Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INSTRUCTIUNI din 24 mai 2005 privind solutionarea de catre Consiliul Concurentei a plangerilor referitoare la prevederile art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CONSILIUL CONCURENTEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 3 iunie 2005
I. Introducere
1. Consiliul Concurenţei doreşte sã încurajeze cetãţenii şi agenţii economici sã i se adreseze, ca autoritate publicã abilitatã, pentru a sesiza posibilele încãlcãri ale regulilor de concurenţã.
La nivelul Consiliului Concurenţei existã douã modalitãţi pentru a realiza acest lucru, una dintre acestea fiind înregistrarea unei plângeri conform art. 2 alin. (2) din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, privind practicile anticoncurenţiale în cazul plângerilor*1), denumit în continuare regulament. În conformitate cu art. 3 alin. (2) din regulament, aceste plângeri trebuie sã îndeplineascã anumite cerinţe.
______
*1) Aprobat prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 81/2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004.
2. Cealaltã modalitate o reprezintã furnizarea de informaţii Consiliului Concurenţei referitoare la piaţã, fãrã a fi necesarã îndeplinirea condiţiilor prevãzute pentru plângeri, aşa cum prevede art. 3 alin. (2) din regulament. Aceste informaţii pot constitui puncte de pornire pentru declanşarea unor investigaţii de cãtre Consiliul Concurenţei.
II. Diferite posibilitãţi pentru înaintarea plângerilor care indicã posibile încãlcãri ale <>art. 5 sau 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare
3. În timp ce instanţele judecãtoreşti, pe baza principiului apãrãrii drepturilor indivizilor, sunt abilitate şi sunt obligate sã judece toate cauzele deduse judecãţii lor, Consiliul Concurenţei nu poate investiga toate plângerile, fiind obligat sã îşi stabileascã prioritãţile în ceea ce priveşte aceastã activitate. Consiliul Concurenţei, abilitat cu asigurarea aplicãrii principiilor prevãzute la <>art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, denumitã în continuare lege, şi responsabil de definirea şi punerea în aplicare a politicii concurenţiale la nivel naţional, pentru a realiza aceastã sarcinã în mod eficient, este abilitat sã stabileascã diferite grade de prioritate în investigarea plângerilor cu care este sesizat.
4. Potrivit prezentelor instrucţiuni, Consiliul Concurenţei urmãreşte sã îşi concentreze resursele sale pe urmãtoarele direcţii:
a) aplicarea regulilor de concurenţã în cazurile care sunt în mod clar de competenţa sa, punându-se accent pe analiza celor mai grave încãlcãri ale legislaţiei de protecţie a concurenţei;
b) analizarea cazurilor în care Consiliul Concurenţei trebuie sã acţioneze în scopul definirii politicii de concurenţã şi/sau sã asigure aplicarea coerentã a art. 5 şi 6 din lege.
Complementaritatea de roluri a autoritãţii publice şi a particularilor în vederea aplicãrii art. 5 şi 6 din lege
5. Instanţele judecãtoreşti sunt abilitate sã apere drepturile persoanelor fizice şi ale celor juridice, care decurg din prevederile art. 5 şi 6 din lege.
6. Instanţele judecãtoreşti pot decide asupra validitãţii sau nulitãţii contractelor încheiate şi numai ele pot acorda despãgubiri persoanelor fizice în cazul încãlcãrii art. 5 şi 6 din lege. Pentru a asigura eficacitatea deplinã a regulilor în domeniul concurenţei, orice persoanã poate solicita despãgubiri pentru prejudiciile suferite, cauzate de un contract sau de un comportament susceptibil sã restrângã ori sã denatureze concurenţa. Aceste acţiuni în recuperarea daunelor în faţa instanţelor judecãtoreşti, având natura de a descuraja agenţii economici de a încheia sau de a aplica acordurile ori practicile care restrâng concurenţa, sunt susceptibile sã contribuie semnificativ la menţinerea unei concurenţe efective.
