Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: INSTRUCTIUNI din 29 aprilie 2004 cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential prevazute la art. 5 alin.(1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si in cazurile de concentrare economica

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

INSTRUCTIUNI din 29 aprilie 2004 cu privire la calculul cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential prevazute la art. 5 alin.(1) din Legea concurentei nr. 21/1996 si in cazurile de concentrare economica

EMITENT: CONSILIUL CONCURENTEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 17 mai 2004

Comenteaza legea

În temeiul <>art. 28 alin. (1) şi (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Consiliul Concurenţei adoptã prezentele instrucţiuni:

1. Introducere
Scopul prezentelor Instrucţiuni este de a aduce clarificãri de ordin procedural şi practic, necesare aplicãrii <>art. 8, 15 şi 16 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumitã în continuare lege.
Principiile de bazã în acest domeniu sunt stipulate la cap. VII - Dispoziţii comune şi finale - art. 67, 68 şi 69 din lege.

2. Cifra de afaceri ca reflectare a activitãţii
2.1. Conceptul de cifrã de afaceri (Q)
Cifra de afaceri se calculeazã în conformitate cu prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã şi a tuturor actelor normative emise în aplicarea acesteia.
Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri se regãseşte în "Contul de profit şi pierderi" din bilanţul contabil.
Aşa cum este definitã în art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri se referã în mod explicit la veniturile rezultate din vânzarea produselor şi/sau prestarea serviciilor realizate de un agent economic în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se scad sume datorate cu titul de obligaţii fiscale şi valoarea contabilizatã a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar.
În consecinţã, aceastã cifrã de afaceri este corectatã faţã de cifra de afaceri contabilã.
2.2. Cifra de afaceri ajustatã (QA)
În accepţiunea legii, cifra de afaceri care se utilizeazã pentru compararea cu pragurile valorice stabilite la art. 8 şi 15 se obţine prin corectarea cifrei de afaceri (Q), prevãzutã în bilanţul contabil, cu anumite sume şi se calculeazã prin urmãtoarea formulã:
QA = Q - (F+E),
în care
QA = cifra de afaceri ajustatã;
Q = cifra de afaceri din bilanţul contabil;
F = sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale;
E = valoarea contabilizatã a exporturilor efectuate direct sau prin intermediar ori mandatar.
a) Sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale (F) - accizele înregistrate ca obligaţii de platã şi declarate în ultimul an financiar.
b) Valoarea contabilizatã a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar
(E) pe bazã de declaraţii vamale de export, în ultimul an financiar.
Prevederile de mai sus se referã la activitãţi obişnuite urmând a trata cazurile particulare în capitole separate.

