Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INSTRUCTIUNI din 16 iulie 2004 privind acordarea concediilor medicale si eliberarea certificatelor de concediu medical
EMITENT: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 6 august 2004
În sensul prezentului ordin, urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) persoanã asiguratã - orice persoanã fizicã asiguratã în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale;
b) medic curant - orice medic cu autorizaţie de liberã practicã valabilã, din unitãţile sanitare de stat sau private, aflate sau nu în relaţii contractuale în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, care are în îngrijire bolnavul;
c) certificat de concediu medical - actul legal care dovedeşte incapacitatea temporarã de muncã a persoanei asigurate sau starea de sãnãtate a copilului aflat în întreţinerea acesteia, în vederea acordãrii indemnizaţiilor în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
A. Modalitatea de eliberare a certificatelor de concediu medical
Modalitatea de înregistrare şi arhivare ca documente cu regim special
1. Pentru unitãţile sanitare care au mai mulţi medici angajaţi, distribuirea şi arhivarea certificatelor de concediu medical se fac pe baza unui tabel centralizator care conţine urmãtoarele rubrici obligatorii:
- numele medicului;
- data repartizãrii carnetului de certificate de concediu medical;
- seria certificatelor de concediu medical repartizate;
- semnãtura de primire, parafa medicului;
- data returnãrii în arhivã a exemplarului 3;
- seria certificatelor de concediu medical returnate (exemplarul 3);
- observaţii (se noteazã orice disfuncţionalitate apãrutã în distribuirea certificatelor de concediu medical);
- semnãtura de returnare, parafa medicului.
2. Înregistrarea certificatelor de concediu medical se face la nivelul medicului curant, în documentele primare medicale, pentru fiecare certificat, dupã cum urmeazã:
- se noteazã seria certificatului de concediu medical în Registrul de consultaţii, la rubrica "tratamente", pentru consultaţiile acordate în ambulatoriu. Eliberarea acestui certificat se specificã şi în fişa de consultaţii. Pentru medicii de familie care vizeazã certificatul de concediu medical eliberat de cãtre un alt medic se consemneazã seria certificatului de concediu medical, vizat în registrul de consultaţii la rubrica "tratament", precum şi în fişa pacientului;
- la externarea pacientului din spital se noteazã seria certificatului de concediu medical în epicrizã şi în scrisoarea medicalã.
3. Certificatele de concediu medical se elibereazã în ordinea cronologicã a consultaţiei efectuate şi în succesiunea seriilor acestora.
4. a) Nu se prelungeşte un concediu pe un certificat de concediu medical eliberat de un alt medic.
b) Orice prelungire a unui concediu medical se efectueazã pe un nou certificat de concediu medical.
5. În cazul în care durata internãrii este mai îndelungatã, medicul curant va acorda concediul medical lunar. La camera de gardã a spitalului se pot elibera certificate de concediu medical în caz de urgenţe medicochirurgicale/boli infecto-contagioase din grupa A, neinternate, doar în zilele de sâmbãtã, duminica, precum şi în sãrbãtorile legale. Concediul medical se poate acorda retroactiv la camera de gardã pentru scoaterea aparatului gipsat de cãtre specialistul ortoped/chirurg, numai dupã înregistrarea în registrul de consultaţii.
6. a) Eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverinţei de la plãtitor, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A, prevãzute în lista aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
b) Plãtitorul va menţiona, în mod obligatoriu, în adeverinţã numãrul de zile de incapacitate temporarã de muncã avut în ultimele 12/24 de luni.
7. a) Certificatele de concediu medical se completeazã şi se elibereazã la data la care are loc consultaţia medicalã, indicându-se numãrul de zile de concediu medical necesar în viitor.
b) În cazul în care medicul nu l-a putut vizita pe asigurat sau acesta a fost în imposibilitate de a se deplasa, se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore.
c) Se pot elibera şi la o datã ulterioarã certificate de concediu medical:
- în caz de sarcinã şi lãuzie;
- pentru perioada de internare în spital;
- pentru aparat gipsat, la scoaterea gipsului numai de cãtre medicul ortoped/chirurg;
- în cazul îmbolnãvirii în strãinãtate;
- în caz de carantinã.
d) Medicii sunt obligaţi sã dea indicaţii pacienţilor în legãturã cu unitatea sanitarã la care trebuie sã se adreseze aceştia în vederea obţinerii în continuare a asistenţei medicale şi a certificatelor de concediu medical pentru incapacitate temporarã de muncã.
