Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
INSTRUCTIUNI din 14 aprilie 2006 pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalatiilor de electrificare nr. 356/2005
ART. 1 Prezentele instrucţiuni stabilesc: a) modul de organizare şi realizare a conducerii operative prin dispecer energetic feroviar - denumit în continuare DEF - a instalaţiilor de electrificare: b) modul de organizare şi efectuare a manevrelor electrice în instalaţiile de electrificare: c) sarcinile şi responsabililatile persoanelor care participa la organizarea şi efectuarea manevrelor electrice; d) principiile şi regulile de baza privind activitatea DEF în relaţiile de serviciu cu personalul unitãţilor sau subunitatilor de electrificare, operatorii de circulaţie şi tracţiune, impiegatii de mişcare - denumiţi în continuare IDM - alt personal care este în contact cu activitatea de revizie şi reparatie a inslalatiilor de electrificare, precum şi cu dispecerul energetic al operatorului de distribuţie de energic electrica. ART. 2 Prevederile prezentelor instrucţiuni sunt obligatorii pentru DEF, personalul unitãţilor de electrificare şi personalul altor unitãţi din sistemul feroviar, care se gãsesc în relaţii directe de serviciu cu DEF. ART. 3 Convenţiile şi alte reglementãri proprii privind conducerea prin DEF şi exploatarea instalaţiilor de electrificare ale caii ferate trebuie stabilite în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni.
CAP. II INSTALAŢII DE ELECTRIFICARE Sl COMANDA PRIN DEF A ACESTORA
ART. 4 Instalaţiile de electrificare sunt acele instalaţii electrice specifice domeniului feroviar şi care cuprind: a) instalaţii de energoalimentare respectiv substatii de tracţiune electrica - denumite în continuare STE - posturi de secţionare, posturi de subsectionare, posturi de legare în paralel, sau derivate ale acestora: b) linia de contact; c) instalaţii de comanda la distanta a separatorilor şi instalaţii de telemecanica sau post controlat: d) instalaţii de electroalimentare, lumina şi forta. ART. 5 (1) Comanda prin DEF a instalaţiilor de electrificare este o activitate specifica, cu relaţii de autoritate distincte de cele administrative, având organizãri şi reglementãri specifice. (2) Scopul comenzii prin DEF a instalaţiilor de electrificare este exploatarea coordonata a echipamentelor şi instalaţiilor care datoritã regimului de funcţionare în comun, necesita comanda unitarã. (3) Comanda prin DEF trebuie sa asigure: a) funcţionarea unitarã a instalaţiilor de electrificare în condiţii de siguranta şi calitate; b) coordonarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor electrice a instalaţiilor de electrificare - denumite în continuare manevre - conform programelor stabilite, precum şi în situaţii de avarii.
CAP. III DEFINIŢII
SECŢIUNEA I Definirea unor termeni generali
ART. 6 Pentru a exista o exprimare unitarã, în legatura cu conceptia, coordonarea şi executarea manevrelor în instalaţiile de electrificare se definesc unnatoarele: a. unitate - foma organizatoricã - societate, filiala, sucursala şi altele asemenea - cãreia îi revine obligaţia, prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut, sa execute lucrãri, sa exploateze, sa întreţinã şi/sau sa repare instalaţiile electrice pe care le gestioneazã sau le-a preluat prin convenţie; b. subunitate - forma organizatoricã din cadrul unitãţii care exploateazã, întreţine şi/sau repara instalaţii electrice şi care poate fi: secţie, centru, laborator, district, punct de lucru şi altele asemenea având nivele ierarhice stabilite prin reglementãri proprii; c. element - un aparat, masina electrica şi altele asemenea care realizeazã o anumitã funcţie, putând fi parte constitutivã a unui echipament electric; în aceasta categorie intra separatoarele, intreruptoarele, transformatoarele de mãsura, descarcatoareie, sigurantele şi altele asemenea; d. echipament (electric) - o unitate constitutivã a unei instalaţii sau reţele electrice în totalitatea elementelor sale - inclusiv celulele, indeplinind anumite funcţiuni în cadrul acesteia. În aceasta categorie intra generatoarele, compensatoarele, barele, liniile, transformatoarele de putere şi altele asemenea. e. celula unui echipament ~ ansamblul elementelor de comutatie primara prin care echipamentul respectiv se leagã la barele colectoare sau prin care barele colectoare se leagã între ele; f. instalatie electrica - ansamblu de echipamente, celule şi elemente legate funcţional între ele, amplasate într-un teritoriu comun şi care sunt servite de aceeaşi formatie de servire operativã. Excepţie fac elementele telecomandate pentru perioada cat sunt în regim de telecomanda; g. reţea electrica - ansamblu de echipamente şi instalaţii electrice dispersate teritorial, legate între ele; h. protecţie - ansamblu de prevederi pentru detectarea defectelor sau a altor situaţii anormale din instalaţiile şi reţelele electrice pentru a permite eliminarea defectelor, limitarea situaţiilor anormale şi emiterea de comenzi sau semnale. Termenul este generic pentru dispozitive şi sisteme de protecţie şi se utilizeazã pentru a descrie protecţia atât a unui sistem cat şi a unei pãrţi din acesta; i. eveniment electric accidental - acel eveniment intamplator din exploatarea instalaţiilor de electrificare care conduce la modificarea stãrii operationale sau a schemei de funcţionare a acestora sau la abateri a unor parametri sau caracteristici de funcţionare în afarã limitelor stabilite, cu sau fãrã repercusiuni privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor; j. deranjament sau incident - acel eveniment electric accidental produs în instalaţiile de electrificare şi care se manifesta prin modificarea stãrii anterioare a ansamblurilor functionale, prin abateri ale parametrilor funcţionali ai acestora, în afarã limitelor prevãzute prin reglementãrile în vigoare, în cazul în care deranjamentul este însoţit de deteriorarea sau distrugerea unor echipamente sau pãrţi din instalaţii, acesta constituie o avarie; k. defectiune tehnica - acel eveniment electric accidental produs în instalaţiile de electrificare constând în abateri ale unor parametri funcţionali sau defectari ale unor componente ale ansamblurilor functionale şi care nu produc consecinţe asupra acestor ansambluri şi nu afecteazã consumatorii inclusiv linia de contact; l. întrerupere de scurta durata - este evenimentul electric accidental produs cu ocazia actionarii automatizarilor şi al cãrui efect în timp privind modificarea stãrii anterioare de funcţionare a instalaţiilor electrice sau a parametrilor funcţionali ai acestora, are o durata mai mica de 30 secunde. În aceasta categorie se înregistreazã functionarile reusite ale reanclansarilor automate rapide şi anclansarile automate ale rezervei, pornirea pana la debitare a grupurilor electrogene şi altele asemenea; m. sistem teleinformational - dotarea tehnica prin care se asigura, în timp real, informaţiile necesare comenzii operative a instalaţiilor de electrificare în toate starile prin care acestea pot trece (normalã, de alarma, de incident şi postincident): n. telemecanizare - conducere la distanta a functionarii unei instalaţii elcetrice, utilizând transmiterea de informaţii cu ajutorul reţelelor de telecomunicaţii. Uzual denumita în continuare TM; o. telecomanda - comanda la distanta a unui echipament cu ajutorul reţelelor de telecomunicaţii; legatura dintre dispozitivul de comanda şi echipamentul care trebuie comandat se realizeazã prin reţele de telecomunicaţii/transmisiuni de date; p. telesemnalizare - supraveghere la distanta a stãrii de funcţionare a unui echipament, prin mijloace de comunicaţii urmãrind îndeosebi starea aparatelor şi nivelele de tensiune alte valori discretizate; q. dispecer energetic feroviar sau DEF - ansamblul de instalaţii şi echipamente de telemecanica şi telecomunicaţii, amplasate într-un post central care asigura telemecanizarea, comanda şi controlul operativ al instalaţiilor de electrificare din gestiunea unei subunitati de electrificare; termenul este generic definind atât instalatia în sine, cat şi personalul de comanda operativã; r. centru dispecer - structura organizatoricã a personalului ce exploateazã instalatia D.E.F. şi asigura comanda operativã a instalaţiilor de electrificare; s. anclansare - acţiunea de conectare prin automatizare a unui aparat de comutatie: t. declansare - acţiunea de deconectare a unui aparat de comutatie prin funcţionarea protecţiei circuitului asociat; u. conectat - poziţie a separatorului de sarcina, intreruptorului sau disjunctorului în care se asigura continuitatea circuitului în care este legat; v. deconectat - poziţie a separatorului de sarcina, intrerupatorului sau disjunctorului în care se asigura întreruperea circuitului în care este legat; w. dispozitiv de reanclansare automatã - dispozitiv care realizeazã automat reconectarea unuia sau mai multor intreruptoare dupã funcţionarea protecţiei circuitului asociat. Când durata de deschidere înaintea reanclansarii prezintã interes, aceasta este menţionatã în termen - reanclansare automatã rapida - prescurtat în continuare RAR; x. reglementãri în vigoare - totalitatea regulamentelor, ordinelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor specifice activitãţii sau domeniului la care se face referire.