3. Adaptarea regulilor de calcul al cifrei de afaceri la diferitele tipuri de operaţiuni
3.1. Regula generalã; excepţia
În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri calculatã în vederea comparãrii cu pragurile valorice prevãzute la art. 8 şi 15 din lege, reprezintã suma veniturilor realizate de agenţii economici implicaţi din vânzãrile de produse şi/sau din prestãrile de servicii realizate în cursul ultimului exerciţiu financiar.
Principiul de bazã este cã, pentru fiecare agent economic implicat, se va lua în considerare cifra de afaceri pe ultimul an financiar anterior datei tranzacţiei sau recurgerii la comportamente succeptibile a fi calificate practici anticoncurenţiale.
Consiliul Concurenţei se bazeazã pe cifrele înscrise în bilanţurile contabile, din care se calculeazã cifra de afaceri, şi nu va lua în considerare evidenţe contabile provizorii decât în împrejurãri excepţionale.
Astfel, în cazul în care o concentrare economicã are loc în prima parte a anului, când bilanţurile contabile nu sunt disponibile, cifrele de afaceri care se iau în considerare sunt cele din balanţa de verificare la data de 31 decembrie a anului anterior şi documentele care au stat la baza întocmirii ei.
Dacã bilanţul contabil se publicã dupã ce Consiliul Concurenţei a încheiat analiza şi a luat o decizie, iar datele din bilanţ diferã semnificativ de cele din balanţa de verificare, Consiliul Concurenţei îşi rezervã dreptul de a reveni asupra deciziei şi de a reanaliza cazul.
Ca o excepţie de la principiul de bazã, pentru a justifica achiziţionãrile sau dezmembrãrile ulterioare datei ultimelor bilanţuri contabile aprobate, întotdeauna trebuie fãcute adaptãrile de rigoare, pentru a fi identificate adevãratele resurse care se concentreazã. Astfel, daca agentul economic implicat desfiinţeazã o filialã sau închide o fabricã la orice datã înainte de semnarea acordului final, datã care determinã concentrarea economicã, sau, dacã astfel de desfiinţãri sau închideri sunt o precondiţie pentru realizarea operaţiunii, cifra de afaceri realizatã de respectiva filialã sau fabricã trebuie scãzutã din cifra de afaceri a agentului economic implicat şi care este prezentatã în ultimul bilanţ contabil aprobat.
Cifra de afaceri realizatã din active al cãror control este achiziţionat de agentul economic implicat, ulterior încheierii celui mai recent bilanţ contabil aprobat, trebuie adãugatã.
Alţi factori, cum ar fi scãderea cererii de produse sau o încetinire a procesului de producţie în perioada anterioarã tranzacţiei, care pot afecta temporar cifra de afaceri, nu vor fi luaţi în seamã la calcularea cifrei de afaceri, nici o ajustare de bilanţ neputându-se face pentru a introduce influenţa acestor factori.
3.2. Achiziţionarea de elemente de activ
În aplicarea prevederilor art. 67 alin.(2) din lege, se va avea în vedere ca, în cazul operaţiunilor de concentrare economicã realizate în modalitatea prevãzutã la art. 11 alin.(2) lit.b) din lege, prin cumpãrarea de elemente de activ, la calculul cifrei de afaceri se va avea în vedere cifra de afaceri a achizitorului, respectiv a grupului din care acesta face parte şi cifra de afaceri aferentã activelor care fac obiectul tranzacţiei.
Când acest lucru nu este posibil de determinat, deoarece activitatea sau specificul activelor care fac obiectul tranzacţiei nu permite acest lucru, se va lua în considerare o cifrã de afaceri calculatã pe baza ponderii activelor respective în totalul patrimoniului.
3.3. Operaţiuni eşalonate în timp
Uneori, anumite tranzacţii succesive sunt doar paşi distincţi într-o strategie mai largã a aceloraşi pãrţi la concentrarea economicã.
Luarea în considerare a fiecãrei tranzacţii în parte, chiar numai pentru determinarea atingerii pragurilor valorice, ar însemna ignorarea realitãţilor economice. Cu toate cã unele dintre aceste operaţiuni eşalonate pot fi înfãptuite pentru a îndeplini mai bine necesitãţile pãrţilor implicate, nu este exclus ca alte asemenea operaţiuni sã fie eşalonate în vederea sustragerii de la controlul concentrãrii economice realizate.
Aceste situaţii sunt reglementate la art. 67 alin. (3) din lege, care prevede cã, dacã în cursul unei perioade de 2 ani, douã sau mai multe tranzacţii, în înţelesul art. 11 alin. (2) si al art. 67 alin. (2) din lege, au loc între aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice, ele sunt considerate ca o singurã operaţiune de concentrare economicã, realizatã la data ultimei tranzacţi.