7. Acţiunea în faţa instanţelor judecãtoreşti are urmãtoarele avantaje pentru reclamanţi:
a) instanţele judecãtoreşti pot acorda despãgubiri pentru pierderile suferite ca o consecinţã a încãlcãrii art. 5 şi 6 din lege, pot dispune mãsuri asigurãtorii şi pot acorda cheltuieli de judecatã;
b) instanţele judecãtoreşti pot decide asupra revendicãrilor referitoare la plãţi sau la executarea obligaţiilor contractuale întemeiate pe un contract sau acord analizat conform prevederilor art. 5 din lege.
III. Înaintarea unei plângeri la Consiliul Concurenţei în conformitate cu art. 40 lit. b) din lege
8. În conformitate cu art. 40 lit. b) din lege, persoanele fizice sau juridice care demonstreazã un interes legitim sunt îndreptãţite sã înainteze o plângere pentru a solicita Consiliului Concurenţei sã constate o încãlcare a art. 5 şi 6 din lege sau pentru a solicita încetarea unei încãlcãri a legii, în conformitate cu art. 50 lit. a) din lege. Prezenta parte a acestor instrucţiuni explicã cerinţele aplicabile unor plângeri înaintate în baza art. 40 lit. b) din lege, evaluarea lor şi procedura urmãritã de cãtre Consiliul Concurenţei.
9. Consiliul Concurenţei, spre deosebire de instanţele judecãtoreşti, a cãror sarcinã este aceea de a apãra drepturile individuale ale persoanelor, este o autoritate administrativã autonomã care trebuie sã acţioneze în interesul public. Definirea prioritãţilor constituie un element inerent exercitãrii activitãţii Consiliului Concurenţei în misiunea sa de serviciu public.
10. Consiliul Concurenţei este abilitat sã stabileascã diferite grade de prioritate pentru plângerile pe care le are de investigat. Atunci când Consiliul Concurenţei respinge o plângere pe motiv cã aceasta nu prezintã suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica declanşarea unei investigaţii, reclamantul este îndreptãţit sã primeascã o decizie din partea Consiliului Concurenţei, fãrã a se aduce atingere art. 4 alin. (3) din regulament.
A. Depunerea unei plângeri conform art. 40 lit. b) din lege
a) Formularul de depunere a unei plângeri
11. În scopul intervenţiei Consiliului Concurenţei în baza art. 50 lit. a) din lege, o plângere înaintatã conform art. 40 lit. b) din lege poate avea ca obiect doar o pretinsã încãlcare a art. 5 sau 6 din lege. O astfel de plângere trebuie sã se conformeze cerinţelor din Formularul de plângere prevãzut în anexa la regulament.
12. Formularul de plângere solicitã reclamanţilor sã transmitã informaţii complete în legãturã cu plângerea depusã la Consiliul Concurenţei. Aceştia trebuie sã furnizeze şi copii ale documentelor de susţinere relevante care le sunt în mod rezonabil disponibile şi, în mãsura posibilului, sã furnizeze Consiliului Concurenţei indicaţii de unde acesta ar putea obţine informaţiile şi documentele relevante în cauzã, care nu le sunt disponibile reclamanţilor.
În unele cazuri particulare, în baza art. 3 alin. (2) din regulament, Consiliul Concurenţei poate acorda o derogare de la obligaţia de a furniza informaţii în legãturã cu o parte din cele solicitate în cadrul Formularului de plângere. Consiliul Concurenţei are în vedere cã aceastã posibilitate este menitã, în special, sã faciliteze întocmirea plângerilor de cãtre asociaţiile de consumatori, atunci când acestea nu au acces la informaţii specifice provenind din sfera agenţilor economici împotriva cãrora se plâng, informaţii altfel necesare pentru întocmirea unei plângeri conform Formularului de plângere.
13. Corespondenţa adresatã Consiliului Concurenţei, care nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 3 alin. (2) şi (3) din regulament şi care, deci, nu constituie o plângere în sensul art. 40 lit. b) din lege, va fi consideratã de cãtre Consiliul Concurenţei ca fiind o informare generalã susceptibilã de a conduce la declanşarea unei investigaţii din oficiu, în baza art. 40 lit. a) din lege, dacã Consiliul Concurenţei o considerã utilã.
b) Interesul legitim
14. Persoanele fizice şi juridice care demonstreazã un interes legitim, conform art. 40 lit. b) din lege, pot depune o plângere la Consiliul Concurenţei.
