*) Elaborate de Ministerul Muncii, Comitetul de Stat pentru Probleme de Organizare şi Salarizare şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor. În conformitate cu Legea nr. 21/1967 , <>Legea nr. 22 şi H.C.M. nr. 226/1968 atribuţiile din acest domeniu de activitate în prezent sînt îndeplinite de Ministerul Muncii. În cuprinsul instrucţiunii au fost introduse modificãrile privind noua denumire a organelor centrale şi locale ale puterii şi administraţiei de stat pe baza reglementãrilor în vigoare. În vederea aplicãrii unitare a <>Legii nr. 27/1966 şi a <>H.C.M. nr. 252/1967 , în temeiul art. 80 din aceasta lege, se emit urmãtoarele instrucţiuni: 1. În aplicarea dispoziţiilor art. 91 din legea pensiilor, încadrarea în grupe de munca a muncitorilor şi celorlalţi angajaţi care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vãtãmãtoare ori în munci grele sau vãtãmãtoare se face potrivit tabelelor anexe nr. 1 şi 2 la regulamentul de aplicare a Decretului nr. 292/1959 , cu completãrile ulterioare, tabele care se alãturã la prezentele instrucţiuni*).--------= *) Vezi p. 224 din prezentul volum. Maistrii, tehnicienii şi inginerii se considera ca lucreazã în munci încadrate în grupele I şi II de munca numai în cazul în care îşi desfãşoarã activitatea, în mod permanent, în aceleaşi condiţii de munca cu muncitorii prevãzuţi în tabelele anexe nr. 1 şi 2. Condiţiile în care s-a desfãşurat activitatea se dovedesc cu carnetul de munca sau cu alte acte oficiale. 2. În aplicarea art. 14 alin. 1 din legea pensiilor, dacã în adeverintele de cotizare la fostele asigurãri sociale nu se menţioneazã pentru care anume saptamini s-a cotizat, atunci când din acestea rezulta mai puţin de 52 de saptamini cotizate pe an, la stabilirea perioadelor de întrerupere se va lua în considerare ca saptaminile sînt cotizate la începutul anului financiar sau la sfîrşitul acestuia, dupã cum este mai avantajos pentru cel în cauza. 3. În aplicarea art. 14 alin. 3 din legea pensiilor se precizeazã ca dispoziţiile alin. 2 de la acelaşi articol se aplica şi angajaţilor care au întrerupt activitatea în urmãtoarele perioade: a) 1.I.1938-19.XII.1944, cît a fost în vigoare legislaţia rasialã, pentru cei la care s-a referit aceasta legislaţie, precum şi perioada septembrie 1940 - decembrie 1945 pentru cetãţenii din Ardealul de Nord care au suferit consecinţele politicii discriminatorii, chiar dacã aceste perioade nu sînt considerate ca vechime în munca potrivit <>art. 29 din H.C.M. nr. 252/1967 ; b) timpul cît o persoana a fost detinuta (în preventie sau în executarea unei pedepse privative de libertate); c) timpul în care cei lipsiţi de capacitate vizuala au întrerupt activitatea salariata. 4. Stabilirea cuantumului pensiei de invaliditate cauzatã de tuberculoza se va face prin aplicarea la baza de calcul a procentelor prevãzute în tabelul de la art. 22 alin. 1 lit. a din legea pensiilor. Încadrarea în grupe de munca este determinata de condiţiile de la locul de munca, potrivit contractului de munca, de la data ivirii invaliditatii. 5. Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş internati în unitãţi de copii au dreptul sa primeascã pensia şi pe timpul internãrii. 6. Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş care continua studiile au dreptul la plata pensiei de urmaş pe timpul vacantei de vara în cazul cînd nu au împlinit virsta de 25 de ani; plata în continuare a drepturilor, cu începere de la 1 octombrie al anului respectiv, se va face numai pe baza dovezii din care sa rezulte ca sînt în continuare de studii. Copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş care continua studiile şi care împlinesc virsta de 25 de ani în timpul vacantei de vara nu au dreptul sa mai primeascã pensia cu începere de la întîi a lunii urmãtoare implinirii virstei. Cei care nu au împlinit virsta de 25 de ani şi care termina studiile vor primi pensie pînã la 1 octombrie ale acelui an sau pînã la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care au fost încadraţi în producţie dacã aceasta s-a fãcut înainte de 1 octombrie. 7. Precizãrile fãcute pentru copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş prevãzute la pct. 5 şi 6 din prezentele instrucţiuni sînt valabile şi pentru copiii beneficiari de ajutor social de urmaş, precum şi pentru fraţi şi surori. 8. Sotia are drept la pensia de urmaş la împlinirea virstei de 50 de ani dacã a nãscut, pînã la data decesului susţinãtorului, 5 sau mai mulţi copii, chiar dacã copiii provin din mai multe cãsãtorii sau din afarã cãsãtoriei. 9. La stabilirea vechimii în munca pentru acordarea ajutorului social se iau în considerare numai anii efectiv lucrati în calitate de angajat, fãrã sa se includã sporurile de vechime în munca. De asemenea, se iau în considerare perioadele prevãzute la art. 29 lit. a, b şi c şi la <>art. 30 alin. 1 lit. c, d, e, f şi j din H.C.M. nr. 252/1967 - în situaţia prevãzutã la lit. j numai dacã cea mai mare parte din activitate a desfãşurat-o ca angajat. 10. Perioadele pentru care s-a cotizat la fostele case de asigurãri sociale care au funcţionat în Ardealul de Nord între anii 1940-1945 constituie vechime în munca dacã din documentele prevãzute rezulta perioadele cotizate şi persoana pentru care s-a cotizat. Aceasta situaţie se referã la cetãţenii romani prevãzuţi în Legea nr. 261/1945 , publicatã în "Monitorul Oficial" nr. 78 din 4.IV.1945. 11. În aplicarea <>art. 29 lit. j şi k din H.C.M. nr. 252/1967 , cotizaţiile la fostele asigurãri sociale pentru care nu se specifica saptaminile pentru care s-a plãtit cotizatia în anul respectiv se considera ca au fost depuse imediat înaintea persecutiei rasiale sau înaintea indepartarii din serviciu de cãtre autoritãţile maghiare. 12. În aplicarea art. 48 din legea pensiilor, pensia de urmaş se acorda dupã cum urmeazã: - dacã decesul susţinãtorului a intervenit în perioada cît acesta se afla în munca, pensia de urmaş se acorda de organul de pensionare al sectorului în care s-a prestat ultima activitate; - dacã sustinatorul, la data decesului, era pensionar, pensia de urmaş se acorda de organul la care pensionarul era în plata; - în cazul cînd sustinatorul, la data decesului, nu era în munca sau nu avea calitatea de pensionar, la acordarea pensiei de urmaş se disting urmãtoarele situaţii: a) dacã sustinatorul decedat îndeplinea condiţiile de virsta şi vechime în munca pentru acordarea unei pensii pentru limita de virsta, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care acesta a avut cea mai mare parte din vechimea în munca; b) dacã sustinatorul decedat îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii de invaliditate, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care s-a prestat ultima activitate; c) dacã sustinatorul decedat îndeplinea condiţia de vechime pentru pensia integrala pentru limita de virsta, dar nu avea virsta cerutã pentru obţinerea acestei pensii, pensia de urmaş se stabileşte de organul de pensionare al sectorului în care a avut cea mai mare parte din vechimea în munca. 