pînă la apariţia de noi reglementări), plăţile pentru activităţile economice şi unităţile de producţie concesionate sau subconcesionate pentru bunurile închiriate, pentru unităţile luate în locaţie de gestiune şi alte cheltuieli (dobînzi bancare, impozit pe clădiri şi alte cheltuieli prevăzute de lege). De asemenea, pentru calculul profitului impozabil se pot deduce din venituri cheltuielile de delegare-detaşare, transport la şi de la locul de munca, indemnizaţia de hrana sau alte drepturi în bani sau în natura, dar numai în limita prevederilor din reglementările care stabilesc aceste drepturi la nivelul economiei naţionale sau al unor ramuri de activitate. 5. Volumul amortizării fondurilor fixe care va fi luat în calcul la stabilirea profitului impozabil, pînă la aprobarea unor noi reglementări privind regimul de amortizare a fondurilor fixe, se va determina astfel: a) regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, volumul anual al amortizării este cel stabilit în baza Legii nr. 62/1968 privind amortizarea fondurilor fixe; b) la ceilalţi agenţi economici, volumul anual al amortizării se va calcula pe baza duratelor de serviciu prevăzute de Legea 62/1968, care pot fi reduse cu pînă 40% . 6. Cheltuielile care se scad din veniturile încasate în vederea determinării profitului impozabil sînt cele prevăzute în anexa nr. 2 la lege, cu următoarele menţiuni: a) La sumele plătite pentru contractele de cercetare vor fi incluse: - taxa de 1% pentru constituirea fondului special de cercetare-dezvoltare, potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1284/1990; - plăţile efectuate pentru contractele de cercetare care au ca obiect participarea la realizarea programelor de dezvoltare, retehnologizare, implementare de noi produse şi tehnologii, protecţie a mediului şi securitate a muncii, neincluse în costurile de producţie sau de circulaţie, după caz. b) Cheltuielile de protocol, reclama şi publicitate, insumate, care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil anual, sînt cele efective, dar nu mai mult de 1% din diferenţa rezultată între totalul veniturilor încasate într-un an şi cheltuielile aferente activităţii desfăşurate corespunzător veniturilor încasate, evidenţiate în costuri, precum şi impozitul pe circulaţia mărfurilor aferent veniturilor încasate. In cazul în care agentul economic îşi desfăşoară activitatea într-o perioada mai mica de un an, limita de pînă la 1% se aplica la suma rezultată, conform calculului de mai sus, aferentă perioadei respective. c) Sumele utilizate pentru cumpărarea de acţiuni vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil în anul în care se încasează dividendele. d) Prelevarile la fondul de rezerva ce se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil se determina prin aplicarea unei cote de 5% asupra diferenţei calculate potrivit pct. 6 lit. b) din prezentul capitol, pînă cînd fondul cumulat, astfel constituit, va atinge următoarele limite fata de capitalul social, dacă prin reglementările legale în baza cărora s-au constituit nu se prevede altfel: - 20% pentru societăţile comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990 şi pentru regiile autonome; - 25% pentru societăţile comerciale cu participare de capital din străinătate înfiinţate potrivit Decretului nr. 424/1972 şi Decretului-lege nr. 96/1990. e) La determinarea profitului impozabil se admite scăderea pierderilor neimputabile din anii precedenti, numai în limita în care acestea pot fi acoperite din profitul realizat în următorii doi ani celui în care activitatea s-a încheiat cu pierdere. Partea rămasă nerecuperata nu se ia în considerare la determinarea profitului impozabil începînd cu cel de-al treilea an. f) Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital integral de stat, în cazuri justificate, pot efectua, din totalul veniturilor realizate, cheltuieli pentru satisfacerea unor necesitaţi social-culturale şi sportive. La stabilirea profitului impozabil anual, aceste cheltuieli se iau în calcul la nivelul lor efectiv, dar nu mai mult de 1% din fond anual de salarii. Ceilalţi agenţi economici pot efectua anual cheltuieli şi donaţii în scopuri umanitare, precum şi pentru sprijinirea activităţilor sociale, culturale, ştiinţifice şi sportive. Acestea se scad din veniturile realizate în vederea determinării profitului impozabil, dar nu mai mult de 2,5% din diferenţa calculată potrivit pct. 6 lit. b) din prezentul capitol. În situaţia în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea într-o perioada mai mica de un an, limitele prevăzute la alineatul precedent se aplica la realizările perioadei respective. Cotele de mai sus vor fi stabilite anual prin legea de aprobare a bugetului administraţiei centrale de stat. 7. In anexa nr. 1 la prezentele instrucţiuni este redat un exemplu de determinare a profitului impozabil la regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital integral de stat, iar în anexa nr. 2, pentru un agent economic privat. Anexa nr. 3 cuprinde un exemplu de calculare a impozitului pe profit. CAP. 2 Calcularea, vărsarea şi regularizarea vărsămintelor din impozitul pe profit 1. Impozitul pe profit se calculează lunar prin aplicarea, asupra profitului impozabil efectiv realizat, a cotelor de impozit corespunzătoare fiecărei transe de profit prevăzute în anexa nr. 1 la Legea privind impozitul pe profit. Exemplu: În cazul unui profit impozabil lunar de 395.000 lei revine un impozit în suma de 64.750 lei, determinat astfel: - 59.750 lei corespunzător limitei inferioare a transei de profit cuprinse între 375.001 - 400.000 lei; - 5.000 lei aferentă diferenţei dintre suma profitului realizat şi limita inferioară a transei în care se încadrează aceasta (395.000 - 375.000 = 20.000 lei x 25% = 5.000 lei). 2. Impozitul se calculează lunar asupra profitului realizat, cumulat de la începutul anului. Impozitul pe profit, aferent lunii în curs, se stabileşte ca diferenţa între impozitul asupra profitului realizat, cumulat de la începutul anului, şi impozitul vărsat aferent profitului cumulat pînă la sfîrşitul lunii anterioare. Exemplu: Profitul impozabil cumulat la sfîrşitul lunii aprilie este de 1.815.000 lei, impozitul aferent fiind de 499.300 lei. Impozitul pe profit vărsat pînă la 31 martie este de 341.150 lei. Impozitul pe profit de vărsat la buget pe luna aprilie este egal cu 499.300 - 341.150 = 158.150 lei. 3. Potrivit art. 4 din Hotărîrea Guvernului nr. 127 din 25.02.1991 cu privire la stabilirea salariilor pentru angajaţii societăţilor comerciale în anul 1991, suma totală a adaosurilor şi sporurilor la salarii prevăzute în anexa nr. 4 la hotărîre, care depăşeşte pe ansamblul societăţii comerciale 20% din total salariilor de baza cuvenite tuturor angajaţilor pentru timpul lucrat, se impune cumulat cu profitul impozabil al societăţii comerciale. În cazul societăţilor comerciale care, potrivit legii, beneficiază de scutire de impozit pe profit, adaosurile şi sporurile menţionate la alineatul precedent se impun astfel: - profitul impozabil realizat, calculat potrivit prevederilor legale, se cumulează cu suma adaosurilor nominalizate în anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr. 127/1991, care depăşeşte 20% din totalul salariilor de baza cuvenite tuturor angajaţilor pentru timpul lucrat. In funcţie de suma rezultată prin cumulare se stabileşte, potrivit Legii nr. 12/1991, cota de impozit aferentă. Din impozitul astfel calculat se scade impozitul aferent profitului realizat, determinat potrivit legii, iar diferenţa se vărsa la bugetul administraţiei centrale de stat sau la bugetele locale, după caz (anexa nr. 4 la prezentele instrucţiuni); - impozitul astfel calculat se plăteşte la bugetul administraţiei centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, şi la termenele şi în contul în care se vărsa impozitul pe profit. În situaţia în care prin plata impozitului aferent sumei rezultate prin cumularea profitului realizat cu suma adaosurilor şi sporurilor ce depăşeşte 20% din totalul salariilor de baza, societatea comercială înregistrează pierderi, acestea nu pot fi recuperate în anii următori pe seama profitului impozabil, ci se va acoperi din profitul rămas după plata impozitului datorat. În cazul societăţilor comerciale care au înregistrat pierderi şi au efectuat plati peste nivelurile maxime de adaosuri şi sporuri la salarii, sumele aferente depăşirilor se impun potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 12/1991 privind impozitului pe profit. Suma aferentă impozitului astfel calculat va majoră pierderea înregistrată de către societate şi nu va putea fi recuperată în anii următori pe seama profitului impozabil, ci se va acoperi din profitul rămas după plata impozitului datorat. 4. Profitul cuvenit partii străine, în cazul în care se transfera în străinătate, se impozitează cu o cota de 10% şi se suporta de partea străină. În cazul în care partea străină este un rezident al unei tari cu care România a încheiat convenţie sau acord de evitare a dublei impuneri, se aplica cota de impozit prevăzută în respectiva convenţie sau acord la art. "dividende", dacă cota respectiva este mai mica decît cea prevăzută de legea romana. 