15. În practica Consiliului Concurenţei, condiţia cu privire la interesul legitim nu a ridicat decât rareori îndoieli, în mãsura în care majoritatea reclamanţilor au fost afectaţi în mod direct de pretinsa încãlcare a legii. Cu toate acestea, existã situaţii în care condiţia unui "interes legitim" în sensul art. 40 lit. b) din lege necesitã o analizã suplimentarã pentru a se stabili dacã aceasta este îndeplinitã. Cea mai bunã orientare în acest sens poate fi furnizatã printr-un set neexhaustiv de exemple.
16. Astfel, o asociaţie de agenţi economici poate invoca un interes legitim în introducerea unei plângeri, chiar dacã asociaţia nu este afectatã în mod direct de comportamentul denunţat, ca un agent economic ce opereazã pe piaţa relevantã, cu condiţia ca, pe de o parte, asociaţia sã aibã dreptul de a reprezenta interesele membrilor sãi şi, pe de altã parte, comportamentul denunţat sã fie susceptibil de a leza interesele membrilor asociaţiei. Dimpotrivã, Consiliul Concurenţei este îndreptãţit sã nu dea curs unei plângeri a unei asociaţii de agenţi economici ai cãrei membri nu au participat la operaţiuni comerciale de tipul celor denunţate în cadrul plângerii.
17. Din aceste considerente se poate deduce cã agenţii economici, ei înşişi sau prin asociaţiile care sunt împuternicite sã le reprezinte interesele, pot valorifica un interes legitim atunci când opereazã pe piaţa relevantã sau când comportamentul denunţat este susceptibil de afectarea în mod direct a intereselor lor. Un interes legitim poate fi invocat, de exemplu, de cãtre pãrţile unei înţelegeri sau practici denunţate, de cãtre concurenţii ale cãror interese au fost pe nedrept afectate de comportamentul care constituie subiectul plângerii sau de cãtre agenţii economici excluşi dintr-un sistem de distribuţie.
18. Asociaţiile de consumatori pot şi ele sã depunã plângeri la Consiliul Concurenţei. Mai mult decât atât, Consiliul Concurenţei este de pãrere cã pot fi în poziţia de a avea un interes legitim şi consumatorii individuali ale cãror interese economice sunt afectate în mod direct prin faptul cã sunt cumpãrãtori ai bunurilor sau serviciilor care constituie obiectul unei încãlcãri a legii.
19. În schimb, Consiliul Concurenţei nu considerã un interes legitim în sensul art. 40 lit. b) din lege interesul persoanelor sau organizaţiilor care doresc sã acţioneze în virtutea unor considerente de interes general, fãrã a demonstra cã ele sau membrii lor sunt în mãsurã a fi afectaţi în mod direct şi nefavorabil de încãlcarea legii (pro bono publico).
20. Autoritãţile publice locale pot fi în mãsurã sã demonstreze un interes legitim în calitatea acestora de cumpãrãtori ori de utilizatori ai bunurilor sau serviciilor afectate de cãtre comportamentul împotriva cãruia depun plângere. Dimpotrivã, acestea nu pot fi considerate ca având un interes legitim în sensul art. 40 lit. b) din lege în mãsura în care aduc în atenţia Consiliului Concurenţei pretinse încãlcãri pro bono publico.
21. Reclamanţii trebuie sã demonstreze interesul lor legitim. Consiliul Concurenţei este îndreptãţit, fãrã a aduce atingere dreptului sãu de a declanşa o investigaţie din oficiu, sã nu dea curs plângerii unei persoane fizice sau juridice, care nu poate demonstra un interes legitim. Consiliul Concurenţei poate verifica, în orice etapã a procedurii, dacã aceastã condiţie este îndeplinitã sau nu.