Practic, prevederile acestui text se aplicã astfel:
Dacã agentul economic A realizeazã o primã operaţiune de concentrare economicã conform art. 11 alin.(2) lit.b) din lege prin cumpãrare de elemente de activ de la agentul economic B, dar nu sunt depãşite pragurile prevãzute la art. 15 din lege pentru ca aceasta sã fie supusã controlului Consiliului Concurenţei, iar în decurs de doi ani de la prima operaţiune, între aceleaşi pãrţi sunt realizate tranzacţii asemãnãtoare, prin care B achiziţioneazã elemente de activ de la A, data realizãrii operaţiunii de concentrare economicã care intrã sub controlul Consiliului Concurenţei va fi cea la care se îndeplineşte condiţia de prag prevãzutã la art 16 din lege. La calculul cifrei de afaceri pentru îndeplinirea pragului se va avea în vedere, configuraţia pãrţii cumpãrate la data primei achiziţii.
3.4. Cifra de afaceri a grupului
În cazul în care un agent economic care este implicat, în baza art. 5 alin. (1) din lege, în recurgerea la comportamentele susceptibile a fi calificate drept practici anticoncurenţiale, sau care, în baza art. 16 din lege, este implicat întro concentrare economicã, face parte dintr-un grup de agenţi economici, în conformitate cu art. 69 din lege, pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulatã a agenţilor economici participanţi la acel grup, deci a întregului grup, în vederea stabilirii dacã pragurile valorice prevãzute de lege sunt sau nu atinse.
Pentru definirea grupului, se va stabili dacã agentul economic, ca parte a grupului, are dreptul sã conducã afacerile agenţilor economici din cadrul grupului şi care dintre agenţii economici care au anumite legãturi directe sau indirecte cu agentul economic implicat au dreptul sau pot sã conducã afacerile agentului economic direct implicat, deci care pot fi consideraţi ca parte a grupului din care face parte agentul economic direct implicat.
Fãrã a aduce atingere prevederilor art. 67 alin. (2) din lege, care se referã la achiziţionarea de elemente de activ dintr-un agent economic, pentru a constata dacã pragurile valorice prevãzute de lege sunt sau nu sunt atinse, cifra de afaceri totalã va fi calculatã prin adãugarea cifrelor de afaceri ale componenţilor grupului, dupã cum urmeazã:
a) agentul economic direct implicat;
b) agenţii economici la care agentul economic implicat, în mod direct sau indirect, îndeplineşte una dintre urmãtoarele condiţii:
- deţine mai mult de jumãtate din capitalul social sau din active;
- are puterea de a exercita mai mult de jumãtate din drepturile de vot;
- are puterea de a desemna mai mult de jumãtate din numãrul membrilor consiliului de administraţie sau ai organismelor care îi reprezintã legal pe agenţii economici;
- are dreptul sã conducã afacerile agenţilor economici respectivi;
c) agenţii economici care deţin la agentul economic implicat drepturile sau puterile prevãzute la lit. b);
d) agenţii economici la care un agent economic dintre cei prevãzuţi la lit. c) deţine drepturile sau puterile prevãzute la lit. b);
e) agenţii economici (societãţile în comun) la care doi sau mai mulţi agenţi economici dintre cei prevãzuţi la lit. a), b) şi c) deţin în comun drepturile sau puterile prevãzute la lit. b).
În cazul apartenenţei la un grup, la cifra de afaceri a agentului economic direct implicat în operaţiuni [lit. a)] va trebui sã se adauge, dupã caz:
- cifra de afaceri a filialei sale [lit. b)];
- cifra de afaceri a companiilor-mamã (de origine) [lit. c)];
- cifra de afaceri a altor filiale ale companiilor-mamã [lit. d)],
şi
- cifra de afaceri a altor agenţi economici (societãţi în comun), controlaţi de doi sau mai mulţi agenţi economici aparţinând grupului [lit. e)].
Un exemplu grafic pentru un agent economic implicat şi pentru grupul acestuia se prezintã astfel:
a = agentul economic implicat;
b - filialele agentului economic implicat;
b1, b2 = filialele aparţinând unei filiale a agentului economic implicat;
c = companiile-mamã ale agentului economic implicat;
c1 = companiile-mamã care deţin una dintre companiile-mamã ale agentului economic implicat;
d = altã filialã a uneia dintre companiile-mamã ale agentului economic implicat;
e = agenţi economici (societãţi în comun), controlaţi de doi sau mai mulţi agenţi economici aparţinând grupului.
NOTA:
Literele folosite în exemplul grafic corespund literelor folosite la numerotarea paragrafelor care enumera componenţii grupului luaţi în considerare la calculul cifrei de afaceri.