SECŢIUNEA a 2-a Definirea starilor operative ale elementelor, echipamentetor sau instalaţiilor electrice
ART. 7 Starile operative de baza ale elementelor, echipamentelor sau instalaţiilor electrice sunt: i. exploatare; îi. retrase din exploatare. ART. 8 (1) În exploatare se considera elementul, echipamentul sau instalatia electrica care se afla în gestiunea unitãţii, este în autoritatea unei trepte de conducere operativã sau a personalului de servire operativã şi este legat la un alt element, echipament aflat în exploatare. (2) Un element, echipament sau instalatie electrica aflatã în exploatare poate fi: a) disponibilã; b) indisponibilã. (3) Disponibil/a se considera elementul, echipamentul sau instalatia electrica care este sau poate fi folosit în funcţionarea sistemului energetic, reţelei sau instalaţiei respective. Acesta poate fi: a) în funcţiune - este elementul, echipamentul sau instalatia electrica la care sunt închise separatoarele, sunt conectate intreruptoarele şi exista o legatura continua normalã între bara - sau alt echipament - şi echipamentul respectiv, pentru a permite circulaţia curentului electric; b) în rezerva - este elementul, echipamentul sau instalatia electrica care nu este în funcţiune, dar care poate fi pus în funcţiune în orice moment, pentru a fi folosit în funcţionarea reţelei sau instalaţiei. În aceasta stare, elementul, echipamentul sau instalatia electrica pot fi: - în rezerva calda atunci când intreruptoarele sunt deconectate şi brosate, separatoarele sunt închise şi exista posibilitatea ca, prin conectarea intreruptoarelor, echipamentul sa fie adus în starea în funcţiune; - în rezerva rece atunci când intreruptoarele sunt deconectate - şi debrosate în cazul în care nu exista separatoare -, separatoarele sunt deschise spre toate pãrţile de unde se poate primi tensiune şi exista posibilitatea ca, prin închiderea separatoarelor sau brosarea intreruptoarelor, echipamentul sa fie adus în starea în rezerva calda. (4) Indisponibil se considera elementul, echipamentul sau instalatia electrica care nu poate fi folosit ca urmare a unei defectiuni sau altor cauze care la momentul respectiv, îl fac impropriu unei funcţionari normale. Acesta poate fi: a) în stare calda - se considera starea operativã a echipamentelor şi cuplelor indisponibile, care se defineste la fel ca şi starea operativã în rezerva calda a acestora, cu menţiunea ca toate automatizarile care pot provoca anclansarea intreruptoarelor acestora, dispozitive RAR, de anclansare automatã a rezervei şi altele asemenea - şi pot provoca punerea în funcţiune a echipamentului şi cuplei indisponibile vor fi anulate: b) în stare rece - se considera starea operativã a echipamentelor, celulelor şi cuplelor indisponibile, care se defineste la fel ca şi starea operativã în rezerva rece a acestora. ART. 9 (1) Retras din exploatare se considera elementul, echipamentul sau instalatia electrica care, pentru o durata determinata, în baza unei programari, este scos din exploatare pentru lucrãri, probe şi altele asemenea, el nemaiputand fi folosit în orice moment în funcţionarea reţelei sau instalaţiei. Redarea în exploatare are loc conform timpilor stabiliţi prin cererea de retragere din exploatare. (2) Elementul, echipamentul sau instalatia electrica retras/a din exploatare poate fi: a) în stare deconectat - dacã toate intreruptoarele sunt deconectate şi toate automatizarile care pot provoca anclansarea acestora sunt anulate, iar separatoarele sunt închise. El nu poate fi pus în funcţiune pana nu va fi redat în exploatare; b) în stare separat vizibil atunci când: - sunt deconectate toate intreruptoarele şi este verificata poziţia deconectat a acestora; - sunt luate toate mãsurile stabilite de gestionarul instalaţiilor prin instrucţiuni tehnice interne - anularea automatizarii, întreruperea circuitelor de comanda etc. - conform normelor de protecţia muncii, pentru a impiedica actionarea voita sau accidentala a acestora; - sunt afişate indicatoare de securitate de interdicţie a manevrarii acestora; - sunt executate separatiile vizibile dinspre toate pãrţile de unde se poate primi tensiune - deschidere separatoare, debrosare intreruptoare, scoatere sigurante etc. - conform normelor de protecţia muncii, şi s-a verificat vizual ca s-au realizat separatiile vizibile; - sunt afişate indicatoare de securitate de interdicţie a manevrarii acestora; - sunt luate toate mãsurile pentru a impiedica apariţia tensiunii prin alte cai decât cele separate vizibil - este executatã separarea vizibila şi pe partea secundarã a transformatoarelor de tensiune legate la echipament, celula etc. - conform normelor de protecţia muncii. O celula care nu este prevãzutã cu separatoare şi/sau sigurante spre toate pãrţile de unde poate primi tensiune nu poate fi adusã în starea separat vizibil. c) în stare legat la pãmânt - atunci când, în afarã de mãsurile luate pentru starea separat vizibil, se executa şi legãturi la pãmânt conform normelor de protecţie a muncii, în vederea executãrii de lucrãri. Exprimarea stãrii operative în stare legat la pãmânt trebuie însoţitã de indicarea locurilor unde sunt efectuate legãturile la pãmânt când echipamentul respectiv depãşeşte cadrul unei instalaţii. Executarea de lucrãri la elemente, echipamente sau instalaţii electrice, retrase din exploatare se poate face numai cu trecerea lor în stare legat la pãmânt. Elementele, echipamentele sau instalaţiile electrice retrase din exploatare care au mai multe posibilitãţi de racord pot avea la capete stãri operative diferite, care trebuie indicate obligatoriu. d) nenominalizabile - sunt starile operative care nu se încadreazã în cele definite anterior. În acest caz, starea operativã se exprima prin enumerarea detaliatã a poziţiei aparatajului de comutatie, a mãsurilor care impiedica apariţia tensiunii şi a situaţiei automatizarilor şi a legãturilor la pãmânt.