13. În aplicarea <>art. 49 alin. 2 din H.C.M. nr. 252/1967 , sumele cuvenite pe trecut se achitã fãrã ca plata lor sa fie esalonata. 14. În aplicarea art. 42 alin. 1 din legea pensiilor, în cazul recalcularii sau transformarii pensiei celor care s-au înscris la pensie dupã 1 ianuarie 1967, sporul pentru continuitate în munca va fi calculat la noul cuantum al pensiei în procentul avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei. Cei cãrora nu li s-a acordat acest spor la stabilirea iniţialã a pensiei nu-l vor putea dobîndi cu ocazia recalcularii sau transformarii pensiei. 15. În cazul în care unui pensionar sau beneficiar de ajutor social de invaliditate îi expira termenul de valabilitate a deciziei de pensie ori de ajutor social în timpul cît executa o pedeapsa privativã de libertate, acest termen se prelungeşte pînã la data punerii sale în libertate. În termen de 30 de zile de la eliberare, cel în cauza este obligat sa se prezinte la comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca în vederea reexaminarii medicale. În caz de neprezentare la revizuirea medicalã în acest termen, sumele plãtite urmaşilor dupã data eliberãrii se recupereazã potrivit art. 51 din legea pensiilor. 16. În sensul art. 60 din legea pensiilor, pensionãrii care primesc, pe lîngã salariu, şi pensia în întregime pe timpul cît sînt angajaţi sînt cei prevãzuţi la art. 59 alin. 1 din aceeaşi lege, adicã pensionãrii cu pensii integrale pentru limita de virsta, precum şi pensionãrii cu pensii acordate prin decrete, hotãrîri ale Consiliului de Miniştri sau ale altor organe competente (pensii acordate prin comisii instituite pe baza unor acte normative speciale etc.), indiferent dacã funcţiile în care sînt angajaţi figureazã sau nu pe lista celor admise la cumul. În aplicarea art. 60 alin. 1 lit. a din legea pensiilor, fractionarea unor posturi în vederea ocupãrii lor de cãtre doi pensionari cu cîte o jumãtate de norma este interzisã. Angajarea pensionarilor cu contracte de munca pe durata determinata de pînã la 4 luni într-un an calendaristic, potrivit art. 60 alin. 1 lit. b din legea pensiilor, se face numai pentru activitãţi cu caracter temporar sau sezonieri ori pentru înlocuirea unor angajaţi care, din diferite cauze, nu lucreazã, dar cãrora, potrivit legii, li se menţine contractul de munca. 17. Pentru toate categoriile de beneficiari de pensii sau ajutor social, angajaţi sau mentinuti în munca, unitãţile vor proceda conform prevederilor Instrucţiunilor nr. IV/336/1965 emise de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Sãnãtãţii, cu completãrile ulterioare. Drepturile de pensie cuvenite acestor pensionari se stabilesc în conformitate cu prevederile art. 59 şi art. 61 din legea pensiilor. 18. Unitãţile sînt obligate ca, la angajare, sa ceara carnetul de munca pentru a cunoaşte dacã solicitantul este pensionar sau beneficiar de ajutor social. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. 3 şi art 31 alin. 2 din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 90/1960, unitãţile sînt obligate sa înregistreze în carnetele de munca ale pensionarilor timpul efectiv lucrat de aceştia. 19. Potrivit <>art. 11 alin. 2 din H.C.M. nr. 407/1965 , pensionãrii cu pensie integrala pentru limita de virsta, precum şi pensionãrii cu pensii acordate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri sau ale altor organe competente angajaţi ca muncitori calificaţi cu contracte de munca pe o durata maxima de 7 luni în perioada 1 octombrie 1 mai, care sînt necesari exploatãrii şi întreţinerii centralelor termice de cvartal, cartier şi clãdire, precum şi a celorlalte pãrţi şi instalaţii comune, sînt exceptaţi de la dispoziţiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul. Angajarea acestor pensionari se poate face numai pentru înlocuirea unor muncitori calificaţi care lipsesc temporar de la serviciu, dar ale cãror contracte de munca sînt menţinute în conformitate cu legea (de exemplu: bolnavi, detasati etc.). De asemenea, angajarea în aceste condiţii este posibila şi în situaţiile în care menţinerea în mod permanent a unui anumit numãr de muncitori calificaţi necesari pentru exploatarea şi întreţinerea centralelor termice sau a pãrţilor şi instalaţiilor comune nu se justifica întregul an, în raport cu volumul sarcinilor şi gradul de ocupare al muncitorilor respectivi. Pensionãrii cu pensii integrale pentru limita de virsta angajaţi cu contracte de munca pe durata nedeterminatã (permanenţi) pot cumula pensia cu salariul numai în condiţiile art. 59 alin. 1 din legea pensiilor. Pensionãrii angajaţi pentru deservirea imobilelor care nu intra în cadrul unei administraţii de clãdiri, fiind administrate direct de comitetele de locatari, sînt supuşi aceloraşi norme de cumul al pensiei cu salariul ca şi cei angajaţi de cãtre întreprinderile care au în administrare fondul locativ - proprietate de stat. 20. De la dispoziţiile referitoare la cumulul pensiei cu salariul se mai excepteazã, în temeiul H.C.M. nr. 438/1965 , pensionãrii angajaţi în calitate de contabili şefi de cãtre Banca Nationala a Republicii Socialiste România la cooperativele agricole de producţie, iar în temeiul Hotãrîrii Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 427/1962, pensionãrii angajaţi ca ingineri agronomi şi medici veterinari la întreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de producţie, staţiuni de maşini şi tractoare, circumscripţii sanitar-veterinare şi în sectoarele de producţie din cadrul staţiunilor experimentale ale Institutului Central de Cercetãri Agricole. 21. În cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, angajaţi, cãrora li s-a acordat cuantumul pensiei pentru limita de virsta, se va lua în considerare aceasta pensie pentru determinarea drepturilor prevãzute de art. 61 din legea pensiilor. 22. Pensionãrii de invaliditate gradul III care înainte de ivirea invaliditatii nu au avutã calitatea de angajaţi (militari în termen sau concentraţi, studenţi şi elevi, cei care au îndeplinit o sarcina obsteasca, mici meseriasi) primesc pe timpul cît sînt angajaţi numai salariul. 23. Pensionãrii înscrişi la pensie de batrinete cu vechime integrala în baza Decretului nr. 292/1959 vor putea cumula pensia cu salariul în condiţiile art. 59 din legea pensiilor, indiferent de virsta pe care o au la data intrãrii în vigoare a legii pensiilor. 