5. Impozitul pe profit se vărsa de către agenţii economici în contul bugetului administraţiei centrale de stat sau bugetelor locale, după caz. Agenţii economici, cu excepţia regiilor autonome de interes local, efectuează vărsămintele din impozitul pe profit în următoarele conturi deschise la unităţile Băncii Comerciale Romane pe seama organelor fiscale din raza de activitate a acestora: *) 60.01X01. Cont impozit pe profit pentru regii autonome, societăţi comerciale cu capital de stat şi celelalte unităţi de stat. *) 60.01X02. Cont impozit pe profit pentru societăţi comerciale (cu excepţia celor cu capital de stat). *) 60.01X03. Cont impozit pe profit pentru alţi plătitori (întreprinderi mici, asociaţii cu scop lucrativ, cooperative meşteşugăreşti, unităţi economice ale organizaţiilor obşteşti etc.). Regiile autonome de interes local vărsa impozitul pe profit în contul bugetului local deschis la unităţile Băncii Comerciale Romane nr. 63... pe seama organelor fiscale în a căror raza de activitate îşi are sediul sau domiciliul unitatea plătitoare. Pentru anul 1991, asociaţiile şi cooperativele de producţie agricolă vărsa impozitul pe profit la bugetele locale. Agenţii economici anexează la dispoziţia de plata (la exemplarul nr. 1) a impozitului pe profit calculul prevăzut în anexa nr. 5 la prezentele instrucţiuni. Impozitul datorat de partea străină pentru profitul transferat în străinătate se vărsa la bugetul administraţiei centrale de stat, în acelaşi cont în care se vărsa impozitul pe profit, o data cu efectuarea transferului. 6. Profitul impozabil anual realizat de unităţile plătitoare de impozit, cu participare de capital străin, înfiinţate pînă la data aplicării Legii privind impozitul pe profit, se impozitează cu o cota de 30%, înainte de repartizarea acestuia între asociaţi. 7. Profitul net al societăţilor comerciale cu capital integral de stat, precum şi sumele plătite ca dividende de societăţile comerciale pentru partea de capital reprezentind participarea statului se vărsa integral la bugetul administraţiei centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, în termen de 10 zile de la data aprobării bilanţului contabil de către adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 1 martie al anului următor. Pentru regiile autonome, partea din profitul net rămasă după constituirea fondului de participare a angajaţilor la profit (5%) se vărsa integral la buget, în termenul prevăzut la alineatul precedent. *) Cifra de control a băncii. CAP. 3 Reduceri la plata impozitului 1. Impozitul pe profit datorat de unităţile plătitoare care angajează persoane considerate handicapate, potrivit legii, se reduce proporţional cu ponderea persoanelor respective în numărul total al salariaţilor. Aceasta reducere la plata impozitului pe profit se acorda lunar în raport de ponderea persoanelor handicapate în totalul salariaţilor din luna respectiva. 2. Impozitul aferent profitului utilizat efectiv pentru lărgirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale, a tehnologiilor de fabricaţie sau extinderea activităţii în scopul obţinerii de profituri suplimentare, precum şi pentru investiţii destinate protejării mediului înconjurător, se reduce cu 50%, urmînd ca sumele echivalente reducerii sa fie folosite cu aceeaşi destinaţie. Aceasta reducere se acorda numai după încheierea bilanţului anual. Se considera profit reinvestit sumele cheltuite efectiv cu aceste destinaţii, concretizate în lucrări de investiţii, a căror valoare se recuperează pe calea amortizării, potrivit legii. Calcularea şi acordarea reducerii de impozit pe profit se fac în baza bilanţului contabil anual, pînă la 25 ianuarie al anului următor. Sumele aferente reducerii de impozit se evidenţiază în contabilitatea agentului economic, într-un cont distinct. Se admite ca profit utilizat în anul curent pentru investiţii suma rezultată după scăderea din totalul cheltuielilor efective cu lucrările de investiţii executate a celorlalte surse de finanţare a investiţiilor, respectînd soldul existent la începutul anului cu aceasta destinaţie, inclusiv reducerea de impozit aferentă profitului utilizat pentru investiţii în anul precedent, precum şi sursele constituite în cursul anului în acest scop pe seama veniturilor obţinute din valorificarea materialelor rezultate din fondurile fixe scoase din funcţiune, din vînzarea fondurilor fixe, a fondului de amortizare, a sumei cuprinse în costuri pentru recuperarea cheltuielilor geologice, a altor sume de aceasta natura. În situaţia în care suma aferentă reducerii de 50% a impozitului pe profit nu a fost consumată integral pentru finanţarea investiţiilor, în anul de baza, diferenţa va fi reportata în anul următor şi utilizata, cu aceeaşi destinaţie, înaintea celorlalte surse de finanţare, pînă la lichidare. Dacă în anul următor nu s-au efectuat cheltuieli pentru finanţarea investiţiilor, partea rămasă neconsumata din aceasta reducere se vărsa la bugetul administraţiei centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, o data cu regularizarea impozitului pe profit pe acest an. Exemplu: Un agent economic realizează un profit anual impozabil de 6.150.000 lei asupra căruia revine un impozit în suma de 2.072.000 lei, rezultind o cota medie de
2.072.000
33,69%(---------- X 100).
6.150.000
Partea din profit reinvestita reprezintă 1.000.000 lei. Impozitul aferent partii reinvestite din profit este de
1.000.000 X 33,69
336.900 lei ------------------- .