B. Analiza plângerilor conform art. 5 şi 6 din lege
22. Examinarea unei plângeri denunţând încãlcãri ale art. 5 şi 6 din lege implicã douã aspecte, unul referitor la faptele care trebuie stabilite pentru a dovedi încãlcarea art. 5 şi 6 din lege şi unul referitor la analiza legalã a comportamentului ce constituie obiectul plângerii.
23. Atunci când plângerea, chiar dacã se conformeazã prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3) din regulament şi ale Formularului de plângere, nu argumenteazã suficient acuzaţiile avansate, aceasta poate fi respinsã. Pentru a respinge o plângere pe motiv cã obiectul ei, reprezentat de comportamentul denunţat, nu încalcã regulile de concurenţã sau nu intrã sub incidenţa acestora, Consiliul Concurenţei nu este obligat sã ia în considerare circumstanţele care nu au fost aduse în atenţia sa de cãtre reclamant şi pe care le-ar fi putut descoperi doar printr-o investigare a cazului.
24. Criteriile pentru analiza legalã a unei înţelegeri sau practici conform art. 5 şi 6 din lege nu pot fi prevãzute în mod exhaustiv în prezentele instrucţiuni. Cu toate acestea, potenţialii reclamanţi ar trebui sã se refere la regulamentele şi instrucţiunile adoptate de Consiliul Concurenţei şi la practica acestuia.
25. Înţelegerile şi practicile intrã sub incidenţa art. 5 şi 6 din lege atunci când sunt capabile sã afecteze concurenţa pe piaţa româneascã ori pe o parte substanţialã a acesteia, în cazul art. 5 din lege, sau sã afecteze activitatea economicã ori sã prejudicieze consumatorii, în cazul art. 6 din lege. Atunci când o înţelegere sau o practicã nu îndeplineşte aceastã condiţie, nu se poate aplica legea.
26. Înţelegerile ce cad sub incidenţa art. 5 din lege pot fi înţelegeri de importanţã minorã, care nu presupun o restricţionare apreciabilã a concurenţei. În acest sens, art. 8 alin. (1) din lege prevede cã dispoziţiile art. 5 din lege nu se aplicã în cazul agenţilor economici sau grupãrilor de agenţi economici la care cifra de afaceri pentru exerciţiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncurenţiale nu depãşeşte un plafon stabilit anual de cãtre Consiliul Concurenţei şi:
- cota de piaţã totalã a agenţilor economici implicaţi în înţelegerea, decizia asociaţiei de agenţi economici sau practica concertatã nu depãşeşte 5% pe nici una dintre pieţele relevante afectate, în cazul înţelegerilor, deciziilor luate de asociaţiile de agenţi economici ori practicilor concertate dintre agenţii economici concurenţi; sau
- cota de piaţã a fiecãrui agent economic implicat în înţelegerea, decizia asociaţiei de agenţi economici sau practica concertatã nu depãşeşte 10% pe nici una dintre pieţele relevante afectate, în cazul înţelegerilor, deciziilor luate de asociaţiile de agenţi economici ori practicilor concertate dintre agenţii economici care nu sunt concurenţi. Conform prevederilor art. 8 alin. (2) din lege, limitele prevãzute la alin. (1) al aceluiaşi articol nu sunt aplicabile practicilor anticoncurenţiale interzise prin prevederile art. 5 din lege, atunci când acestea privesc preţuri, tarife, acorduri de partajare a pieţei sau licitaţii.
27. Înţelegerile care îndeplinesc condiţiile prevãzute în regulamentele de exceptare pe categorii sunt prezumate a îndeplini condiţiile prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege. Pentru ca beneficiul exceptãrii sã fie retras de cãtre Consiliul Concurenţei, acesta, dupã ce a procedat la o analizã individualã, trebuie sã ajungã la concluzia cã acordul cãruia i se aplicã aceste regulamente de exceptare pe categorii are efecte incompatibile cu art. 5 alin. (2) din lege. Condiţiile retragerii beneficiului exceptãrii sunt prevãzute în regulamentele de exceptare pe categorii.
28. Înţelegerile care restricţioneazã concurenţa în sensul art. 5 alin. (1) din lege pot îndeplini condiţiile prevãzute la art. 5 alin. (2) din lege. Conform art. 5 alin. (3) din lege, agenţii economici sau asociaţiile de agenţi economici pot solicita Consiliului Concurenţei dispensã, probând îndeplinirea condiţiilor stabilite la alin. (2) al aceluiaşi articol.