     ┌────┐      ┌────┐
     │ c1 │      │ c1 │
     └─┬──┘      └─┬──┘
   50% │           │50%
       └─────┐┌────┘
           ┌─┴┴─┐               ┌────┐
           │ c  │               │ c  ├──────────────────┐
           └─┬──┘               └─┬──┘                  │100%
         50% │                    │50%                ┌─┴──┐
             │                    │                   │ d  │
             └───────┐┌───────────┘                   └────┘
                   ┌─┴┴─┐
                   │ a  │
                   └─┬──┘
             ┌───────┴─────┬─────────────┐
         51% │             │51%          │100%
           ┌─┴──┐        ┌─┴──┐       ┌──┴─┐
           │ b  │        │ b  │       │ b  │
           └─┬──┘        └─┬──┘       └─┬──┘
             │         50% │            │50%
 100% ┌──────┴───┐100%     └─────┐┌─────┘
    ┌─┴──┐    ┌──┴─┐          ┌──┴┴─┐
    │ b1 │    │ b2 │          │  e  │
    └────┘    └────┘          └─────┘

În legãturã cu exemplul grafic de mai sus, se fac urmãtoarele precizãri:
3.4.1. Când condiţiile pentru lit.b), privind controlul de cãtre agentul economic implicat, sunt îndeplinite, va fi luatã în considerare întreaga cifrã de afaceri a filialei sau a filialelor în cauzã, indiferent de ponderea acţiunilor deţinute de agentul economic care exercitã controlul 50%, 51% sau 100%. în exemplul dat va fi inclusã întreaga cifrã de afaceri a celor trei filiale b ale agentului economic implicat.
3.4.2. În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici controleazã în comun agentul economic implicat, cifra de afaceri a acestora va trebui inclusã, în exemplul dat, cele doua companii-mamã c ale agentului economic implicat a vor trebui luate în considerare la calcularea cifrei de afaceri împreunã cu companiile-mamã ale acestora c1.
3.4.3. În cazul în care oricare dintre agenţii economici identificaţi ca aparţinând grupului controleazã la rândul lor alţi agenţi economici, aceştia din urmã vor trebui, de asemenea, incluşi în calcul, în exemplul dat, una dintre filialele b ale agentului economic implicat a are, la rândul ei, propriile filiale b1 şi b2, iar una dintre companiile-mamã c are o filialã d.
3.4.4. Cifra de afaceri internã din cadrul grupului, respectiv vânzãrile între agenţii economici din cadrul grupului, nu se ia în calculul cifrei de afaceri a agentului economic implicat care face parte din grupul respectiv.
3.5. Calculul cifrei de afaceri atunci când doi sau mai mulţi agenţi economici implicaţi exercitã controlul în comun asupra unui alt agent economic (societate în comun)
În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici implicaţi într-o concentrare economicã exercitã controlul în comun asupra unui alt agent economic, la calculul cifrei de afaceri a agenţilor economici implicaţi nu se va lua în considerare nici cifra de afaceri aferentã vânzãrilor de produse şi/sau prestãrilor de servicii efectuate între societatea în comun şi fiecare dintre agenţii economici implicaţi şi nici cifra de afaceri aferentã vânzãrilor de produse şi/sau prestãrilor de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare alt agent economic legat cu oricare dintre societãţile-mamã, prin control.
Scopul acestei reguli este de a evita înregistrarea dublã a cifrei de afaceri a agenţilor economici implicaţi.
În ceea ce priveşte cifra de afaceri rezultatã din vânzãrile de produse şi prestãrile de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare agent economic terţ, aceasta va fi repartizatã în mod egal între agenţii economici implicaţi care controleazã societatea în comun.
În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici creeazã o societate în comun care constituie o concentrare economicã, cifra de afaceri cumulatã se calculeazã pentru agenţii economici implicaţi, respectiv se însumeazã cifrele de afaceri ale companiilor fondatoare care înfiinţeazã societatea în comun, fiind depãşit astfel pragul reprezentând echivalentul în lei a 10.000.000 euro, iar cel puţin douã dintre societãţile fondatoare trebuie sã realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte o cifrã de afaceri mai mare decât echivalemtul în lei a 4.000.000 euro.
3.6. Grupuri existente în momentul tranzacţiei
Art. 69 din lege şi pct. 3.4. din prezentele Instrucţiuni se referã doar la grupul existent, din care face parte deja fiecare agent economic implicat în operaţiune, şi nu la noua structurã creatã ca rezultat al concentrãrii economice.
De exemplu: dacã agenţii economici A şi B, împreunã cu filialele lor care formeazã grupul A, respectiv grupul B hotãrãsc sã fuzioneze, sunt consideraţi agenţi economici implicaţi, A şi B, şi nu noua entitate rezultatã din fuzionare, cifra de afaceri a fiecãruia dintre cele doua grupuri urmând sã fie calculatã independent şi apoi însumatã.