100
Reducerea cu 50% a partii din impozit aferentă profitului reinvestit este de 168.450 lei (336.900 X 50%). Impozitul de plata este egal cu diferenţa dintre impozitul total de 2.072.000 lei şi suma de 168.450 lei ce reprezintă reducerea cu 50% a impozitului aferent profitului reinvestit, respectiv 1.903.550 lei. 3. Unităţile plătitoare de impozit care angajează persoane care, potrivit legii, sînt considerate handicapate si, în acelaşi timp, utilizează o parte din profitul obţinut pentru realizarea unor acţiuni prevăzute în art. 9 din lege, beneficiază de ambele reduceri ale impozitului pe profit. Reducerea cu 50% a impozitului aferent sumei din profit utilizata pentru realizarea acţiunilor prevăzute la art. 9 din lege se determina pe baza impozitului rezultat după aplicarea primei reduceri acordate pentru angajare de persoane handicapate. Exemplu: O unitate plătitoare a realizat un profit anual impozabil de 6.150.000 lei, la care, potrivit legii, corespunde un impozit de 2.072.000 lei In cursul anului, unitatea a beneficiat de o reducere insumata a impozitului pe profit de 393.680 lei pentru personalul handicapat angajat. Impozitul pe profit datorat prin acordarea acestei înlesniri este în suma de 1.678.320 lei (2.072.000 - 393.680). Cota medie a impozitului influenţat cu reducerea este
1.678.320 lei impozit
egala cu --------------------- X 100 = 27,29%.
6.150.000 lei profit
Partea din profit utilizata pentru realizarea de investiţii este de 1.000.000 lei. Impozitul pe profit aferent sumei de 1.000.000 lei calculat cu cota medie 27,29% (determinata în condiţiile impozitului de plata rezultat după acordarea primei reduceri) este de 272.900 lei. Reducerea de 50% calculată asupra acestei sume este de 136.450 lei. Impozitul anual de plata rezultat este de 2.072.000 - (393.680 + 136.450) = 1.541.870 lei. CAP. 4 Scutiri la plata impozitului 1. Potrivit art. 5 din Legea nr. 12/1991, unităţile plătitoare de impozit pe profit înfiinţate începînd cu data de 1 ianuarie 1991, precum şi cele înfiinţate anterior, dar care realizează profit impozabil după aceasta data, sînt scutite de impozitul pe profit între 5 ani şi 6 luni de la data înfiinţării, în funcţie de profilul activităţii desfăşurate. Data înfiinţării esta data eliberării certificatului de înmatriculare în registrul comerţului sau a autorizaţiei de funcţionare. In cazul agenţilor economici infiintati în baza Decretului-lege nr. 54/1990, care nu au realizat profit impozabil înainte de intrarea în vigoare a legii impozitului pe profit şi se reorganizează în societate comercială, dataînfiinţării este data eliberării autorizaţiei de funcţionare. Întreprinderile mici şi asociaţiile cu scop lucrativ, autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990, care au realizat în anul 1990 un beneficiu sub 50.000 lei, sînt considerate unităţi cu profit impozabil înainte de intrarea în vigoare a legii impozitului pe profit, chiar dacă acestea au beneficiat de scutire la plata impozitului. In sensul art. 5 din Legea nr. 12/1991, nu se considera unităţi nou înfiinţate unităţile care se constituie prin fuzionarea, divizarea sau transformarea unor unităţi existente, precum şi cele reorganizate în baza art. 222 din Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale. 2. Încadrarea agenţilor economici în una din categoriile privind durata perioadei de scutire a impozitului pe profit se face în funcţie de profilul obiectului de activitate. In situaţia în care obiectul de activitate al unui agent economic cuprinde domenii care se încadrează în diferite perioade de scutire, la acordarea scutirii se tine seama de activitatea cu ponderea valorică cea mai mare în volumul total al activităţii. Dacă nu poate fi vorba de o astfel de pondere sau dacă aceasta nu poate fi determinata, atunci scutirea se va acorda, avîndu-se în vedere activitatea pentru care se acorda perioada cea mai scurta de scutire. 3. Un agent economic beneficiază de una din perioadele de scutire de impozit pe profit, potrivit art. 5 din lege, dacă funcţionează cu acelaşi profil de activitate încă o perioada egala cu cea pentru care i s-a acordat scutirea respectiva. Exemplu: Un agent economic din domeniul industriei se înfiinţează la 1 ianuarie 1991. Potrivit legii, acesta este scutit de impozit pentru o perioada de 5 ani, respectiv pînă la 31 decembrie 1995. Pentru a beneficia de aceasta scutire, agentul economic trebuie sa desfăşoare activitate încă 5 ani de la expirarea duratei de scutire, timp în care va plati impozitul pe profit. In cazul în care îşi încetează activitatea în anul 1997, agentul economic nu mai beneficiază de scutirea acordată, fiind obligat sa vireze la buget şi impozitul pe profit calculat pentru întreaga perioada de scutire. Vărsarea la buget a impozitului aferent întregii