SECŢIUNEA a 3-a Definiţii cu privire la conducerea prin DEF
ART. 10 Pentru o mai buna înţelegere a prezentelor instrucţiuni se definesc urmãtorii termeni: a) personal de exploatare - este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi care executa activitãţi de servire operativã sau lucrãri de revizii şi reparaţii în instalaţiile electrice; b) personal de servire operativã - este personalul care are ca sarcini de serviciu supravegherea functionarii şi executarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit, într-o instalatie electrica sau într-un ansamblu de echipamente şi instalaţii electrice. Personalul de servire operativã face parte, de regula, din subunitatea care are instalatia respectiva în gestiune nemijlocitã şi isi desfãşoarã activitatea în cadrul instalaţiei. Excepţie pot face instalaţiile de telemecanizare, ce sunt exploatate operativ de personalul altei subunitati sau instalaţiile la care exista reglementãri speciale privind servirea operativã. Nominalizarea instalaţiilor sau echipamentelor care se afla în competenta unei formaţii de servire operativã se face prin decizia conducerii subunitatii gestionarea instalaţiilor; c) personal de supraveghere - este personalul de servire operativã care executa în instalaţii electrice numai supravegherea functionarii, urmãrirea şi înregistrarea marimilor fizice, a semnalizarilor sau/şi a altor informaţii; d) autoritate de comanda operativã - atributia cu care este investit DEF în scopul comenzii operative a instalaţiilor de electrificare. Prin reglementãri interne aprobate de conducerea subunitatii gestionare, autoritatea de comanda operativã poate fi atribuitã şi personalului de servire operativã. Nominalizarea instalaţiilor şi echipamentelor care se afla în autoritatea de comanda operativã a unui centru dispecer se face printr-o decizie emisã de cãtre conducerea subunitatii de electrificare pentru instalaţiile şi echipamentele aflate în gestiunea respectivei subunitati, respectiv structura superioarã subunitatii de electrificare pentru instalaţiile şi cchipamentele aflate în gestiunea altei subunitati; e) activitate de servire operativã - ansamblul operaţiilor, manevrelor şi lucrãrilor pe care le executa personalul de servire operativã conform atribuţiilor; f) autoadmitere - acţiunea prin care un şef de lucrare executa operaţiile pe care le efectueazã un responsabil cu admiterea, în vederea realizãrii lucrãrii de cãtre formatia de lucru proprie; g) autoritate de decizie - atributia de a lua decizii privind stabilirea sau modificarea regimului de funcţionare, precum şi de realizare a siguranţei în funcţionare pentru echipamentele şi instalaţiile precizate prin convenţiile de exploatare; h) comanda de coordonare - ansamblul de activitãţi legate de necesitatea corelãrii în timp a unor operaţii distincte sau grupe distincte de operaţii care sunt condiţionate reciproc, din cuprinsul unei manevre ce se executa de doua sau mai multe persoane sau formaţii de servire operativã. Un echipament sau instalatie poate fi numai în comanda de coordonare a unei singure formaţii dispecer, stabilitã prin convenţia de exploatare; i) competenta - atribuirea de sarcini şi responsabilitãţi DEF privind realizarea comenzii operative, regimului şi siguranţei în funcţionare, asupra echipamentelor şi instalaţiilor care se afla în comanda sa de coordonare; j) comanda nemijlocitã - comanda care se realizeazã prin efectuarea convorbirilor operative direct între DEF şi personalul de servire operativã sau responsabilul de manevra; k) comanda operativã - totalitatea acţiunilor operative cu echipamentul - conectare, deconectare, retragere şi redare din/în exploatare - pe care DEF le executa direct sau prin personalul de servire operativã; l) convenţie de exploatare - documentul care se încheie între unitãţile ce exploateazã instalaţiile de electrificare şi unitãţile care distribuie energie electrica, prin care se stabilesc punctele de delimitare a instalaţiilor de granita, responsabilitatea privind funcţionarea normalã a instalaţiilor respective, modul de efectuare a manevrelor şi modalitatea de comanda prin dispecer la aceste instalaţii, precum şi modul de colaborare a unitãţilor/subunitatilor. Convenţiile de exploatare se încheie obligatoriu şi între subunitatile ce exploateazã instalaţiile de electrificare şi care au autoritate de comanda operativã; m) convenţie de lucrãri - documentul care se încheie între unitatea ce exploateazã instalaţiile de electrificare şi unitãţile ce furnizeazã servicii specializate caii ferate; n) gestiune - echipamentele şi instalaţiile aflate în exploatarea şi întreţinerea unei unitãţi. Sunt în gestiunea respectivei unitãţi echipamentele şi instalaţiile încredinţate prin inventar sau prin convenţie de lucrãri. Echipamentele şi instalaţiile aflate în gestiunea unei unitãţi pot fi împãrţite subunitatilor sale de baza care le vor gestiona în mod nemijlocit. În sensul prezentelor instrucţiuni se considera în gestiunea unei unitãţi şi echipamentele şi instalaţiile care nu sunt în inventarul ei, dar care sunt exploatate de aceasta în baza unor convenţii; o) subordonare operativã - relaţiile ce se stabilesc din punct de vedere operativ între DEF şi personalul de servire operativã, între DEF şi dispecerul energetic al operatorului de distribuţie, precum şi între DEF şi alt personal implicat în activitatea feroviara, prin reglementãri şi convenţii de exploatare; p) instalatie electrica data în exploatare - instalatia electrica care a fost pusã sub tensiune cel puţin o singura data şi care poate fi repusã sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutatie, prin legare de cordoane, conductoare, bare, cabluri, la aparataj; q) instalatie electrica cu supraveghere - instalatia electrica în care personalul de servire operativã asigura supravegherea, controlul, executarea manevrelor şi/sau a unor lucrãri în baza atribuţiilor de serviciu, dispoziţiilor verbale sau instrucţiunilor tehnice interne de protecţia muncii prin prezenta directa în instalatie sau într-un alt loc stabilit, unde personalul primeşte informaţii din instalatia respectiva; r) revizie - ansamblul de operaţii cu caracter preventiv sau corectiv, planificat sau accidental aplicate asupra unui element/echipament/instalatie şi care are ca scop menţinerea/readucerea parametrilor de funcţionare în cadrul condiţiilor tehnice minim admisibile; s) lucrare - ansamblul de operaţii al cãror scop este revizia, repararea, modificarea sau mãsurarea unei instalaţii electrice; t) coordonator de lucrãri - persoana imputernicita de conducãtorul subunitatii, prin nominalizare în convenţie sau program de lucrãri, pentru a rãspunde de pregãtirea şi coordonarea executãrii lucrãrilor.