8. a) În caz de pierdere a certificatelor de concediu medical, medicii pot elibera duplicate, la cererea plãtitorilor de drepturi de asigurãri sociale sau a asiguratului, menţionându-se distinct "DUPLICAT".
b) În cazul în care angajatorul respinge la platã un certificat medical datoritã completãrii greşite constatate de cãtre medicul de întreprindere, medicul care a eliberat certificatul poate elibera un duplicat, în care menţioneazã, la data acordãrii, data când a efectuat modificarea, cu specificarea "DUPLICAT", şi ataşarea certificatului de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.
B. Modalitatea de acordare a concediilor medicale
a) Concediul medial pentru incapacitate temporarã de muncã
1. Concediile medicale pentru incapacitate temporarã de muncã se acordã pe o duratã de cel mult 180 de zile calendaristice, în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire.
2. Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de muncã este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiazã astfel:
a) un an în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã pulmonarã şi unele boli cardiovasculare, stabilite conform <>art. 103 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 , prevãzute în anexa nr. 4;
b) un an, cu drept de prelungire pânã la un an şi jumãtate, de cãtre medicul expert al asigurãrilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã meningealã, peritonealã şi urogenitalã, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;
c) un an şi jumãtate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã pulmonarã operatã şi osteoarticularã;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pânã la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculozã extrapulmonarã, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
3. Începând cu a 91-a zi calendaristicã, concediul medical se poate prelungi pânã la duratele maxime prevãzute de lege, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
4. În scopul evitãrii pensionãrii de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate, medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile calendaristice cu cel mult 90 de zile calendaristice, conform procedurilor stabilite de Casa Naţionalã de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale.
5. Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical cu durata de cel mult 14 zile calendaristice, în una sau mai multe etape.
6. În cazul menţinerii incapacitãţii temporare de muncã pentru aceeaşi afecţiune, concediul medical se poate prelungi de cãtre medicul curant din ambulatoriul de specialitate, în etape succesive de maximum 30 de zile calendaristice, pânã la totalul de 90 de zile calendaristice în decursul unui an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire.
7. Durata cumulatã a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat nu poate depãşi 45 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire, indiferent de cauza acesteia.
Dupã totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de cãtre medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va realiza în exclusivitate de cãtre medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, în caz de internare, fãrã depãşirea etapelor prevãzute de prezentele instrucţiuni.
8. Medicul de familie are obligaţia sã ia în evidenţã datele privind acordarea certificatului de concediu medical conform prezentelor instrucţiuni.
9. Asiguraţii care prezintã unele dintre bolile cardiovasculare menţionate în anexa nr. 4 pot benficia de concedii medicale de pânã la un an, în intervalul ultimilor 2 ani.
În aceste cazuri certificatele de concediu medical se elibereazã de medicul curant din unitãţile sanitare care acordã asistenţa medicalã în specialitatea respectivã.
10. Asiguraţii bolnavi de SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii, beneficiazã de concediu medical pânã la duratele maxime stabilite de lege şi primesc certificate de concediu medical, eliberate pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice, de la medicul curant din unitãţile sanitare care acordã asistenţã medicalã în specialitatea respectivã.
11. Asiguraţii bolnavi de tuberculozã pulmonarã şi extrapulmonarã beneficiazã de concediu medical pânã la duratele maxime stabilite de lege şi primesc certificate de concediu medical, eliberate pe perioade de maximum 30 de zile calendaristice, de la medicii unitãţilor sanitare unde sunt trataţi.
Propunerea de pensionare poate fi solicitatã încã din primele zile de boalã, în cazul afecţiunilor fãrã potenţial recuperator, iar concediul medical se include în mod obligatoriu în durata pentru care se acordã indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de muncã pentru persoanele asigurate.
12. Dupã data de 31 decembrie 2004 certificatele de concediu medical pentru incapacitate temporarã de muncã, cauzatã de accidente de muncã sau de boli profesionale, se elibereazã categoriilor de beneficiari, în condiţiile şi potrivit competenţelor stabilite de legea specialã.
b) Concediul medical pentru prevenirea îmbolnãvirilor şi recuperarea capacitãţii de muncã
1. Concediul medical pentru reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din durata normalã de muncã se acordã pe durate de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an, în una sau mai multe etape, urmãtoarelor categorii de asiguraţi, care, din motive de sãnãtate, nu mai pot realiza durata normalã de muncã:
- salariaţi;
- funcţionari publici;
- persoane alese în funcţii elective: primarii, viceprimarii, consilierii din consiliile locale/judeţene/al municipiului Bucureşti;
- persoane numite în cadrul autoritãţii executive, judecãtoreşti, legislative;
- membrii cooperatori din organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti.
Certificatele de concediu medical pentru reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din durata normalã de muncã se elibereazã pentru maximum 30 de zile calendaristice, de cãtre medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
2. Concediul medical pentru trecerea temporarã în altã muncã se acordã pe durate de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an, în una sau mai multe etape, asiguraţilor prevãzuţi la alin. (1), care, datoritã unei boli profesionale sau unui accident de muncã, nu mai pot lucra în condiţiile de muncã anterioare producerii riscului.