24. Pensionãrii şi beneficiarii de ajutor social, aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, care solicita dupã 1 ianuarie 1967 adãugarea unor perioade de vechime în munca pentru activitatea prestatã pînã la 31 decembrie 1966, indiferent de durata lor, sau a unor perioade cît au lucrat atît înainte de 1 ianuarie 1967, cît şi dupã aceasta data, fãrã a totaliza 3 ani, au dreptul sa li se recalculeze pensia potrivit art. 83, 84 şi 85 din legea pensiilor, astfel: a) pensionarilor pentru limita de virsta cu vechime integrala li se adauga pentru fiecare an de vechime în munca realizatã dupã pensionare cîte un procent suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. Pentru cei pensionaţi înainte de 1 august 1959, procentul se aplica la salariul folosit la recalcularea pensiilor în baza Decretului nr. 292/1959 . Suma rezultatã se adauga la pensia majoratã în baza H.C.M. nr. 2.361/1966 ; b) pensionarilor pentru limita de virsta cu vechime incompleta li se recalculeazã pensia prin înmulţirea pensiei cuvenite pentru un an, astfel cum reiese din dosar, cu numãrul total al anilor lucrati, iar la totalul rezultat din calcul se adauga majorarea acordatã în baza H.C.M. nr. 2.361/1966 ; în cazul în care vechimea totalã depãşeşte vechimea minima integrala se acorda pentru fiecare an de munca ce depãşeşte vechimea integrala sporul suplimentar de 1% din salariul tarifar folosit la stabilirea pensiei. La cuantumul pensiei astfel stabilit se adauga suma cu care a fost majoratã pensia în baza H.C.M. nr. 2.361/1966 ; c) pensionarilor de invaliditate cu vechime integrala li se adauga vechimea în munca şi li se recalculeazã pensia dacã adãugarea vechimii conduce la modificarea sporului acordat pentru diferenţa de salariu ce depãşeşte 700 de lei, respectiv 900 lei. La pensia astfel recalculata se adauga suma cu care a fost majoratã pensia în baza H.C.M. nr. 2.361/1966 ; d) pensionarilor de invaliditate cu vechime incompleta li se recalculeazã pensia ca urmare a adaugarii unor perioade de vechime prin înmulţirea numãrului total de ani cu pensia cuvenitã pentru 1 an vechime, astfel cum rezulta din dosar. În cazul în care numãrul total al anilor depãşeşte vechimea minima integrala cerutã în raport cu virsta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data stabilirii dreptului, se va acorda cuantumul cuvenit pentru pensia de invaliditate cu vechime integrala; e) beneficiarilor de ajutor social care, prin adãugarea unor vechimi în munca neluate în considerare pînã la 31 decembrie 1966, îndeplinesc condiţiile pentru a primi pensie de invaliditate sau pensie pentru limita de virsta li se va stabili dreptul potrivit dispoziţiilor legale în vigoare pînã la 31 decembrie 1966. Pensia se va calcula pe baza salariului mediu tarifar din ultimele 12 luni de activitate; f) beneficiarilor de ajutor social care prin adãugarea unor perioade de vechime în munca, altele decât cele care nu au fost luate în considerare potrivit legislaţiei de pînã la 31 decembrie 1966, îndeplinesc condiţiile pentru a primi o pensie li se va stabili aceasta pensie potrivit prevederilor din legea pensiilor. 25. La recalcularea pensiei prin adãugarea vechimii în munca realizatã dupã pensionare se va tine seama pentru aceasta vechime de sporul de vechime ce se acorda pentru activitãţile prestate în locurile de munca încadrate în grupa I sau II de munca dacã cel în cauza a lucrat în asemenea locuri de munca. 26* .......--------------- * Articolul a fost modificat prin Instrucţiunile nr. 331/C. 1/1967, pct. 4. Vezi p. 206 din prezentul volum. 27. În cazul pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 cãrora li se schimba gradul de invaliditate dupã aceasta data li se va stabili pensia prin aplicarea prevederilor din legea pensiilor referitoare la calculul pensiei de invaliditate, corespunzãtor noului grad de invaliditate. Dacã invalidul nu a mai lucrat dupã pensionare sau a lucrat numai pînã la 31 decembrie 1966 ori a lucrat şi dupã 1 ianuarie 1967, însã nu are cel puţin 3 ani lucrati dupã pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei. În cazul în care invalidul a lucrat dupã pensionare cel puţin 3 ani şi a continuat activitatea şi dupã 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor şi <>art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967 . La stabilirea pensiei, în aceste situaţii, nu se acorda sporul pentru continuitate în munca. 28. Pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 care solicita dupã 1 ianuarie 1967 acordarea cuantumului pensiei pentru limita de virsta sau transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de virsta li se vor stabili pensiile prin aplicarea prevederilor legii referitoare la calculul pensiei pentru limita de virsta (mai puţin sporul pentru continuitate şi sporul de vechime pentru timpul lucrat pînã la pensionare în grupele I şi II de munca). Dacã pensionarul nu a lucrat dupã pensionare sau a lucrat numai pînã la 31 decembrie 1966 ori a lucrat şi dupã 1 ianuarie 1967, însã nu are în total cel puţin 3 ani lucrati dupã pensionare, pensia se va calcula pe baza salariului avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei. Dacã însã pensionarul a lucrat cel puţin 3 ani şi a continuat activitatea şi dupã 1 ianuarie 1967, baza de calcul a pensiei se va determina potrivit art. 53 din legea pensiilor şi <>art. 62 din H.C.M. nr. 252/1967 . 29. Membrilor de familie care cer dupã 1 ianuarie 1967 înscrierea la pensie ca urmaşi ai susţinãtorilor lor pensionaţi pînã la 31 decembrie 1966 li se stabileşte pensia în funcţie de data cînd a avut loc decesul susţinãtorului pensionar, astfel: a) dacã pensionarul a decedat înainte de 1 ianuarie 1967, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte potrivit legislaţiei în vigoare pînã la acea data. Pensia de urmaş stabilitã se majoreazã potrivit H.C.M. nr. 2.361/1966 ; b) dacã pensionarul aflat în plata la 31 decembrie 1966 decedeazã dupã aceasta data, urmaşii sãi au drept la pensie, calculatã în funcţie de numãrul lor, din pensia majoratã a susţinãtorului decedat, spre deosebire de situaţia de la lit. a, unde se prevede majorarea pensiei urmaşilor. 30. Copiii, fraţii şi surorile, beneficiari ai unei pensii de urmaş, care continua studiile şi au împlinit virsta de 20 de ani în luna decembrie 1966 vor fi mentinuti în drepturi dacã nu sînt încadraţi în munca. De asemenea, se prelungeşte dreptul la pensia de urmaş al soţului supravieţuitor care are unul sau mai mulţi copii ce-şi continua studiile şi care au împlinit virsta de 20 de ani în luna decembrie 1966 dacã acesta nu este încadrat în munca sau nu s-a recãsãtorit, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 55 alin. 2 din legea pensiilor. Menţinerea în drepturi a celor arãtaţi mai sus se face din oficiu. 31. Schimbarea definitiva a domiciliului invalizilor şi accidentatilor de rãzboi încadraţi în gradul I de invaliditate, din mediul urban în mediul rural şi invers, dupã 1 ianuarie 1967 atrage modificarea corespunzãtoare a cuantumului indemnizaţiei pentru îngrijire prevãzutã de <>art. 5 alin. 2 din H.C.M. nr. 2.361/1966 . Prezentele instrucţiuni se aplica cu începere de la 1 ianuarie 1967. ANEXA 1 TABELUL NR. 1cuprinzînd angajaţii care lucreazã în munci foarte grele sau foarte vãtãmãtoare*) *) Se republica în baza <>art. 91 din Legea nr. 27/1966 , asa cum a fost publicat în Colecţia de Hotãrîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959 , cu completãrile ulterioare.