SECŢIUNEA a 4-a Definiţii privitoare la manevrele cu elementele sau echipamentele electrice
ART. 11 Se definesc urmãtorii termeni privitori la manevrarea elementelor şi echipamentelor electrice: a) operaţie - actionarea detaliatã de cãtre personalul de servire operativã a elementelor de comutatie primara şi reglaj ale unui element, echipament, celula a elementelor de comutatie secundarã, precum şi executarea unor mãsuri speciale sau formalitãţi ce deriva din aceste acţionari. La executarea operaţiilor personalul nu are voie sa atinga direct pãrţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune; b) grupa distinctã de operaţii - ansamblul operaţiilor cu o succesiune bine determinata executate la un echipament, de aceeaşi formatie de servire operativã, fãrã a necesita coordonarea în timp cu alte formaţii de servire operative şi care nu se suprapune cu operaţiile dintr-o grupa identicã efectuate de o alta formatie operativã; c) operaţie distinctã - operatia din cadrul unei manevre de execuţie care necesita coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare; d) manevra - ansamblul unor operaţii, operaţii distincte, grupe distincte de operaţii, prin care se schimba starea operativã a echipamentelor sau schema de conexiuni în care funcţioneazã acestea, însã la care personalul nu are voie sa atinga pãrţile conductoare, aflate sau destinate a se afla sub tensiune şi nici sa se apropie fata de ele la distanţe mai mici decât cele de protecţie; e) conceptia manevrelor - aranjarea succesiunii grupelor distincte de operaţii, operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei, astfel încât sa se asigure desfãşurarea normalã a acestora; f) foaie de manevra - document scris care stabileşte urmãtoarele: - tema manevrei, respectiv starea operativã finala a echipamentului, instalaţiei şi altele asemenea; - scopul manevrei; - starea operativã iniţialã a echipamentului, instalaţiei; - succesiunea operatilor ce urmeazã a se efectua; - notatiile în legatura cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor; - persoanele care au legatura cu manevra şi responsabilitatea acestora. g) responsabil de manevra - persoana care asigura conducerea efectivã a manevrelor atât din punct de vedere tehnologic cat şi al protecţiei muncii: h) executant de manevre - persoana competenta a unei formaţii de manevra, subordonata responsabilului de manevra; i) manevre curente - manevrele care au ca scop modificarea regimului de funcţionare a sistemului energetic al reţelei sau a instalaţiei - realizarea unor niveluri de tensiuni, reducerea unor circulatii de putere, reducerea pierderilor şi altele asemenea - sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului energetic. Aceste manevre au un caracter frecvent, se executa mereu în acelaşi fel şi trec echipamentele din starea de rezerva în starea în funcţiune şi invers. ManevreleCcurente se executa fãrã înaintarea unei cereri, fiind convenite pentru situaţiile când apare necesitatea efectuãrii lor; j) manevre programate - manevrele care au ca scop modificarea configuraţiei instalaţiei, reţelei, fãrã ca acestea sa aibã un caracter frecvent şi periodic, precum şi cele care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor, elementelor, celulelor, pentru lucrãrii sau probe. Manevrele programate se efectueazã în baza unei cereri a personalului operativ, caz în care acesta este obligat sa întocmeascã o foaie de manevra; k) manevre de lichidare a incidentelor - manevrele care se executa cu ocazia apariţiei unui incident, pentru izolarea defectului şi restabilirea alimentarii consumatorilor sau pentru prevenirea unui incident. Manevrele de lichidare a incidentelor se executa sub comanda celui care are în comanda de coordonare echipamentele şi/sau instalaţiile respective; l) manevre cauzate de accident de munca - manevrele care se executa pentru scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric, conform prevederilor normelor de protecţia muncii; m) manevre de execuţie - manevrele ale cãror operaţii se desfãşoarã în cadrul unei instalaţii şi sunt îndeplinite în totalitate şi nemijlocit de acelaşi personal de servire operativã a instalaţiei respective - sau acelaşi personal delegat special în acest scop.
CAP. IV CONCEPTIA, PREGĂTIREA, COORDONAREA Sl EXECUTAREA MANEVRELOR ÎN INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE
ART. 12 Prin conceptia manevrelor se înţelege aranjarea succesiunii grupelor distincte de operaţii, operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei, în asa fel încât sa se asigure desfãşurarea normalã a acestora. ART. 13 Întreruperea şi stabilirea curentilor de sarcina în circuitele de inalta şi medie tensiune trebuie sa se facã cu ajutorul intreruptoarelor sau separatoarelor de sarcina, astfel: a) pentru actionarea normalã a separatoarelor la întreruperea unui circuit, ordinea operaţiilor va fi deconectarea intreruptoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor respective şi/sau debrosarea intreruptoarelor, iar la conectarea unui circuit ordinea operaţiilor va fi închiderea separatoarelor respective şi/sau brosarea intreruptoarelor şi apoi conectarea intreruptoarelor; b) ca ordine de actionare a separatoarelor, la deschiderea acestora se deschid separatoarele de linie, transformator şi apoi cele de bare, operatia fiind inversa la închidere; c) pentru prevenirea anclansarii unui intreruptor la manevrarea unui separator toate automatizarile care pot provoca anclansarea intreruptorului vor fi anulate; d) la actionarea aparatelor de comutatie se va urmãri prin mijloacele care permit de la locul de efectuare a comenzii de actionare corecta lor funcţionare şi semnalizarile de poziţie de pe panou; e) în cazul actionarilor prin telecomenzi sau comenzi la distanta verificarea se va face prin personalul operativ acolo unde exista sau prin telesemnalizarea corecta a poziţiei. ART. 14 În cazul în care trebuie întrerupt sau stabilit un circuit care nu are intreruptor, se admite sa se facã urmãtoarele operaţii cu ajutorul separatoarelor: a) întreruperea şi stabilirea circuitului transformatoarelor de mãsura tensiune; b) întreruperea şi stabilirea circuitelor de linie aeriene sau subterane în gol sau ale transformatoarelor de putere în gol, cu condiţia ca mãrimea curentului sa nu depãşeascã valorile maxime admisibile pentru separator; c) închiderea şi deschiderea separatoarelor de suntare şi ocolire, dacã aparatele din circuitul suntat sau ocolit sunt închise; d) închiderea şi deschiderea în bucla a separatoarelor stabilite în condiţiile prevenirii deschiderii accidentale a buclei în alt punct; e) manevrarea separatoarelor de cupla se face numai dacã schema în care se afla nu conduce la ruperea curentilor de sarcina. ART. 15 În cazul în care trebuie acţionat un element cãruia îi este interzisã întreruperea sau stabilirea unor curenţi de sarcina, obligatoriu se va proceda astfel: a) înaintea actionarii separatoarelor respectiv brosarea / debrosarea intreruptoarelor, se va verifica poziţia deconectat a intreruptoarelor din circuitul respectiv; b) înaintea conectarii unui intreruptor prin care se stabileşte un circuit se va verifica poziţia închis a separatoarelor din respectivul