perioade de scutire se va face o data cu impozitul pe profit datorat pentru ultima luna de activitate. CAP. 5 Controlul asupra stabilirii şi varsarii impozitului pe profit 1. Controlul asupra corectei determinări a profitului impozabil, impozitului pe profit, a plăţii impozitului şi a altor sume cuvenite bugetului, potrivit Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, precum şi a modului de respectare a celorlate prevederi ale legii se exercita de către Ministerul Finanţelor, prin organele sale de specialitate centrale şi teritoriale, prin verificări periodice pe baza documentelor, evidentelor conduse de plătitorii de impozit, precum şi a bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierderi, inclusiv în perioada în care agenţii economici beneficiază de scutirile de impozit prevăzute de lege. 2. Cu ocazia controlului se va urmări respectarea de către plătitori a realităţii şi legalităţii atît a veniturilor, cît şi a cheltuielilor perioadei date, determinarea profitului impozabil, aplicarea cotelor legale pentru stabilirea impozitului pe profit, vărsarea integrala şi la termen a acestuia, reflectarea corecta şi la zi, în evidenta contabila, a tuturor operaţiunilor efectuate etc. 3. Rezultatele verificării se vor consemna în acte de control care se întocmesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 4. Constituie contravenţii, în sensul Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, şi se sancţionează potrivit prevederilor art. 15 lit. b) şi art. 17 din lege toate operaţiunile efectuate în evidenta contabila care conduc, în mod direct sau indirect, la diminuarea artificială şi nelegală a profitului impozabil a fiecărei perioade si, prin aceasta, în mod implicit, a impozitului pe profit legal datorat de către toţi agenţii economici, precum şi a profitului net de vărsat la buget de către regiile autonome şi a dividendelor de către societăţile comerciale cu capital de stat, în conformitate cu prevederile acestei legi, după cum urmează: - neevidentierea integrala a tuturor veniturilor (încasărilor) fiecărei perioade; - majorarea costurilor de producţie, ale prestărilor de servicii sau cheltuielilor de circulaţie, după caz, precum şi includerea în cheltuielile care se suporta direct din venituri, pentru determinarea profitului impozabil, a unor sume superioare celor reale aferente realizarilor perioadei sau a unor cheltuieli fără temei legal, inclusiv a sumelor reprezentind majorări de intirziere sau sancţiuni contravenţionale aplicate pentru nevărsarea integrala şi la termen a obligaţiilor fata de buget, conform reglementărilor în vigoare în materie de impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului (impozitul pe circulaţia mărfurilor, impozitul pe salarii, impozitul pe clădiri, impozitul pe profit) precum şi majorări şi sancţiuni cu caracter financiar aplicate în baza oricăror alte reglementări; - înregistrarea pe costuri sau pe cheltuieli de circulaţie, după caz, ori includerea în cheltuielile care se scad direct din venituri pentru determinarea profitului impozabil, precum şi diminuarea directa a profitului impozabil cu sume reprezentind pierderi, penalităţi şi lipsuri de inventar care, potrivit reglementărilor în vigoare şi statutelor de organizare şi funcţionare a agenţilor economici, sînt imputabile; - neincluderea în profitul impozabil a tuturor sumelor care, potrivit reglementărilor în vigoare, se înregistrează direct în contul de profit şi pierderi (plusuri de inventar la materii prime şi materiale, produse finite etc.); - orice alte operaţiuni nelegale efectuate în evidenta contabila care au ca efect afectarea directa sau indirecta a profitului impozabil fiecărei perioade date. 5. In situaţia în care se constata diminuarea impozitului pe profit ca urmare a majorării unor categorii de cheltuieli sau întocmirii unor evidente eronate, în scopul vadit de a reduce impozitul datorat, în afară de amenda, unităţile plătitoare vor vărsa la bugetul administraţiei centrale de stat sau la bugetul local, după caz, impozitul sustras, precum şi o suma egala cu valoarea acestuia. Exemplu: La un agent economic, organele fiscale au constatat următoarele:
- impozit pe profit calculat şi plătit 100.000 lei
- diferenţa de impozit stabilită de organele fiscale
care a fost sustrasa de la plata urmare faptelor
prevăzute la art. 15 lit. b) din lege 10.000 lei