Nr. Denumirea profesiunii
crt.
--------------------------------------------------------------------------------
1. Muncitorii care lucreazã în subteran, în minele de cãrbuni şi minereuri
feroase, neferoase şi nemetalifere.
- Muncitorii de la fabrica "Muncitorul" din comuna Cristian, Judeţul
Braşov, care lucreazã în sectorul minier pentru exploatarea argilei
refractare în subteran;
- Muncitorii de la întreprinderea pentru extragerea şi prelucrarea
marmurii "Ruschita", judeţul Caras-Severin care lucreazã în cariera
denumita "gropan" (subteran).
Nota: Ceilalţi muncitori ai întreprinderii "Ruschita" care lucreazã în
cariera noua, cît şi în secţiile de prelucrare (gatere, maşini de tãiat,
slefuit, atelier mecanic etc.) se încadreazã în grupa a III-a;
- Muncitorii care lucreazã în subteran, în sectorul minier pentru
exploatarea argilei refractare.
2. Angajaţii care lucreazã în exploatãrile şi explorarile de minereuri
radioactive şi care îndeplinesc funcţiile prevãzute în lista întocmitã de
Ministerul Afacerilor Interne cu avizul Comitetului de Stat pentru
Probleme de Organizare şi Salarizare şi al Consiliului Central al Uniunii
Generale a Sindicatelor.
3. Muncitorii care lucreazã în subteran la sãpat tunele, galerii şi
deschideri de mine.
4. Sondorii care lucreazã permanent la extractia ţiţeiului în subteran prin
galerii.
5. Furnalistii şi muncitorii incarcatori de la gitul furnalului (muncitori
git furnal), otelarii topitori, otelarii turnatori de la gropile de
turnare, macaragii încãrcare cuptoare Martin şi electrice şi macaragii
turnare. (Funcţiile de mai sus se referã numai la ramura siderurgie.)
6. Incarcatorii, topitorii, turnatorii, formatorii, turnatorii care îşi
toarna singuri piesele de la turnatoriile de fonta, topitorii şi
turnatorii de oţel şi metale neferoase.
- Muncitorii care lucreazã singuri la topirea, formarea amestecurilor de
metale neferoase şi turnarea acestor metale (prepararea amestecului de
aliaje neferoase - plumb, bismut, argint, zinc).
7. Curatitorii de piese turnate din metale feroase şi neferoase prin
dezbatere, curãţire şi sablaj.
- Muncitorii care au lucrat la maşinile de sablat prin aer comprimat,
indiferent de faza de operaţie la care se afla piesa;
- Sablatorii în geam.
8. Macaragiii de la încãrcarea şi scoaterea lingourilor din cuptoarele
adinci, precum şi macaragiii de la scoaterea lingourilor din cuptoare
cu propulsie de la hala laminoarelor.
9. Muncitorii de la platforma de laminoare, şi anume: laminatorii la cald,
cuptorarii de la cuptoarele vechi de tabla subtire (cuptoare camera),
manevrantii I şi II de la laminoarele de profile grele şi platine,
dublatorii, reglorii surub presiune, presatorii refulatori ţevi,
presatorii de la laminoarele de bandaje şi discuri.
- Cuptorarii cirligari de la uzinele "Republica" din Bucureşti.
10. Zidãrii samotori la cald.
- Zidãrii samotori la cald de la fabricile de ciment şi geamuri.
11. Muncitorii care lucreazã la fabricarea caramizilor şi materialelor
refractare din silica pentru industria siderurgica.
12. Muncitorii de la încãlzirea cuptoarelor Abder-Haldem şi carbo-fluide,
precum şi cei de la carbonizarea carbunelui de la Petrila, masinistii la
masina de scos usi; muncitorii la usi din cocserie şi alegatorii de
steril de la prajirea minereurilor.
13. Topitorii, turnatorii, curatitorii de piese turnate, pastatorii formari,
sudorii în plumb, asamblorii, frezorii şi taietorii de plãci de plumb,
montatorii, morarii, malaxoristii, ambalatorii, muncitorii de la cuptorul
de reductie, manipulantii de materiale semifabricate şi fabricate de
plumb şi personalul de curãţenie din secţiile de baza de la fabricarea
acumulatorilor.
- Topitorii în plumb, curatitorii de piese turnate din plumb, pastatorii,
formatorii (formãrii), sudorii dublare (sudori în plumb), asamblatorii
(asamblorii), finisorii de plãci de plumb (frezorii şi taietorii de plãci
de plumb), monteurii (montatorii), transportatori-manipulatori de
semifabricate de plumb şi fabricate de plumb, sortatorii aranjatori de la
magazia de fabricate şi semifabricate de plumb, magazionerii de la
magaziile de semifabricate şi fabricate de plumb, muncitorii controlori
receptioneri de calitate care receptioneaza fabricate şi semifabricate de
plumb.
14. Sudorii care lucreazã permanent în plumb.
15. Scafandrii şi chesonierii.
16. Personalul navigant profesionist din aeronautica civilã.
- Personalul navigant din aviaţia militarã.