Certificatele de concediu medical pentru trecerea temporarã în altã muncã se elibereazã pentru maximum 30 de zile calendaristice, de cãtre medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
Dupã data de 31 decembrie 2004 certificatele de concediu medical pentru trecerea temporarã în altã muncã sau pentru reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din durata normalã de muncã, cauzatã de accidente de muncã sau de boli profesionale, se elibereazã categoriilor de beneficiari, în condiţiile şi potrivit competenţelor stabilite de legea specialã.
3. Indemnizaţia pentru carantinã se acordã, în baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant, asiguraţilor cãrora li se interzice continuarea activitãţii din cauza riscului apariţiei şi/sau al rãspândirii unor boli infecto-contagioase, pe durata stabilitã în certificatul de concediu medical eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
c) Concediul medical pentru maternitate
1. Concediul medical pentru maternitate se acordã pe o perioadã de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile înainte de naştere (pentru sarcinã-prenatal) şi 63 de zile dupã naştere (pentru lãuzie). Concediul medical pentru maternitate se acordã, în exclusivitate, pentru sarcinã şi nu pentru afecţiuni care pot interveni pe parcursul sarcinii, fãrã legãturã cu aceasta.
Perioadele sus-menţionate se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului curant şi de opţiunea persoanei beneficiare.
Asigurata care, pânã la data naşterii copilului, a beneficiat de concediul medical pentru sarcinã pe o perioadã mai micã de 63 de zile calendaristice anterioare datei estimate a naşterii sau nu a beneficiat deloc de acest drept este îndreptãţitã sã solicite şi sã beneficieze, dupã data naşterii copilului, de numãrul de zile pânã la completarea celor 126 de zile calendaristice, respectiv de numãrul maxim de zile prevãzut de lege.
În cazul în care copilul se naşte mort sau moare dupã naştere, în perioada de lãuzie, indemnizaţia de maternitate cuvenitã se acordã pe toatã durata concediului medical pentru lãuzie.
2. Concediul medical pentru sarcinã se acordã din a 63-a zi anterioarã datei estimate a naşterii, dar nu mai devreme de a 84-a zi anterioarã acestei date.
În cazul femeii cu handicap concediul medical pentru sarcinã se acordã începând cu luna a 6-a de sarcinã, dacã solicitanta prezintã certificatul de persoanã cu handicap, emis potrivit legii.
În cazul în care, între data naşterii şi data estimatã a naşterii copilului, existã un interval mai mare de 21 de zile calendaristice, asigurata beneficiazã de concediu medical pentru sarcinã mai mare de 63 de zile calendaristice.
În aceastã situaţie asigurata nu va putea beneficia, dupã naşterea copilului, de cel puţin 42 de zile calendaristice din concediul medical pentru lãuzie, ceea ce conduce la acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului numai dupã parcurgerea acestei perioade.
Certificatele de concediu medical pentru sarcinã se elibereazã pentru cel mult 30 de zile calendaristice, de medicul de familie şi/sau de medicul de specialitate obstetricã-ginecologie care ia în evidenţã şi urmãreşte pe parcursul sarcinii gravida, cu anunţarea medicului de familie prin scrisoare medicalã.
În cazul în care femeia gravidã se aflã în altã localitate, prelungirea concediului medical pentru sarcinã pânã la 63 de zile calendaristice se poate face şi de medicul de specialitate obstetricã-ginecologie din localitatea respectivã, cu anunţarea medicului curant al gravidei prin scrisoare medicalã.
3. Certificatul de concediu medical pentru lãuzie se elibereazã de medicul de specialitate obstetricã-ginecologie din unitatea sanitarã unde a nãscut femeia, de medicul care a asistat naşterea sau de medicul de familie, pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice, iar prelungirea concediului medical se face de medicul de familie care are în urmãrire lãuza.
Potrivit <>art. 5 din Legea concediului paternal, nr. 210/1999 , în situaţia în care survine decesul mamei, la naştere sau imediat dupã aceasta, dar înainte de obţinerea unui certificat de concediu medical pentru lãuzie, tatãl beneficiazã de restul concediului neefectuat de cãtre mamã, certificatul fiind eliberat de cãtre medicul de specialitate obstetricã-ginecologie din unitatea sanitarã unde a nãscut femeia sau de cãtre medicul care a asistat naşterea.
d) Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani şi îngrijirea copilului cu handicap în vârstã de pânã la 18 ani, pentru afecţiuni intercurente
1. Certificatele de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau a copilului cu handicap, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 18 ani, pentru afecţiuni intercurente, altele decât handicapul propriu-zis, se elibereazã pãrintelui asigurat, de cãtre medicul curant, pe urmãtoarele durate:
- pânã la 14 zile calendaristice/an pentru un copil, pentru îngrijirea copilului bolnav cu afecţiuni intercurente sau pentru îngrijirea copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente.