circuit; c) înaintea actionarii separatoarelor prin care se stabileşte sau se întrerupe continuitatea unui circuit, atunci când s-a creat o alta cale de curent în paralel, se va verifica poziţia închis a aparatelor prin care s-a stabilit continuitatea caii de curent în paralel; d) înaintea verificãrii lipsei tensiunii pentru legarea la pãmânt a unui circuit se va verifica poziţia deschis a separatoarelor prin care se realizeazã separarea vizibila şi blocarea dispozitivelor acestora; e) în instalaţiile telecomandate sau cu comanda la distanta poziţia acestora se verifica prin indicaţiile de poziţie ale acestora sau ale altor echipamente. ART. 16 Pentru actionarea manualã a separatoarelor, se procedeazã astfel: a) deschiderea, în prima faza a operatiei, se executa lent, iar dacã se observa un început de arc se va închide cat mai rapid posibil; b) închiderea se executa cat mai rapid posibil, iar la apariţia arcului separatorul nu trebuie în nici un caz redeschis. ART. 17 (1) Pregãtirea manevrei presupune ansamblul mãsurilor organizatorice care se iau de la iniţierea - dispunerea - manevrei pana la trecerea efectivã la execuţie. (2) Prin execuţia manevrei se înţelege executarea efectivã a operaţiilor. (3) Coordonarea manevrei presupune atât coordonarea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte cat şi controalele sau verificãrile care necesita coordonare cuprinse în foaia de manevra. ART. 18 (1) Manevrele curente sunt iniţiate de personalul de servire şi/sau comanda operativã ca urmare a cerinţelor de regim sau programelor de funcţionare. (2) Manevrele programate pot fi iniţiate de: a) personalul tehnic superior personalului de servire operativã pentru echipamentele din gestiunea proprie; b) personalul de comanda operativã care are echipamentele şi/sau instalaţiile în comanda de coordonare şi autoritate de decizie; c) personalul de servire operativã, în vederea retragerii din exploatare a unui echipament şi/sau unei instalaţii în cazuri accidentale. (3) O dota cu primirea cererii, manevra se considera initiata şi se trece la pregãtirea ei. ART. 19 (1) Manevrele se executa şi se coordoneazã, de regula, dupã foi de manevra. (2) Executarea manevrelor fãrã întocmirea foii de manevra este admisã numai la prevenirea sau lichidarea incidentelor, la actionarea singulara a unui aparat de comutatie ordonatã de personalul de conducere operativã, precum şi la instalaţiile liniei de contact. (3) Foaia de manevra de execuţie este folositã de personalul de servire operativã pentru executarea manevrelor la echipamentele aflate în exploatarea sa. (4) Foaia de manevra de coordonare este folositã de personalul de comanda operativã la coordonarea şi executarea în timp a operaţiilor în cadrul manevrei de coordonare. Aceasta se întocmeşte la dispoziţia şefului formatiei de comanda operativã. (5) Persoana care întocmeşte foaia de manevra rãspunde de corectitudinea conceptiei foii de manevra, de corecta înscriere şi succesiune a operaţiilor, de respectarea normelor de protecţie a muncii, a regulamentelor de exploatare tehnica, a prescripţiilor şi instrucţiunilor interne privind manevra, de utilizarea corespunzãtoare a termenilor şi expresiilor şi de întocmirea ei la timp. (6) Persoana care verifica şi aproba foaia de manevra rãspunde de aceleaşi sarcini ca şi persoana care o întocmeşte şi, în plus, de corectarea eventualelor greşeli, de verificarea şi aprobarea la timp a acesteia. Prin aprobarea foii de manevra respective se certifica corectitudinea şi posibilitatea de folosire a acesteia în condiţiile pentru care a fost conceputã. (7) Persoana care controleazã foaia de manevra de execuţie rãspunde de corespondenta conceptiei acesteia cu conceptia foii de manevra de coordonare, de corectitudinea grupelor distincte de operaţii şi operaţiilor distincte înscrise şi succesiunea lor corecta, de respectarea prevederilor de protecţia muncii, ale reglementãrilor în vigoare, de utilizarea unor termeni şi expresii corecte corespunzãtoare prezentelor instrucţiuni, de corectarea eventualelor greşeli ale punctelor controlate, de controlarea la timp a acesteia. Persoana care controleazã foaia de manevra va acorda o atentie deosebita întocmirii corecte a foii de manevra, scopul acesteia şi stãrii operative iniţiale. Acesta va înscrie în evidentele operative numãrul foii de manevra controlate, ora controlarii şi numele persoanei care o citeşte pentru control. (8) Persoana care verifica şi accepta foaia de manevra - responsabilul de manevra - ca ultima persoana care citeşte foaia de manevra, rãspunde de verificarea conţinutului foii de manevra în raport cu situaţia existenta în momentul începerii manevrei şi de posibilitatea desfãşurãrii normale a manevrei. Prin semnare la rubrica responsabilului de manevra, acesta confirma ca a fãcut verificarea şi acceptarea respectivei foi de manevra. ART. 20 (1) Când echipamentul şi/sau instalatia este în competenta sau autoritatea de decizie a unui centru dispecer, manevrele se vor executa numai la dispoziţia sau cu aprobarea DEF. (2) Persoana care da o dispoziţie de manevra o poate considera executatã numai dupã ce persoana cãreia îi este adresatã dispoziţia continua executarea acesteia. (3) Persoana care a primit dispoziţia este obligatã, imediat dupã executare, sa confirme executarea acesteia persoanei de la care o primit dispoziţia. (4) Persoana care da o aprobare de executare a manevrei considera ca s-a executat manevra respectiva numai dupã ce persoana cãreia i s-a dat aprobarea confirma ca aceasta a fost executatã. (5) Persoana care a primit aprobarea de manevra este obligatã, imediat dupã executare, sa confirme executarea manevrei respective persoanei de la care a primit aprobarea. ART. 21 (1) Dispoziţiile personalului tehnico-administrativ superior, privind problemele care intra în competenta sau autoritatea de decizie a unui punct de comanda operativã se executa cu aprobarea DEF. (2) Personalul de servire operativã şi personalul de comanda operativã este obligat sa îndeplineascã imediat şi fãrã obiecţii dispoziţiile personalului de comanda operativã superior, cu excepţia celor care pun în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentului şi/sau instalaţiei sau creeazã premizele pentru producerea de avarii. ART. 22 (1) Manevrele se executa, de regula, de cãtre doua persoane: executantul de manevra şi responsabilul de manevra. Responsabilul de manevra controleazã executarea fiecãrei operaţii, respectarea succesiunii operaţiilor şi supravegheazã executarea exactã a manevrei cuprinse în foaia de manevra. În cazul manevrelor care se executa fãrã foaie de manevra, responsabilul de manevra este cel care indica executantului fiecare operaţie care trebuie efectuatã. (2) Modul în care se executa manevrele de cãtre doua persoane este urmãtorul: a) executantului de manevra i se da spre executare, de cãtre responsabilul de manevra, numai o singura operaţie şi abia dupã executarea acesteia i se da operatia urmãtoare; b) executantul identifica echipamentul, responsabilul verifica aceasta şi citeşte operatia ce trebuie executatã; c) executantul este obligat sa repete conţinutul (dispoziţia) operatiei dupã care responsabilul da dispoziţie de executare; d) dupã