Încadrarea acestui personal în grupa I de munca se face în condiţiile
prevãzute de <>art. 7 şi 9 din H.C.M. nr. 252/1967 .
17. Electrolizorii care lucreazã la fabricarea sodei caustice, operatorii la
instalaţiile de absorbţie şi de lichefiere a clorului, la prepararea
lesiei de clorat de calciu şi la fabricarea clorurii de var.
18. Operatorii care lucreazã la fabricarea acidului clorhidric proanalize.
19. Alimentatorii, scurgatorii, macaragii, concasoristii, sortatorii şi
ambalatorii de la fabricarea carbidului.
20. Cocsarii de la arderea gudroanelor provenite din distilarea şi rafinarea
produselor petroliere.
21. Operatorii de la fabricarea bicromatului şi anhidridei cromice.
22. Operatorii de la fabricarea sarurilor pe baza de cianura, precum şi
muncitorii de la fabricarea acidului cianhidric şi a derivatilor sãi.
- Muncitorii manipulanti (I-V) şi şefii de schimb, faza preparare la
secţia cianurati a întreprinderii miniere "Petre Gheorghe" - Sasar din
municipiul Baia Mare.
23. Muncitorii care lucreazã la prajirea, aglomerarea, topirea minereurilor,
prerafinarea, rafinarea şi convertizarea metalelor neferoase.
24. Muncitorii care lucreazã la extragerea, prelucrarea, distilarea şi
utilizarea permanenta a mercurului în diverse procese industriale, precum
şi cei de la incuvarea şi decuvarea redresoarelor cu mercur, fabricarea
termometrelor şi de la întreţinerea şi repararea regulatoarelor "Dik".
25. Cupelatorii, topitorii, manipulantii de instalaţii şi ambalatorii de la
fabricarea oxizilor de plumb (minium şi litarga).
26. Muncitorii care lucreazã la fabricarea fosgenului şi cloropicrinei.
27. Incarcatorii şi descarcatorii la cuptor electric şi operatorii la
macinarea cuartitei pentru fabricarea carburii de siliciu.
28. Muncitorii de la prelucrarea sulfurii de carbon, purificarea şi
încãrcarea sulfului, filatorii, uscãtorii, lunificatorii, plumbistii,
preparatorii de filiere şi spãlãtorii de bobine din fabricile de
celofibra (viscoza).
29. Suflatorii la teava şi presuflatorii fasonatori din fabricile de sticla
şi becuri.
- Fasonator de sticla la teava.
30. Muncitorii din filaturile şi tesatoriile de azbest, precum şi cei de la
fabricarea ferodourilor.
--------------------------------------------------------------------------------
Nota
1. Se precizeazã ca în acest tabel se cuprind şi:
- ajutorii muncitorilor care lucreazã în una din profesiunile prevãzute
în tabel;
- personalul de întreţinere pe schimb care lucreazã în mod permanent în
aceleaşi condiţii cu muncitorii cuprinşi în una din profesiunile
prevãzute în tabel, şi anume: mecanicii, lacatusii, electricienii,
sudorii etc. de întreţinere.
2. Se precizeazã ca, pentru a putea beneficia de prevederile legii prin care
se stabilesc condiţii avantajoase de pensionare pentru angajaţii care
lucreazã în una din profesiunile înscrise în tabel, se cere ca ei sa fi
lucrat în mod permanent în aceste profesiuni.
ANEXA 2 TABELUL NR. 2cuprinzînd angajaţii care lucreazã în muncile grele sau vãtãmãtoare*) *) Se republica în baza <>art. 91 din Legea nr. 27/1966 , asa cum a fost publicat în Colecţia de Hotãrîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 32 din 5 septembrie 1959, ca anexa la Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 292/1959 , cu completãrile ulterioare.
Nr. Denumirea profesiunii
crt.
--------------------------------------------------------------------------------
1. Muncitorii de la concasare, ciuruire, aglomerare, dozare, retur,
exhaustoare şi ventilaţie de la instalaţiile de aglomerare a
minereurilor.
2. Prajitorii şi incarcatorii de la cuptoarele de prajire a minereurilor.
3. Muncitorii care lucreazã la furnale şi anume: incarcatorii, muncitorii de
la banda de turnare a fontei, spargatorii de fonta, muncitorii de la
granularea zgurii, macaragiii exploatare şi masinistii de la skip.
4. Muncitorii din halele laminoarelor, şi anume: cuptorarii, incarcatorii
sortatori, fochiştii de la cuptoarele adinci, zgurarii, morarii cãrbune,
manevrantii la cald, precum şi forjarii, furcasii calupuri, furcasii
discuri şi fochiştii calitori de la laminoarele de bandaje şi discuri.
5. Macaragiii din halele de turnare a otelariilor, turnatoriilor,
laminoarelor şi din halele de forja şi cazangerie.
6. Muncitorii care lucreazã la pregãtirea podurilor şi terenurilor de
turnare, gazogenistii, fochiştii de la melanjoare, muncitorii de la
pregãtirea caldarilor, dopurilor şi pilniilor, zgurarii, taietorii de
maselote, signatorii, curatitorii de lingouri şi muncitorii de la
stripaj, din otelarii.
7. Manevrantii de la mesele rulante şi basculante la laminoare (linie
mijlocie, reversibila, tabla şi platina).
8. Forjarii manuali, mecanicii, matriterii, arcurarii, presatorii,
stantatorii şi ambutisatorii la cald, precum şi manipulantii la maşini de
forja (ciocanari) şi muncitorii de la cuptoarele de forja (cu excepţia
celor de la forjele de cimp).
- Fierarii dacã din dovezile eliberate de unitãţi rezulta ca în perioada
cît au activat ca fierari nu se lucra cu forje de cimp în unitãţile
respective.
- Fierarii de la atelierele C.F.R.
- Cuptorarii I şi cuptorarii fochisti şi muncitorii care deservesc
maşinile de stantat la cald şi presele cu frictiuni la cald care lucreazã
la atelierul de apretare a materialului marunt de cale de la Combinatul
siderurgic Resita.
9. Presatorii la strung "Drukbank".
10. Muncitorii care lucreazã cu ciocane pneumatice la operaţiile de: nituire,
stemuire, craituire şi cazangiii care repara locomotive în ateliere şi
depouri.
- Constructorii navali care lucreazã cu ciocane pneumatice sau manuale la
operaţiile de: nituire, stemuire, craituire şi fasonarea tablei dacã
lucreazã permanent la astfel de operaţii.
11. Muncitorii care lucreazã la încãrcarea cuptoarelor şi la evacuarea şi
deservirea cuptoarelor de cocs şi semicocs, precum şi muncitorii de la
pregãtirea carbunelui, încãlzirea cuptoarelor, încãrcarea şi evacuarea
cuptoarelor, sortarea cocsului din cocserie: operatorii din sectorul
chimic al cocseriei.