C. Procedurile de analizã a plângerilor de cãtre Consiliul Concurenţei
a) Cadrul general
29. Consiliul Concurenţei nu este obligat sã declanşeze o investigaţie pe baza fiecãrei plângeri transmise, pentru a stabili dacã a fost sãvârşitã o încãlcare a legii. Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei are datoria de a analiza cu atenţie elementele de fapt şi de drept aduse în atenţia sa de cãtre reclamant, în scopul de a stabili dacã acele elemente indicã un comportament care este în mãsurã sã încalce art. 5 sau 6 din lege.
30. În cadrul procedurii de analizã a unei plângeri de cãtre Consiliul Concurenţei se pot distinge diferite etape.
31. În cadrul primei etape, în urma primirii plângerii, Consiliul Concurenţei o examineazã şi poate colecta informaţii suplimentare, în scopul de a decide cum va acţiona referitor la plângerea respectivã.
32. În etapa a doua, Consiliul Concurenţei poate analiza cazul, în scopul de a iniţia procedurile conform art. 50 lit. a) din lege împotriva agenţilor economici reclamaţi în plângere. Dacã Consiliul Concurenţei considerã cã nu sunt suficiente temeiuri pentru a acţiona în baza unei plângeri, va informa reclamantul asupra motivelor sale şi îi va oferi acestuia posibilitatea de a transmite informaţii suplimentare în cadrul unui termen limitã, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din regulament.
33. Dacã reclamantul nu îşi face cunoscut punctul sãu de vedere în cadrul termenului limitã stabilit de Consiliul Concurenţei, plângerea sa este consideratã ca fiind retrasã, conform art. 4 alin. (3) din regulament. În toate celelalte cazuri, în cea de-a treia etapã a procedurii, Consiliul Concurenţei ia cunoştinţã de observaţiile transmise de cãtre reclamant şi fie iniţiazã o procedurã de investigaţie împotriva subiectului plângerii, fie adoptã o decizie de respingere a plângerii.
34. În toate etapele procedurii, reclamantul beneficiazã de o serie de drepturi, prevãzute în special la art. 4 şi 5 din regulament. Cu toate acestea, procedurile în faţa Consiliului Concurenţei nu constituie proceduri contradictorii între reclamant, pe de o parte, şi companiile care sunt subiectul investigaţiei, pe de altã parte. Prin urmare, drepturile procedurale ale reclamantului sunt mai puţin cuprinzãtoare decât drepturile de apãrare a agenţilor economici împotriva cãrora Consiliul Concurenţei conduce aceastã investigaţie.
b) Termenul de informare a reclamantului asupra acţiunii avute în vedere de cãtre Consiliul Concurenţei
35. Consiliul Concurenţei are obligaţia de a lua o decizie asupra unei plângeri într-un termen de 30 de zile de la data înregistrãrii acesteia, conform art. 46 din lege.
36. În consecinţã, în acest termen de 30 de zile Consiliul Concurenţei va comunica reclamantului cursul propus al acţiunii, în sensul de declanşare a unei investigaţii sau de respingere a plângerii. Atunci când examinarea plângerii a trecut în faza a doua a procedurii, Consiliul Concurenţei va proceda direct la informarea reclamantului asupra evaluãrii sale preliminare printr-o scrisoare conform art. 4 alin. (1) din regulament.
37. Pentru a se asigura cea mai rapidã analizã a plângerilor, este de dorit ca reclamantul sã coopereze în mod diligent în timpul procedurilor, de exemplu prin comunicarea cãtre Consiliul Concurenţei a oricãrui element nou intervenit în cauzã.
c) Drepturi procedurale ale reclamantului
38. În cadrul etapei a treia a procedurii, dacã s-a declanşat procedura de investigaţie, preşedintele Consiliului Concurenţei - conform art. 48 alin. (2) din lege - poate admite audierea autorului unei plângeri sau reclamaţii, la cererea acestuia. Reclamantului, a cãrui cerere de participare a fost admisã de cãtre preşedintele Consiliului Concurenţei, i se va trimite, cu cel puţin douã sãptãmâni înainte de data fixatã pentru audiere, o copie de pe raportul asupra investigaţiei, cuprinzând elementele prevãzute la art. 11 alin. (1) din regulament, numai la cerere şi dacã preşedintele Consiliului Concurenţei apreciazã cã este util în interesul investigaţiei, împreunã cu citaţia pentru audiere.