executarea manevrei de cãtre executant se verifica poziţia echipamentul de cãtre responsabil dupã care acesta noteaza în foaia de manevra fiecare operaţie executatã; e) responsabilul de manevra, la primirea unei dispoziţii (sau aprobãri) din partea persoanei de comanda operativã este obligat sa o repete şi nu va trece la executare decât la primirea confimnarii ca dispoziţia sau aprobarea a fost inteleasa corect şi poate trece la executare. ART. 23 (1) Manevrele se pot executa şi de cãtre o singura persoana, cu condiţia respectãrii integrale a mãsurilor de protecţie a muncii pentru aceste cazuri. În aceasta situaţie, persoana respectiva îndeplineşte atât sarcinile responsabilului de manevra, cat şi ale executantului de manevra. (2) În acest caz se interzice executarea operaţiilor de montare şi demontare a scurtcircuitoarelor mobile de cãtre executantul de manevra, fiind permisã doar punerea la pãmânt prin închiderea cutitelor de legare la pãmânt cu actionare mecanicã. ART. 24 În cazul în care apar îndoieli în privinta justetei operaţiilor care trebuie executate, manevrele trebuie întrerupte într-o situaţie care sa permitã funcţionarea de durata a instalaţiei cu consemnarea în foaia de manevra. Reluarea manevrelor se face dupã verificarea schemei operative, cerandu-se şi lãmuririle necesare şi emiterea unei noi foi de manevra dacã este cazul. ART. 25 În cazurile care nu suferã amânare precum incendii, catastrofe naturale, pericol iminent de distrugere a echipamentelor sau pericol de accidente, manevrele se pot executa sau conduce fãrã anunţarea DEF care are echipamentul în autoritate de conducere operativã, cu anunţarea ulterioara, cat mai rapid posibil, a acestuia. De necesitatea efectuãrii manevrelor fãrã anuntare prealabilã rãmân rãspunzãtoare persoanele care au hotãrât aceasta. ART. 26 La lichidarea incidentelor şi avariilor care afecteazã echipamente şi/sau instalaţii, în cazul întreruperii legãturilor de telecomunicaţii cu DEF, manevrele se vor efectua sau conduce pe baza prevederilor din instrucţiunile de lichidare a incidentelor sau avariilor. La restabilirea legãturii prin orice mijloc, se va informa DEF despre manevrele efectuate şi de configuraţia, starea operativã, situaţia în care se afla echipamentele respective. ART. 27 (1) În conversatia legatã de manevre se folosesc, de regula, expresiile din Regulamentul General de Manevrare în instalaţiile electrice. (2) În toate cazurile se vor utiliza expresii simple, corecte din punct de vedere tehnic şi literar, care sa nu dea loc la confuzii sau interpretãri. (3) În conversatia operativã nu este permisã folosirea prescurtarilor. ART. 28 (1) Constatãrile, informaţiile, comunicãrile şi anunţurile operative legate de manevre, funcţionarea echipamentelor, incidente, avarii, accidente şi altele asemenea se înscriu în evidentele operative de persoanele care le constata sau le comunica, cat şi de persoana care le primeşte, notandu-se ora comunicãrii, cine face comunicarea şi cine primeşte. (2) Dispoziţiile şi aprobãrile operative se înscriu în evidentele operative atât de persoana care le da, cat şi de cea care le primeşte. La executarea manevrelor în baza foii de manevra se înscriu în evidente aprobãrile şi raportarile de execuţie, starile operative în care au fost aduse echipamentele şi/sau instalaţiile şi admiterea, respectiv admiterile la lucru. (3) Înscrierile în evidentele operative trebuie fãcute citeţ cu culoare albastra sau neagra, fãrã a se lasa loc între randuri. Modificãri ale inscrierilor se fac sub semnatura de aceeaşi persoana care a fãcut înscrierea, prin tãiere cu o linie, astfel încât atât textul greşit cat şi cel corect sa fie vizibile.
CAP. V ORGANIZAREA COMENZII PRIN DISPECERUL ENERGETIC FEROVIAR A INSTALAŢIILOR DE ELECTRIFICARE
ART. 29 (1) Conducerea prin DEF a instalaţiilor de electrificare este o activitate specifica sectorului energetic feroviar fiind exercitatã prin unitãţi specializate numite centre dispecer, subordonate tehnico - administrativ direct conducatorului subunitatii de electrificare cãreia îi este afectat. (2) Scopul conducerii prin dispecer este asigurarea functionarii instalaţiilor de electrificare în condiţii de siguranta, calitate şi economicitate prin exploatarea coordonata a instalaţiilor şi echipamentelor componente care necesita o conducere şi comanda unitarã. ART. 30 (1) Centrul dispecer este structura organizatoricã investitã cu atribuţiile autoritãţii de comanda operativã prin dispecer asupra unor echipamente şi instalaţii de electrificare. Organizatoric, centrul dispecer cuprinde un compartiment de comanda operativã format din dispeceri energetici feroviari, coordonat de un DEF şef. (2) Compartimentul de comanda operativã conduce în timp real funcţionarea instalaţiilor prin coordonarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor acestora, ia decizii şi da dispoziţii în consecinta personalului de servire operativã. El poate executa manevre sau acţionari ale echipamentelor prin telecomenzi sau comenzi la distanta. (3) Personalul de comanda operativã isi desfãşoarã activitatea într-o încãpere special amenajatã acestui scop în centrul dispecer, urmãrind funcţionarea instalaţiilor prin aparatele instalate în aceasta camera şi/sau prin datele comunicate de personalul subordonat operativ. ART. 31 (1) Camera de comanda trebuie prevãzutã cu masa de lucru, pupitru de telecomunicaţii, aparatura pentru înregistrarea convorbirilor operative, schema monofilara a instalaţiilor de electrificare pe care se marcheaza dupã caz, distinct aparatele de comutatie (nume şi poziţie), liniile şi/sau grupele de linii electrificate, numãrul macazurilor între care sunt montate izolatoare de secţionare, jonctiunile cu secţionare, staţiile de cale feratã, substatiile de tracţiune electrica, posturile de secţionare şi subsectionare, posturile de transformare alimentate din linia de contact, instalatia de centralizare electrodinamica şi electronica st altele asemenea. (2) Camera de comanda trebuie sa aibã asigurate condiţii de desfãşurare a activitãţii - liuminat, aerisire, insonorizare, climatizare - conform normelor în vigoare. Accesul în camera de comanda este strict reglementat de conducerea subunitatii de electrificare. ART. 32 (1) DEF coordoneazã manevrele şi regimurile de funcţionare sau executa manevrele din instalaţiile de electrificare din zona lui de activitate, în conformitate cu autoritatea de comanda operativã stabilitã. Manevrele în instalaţiile electrice se vor executa în conformitate cu prevederile Regulamentului General de Manevrare în instalaţiile electrice. (2) DEF asigura de asemeni realizarea regimurilor de funcţionare şi a manevrelor coordonate de DEF vecin sau dispuse de dispecerul operatorului de distribuţie de energie electrica, conform convenţiilor de exploatare încheiate, avizandu-i pe aceştia, în cazul în care lucrãrile, incidentele sau avariile afecteazã funcţionarea instalaţiilor celeilalte pãrţi. ART. 33 Personalul DEF va urmãri pe teren eventualele modificãri în configuraţia instalaţiilor de electrificare aflate în comanda de coordonare, în baza programului anual şi lunar întocmit de DEF şef şi aprobat de şeful subunitatii de electrificare.