12. Muncitorii din turnatoriile de oţel care lucreazã la: groapa de turnare,
oale de turnare, precum şi cei de la fabricarea dolomitei.
- Pentru muncitorii de la fabricarea dolomitei nu se cere şi condiţia ca
aceştia sa lucreze în sectorul turnatoriei de oţel.
13. Muncitorii din turnatoriile de fonta şi oţel care lucreazã la:
maleabilizare, normalizare, recoacere şi detensionare.
14. Muncitorii care lucreazã la turnarea metalelor feroase şi neferoase prin
curenţi de inalta frecventa, turnare în coji şi turnare sub presiune.
15. Muncitorii de la prepararea amestecurilor de formare (preparatorii de
paminturi pentru turnatorie).
16. Muncitorii care executa permanent operaţii de tratamente termice:
nitrurare, cianurare şi calire în bãi de plumb, precum şi muncitorii de
la recoacerea şi decaparea metalelor neferoase în bãi de acid sulfuric.
- Muncitorii din ateliere de gradat aparate de laborator care executa
operaţii de tratare la baia de acid sulfuric şi fluorhidric.
17. Muncitorii de la acoperiri metalice prin: pulverizare calda, scufundare
în metal lichid şi pe cale galvanica.
18. Sudorii electrici şi autogeni care lucreazã permanent la operaţii de
sudare în interiorul cazanelor, cisternelor, rezervoarelor, la vase
navigabile la dublu fund, în interiorul cuptoarelor din halele de forja,
turnatorie, otelarii şi laminoare.
19. Muncitorii pilari şi slefuitori de pile care lucreazã permanent la
fabricarea pilelor.
20. Operatorii de la maşinile automate pentru produse la rece prin bataie
(cuie, caiele, nituri, stifturi, tinte, suruburi, bile).
- Confectionerii plase şi pinze rabit din stuf - masinistii agrafe.
21. Electricienii, lacatusii, ajustorii, tîmplãrii şi instalatorii de la
întreţinere din fabricile de acumulatori; muncitorii de la scularie,
vopsitorie şi personalul de curãţenie din secţiile auxiliare de la
fabricarea acumulatorilor, precum şi muncitorii de la staţiile de
încãrcare şi reparare a acumulatorilor.
22. Muncitorii de la fabricarea magnetilor sinterizati (preparare, amestec,
cernere, presare, coacere şi slefuire).
23. Muncitorii de la imbracarea cablurilor în manta de plumb.
24. Muncitorii de la fabricarea rasinilor, lacurilor şi prafurilor de
presare, precum şi cei de la lipit mica şi impregnarea pinzelor şi
hirtiilor electroizolante.
- Muncitorii de la preparat lac şi factis în industria cauciucului.
25. Muncitorii care lucreazã permanent în instalaţii la prepararea carbunelui
şi minereurilor.
- Steampar la instalaţii la prepararea minereurilor.
- Ziua de spalatorie Lupeni (numai pentru timpul cît s-a lucrat pe acel
loc de munca).
26. Topitorii de smoala, fochiştii I şi II, dozatorii, prim-brichetarii şi
brichetarii de la fabricarea brichetelor din cãrbune.
27. Morarii, manipulantii de valturi şi concasoare de la morile de macinat
materiale silicioase.
- Muncitorii de la prepararea produselor abrazive (macinarea şi
prelucrarea materialelor silicioase).
- Muncitorii de la desfibrat şi zdrobit asbest.
- Samotorii din fabricile de geamuri care: concaseaza şi macina materii
prime pentru produse refractare cu SiO2 (bioxid de siliciu).
28. Mecanicii de exploatare (fochiştii) şi curatitorii de zgura (zgurarii de
la evacuarea manualã a zgurii) din centralele termoelectrice alimentate
cu cãrbune şi de la cazanele Loffler din Termocentrala Grozavesti, precum
şi fochiştii şi zgurarii de la cazanele industriale pentru abur
tehnologic alimentate manual cu combustibil solid.
- Fochiştii de la gazogenele alimentate cu combustibil solid.
29. Muncitorii de la instalaţiile de alimentare cu cãrbuni de la centralele
termoelectrice şi termice care lucreazã în spaţii închise la: bunchere,
concasoare, mori şi benzi transportatoare.
30. Mecanicii şi fochiştii de locomotiva cu aburi, antefochistii de
locomotiva şi mecanicii de automotoare pentru cãlãtori.
31. Fochiştii, ajutorii mecanici, mecanicii şi mecanicii-şefi de pe vase şi
remorchere.
- Carbunarii pe vase şi remorchere.
32. Muncitorii de port care lucreazã permanent la ruja, silozuri şi la
încãrcarea şi descãrcarea cimentului.
- Muncitorii de deservire a statiilor de descãrcare cenusa de cãrbune
inferior de termocentrala.
- Muncitorii de la silozurile judeţene aparţinând Comitetului de Stat
pentru Valorificarea Produselor Agricole (CSVPA).
33. Caldararii aramari care lucreazã permanent cazane şi instalaţii de cupru.
- Caldararii, aramarii, aramar-caldararii numai pentru perioadele lucrate
permanent la cazane şi instalaţii de cupru.
34. Jonctorii instalatori, montatorii de cabluri şi echipamente (reţele)
subterane din canale şi camere subterane.
- Muncitorii care lucreazã la controlul, revizia şi întreţinerea
reţelelor de termoficare subterana.
35. Telefonistele care deservesc centralele telefonice cu cel puţin 250 de
abonati, precum şi telefonistele birourilor de informaţii şi de
verificare a acestor centrale.
- Liniile interioare ocupate de la centralele telefonice de abonat,
instituţie sînt similare cu posturile telefonice de abonati din
centralele telefonice P.T.T.R., prevãzute la acest punct.
36. Muncitorii calafagii (smolitori la vase navigabile).
- Muncitorii izolatori care lucreazã la izolarea şi imbracarea tevilor cu
bitum şi vata de sticla.
37. Operatorii distilatori la fabricarea acidului clorhidric şi sinteza, a
monoclorbenzenului, a paradiclorbenzenului şi clorotoluenului, a
cloroformului, a nitroxanului, tetraclorurii de carbon, D.D.T.
38. Operatorii şi cuptorarii care lucreazã la dizolvarea cuprului, fierului,
zincului şi a altor metale pentru fabricarea sarurilor respective şi
operatorii la recoltarea sulfatilor la bacuri (lãzi de cristalizare).
39. Alimentatorii, concasoristii, cuptorarii şi operatorii de la camere
turnuri şi instalaţii Uhde pentru fabricarea acidului sulfuric şi oleum.