In aceasta situaţie, agentul economic, pe lîngă impozitul calculat şi plătit iniţial de 100.000 lei, mai datorează bugetului 10.000 lei, diferenţa de impozit, precum şi suma de încă 10.000 lei egala cu impozitul sustras, precum şi amenda aplicată de organul de constatare. 6. Diferenţele de impozit stabilite se vărsa la bugetul administraţiei centrale de stat sau la bugetele locale, după caz, în termen de 15 zile de le data constatării. CAP. 6 Precizări cu caracter general 1. Obligaţia calculării şi răspunderea pentru efectuarea plăţii în termen a impozitului pe profit, precum şi a sumelor datorate bugetului, potrivit legii impozitului pe profit, revin unităţilor plătitoare. In acest scop, agenţii economici trebuie sa depună, în termenele legale, lunar şi trimestrial "Situaţia rezultatelor financiare şi obligaţiilor fiscale", iar anual, "Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi" la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. 2. Neachitarea sumelor cuvenite bugetului administraţiei centrale de stat şi bugetelor locale, după caz, la termenele legale, atrage plata unei majorări de 0,05% pentru fiecare zi de intirziere asupra sumei datorate. Majorările se calculează din ziua imediat următoare expirării termenului de plata şi pînă la, inclusiv, ziua plăţii impozitului datorat. Se considera ziua efectuării plăţii: - ziua depunerii sumei, pentru plăţile în numerar; - ziua depunerii sumei la oficiul poştal, în cazul depunerii prin posta; - ziua virarii sumei din contul plătitorului, cînd plata se face prin dispoziţie de plata. Zilele legale nelucrătoare nu se iau în considerare la stabilirea termenelor de plata prevăzute mai sus. In cazul în care ultima zi a termenului de plata este zi nelucrătoare, plata impozitului se face fără majorări de intirziere în ziua lucrătoare imediat următoare. Pentru diferenţele de impozit sau alte sume cuvenite bugetului, potrivit Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, stabilite pe perioadele anterioare de către organele de control se percep majorări de intirziere de la data termenului scadent la care sumele în cauza trebuiau vărsate la buget. Pentru plata impozitului pe profit stabilit potrivit art. 7 din lege, majorările de intirziere se percep începînd cu data la care impozitul, astfel stabilit, este datorat. Ministerul Finanţelor şi organele sale teritoriale au dreptul sa dispună plata la buget din conturile agenţilor economici a vărsămintelor obligatorii, neachitate în termen, precum şi a penalităţilor pentru intirziere la plata. In cazuri temeinic justificate se poate aproba reducerea sau scutirea de plata a majorărilor de intirziere de către: - circumscripţiile fiscale orăşeneşti, pînă la 10.000 lei; - administraţiile financiare municipale, ale sectoarelor municipiul Bucureşti şi Sectorului agricol Ilfov, pînă la 50.000 lei; - direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pînă la 100.000 lei; - Ministerul Finanţelor, pentru majorările de peste 100.000 lei. Cererea de reducere sau scutire a majorărilor de intirziere se depune de către plătitorul în sarcina căruia au fost calculate, la unitatea fiscală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea. Cererea de reducere sau scutire a majorărilor va fi analizata de organul fiscal cu toată exigenta, sub aspectul cauzelor care au determinat plata cu intirziere a sumelor datorate bugetului administraţiei centrale de stat sau bugetelor locale, după caz, şi frecventa unor asemenea abateri ale plătitorului respectiv. Pe baza acestei analize se întocmeşte un referat prin care se propune scutirea, reducerea sau respingerea cererii şi care, cu viza şefului serviciului sau biroului de impozite directe, se supune spre aprobare conducerii unităţii fiscale. Pentru sumele ce depăşesc competentele acesteia, documentaţia se va înainta unităţilor fiscale superioare sau Ministerului Finanţelor, după caz. Cererea de reducere sau scutire a majorărilor nu suspenda obligaţia plăţii sumei datorate. 3. Contestaţiile privind stabilirea, încasarea, urmărirea impozitului pe profit, a majorărilor de intirziere, precum şi a altor sume datorate bugetului administraţiei centrale de stat sau bugetelor locale se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării unităţii plătitoare (data înregistrării actului de constatare) şi se rezolva după cum urmează: - în prima instanta de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la înregistrare; - impotriva deciziei date, agentul economic poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la primirea răspunsului, la Ministerul Finanţelor, care în cel mult 40 de zile de la înregistrare este obligat sa o soluţioneze. Soluţia data este definitiva. Depunerea contestaţiei nu suspenda obligaţia plătitorului de a vira la buget sumele contestate. 4. Contestaţiile cu privire la stabilirea impozitului pe profit, a majorărilor de intirziere, precum şi a altor sume datorate bugetului sînt supuse unei taxe de timbru de 2% calculată la suma contestată. Aceasta taxa nu poate fi mai mica de 100 lei. Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o alta contestaţie, cu acelaşi obiect, înregistrată şi rezolvată anterior, a fost taxată. In vederea calculării taxei de timbru, unităţile plătitoare de impozit pe profit sînt obligate sa specifice în scris cuantumul sumei contestate. Taxa de timbru se achită anticipat. Nerespectarea acestei obligaţii duce la neluarea în considerare a contestaţiei. In acest caz, organul fiscal face cunoscut agentului economic obligaţia de timbrare a contestaţiei, iar termenul de soluţionare curge de la data prezentării dovezii plăţii taxei de timbru. In situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie integral sau proporţional cu reducerea sumei contestate. 5. In cazul nedeclararii profitului anual sau calculării eronate de către agenţii economici a impozitului pe profit, stabilirea sau modificarea impozitului se face pentru o perioada de 3 ani în urma de la data constatării (Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctiva - republicat în 1960. In acest termen nu se încadrează unităţile plătitoare de impozit care si-au încetat activitatea într-un interval de timp mai mic decît cel pentru care au fost scutite de plata impozitului. In astfel de situaţii, impozitul se stabileşte pentru întreaga perioada de activitate, inclusiv cea de scutire, prescripţia dreptului la acţiune începînd sa curgă de la data constatării neîndeplinirii condiţiilor de scutire, respectiv 3 ani de la data încetării activităţii. Ministrul finanţelor Theodor Stolojan ANEXA 1 MODUL de determinare a profitului impozabil în cazul unei regii autonome şi unei societăţi comerciale cu capital integral de stat
-mii lei-
I. Total venituri (1+2) 63.500
1. venituri din activitatea de baza (credit ct. 600) 58.800
2. venituri din alte activităţi (credit ct. 601) 4.700
II. Total cheltuieli (1+2+IV+V) 57.350
1. cheltuieli pentru activitatea de baza ( debit ct. 600
reprezentind cheltuielile aferente veniturilor încasate) 50.000
2. cheltuieli pentru alte activităţi ( debit ct.601 repre-
zentind cheltuielile aferente veniturilor încasate din alte
activităţi 1.800
III. Diferenţa [I-(II1+II2+V)] 8.760
IV. Cheltuieli suportate direct din venituri 2.610
din care:
a) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
(debit ct. 750 analitic distinct) 150
b) cheltuieli cu pregătirea profesională şi practica în
producţie (debit ct. 750 analitic distinct) 862
c) sume plătite pentru contractele de cercetare, neinclu-
se în costurile de producţie sau cheltuielile de circulaţie
(debit ct. 750 analitic distinct) 500
d) comisioane plătite agenţilor economici cu activitate de
comerţ exterior ( debit ct. 750 analitic distinct) 325
e) cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate (debit
ct. 750 analitic distinct) 88
f) alocaţie pentru copii plătită şi suportată din fonduri
proprii (debit ct. 750 analitic distinct) -
g) sume utilizate pentru cumpărarea de acţiuni pentru care
se încasează dividende 147
h) prelevări la fondul de rezerva (debit ct. 751 analitic
distinct) 438
i) pierderi din anii precedenti nerecuperate pînă la data
determinării profitului impozabil (pierderile din anii prece-
denti acoperite din profitul anului curent) -
j) cheltuieli pentru satisfacerea unor necesitaţi culturale
şi sportive (debit ct. 751 analitic distinct) 100
k) alte cheltuieli prevăzute de lege -
V. Impozitul pe circulaţia mărfurilor aferent veniturilor in-
casate ( credit ct. 430 analitic distinct) 2.940
VI. Profit impozabil (I-II) 6.150
ANEXA 2 MODUL de determinare a profitului impozabil în cazul unui agent economic privat
- lei -
I. Total venituri (1+2) 2.540.000
1. venituri din activitatea de baza (credit ct. 600) 2.140.000
2. venituri din alte activităţi (credit ct. 601) 400.000
II. Total cheltuieli (1+2+IV+V) 2.202.830
1. cheltuieli pentru activitatea de baza (debit ct. 600
reprezentind cheltuielile aferente veniturilor încasate) 1.804.500
2. cheltuieli pentru alte activităţi (debit ct. 601 re-
prezentind cheltuielile aferente veniturilor încasate din
alte activităţi) 290.500
III. Diferenţa [I-(II1+II2+V) 434.840
IV. Cheltuieli suportate direct din venituri 97.670
din care :
a) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
(debit ct. 750 analitic distinct) 2.500
b) cheltuieli cu pregătirea profesională şi practica în
producţie (debit ct. 750 analitic distinct) -
c) sume plătite pentru contractele de cercetare neincluse
în costurile de producţie sau cheltuielile de circulaţie (de-
bit ct. 750 analitic distinct) -
d) comisioane plătite agenţilor economici cu activitate
de comerţ exterior (debit ct. 750 analitic distinct) 52.809
e) cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate (debit
ct. 750 analitic distinct) 4.348
f) alocaţia pentru copii plătită şi suportată din fonduri
proprii (debit ct. 750 analitic distinct) 5.400
g) sume utilizate pentru cumpărarea de acţiuni pentru care
se încasează dividende -
h) prelevări la fondul de rezerva (debit ct. 751 analitic