4. Alocarea geograficã a cifrei de afaceri
4.1. Concentrãrile economice care depãşesc pragurile prevãzute la art.15 din lege, respectiv:
a) echivalentul în lei a 10.000.000 euro, reprezentând cifra de afaceri cumulatã a agenţilor economici implicaţi, şi
b) echivalentul în lei a 4.000.000 euro, reprezentând cifra de afaceri realizatã pe teritoriul României de cãtre cel puţin doi dintre agenţii economici implicaţi în operaţiune, fiecare în parte, sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurenţei.
Prin urmare, concentrãrile economice vor intra sub jurisdicţia Consiliului Concurenţei chiar şi în cazul unei operaţiuni internaţionale de concentrare economicã, dacã aceasta realizeazã o cifrã de afaceri mondialã care depãşeşte pragul de 10.000.000 de euro stabilit la art. 15 din lege şi pe teritoriul României existã cel puţin doi agenţi economici implicaţi, achizitor (inclusiv grupul, dupã caz), respectiv achiziţionat (inclusiv grupul, dupã caz) care, fiecare în parte, realizeazã o cifrã de afaceri mai mare de 4.000.000 de euro. Echivalentul în lei se calculeazã la cursul de schimb comunicat de Banca Naţionalã a României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior operaţiunii.
Cifra de afaceri pe piaţa romaneascã va include produsele vândute şi serviciile prestate agenţilor economici şi consumatorilor de pe piaţa României.
4.2. Referirea la produse vândute şi servicii prestate nu este fãcutã cu intenţia marcãrii unei diferenţieri între produse şi servicii, prin atenţionarea cã vânzarea, în cazul produselor, poate fi localizatã, iar pentru servicii locul în care sunt prestate, poate fi diferit de locul în care au fost vândute.
În ambele cazuri, atât pentru produse, cât şi pentru servicii, cifra de afaceri va fi atribuitã ariei geografice în care îşi au reşedinţa clienţii, deoarece aceasta este locul în care, în majoritatea cazurilor, se încheie afacerile şi, respectiv, se manifestã concurenţa dintre furnizori.