- Operatorii la camere din secţia Pauling.
40. Operatorii şi ambalatorii de la fabricarea negrului de fum.
- Muncitorii la manipulat şi distribuit negru de fum în magazia de negru
de fum.
41. Operatorii la fabricarea formiatului de sodiu, acidului formic,
formaldehidei, acidului acetic, cetoanelor, anhidride acetice şi a alcoolului
metilic.
- Mozaicarii-montatori pardoseli antiacide prefabricate.
42. Muncitorii de la fabricarea pigmentilor pe baza de plumb şi crom, precum
şi preparatorii şi fierbatorii care lucreazã la fabricarea vopselelor cu
oxizi de plumb şi crom.
- Preparatorii frita care lucreazã la cuptoare de fritare.
43. Preparatorii, operatorii şi ambalatorii de la fabricarea colorantilor
organici şi intermediari, precum şi cei de la fabricarea anilinei şi a
colorantilor pe baza ei.
- Preparatorii şi dozatorii de materiale auxiliare în secţiile de
tabacarii şi argasitorii (bicromat de sodiu, acid sulfuric, sulfura şi
sulfhidrat de sodiu, var, vopsele de anilina şi pigmenti organici şi
anorganici).
44. Preparatorii şi fierbatorii de la fabricarea lacurilor şi vopselelor pe
baza de nitroceluloza şi solventi toxici.
- Muncitorii la preparat lac şi factis în industria cauciucului (vezi
pct. 24).
- Preparatorii şi dozatorii de materiale auxiliare în secţiile de
tabacarii şi argasitorii (bicromat de sodiu, acid sulfuric, sulfura şi
sulfhidrat de sodiu, var, vopsele de anilina şi pigmenti organici şi
anorganici) (vezi pct. 43).
45. Muncitorii de la fabricarea superfosfatilor.
46. Operatorii la prepararea pastei de electrozi (masei catodice şi anodice)
şi pile galvanice.
47. Operatorii la fabricarea carbunelui activ.
48. Operatorii la fabricarea produselor medicamentoase pe baza de mercur,
bismut şi plumb.
49. Operatorii la fabricarea (sinteza) produselor narcotice.
50. Muncitorii care lucreazã la curãţirea şi spalarea cazanelor (cisternelor,
rezervoarelor şi tancurilor) pentru produse petroliere.
51. Operatorii şi manipulantii la prepararea furfurolului.
- Mozaicarii-montatori pardoseli antiacide prefabricate (vezi pct. 41).
52. Morarii, concasoristii şi incarcatorii de saci care lucreazã permanent la
moara de colmatita şi barita.
53. Muncitorii care lucreazã la camerele de amestec şi secţia valturi pentru
amestec de la fabricile de cauciuc, precum şi cei care lucreazã la
fabricarea obiectelor de cauciuc prin inmuiere în soluţii cu solventi
toxici.
- Muncitorii la confectionat cofraje pneumatice din pinza cauciucata.
- Muncitorii la preparat soluţii de cauciuc în malaxor.
- Muncitorii la prelucrat lac şi lacuit articole tehnice şi incaltaminte
din cauciuc.
- Muncitorii la preincalzit amestecuri pe valt pentru calandrare.
54. Operatorii chimisti la recuperarea bicromatului.
55. Operatorii la fabricarea etilxantatului de sodiu.
56. Operatorii la fabricarea bioxidului de sulf lichid.
57. Curatitorii camerelor de cocs de la instalaţiile de cracare.
58. Clorurorii de la fabricarea paragelului.
59. Laminatorii şi presatorii care lucreazã la fabricarea obiectelor de
plumb.
- Prelucratorii tuburi plumb pentru pasta de dinti.
60. Muncitorii care lucreazã la fierbatoarele de celuloza (sulfat şi sulfit),
preinalbirea celulozei, preincalzirea acidului, prepararea hipocloritului
de calciu, prepararea sulfatului de aluminiu şi la instalaţiile de
pompare şi spalare manualã a celulozei.
61. Muncitorii de la fabricarea fenolilor şi muncitorii scurgatori de
conducte la fabricarea mercaptanului.
62. Muncitorii care lucreazã la fabricarea cernelurilor tipografice, a
pastei de carbon şi a pastei de indigo, inclusiv impregnarea.
63. Operatorii care lucreazã la fabricarea acidului azotic concentrat.
64. Muncitorii de la etilarea benzinei.
65. Stereotiparii, matriterii şi finisatorii de plãci de stereotipie din
tipografii.
- Stereotipar universal;
- Matriter stereotipar;
- Turnator stereotipar;
- Frezor stereotipar.
66. Culegatorii mecanici la linotip, intertip, tipografi ludlov şi monoturnat
(maşini de turnat monotip).
- Linotipist;
- Ludlovist;
- Culegator linotipist;
- Culegator la masina tipograf.
67. Muncitorii tipografi care toarna caractere de litere, gravorii,
ajustorii, finisorii, slefuitorii de linii şi litere, frezorii,
culegatorii manuali (zetari), controlorii caractere litere, controlorii
asortatori, galvanizatorii, zincografii, ietuitorii, corodorii,
muncitorii care lucreazã la pregãtirea formei şi imprimare tiefdruk,
masinistii tiparitori, precum şi muncitorii puitori, stringatori şi
rotarii din tipografii.
- Paginator; |
- Impartitor; |
- Culegator; | culegatorii manuali
- Culegator de texte; > (zetari)
- Culegator de litere; |
- Culegator de formule; |
- Culegator tipograf |
- Galvanizator-stereotipar; |
- Galvanizator-cromator (ofset, > galvanizatorii
tiefdruk, stereotipe, turnatorie) |
- Zincograf universal; |
- Frezor-gravor; |
- Sortator de clisee; |
- Slefuitor de zinc şi pietre; > zincografii
- Granulator; |
- Colorist zincograf şi spalator de plãci; |
- Fotograf (zincograf, ofset şi tiefdruk) |
- Masinist-tipograf; |
- Masinist (plane, ofset, tiefdruk); |
- Masinist (tipar plan, tipar adinc, tipar înalt); |
- Tiparitor; |
- Tiparitor probist; |
- Litograf; | masinistii
- Ofsetist; | tiparitori
- Litograf transportator; >
- Transportator universal; |
- Transportator ofsetist; |
- Masinist (tiparitor) la rotativa, tighel, fenix; |
- Masinist lacuitor; |
- Lacuitor imprimate; |
- Masinist (tiparitor) la liniat caiete; |
- Masinist (tiparitor) relief. |
68. Morarii, insacuitorii şi incarcatorii mecanici şi manual de la fabricile
de ciment şi ipsos.
- Pregatitorii materii prime la Kolergang din fabricile de portelanuri,
abrazive şi ipsos.