distinct) 21.742
i) pierderi din anii precedenti nerecuperate pînă la data
determinării profitului impozabil ( pierderile din anii prece-
denti acoperite din profitul anului curent) -
j) cheltuieli pentru satisfacerea unor necesitaţi social-
culturale şi sportive (debit ct. 751 analitic distinct) 10.871
k) alte cheltuieli prevăzute de lege -
V. Impozitul pe circulaţia mărfurilor aferent veniturilor
încasate (credit ct. 430 analitic distinct) 10.160
VI. Profit impozabil (I-II) 337.170
ANEXA 3 EXEMPLU privind modul de determinare a impozitului pe profit de vărsat în cursul anului, precum şi de regularizare lunară a vărsămintelor din impozit, la buget
- lei -
--------------------------------------------------------------------------------
Profitul impozabil Impozitul ce
Luna realizat lunar, revine asupra Impozitul
cumulat de la profitului realizat de plata
începutul anului cumulat de la lunar
începutul anului
anului
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
ianuarie 395.000 64.750 64.750 - - = 64.750
februarie 820.000 189.500 189.500 - 64.750 = 124.750
martie 1.315.000 341.150 341.150 - 189.500 = 151.650
aprilie 1.815.000 499.300 499.300 - 341.150 = 158.150
mai 2.340.000 670.700 670.700 - 499.300 = 171.400
iunie 2.880.000 852.700 852.700 - 670.700 = 182.000
iulie 3.430.000 1.044.000 1.044.000 - 852.700 = 191.300
august 3.800.000 1.176.500 1.176.500 - 1.044.000 = 132.500
septembrie 4.300.000 1.359.500 1.359.500 - 1.176.500 = 183.000
octombrie 4.850.000 1.566.500 1.566.500 - 1.359.500 = 207.000
noiembrie 5.400.000 1.779.500 1.779.500 - 1.566.500 = 213.000
decembrie 6.150.000 2.072.000 2.072.000 - 1.779.500 = 292.500
--------------------------------------------------------------------------------
TOTAL ANUAL - - 2.072.000
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 4 MODUL de determinare a impozitului pentru sumele plătite ca sporuri şi adaosuri la salarii peste limita prevăzută de Hotărîrea Guvernului nr. 127/1991
mii lei
1. Profit impozabil realizat 45.000
2. Total salarii de baza cuvenite angajaţilor pentru
timpul efectiv lucrat 375.000
3. Sporuri şi adaosuri plătite 101.250
4. Ponderea sporurilor şi adaosurilor
în total salarii (rd. 3/ rd. 2x100) 27%
5. Sporuri şi adaosuri plătite peste 20%
(rd. 2Xrd. 4) - (rd. 2X20%) 26.250
6. Total (rd. 1+rd. 5) 71.250
7. Impozit (la rd. 6) 28.036
8. Impozit aferent profitului realizat potrivit
Legii nr. 12/1991 17.373
9. Impozit de plata (rd. 7- rd. 8) 10.663
ANEXA 5 CALCULUL impozitului pe profit la finele lunii ....
mii lei
1. Profit realizat cumulat de la începutul anului ........
2. Cheltuieli suportate din venituri ........
a) cheltuieli aferente activităţii desfăşurate,
corespunzătoare veniturilor încasate care, potrivit
reglementărilor legale, se evidenţiază în costurile
agenţilor economici ........
b) taxa pentru folosirea terenurilor proprietate
de stat ........
c) cheltuieli cu pregătirea profesională şi practica
în producţie ........
d) sume plătite pentru contractele de cercetare ce au
ca obiect programele prioritare de interes naţional,
fundamentarea strategiilor de dezvoltare, creşterea
calităţii produselor şi seviciilor şi elaborarea de
produse noi, competitive, neincluse în costurile de
producţie sau cheltuielile de circulaţie, după caz,
ale agenţilor economici ........
e) comisioane plătite agenţilor economici cu activitate
de comerţ exterior ........
f) cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate, în
limitele stabilite de Ministerul Finanţelor ........
g) alocaţia pentru copii plătită de agenţii economici,
la care aceste sume nu se evidenţiază în costuri ........
h) sume utilizate pentru cumpărarea de acţiuni pentru
care se încasează dividende ........
i) prelevări la fondul de rezerva şi la alte fonduri
speciale, constituite potrivit reglementărilor legale ........
j) pierderi din anii precedenti, în măsura în care
acestea nu au putut fi recuperate pînă la data
determinării profitului impozabil ........
k) prelevări şi donaţii făcute în scopuri umanitare,
precum şi pentru sprijinirea activităţilor sociale,
culturale, ştiinţifice şi sportive, conform legii
bugetare anuale ........
l) alte cheltuieli prevăzute de normele legale în vigoare ........
3. Impozit pe circulaţia mărfurilor ........
4. Profit impozabil ........
5. Impozit datorat pentru profitul impozabil ........
din care:
- impozit pe profit în funcţie de transa de venit (cota) ........
- impozit pe profit pentru ce depăşeşte transa de profit ........
6. Impozit pe profit vărsat pînă la finele lunii precedente ........
7. Regularizare - de vărsat (pct. 5 - pct. 6) ........
- de restituit (pct. 6 - pct. 5) ........
Datele de mai sus corespund cu cele din contabilitatea proprie.
DIRECTOR, CONTABIL ŞEF,
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