5. Calculul cifrei de afaceri pentru societãţlie bancare, instituţiile de credit, alte instituţii şi societãţi financiare, precum şi pentru societãţile de asigurare
5.1. Definiţii
Datã fiind natura specificã activitãţii societãţilor bancare, instituţiilor de credit, instituţiilor şi societãţilor financiare precum şi cea a societãţilor de asigurare, art. 68 din lege cuprinde prevederi distincte pentru calcularea cifrei de afaceri în aceste sectoare.
În sensul prezentelor instrucţiuni, termenii de mai jos semnificã dupã cum urmeazã:
a) societãţi bancare şi instituţii de credit sunt persoane juridice al cãror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice şi fizice, sub formã de depozite şi acordarea de credite;
b) instituţii şi societãţi financiare sunt persoane juridice, altele decât instituţiile de credit, a cãror activitate principalã este de a dobândi acţiuni sau de a desfãşura una sau mai multe din urmãtoarele activitãţi:
-acordarea de credite (credite de consum, credite ipotecare, factoring)
-leasing financiar
-servicii de transmitere a banilor
-emiterea şi managementul instrumentelor de platã (cãrţi de credit, cecuri de cãlãtorie şi poliţe bancare)
-emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente (obligaţii de platã)
-tranzacţii în nume propriu sau în numele clienţilor cu instrumente monetare negociabile, cu valutã, instrumente şi opţiuni financiare la termen, contracte privind ratele de schimb şi ratele dobânzilor
-partciparea la emiterea de acţiuni şi furnizarea de servicii privind astfel de acţiuni
-consultanţã de afaceri privind structura capitalului, strategii industriale, servicii de consultanţã în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor
-servicii de brokeraj financiar, cum ar fi cele de tip "money broking"
-consultanţã în administrarea portofoliului
-depozitarea în siguranţã şi managementul valorilor mobiliare.
Conform definiţiei "instituţiilor financiare" este evident cã atât companiile de tip holding cât şi persoanele juridice care au ca activitate principalã una sau mai multe din activitãţile enumerate mai sus, trebuie privite ca instituţii financiare.
5.2. Calculul cifrei de afaceri
Pentru societãţile bancare şi instituţiile de credit, celelalte instituţii şi societãţi financiare şi pentru societãţile de asigurãri, cifra de afaceri este înlocuitã conform prevederilor art. 68 lit. a) şi b) din lege.
5.2.1. Societãţile bancare şi instituţiile de credit, celelalte instituţii şi societãţi financiare, altele decât companiile de tip holding financiar
Pentru societãţile bancare şi instituţiile de credit, celelalte instituţii şi societãţi financiare (altele decât companiile de tip holding financiar) cifra de afaceri este înlocuitã prin a zecea parte din valoarea bilanţului.
În mod normal nu existã dificultãţi particulare în aplicarea criteriilor pentru definirea cifrei de afaceri a societãţilor bancare şi instituţiilor de credit, a altor instituţii şi societãţi financiare.
Aceste dificultãţi pot sã aparã în alocarea geograficã a cifrei de afaceri. Din acest motiv, criteriul cel mai potrivit este acela al reşedinţei sucursalei sau filialei cãreia îi este acordat împrumutul, şi nu locului în care îşi are sediul societatea bancarã de care aparţine sucursala sau filiala împrumutatã.
5.2.1.1. Cifra de afaceri pentru societãţile de leasing
Trebuie fãcutã distincţia fundamentalã dintre leasingul financiar şi cel operaţional. Leasingul financiar se referã la perioade mai lungi decât cel operaţional şi proprietatea este în general transferatã beneficiarului la sfârşitul perioadei, în termenii opţiunii inclusã în contractul de leasing, în cazul leasingului operaţional, dimpotrivã, proprietatea nu este transferatã proprietarului la sfârşitul perioadei şi costul întreţinerii, reparãrii şi asigurãrii echipamentului este inclus în chirie. Un leasing financiar funcţioneazã ca un împrumut de la cel care închiriazã, dând posibilitatea chiriaşului sã cumpere bunul respectiv. O companie de leasing financiar este deci o instituţie financiarã a cãrei cifrã de afaceri trebuie calculatã prin aplicarea regulilor specifice calculului cifrei de afaceri la instituţiile de credit şi alte instituţii financiare.
Întrucât activitatea de leasing operaţional nu are funcţia de creditare, aceasta nu este consideratã ca aparţinând instituţiilor financiare şi, prin urmare, i se aplicã regulile generale pentru calcularea cifrei de afaceri, respectiv vânzarea produselor şi/sau serviciilor.
5.2.2. Societãţi de asigurare
5.2.2.1. Primele brute emise
Conceptul de prime brute emise, destinat comensurãrii cifrei de afaceri a societãţilor de asigurare reprezintã sumele primite sau de primit (care includ şi sumele primite sau de primit din reasigurare, daca societatea desfãşoarã şi activitate de reasigurare). Primele cedate sau de cedat în reasigurare, adicã totalitatea primelor plãtite sau de plãtit de cãtre societatea de asigurare cãtre reasiguratori, sunt incluse deja în primele de asigurare emise (încasate sau de încasat de la asiguraţi).
Oriunde este utilizat cuvântul "prime" (prime brute, prime nete, prime de reasigurare), acestea se referã nu numai la noile contracte de asigurare încheiate pe parcursul anului financiar luat în considerare, ci şi la primele aferente contractelor încheiate în anii anteriori, care rãmân valabile pe parcursul perioadei luate în considerare, dupã deducerea obligaţiilor stabilite prin prezentele instrucţiuni.
Conform prevederilor art. 68 lit. b) din lege, cifra de afaceri (QA) pentru societãţile de asigurare se determinã dupã urmãtoarea formulã:
QA = Q-T,
în care:
Q = valoarea primelor brute emise
T = obligaţiile ce decurg din prevederile <>art. 45 alin. (4) din Legea nr. 32/2000 privind societãţile de asigurare şi supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare (fondul de protejare a asiguraţilor).
5.2.2.2. Investiţiile societãţilor de asigurare
În vederea constituirii rezervelor necesare care sã permitã rambursarea drepturilor pretinse de asiguraţi, societãţile de asigurare, în calitate de investitori instituţionali, deţin în mod normal un portofoliu imens pentru investiţii în acţiuni, titluri de valoare, terenuri şi imobile, precum şi în alte bunuri care furnizeazã un venit anual ce nu este considerat ca cifrã de afaceri pentru societatea de asigurare.
Din punct de vedere al reglementãrii concentrãrilor economice, trebuie fãcutã distincţie între investiţiile pur financiare, în care societãţile de asigurare nu sunt implicate în conducerea agenţilor economici la care au fost fãcute investiţiile, şi investiţiile care au condus la achiziţionarea pachetului de control la un anumit agent economic - acestea permiţând societãţii de asigurare sã exercite o influenţã decisivã în conducerea activitãţii agentului economic respectiv, în aceste cazuri, pentru a aprecia dacã prin respectiva operaţiune se ating pragurile valorice prevãzute de lege, la cifra de afaceri a societãţii de asigurare în cauzã se adaugã şi cifra de afaceri a agentului economic achiziţionat, conform pct. 3.4.
5.2.3. Cifra de afaceri pentru companiile de tip holding financiar
Un holding financiar este considerat ca o instituţie financiarã şi deci calculul cifrei de afaceri urmeazã criteriul stabilit pentru calculul cifrei de afaceri a instituţiilor de credit şi altor instituţii financiare. Totuşi, atunci când scopul principal al holdingului financiar este achiziţionarea şi managementul pârtiei pãţi i lor în alte societãţi, se aplicã de asemenea şi pct. 3.4. referitor la aceste participãri care permit holdingului financiar sã exercite o influenţã decisivã în conducerea activitãţii societãţilor în cauzã.
Astfel, cifra de afaceri a holdingului financiar este calculatã conform criteriilor stabilite pentru instituţiile de credit şi financiare, dar este necesar sã se adauge şi cifrele de afaceri ale societãţilor la care holdingul exercitã o influenţã decisivã în conducerea activitãţii.
În practicã, se ia în calcul în primul rând cifra de afaceri a holdingului financiar (neconsolidatã) la care se adaugã cifrele de afaceri ale societãţilor la care holdingul exercitã o influenţã decisivã în conducerea activitãţii, având totuşi grijã sã fie deduse dividendele şi alte venituri distribuite de cãtre aceste societãţi holdingului financiar.