- Morarii diatomit.
- Masinistii la masina de zdrobit şi macinat pluta.
69. Manipulantii instalaţiilor de la baile de bitum, uscãtorii prafului
mineral, prafuitorii de carton, asfaltatorii principali, incarcatorii
cazanelor de topit smoala, topitorii şi curatitorii de smoala de la
fabricarea cartonului asfaltat.
- Confectionerii plãci izolatoare.
70. Asezatorii, cocatorii şi scotatorii la cuptoarele de ardere a varului,
ipsosului, produselor refractare, bazaltului artificial, precum şi
asezatorii, scotatorii şi arzatorii de la cuptoarele tip Hoffman şi
Mendheim de la fabricile de caramizi şi tigle.
- Samotorii din fabricile de geamuri care ard produse refractare.
- Cuptorarii lianti - fochiştii şi ajutorii - de la cuptoarele de ipsos.
- Arzatorii şi scotatorii caramizi dialit.
- Incarcatorii, descarcatorii şi conducãtorii de foc la cuptoarele de
ardere a produselor refractare de tip Hoffman şi Mendheim.
71. Morarii, masinistii, preparatorii, amestecatorii şi manipulantii materiei
prime în camerele de amestec la fabricarea sticlei şi geamurilor.
- Sablatorii de articole de sticlarie.
72. Alimentatorii şi topitorii la cuptor, taietorii şi ambalatorii de la
fabricarea vatei de sticla.
- Alimentatorii, topitorii, tragatorii baghete, filatorii fibre de sticla
şi impislitorii pinza de sticla.
73. Alimentatorii, incarcatorii, topitorii, turnatorii la cuptoare,
masinistii la maşini semiautomate, culegatorii de sticla, manipulantii de
plãci la cuptoarele de rãcire, taietorii şi rupatorii de geam la masina,
observatorii la maşinile de tras geam, sahtistii şi sticlarii de piese de
construcţie din fabricile de sticla şi geamuri.
- Operatorii la instalaţii automate pentru prelucrarea topiturii de
sticla tip Lynch.
- Calitorii geam turnat.
- Operatorii la instalaţii automate pentru prelucrarea topiturii de
sticla. Cuptorarii recoacere.
- Prelucratorii de topitura la presa, articole de sticlarie, piese de
construcţie etc.
- Fasonatorii de sticla la prese.
- Presãrii din fabricile de sticla.
- Observatorii la instalatia de tras ţevi de sticla.
- Presuflatorii la maşini semiautomate.
74. Emailatorii, pudratorii, arzatorii de obiecte emailate şi preparatorii de
email.
75. Betonistii (zidari), torkretistii care lucreazã permanent cu injectorul
de torkretoare în spaţii închise greu accesibile şi la înãlţimi.
76. Muncitorii de la prepararea pastelor, a soluţiilor chimice şi a
amestecurilor de coloranti pentru imprimat şi vopsit din sectorul textile
şi tricotaje.
77. Asezatorii, scotatorii şi arzatorii de la fabricarea produselor de
portelan sau faianta.
78. Vopsitorii care vopsesc permanent cu vopsele preparate pe baza de
nitroceluloza sau saruri şi oxizi de plumb.
- Vopsitorii duco.
- Pictorii de decoruri, imprimeurii şi boiangii din instituţiile de
spectacole dacã lucreazã permanent cu vopsele preparate pe baza de
nitroceluloza sau saruri şi oxizi de plumb.
- Decoratorii de sticla şi ceramica fina care lucreazã cu coloranti pe
baza de nitrobenzen, saruri şi oxizi de plumb.
- Muncitorii la vopsit permanent pieile în tabacarie şi argasatorie cu
pistolul automat manual care lucreazã cu nitrolac sau oxizi de plumb.
79. Medicii radiologi.
- Personalul mediu sanitar care lucreazã în serviciile de radiologie:
laboranti, sora de radiologie, asistenta medicalã de radiologie,
tehniciana radiologie.
80. Personalul care lucreazã la întreţinerea şi repararea aparaturii de
radiologie.
81. Personalul medico-sanitar care lucreazã cu izotopi radioactivi.
82. Personalul care lucreazã la tratamente cu namol sau hidrogen sulfurat.
83. Personalul medico-sanitar care lucreazã în subteran.
84. Personalul care lucreazã în leprozerie.
85. Personalul care lucreazã la cercetarea şi producţia de seruri şi
vaccinuri.
- Se vor considera ca perioade de activitate prestate în condiţiile
grupei a II-a de munca acelea pentru care institutele de cercetãri vor
preciza în adeverintele eliberate ca angajaţii respectivi au lucrat la
cercetarea şi producerea de seruri şi vaccinuri.
86. Cioplitorii manuali sau mecanici pietre, marmure şi granite.
- Meseriile se referã numai la muncitorii de la prelucrarea pietrei
marmurii şi granitului, indiferent de locul de munca.
- Samotorii din fabricile de geamuri care cioplesc produse refractare.
87. Gateristii care fierastruiesc mecanic pietre, marmure şi granite.
88. Taietorii placaje şi masive de marmura, pietre şi granite la maşini de
tãiat.
89. Slefuitorii manuali de pietre, marmure şi granite.
90. Muncitorii morari de la concasoare, mori cu ciocane, mori cu bile de
marmure, pietre şi granite.
91. Muncitorii de la secţia abrazive care fabrica saibe, carborundum şi
diverse alte materiale abrazive.
*
Încadrarea meseriilor prevãzute la pct. 86-91 se poate face şi în cazul
în care meseriile respective sînt exercitate şi în alte unitãţi decît
cele din sistemul Ministerului Industriei Construcţiilor.
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA.
1. Se precizeazã ca în acest tabel se cuprind şi:
- ajutorii muncitorilor care lucreazã în una din profesiunile prevãzute
în tabel;
- personalul de întreţinere pe schimb care lucreazã în mod permanent în
aceleaşi condiţii cu muncitorii cuprinşi în una din profesiunile
prevãzute în tabel, şi anume: mecanicii, lacatusii, electricienii,
sudorii etc. de întreţinere.
2. Se precizeazã ca, pentru a putea beneficia de prevederile legii prin care
se stabilesc condiţii avantajoase de pensionare pentru angajaţii care
lucreazã în una din profesiunile înscrise în tabel, se cere ca ei sa fi
lucrat în mod permanent în aceste profesiuni.
- Mecanicii şi electricienii de reparaţii din ramura energiei electrice
care lucreazã în mod permanent în aceleaşi condiţii cu muncitorii
prevãzuţi la pct. 28, se considera personal de întreţinere şi vor fi
încadraţi în condiţiile prevãzute la pct. 1 alin. 2 din prezenta nota.
---------- 