CAP. VI SISTEMUL TELEINFORMATIONAL
ART. 34 Componentele sistemului teleinformational sunt: a) sistemul comunicaţiilor care asigura transmiterea şi receptionarea convorbirilor operative şi administrative între centrul dispecer şi structurile cu care intra în relaţii de serviciu; b) sistemul de telemecanica care asigura conducerea la distanta a functionarii instalaţiilor de electrificare, utilizând transmiterea de informaţii cu ajutorul circuitelor de telecomunicaţie. ART. 35 Pentru realizarea comunicaţiilor, centrul dispecer trebuie sa aibã, obligatoriu urmãtoarele legãturi telefonice: a) directe cu: - turele districtelor linie de contact; - turele substatiilor de tracţiune electrica; - impiegatii de mişcare; - operatorii de circulaţie; - centrul dispecer energetic al operatorului de distribuţie de energie electrica; - legatura radio în frecventele alocate pentru activitatea proprie şi pentru circulaţia trenurilor, care trebuie sa asigure legatura din orice punct de pe raza de activitate cu mijloacele de intervenţie proprii şi trenurile în circulaţie; b) de rezerva cu: - 2 (doua) posturi telefonice automate CFR; - 1 (unu) post telefonic în reţeaua telefonica publica pentru avizarea personalului la deranjamente şi ca legatura cu furnizorii/distribuitorii de energie electrica. ART. 36 Mijloacele de intervenţie trebuie sa fie dotate cu minim o statie radio emisie-recepţie având frecventele alocate pentru activitatea proprie şi pentru circulaţia trenurilor, cu care sa se asigure legatura radio din orice punct cu centrul dispecer. ART. 37 Substatiile de tracţiune electrica trebuie sa aibã urmãtoarele legãturi telefonice: a) circuit direct cu centrul dispecer cãruia îi sunt subordonate; b) post telefonic CFR; c) statie radio în frecventele alocate pentru activitatea proprie şi numai pe recepţie pentru circulaţia trenurilor. ART. 38 Districtele de întreţinere a liniei de contact trebuie sa aibã urmãtoarele legãturi telefonice: a) circuit direct cu centrul dispecer cãruia îi sunt subordonate; b) post telefonic CFR; c) statie radio în frecventele alocate pentru activitatea proprie şi numai pe recepţie pentru circulaţia trenurilor. ART. 39 Staţiile de cale feratã, cabinele posturilor de secţionare şi subsectionare, şi punctele de comanda la distanta a separatoarelor, trebuie sa fie prevãzute cu legatura directa cu centrul dispecer pe raza cãruia se afla şi/sau în a cãrui comanda operativã sunt. ART. 40 Dotarea personalului unitãţilor de electrificare cu posturi telefonice în reţeaua caii ferate sau în alte reţele publice se va face conform reglementãrilor în vigoare. Conducerea unitãţii de electrificare poate aproba dotarea şi cu alte sisteme de convorbire. ART. 41 În cazul necesitãţii folosirii unui circuit administrativ, DEF şi personalul de servire operativã au prioritate în folosirea acestuia. ART. 42 În cazul defectarii mijloacelor proprii de comunicaţii, DEF poate sa foloseascã instalatia de telecomunicaţii pentru siguranta circulaţiei trenurilor, în scopul eliminãrii unor pericole iminente, cat şi pentru dispoziţii operative, cu acordul operatorului de circulaţie. ART. 43 (1) Sistemul de telemecanica cuprinde echipamentele de culegere şi transmitere a informaţiilor din/în instalaţiile de electrificare şi echipamentele de prelucrare şi atasare a informaţiilor. (2) Pentru realizarea acestuia se vor asigura circuite de comunicaţie exclusive. (3) Dezvoltarea sistemului teleinformational prin introducerea altor tehnici noi va urmãri mãrirea volumului de informaţii şi date tehnice transmise.
CAP. VII COMANDA OPERATIVĂ A INSTALAŢIILOR DE ELECTRIFICARE
SECŢIUNEA 1 Relaţii de subordonare operativã
ART. 44 (1) Dispecerului îi este subordonat, în sensul prezentelor instrucţiuni, personalul de servire operativã a instalaţiilor de electrificare şi responsabilii de manevre a instalaţiilor de electrificare. (2) Activitatea DEF este coordonata şi controlatã de DEF şef. (3) Dispoziţiile personalului de conducere se transmit DEF, de regula prin DEF şef. În lipsa acestuia, DEF care primeşte dispoziţii direct de la personalul de conducere este obligat ea, dupã îndeplinirea acestora, imediat ce este posibil, sa comunice despre acest lucru DEF şef. Dispoziţiile primite se noteaza în registrul operativ sau în rcgistrul de dispoziţii cu valabilitate temporarã. (4) O dispoziţie data poate fi consideratã îndeplinitã numai dupã ce personalul cãruia i s-a dat aceasta dispoziţie a raportat îndeplinirea ei. ART. 45 (1) Personalul de servire operativã este obligat sa execute imediat şi fãrã obiecţii dispoziţiile DEF, cu excepţia celor care pun în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentelor sau creeazã premize pentru producerea de avarii. (2) În situaţia în care cel care a primit dispoziţia considera ca aceasta este incorectã, trebuie sa atragã imediat atenţia asupra acestui fapt. (3) Dacã personalul de comanda operativã repeta dispoziţia, personalul de servire operativã este obligat sa o execute imediat, în afarã cazului în care considera ca se pune în pericol securitatea personalului, integritatea echipamentului sau se creeazã premize pentru producerea iminenta de avarii, când este obligat sa refuze executarea dispoziţiei şi sa comunice acest lucru conducãtorilor lui ierarhici. (4) Pentru orice refuz nemotivat de îndeplinire a dispoziţiei, cat şi pentru orice întârziere nemotivatã a îndeplinirii acesteia, rãspund atât persoanele care nu au îndeplinit-o sau au întârziat-o, cat şi cele care au aprobat aceasta neîndeplinire sau întârziere. ART. 46 În cazurile în care menţinerea în funcţiune a unui echipament sau instalatie aflatã în autoritatea de decizie a DEF prezintã pericol iminent de producere de accidente umane sau de avariere, personalul de servire operativã poate scoate din funcţie echipamentul sau instalatia respectiva, fãrã aprobare, rãmânând rãspunzãtor de decizia luatã, cu avizarea ulterioara a DEF în cel mai scurt timp. ART. 47 Dispoziţiile dispecerului furnizorului de energie referitoare la echipamentele care, conform convenţiilor de exploatare a instalaţiilor, intra în autoritatea de comanda operativã a acestora, se executa de personalul de servire operativã a caii ferate prin DEF. ART. 48 Orice încãlcare a disciplinei operative trebuie analizata de cãtre DEF şef şi raportatã conducerii subunitatii. ART. 49 Instrucţiunile şi dispoziţiile locale ale unitãţilor de electrificare în legatura cu comanda prin dispecer, trebuie sa fie conforme cu prezentele instrucţiuni. ART. 50 (1) În cazul lucrãrilor care conduc la configuratii speciale în sistemul furnizorului precum deschiderea buclei pe partea de 110 kV, dispecerul operatorului de distribuţie trebuie sa anunţe DEF pentru ca acesta sa poatã lua mãsuri în consecinta. Modul de avizare se stabileşte prin convenţia de exploatare încheiatã între cele doua centre dispecer. (2) În cazul în care deschiderea buclei pe partea de tracţiune electrica feroviara se face la cererea dispecerului operatorului de distribuţie, reinchiderea buclei se va face numai cu consimţãmântul acestuia. (3) Pentru preluarea consumului pe partea de 27,5 kV de cãtre alte substatii de tracţiune electrica, DEF va informa şi va solicita avizul dispecerului operatorului de distribuţie.