- în cazul bolilor infecto-contagioase, imobilizãrii în aparat gipsat sau al intervenţiilor chirurgicale, certificatele de concediu medical se elibereazã pe duratele stabilite de medicul curant.
e) Concediul medical pentru pacienţii internaţi în unitãţile sanitare cu paturi
1. Certificatele de concediu medical pentru durata internãrii se acordã de medicul din spital care a îngrijit şi a externat pacientul.
2. La externarea din spital se poate acorda un concediu medical de la 1 la 7 zile calendaristice, iar în cazuri speciale, cu aprobarea medicului-şef de secţie, pânã la maximum 21 de zile calendaristice.
3. Sanatoriile şi spitalele de tuberculozã elibereazã certificatele de concediu medical pe durata internãrii asiguraţilor bolnavi, iar la externare medicul care a îngrijit pacientul poate acorda concediu medical pânã la 31 de zile calendaristice. Medicii au obligaţia sã îndrume pacientul la dispensarul TBC la care va fi luat în evidenţã.
4. Pacienţii internaţi în spital, care au beneficiat în ultimele 12 luni de 90 sau de 180 de zile în incapacitate temporarã de muncã, vor fi trimişi de spital la cabinetele de expertizã medicalã a capacitãţii de muncã în a cãror razã teritorialã este situat spitalul respectiv. În cazul în care pacienţii nu se pot deplasa, se va constitui o comisie de 2 medici de profil din spitalul respectiv, la care va participa şi medicul cabinetului de expertizã medicalã a capacitãţii de muncã în a cãrui razã teritorialã este situat spitalul, în vederea avizãrii prelungirii concediului medical sau pensionãrii şi întocmirii planului de recuperare a capacitãţii de muncã.
În localitãţile în care nu existã cabinete de expertizã medicalã a capacitãţii de muncã, comisia va fi formatã din medicii spitalului, comunicând cabinetului de expertizã de care aparţine pacientul avizul dat.
5. Dupã expirarea concediului medical dat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sãnãtãţii nu îi permite reluarea activitãţii, pacientul se prezintã la medicul de familie care va hotãrî, dupã caz, prelungirea concediului medical în condiţiile legii sau reevaluarea medicalã a pacientului.
Medicul de familie poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, urmând ca în cazul menţinerii incapacitãţii temporare de muncã sã trimitã pacientul la medicul din ambulatoriul de specialitate.
f) Concediul medical pentru asiguraţii care s-au îmbolnãvit în altã localitate
1. În caz de urgenţã, asiguraţii care se aflã în altã localitate decât cea de domiciliu primesc certificate de concediu medical de la medicul care a asistat urgenţa din localitatea respectivã.
2. Persoanele asigurate, aflate în incapacitate temporarã de muncã şi care doresc sã urmeze un tratament în strãinãtate, beneficiazã de concediu medical acordat în condiţiile şi pe duratele prevãzute de lege.
În aceste cazuri certificatele de concediu medical se elibereazã de medicul curant cu avizul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza actelor doveditoare traduse şi autentificate.
3. Asiguraţii care îşi pierd capacitatea de muncã în timp ce se aflã în altã ţarã, în interes de serviciu sau în interes personal, primesc certificate de concediu medical de la medicul curant în aceleaşi condiţii, dar numai pentru afecţiunile cu caracter de urgenţã medico-chirurgicalã, pe baza actului medical eliberat de medicul din ţara respectivã, cu avizul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii.
g) Concediul medical în caz de urgenţã
În caz de urgenţe medico-chirurgicale, certificatele de concediu medical se acordã de medicul care a asistat urgenţa (de la camera de gardã, ambulanţã, centru de permanenţã), dar nu mai mult de 1-3 zile calendaristice, pe certificate de concediu medical care vor fi înregistrate în documentele primare medicale proprii.
În continuare, dacã incapacitatea de muncã se menţine, concediul medical poate fi prelungit de cãtre medicul de familie, medicul din ambulatoriul de specialitate sau în cazul internãrii, de medicul din spital, conform normativelor în vigoare.
h) Concediul de risc maternal
Concediul de risc maternal se poate acorda, la recomandarea medicului de medicina muncii, pe o duratã totalã de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, care au nãscut recent sau care alãpteazã.
Certificatele de concediu de risc maternal se elibereazã pe o perioadã de maximum 30 de zile calendaristice, de cãtre medicul de familie sau de cãtre medicul de specialitate obstetricã-ginecologie.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