39. Conform art. 48 alin. (3) din lege, neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricãrei depoziţii sau declaraţii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaţie, conform art. 48 alin. (3) din lege.
40. Reclamantul poate transmite, la iniţiativa sa ori în urma unei cereri a Consiliului Concurenţei, documente care conţin secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale. Informaţiile confidenţiale vor fi protejate de Consiliul Concurenţei. Conform art. 14 din regulament, reclamantul este obligat sã identifice informaţiile confidenţiale, sã motiveze de ce informaţiile respective sunt considerate confidenţiale şi sã transmitã o versiune separatã, neconfidenţialã atunci când îşi face cunoscut punctul sãu de vedere, ca de altfel şi atunci când transmite subsecvent informaţii suplimentare în cursul aceleiaşi proceduri. Mai mult, Consiliul Concurenţei poate, în toate celelalte cazuri, sã solicite reclamantului care îi furnizeazã documentele sau declaraţiile sã identifice documentele ori pãrţile din documente sau declaraţii pe care acesta le considerã a fi confidenţiale. Consiliul Concurenţei poate, în special, stabili un termen în care reclamantul sã comunice motivele pentru care considerã cã o informaţie este confidenţialã şi sã furnizeze o versiune neconfidenţialã, inclusiv o descriere concisã a fiecãrei piese ce conţinea o informaţie eliminatã.
41. Calificarea informaţiilor ca fiind confidenţiale nu împiedicã Consiliul Concurenţei sã divulge şi sã foloseascã aceste informaţii atunci când este necesar sã probeze o încãlcare a prevederilor art. 5 sau 6 din lege. Atunci când secretele de afaceri sau informaţiile confidenţiale sunt necesare pentru demonstrarea unei încãlcãri a legii, Consiliul Concurenţei trebuie sã analizeze, pentru fiecare document, dacã necesitatea de a dezvãlui acea informaţie este mai mare decât afectarea care ar rezulta din dezvãluire.
42. În conformitate cu art. 4 alin. (1) din regulament, atunci când Consiliul Concurenţei considerã, pe baza analizei preliminare, sã nu dea curs plângerii din cauza motivelor insuficiente, va informa reclamantul printr-o scrisoare, în care va indica temeiul legal, motivele care stau la baza acestei concluzii şi va stabili un termen în cadrul cãruia acesta are posibilitatea sã îşi prezinte informaţii sau observaţii suplimentare în faţa Comisiei Consiliului Concurenţei. Consiliul Concurenţei va indica şi consecinţele unui refuz de a rãspunde acestei oportunitãţi, în conformitate cu art. 4 alin. (3) din regulament.
43. Conform art. 5 alin. (1) din regulament, reclamantul are dreptul de acces la informaţiile pe care Consiliul Concurenţei s-a bazat în formularea opiniei preliminare asupra cazului.
44. Termenul limitã de prezentare/transmitere a observaţiilor de cãtre reclamant a observaţiilor sale referitoare la scrisoare, termen prevãzut la art. 4 alin. (1) din regulament, este stabilit în funcţie de circumstanţele cazului. Dacã reclamantul nu rãspunde în cadrul termenului stabilit de Consiliul Concurenţei, plângerea este consideratã ca fiind retrasã. Reclamanţii sunt îndreptãţiţi sã îşi retragã plângerile în orice moment, dacã doresc acest lucru.
45. Reclamantul poate solicita o prelungire a termenului fixat pentru furnizarea comentariilor sale. În funcţie de circumstanţele cazului, Consiliul Concurenţei poate acorda o astfel de prorogare.