De exemplu: - mil EUR

1.Cifra de afaceri aferentã activitãţii financiare
(neconsolidatã calculatã conform pct. 5.2.1) 3.000
2.Cifra de afaceri aferentã activitãţii de asigurare
(calculatã conform pct.5.2.3 ) 300
3.Cifra de afaceri aferentã activitãţii industriale
(calculatã conform pct.2.2) 2.000
4.Deducerea dividendelor şi a celorlalte venituri
repartizate de cãtre societãţile 2 şi 3 (200)
5.Cifra de afaceri totalã a holdingului financiar 5.100
La efectuarea acestor calcule este important ca în cazul companiilor de tip holding caracterizate prin numãrul mare, diversitatea societãţilor controlate şi procentul de control asupra filialelor, companiilor afiliate şi altor companii asupra cãrora se deţine controlul, sã se procedeze la o examinare mai atentã a datelor.
În practicã, calcularea cifrei de afaceri a companiilor descrise mai sus se dovedeşte a fi dificil de realizat. De aceea aplicarea strictã şi detaliatã a acestei metode va fi necesarã numai în cazurile în care cifra de afaceri a unei companii de tip holding pare a fi apropiatã pragurilor de minimis prevãzute prin lege; în cazurile în care este evident cã cifra de afaceri depãşeşte pragul de minimis, rapoartele publicate sunt suficiente.

6. Dispoziţii finale
Pe data intrãrii în vigoare a prezentelor Instrucţiuni, se abrogã Instrucţiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial prevãzute la <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi în cazurile de concentrare economicã, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr.57 bis din 4 aprilie 1997.

-----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Instructiuni, Consiliul Concurentei, INSTRUCTIUNI din 29 aprilie 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"