46. Dacã existã informaţii suplimentare furnizate de reclamant şi acestea sunt de naturã a schimba punctul de vedere în urma analizei preliminare, Consiliul Concurenţei poate declanşa procedura de investigaţie împotriva agenţilor economici în cauzã. În cadrul acestei proceduri reclamantul beneficiazã de drepturile procedurale prevãzute la pct. 38-45.
47. În situaţia în care observaţiile reclamantului nu schimbã cursul acţiunii propuse a Consiliului Concurenţei, acesta va respinge plângerea prin decizie.
d) Decizia Consiliului Concurenţei de respingere a unei plângeri
48. Atunci când Consiliul Concurenţei respinge o plângere prin decizie, trebuie sã prevadã motivele care au stat la baza acestei decizii într-un mod care este adecvat actului în discuţie şi luând în considerare circumstanţele fiecãrui caz.
49. Expunerea motivelor avute în vedere trebuie sã se facã într-un mod clar şi neechivoc, astfel încât sã îi permitã reclamantului sã verifice motivele deciziei, iar instanţei judecãtoreşti competente, sã îşi exercite controlul asupra deciziei respective. Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei nu este obligat sã adopte o poziţie asupra tuturor argumentelor ridicate de reclamant în susţinerea plângerii sale, fiind suficient sã expunã considerentele de drept şi de fapt care au o importanţã esenţialã în contextul deciziei.
50. Decizia de respingere a unei plângeri poate fi atacatã la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicare.
51. O decizie de respingere a unei plângeri îl împiedicã pe reclamant sã solicite redeschiderea procedurii, în afarã de cazul în care acesta aduce noi elemente de probã semnificative. În consecinţã, corespondenţa ulterioarã cu reclamantul pe aceeaşi presupusã încãlcare a legii nu poate fi privitã ca o nouã plângere, cu excepţia cazului în care probe noi semnificative sunt aduse în atenţia Consiliului Concurenţei. Cu toate acestea, dreptul Consiliului Concurenţei de a redeschide un caz rãmâne rezervat.
e) Situaţii specifice
52. Conform art. 52 din lege, înainte de emiterea unei decizii conform art. 50 din lege, Consiliul Concurenţei poate impune - printr-o decizie privind mãsuri interimare - agenţilor economici implicaţi luarea oricãrei mãsuri pe care o considerã necesarã în scopul restabilirii mediului concurenţial şi repunerii pãrţilor în situaţia anterioarã. Mãsurile de suspendare sau de interdicţie a practicilor anticoncurenţiale constatate, precum şi dispoziţiile obligatorii date agenţilor economici de a reveni la situaţia anterioarã vor fi dispuse de Consiliul Concurenţei în aplicarea prevederilor art. 50 din lege, numai la constatarea unor fapte manifest ilicite, constitutive de practici anticoncurenţiale prohibite expres de lege şi care trebuie eliminate fãrã întârziere, pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav şi cert. Aceste mãsuri trebuie sã fie strict limitate, atât în durata, cât şi în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija afectarea liberei concurenţe.
Deciziile privind mãsurile interimare adoptate de Consiliul Concurenţei vor fi comunicate de îndatã pãrţilor; ele pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Instanţa poate ordona, la cerere, suspendarea executãrii deciziei atacate.
53. Unele persoane fizice pot dori sã semnaleze Consiliului Concurenţei eventualele încãlcãri ale art. 5 sau 6 din lege fãrã a li se dezvãlui identitatea cãtre agenţii economici vizaţi de acuzaţiile în cauzã. Aceste persoane pot contacta Consiliul Concurenţei, care este obligat sã respecte solicitarea acestora de a rãmâne anonimi, mai puţin în cazul în care aceastã cerere de a rãmâne anonim este nejustificatã.
IV. Dispoziţii finale
54. Prezentele instrucţiuni transpun dispoziţiile Notei privind soluţionarea plângerilor de cãtre Comisia Europeanã, în conformitate cu prevederile art. 81 şi 82 din Tratatul CE, publicatã în Jurnalul Oficial C 101 din 27 aprilie 2004.
55. Prezentele instrucţiuni vor fi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