SECŢIUNEA a 2-a Exercitarea autoritãţii de decizie
ART. 51 (1) DEF da dispoziţii sau aprobãri direct personalului de servire operativã care este în subordine directa. Personalul de servire operativã în serviciu de tura nu poate fi înlocuit decât cu aprobarea DEF şi cu consemnare în evidentele operative de la centrul dispecer. (2) Personalul de servire operativã este obligat sa informeze la timp şi corect DEF asupra schimbãrii stãrii echipamentelor şi instalaţiilor şi rãmâne rãspunzãtor de consecinţele ce decurg din luarea unor decizii gresite de cãtre DEF, ca urmare a neinformarii sau informãrii eronate a acestuia. (3) Personalul de servire operativã trebuie sa comunice DEF preluarea serviciului şi sa raporteze asupra stãrii echipamentelor şi instalaţiilor, asupra regimului de funcţionare, asupra lucrãrilor în curs de execuţie, incidentelor şi avariilor din instalaţii. ART. 52 (1) DEF este obligat sa avizeze dispecerul furnizorului în situaţia în care echipamentele aflate în comanda operativã a acestuia pot fi afectate de manevre executate în instalaţiile de electrificare. (2) De asemenea, este obligat sa execute dispoziţiile acestuia, necesare pentru lichidarea unor incidente, conform prevederilor din convenţiile de exploatare. ART. 53 La luarea unei decizii, DEF va tine seama şi de punctul de vedere al celor care au autoritate de decizie asupra echipamentului şi/sau instalaţiei al cãrui regim şi siguranta de funcţionare pot fi afectate de decizia luatã, precum şi de punctul de vedere al unitãţii / subunitatii gestionare.
SECŢIUNEA a 3-a Exercitarea comenzii de coordonare
ART. 54 Comanda de coordonare se exercita prin dispoziţii şi aprobãri date direct personalului de servire operativã şi responsabililor de manevre. ART. 55 DEF rãspunde de: a) echipamentele aflate în comanda sa de coordonare; b) succesiunea corecta a operaţiilor din cadrul unei manevre; c) succesiunea corecta a diferitelor manevre din cadrul unei grupe de manevre. ART. 56 În cazuri deosebite, când personalul de servire operativã a efectuat manevre în instalaţiile de electrificare fãrã a cere aprobarea DEF precum întreruperea legãturilor de telecomunicaţii, prevenirea extinderii incidentelor sau avariilor şi altele asemenea, personalul de servire operativã este obligat sa informeze DEF asupra manevrelor efectuate şi situaţia în care s-a ajuns imediat ce este posibil, înainte de a îndeplini o dispoziţie a DEF.
SECŢIUNEA a 4-a Exercitarea competentei
ART. 57 DEF care are competenta asupra unui echipament are obligaţia de a anunta DEF vecini sau dispecerii furnizorului ale cãror instalaţii şi echipamente pot fi afectate de aprobãrile sau dispoziţiile privind echipamentul din competenta sa, conform convenţiilor de exploatare. ART. 58 DEF primeşte de la personalul de servire operativã informaţiile despre evenimentele petrecute, starea echipamentelor, regimul şi parametrii de funcţionare ai acestora şi altele asemenea conform art. 51 alin (2) şi (3) şi art. 61, sintetizeaza informaţiile primite şi propune spre aprobare soluţiile de rezolvare sau isi exprima punctul de vedere privind manevrele necesare, regimul şi siguranta de funcţionare şi altele asemenea.
SECŢIUNEA a 5-a Comanda operativã a instalaţiilor de electrificare în condiţii normae de funcţionare. Convorbiri operative. Înscrieri în registrul operativ.
ART. 59 DEF este conducãtorul operativ al exploatãrii instalaţiilor de electrificare în limitele autoritãţii de comanda operativã stabilite prin ordinele de împãrţire a instalaţiilor şi convenţiile de exploatare. ART. 60 DEF, potrivit autoritãţii de comanda operativã şi în limitele performantelor echipamentelor existente la un moment dat în exploatare, asigura: a) funcţionarea în condiţii de siguranta a instalaţiilor de electrificare, în care scop: - realizeazã regimurile de funcţionare programate şi dispune sau aproba modificarea operativã a acestora pentru menţinerea siguranţei în funcţionare, cu respectarea restrictiilor stabilite şi modificarea în mod corespunzãtor, a reglajului protecţiei prin relee şi a automatizarilor conform tabelelor de reglaj stabilite; - executa retragerea şi/sau redarea în exploatare a echipamentelor, punerea în funcţie a echipamentelor şi instalaţiilor noi; - supravegheazã regimurile de funcţionare realizate, luând mãsurile ce se impun; - coordoneazã efectuarea manevrelor; b) calitatea energiei electrice furnizate, în care scop: - urmãreşte asigurarea continuitãţii în alimentare; - regleaza nivelul tensiunilor în limitele stabilite; c) primirea şi transmiterea comunicãrilor stabilite prin reglementãrile în vigoare; d) completarea documentelor operative conform reglementãrilor în vigoare. ART. 61 DEF are obligaţia sa primeascã toate informarile despre eventuale abateri de la regimurile normale de funcţionare ale instalaţiilor de electrificare şi sa aprobe sau sa dispunã, dupã caz, mãsurile necesare pentru revenirea la regimul normal de funcţionare. ART. 62 Toate convorbirile operative ale DEF şi ale personalului de servire operativã se efectueazã dupã urmãtoarele reguli: a) cel care primeşte apelul telefonic trebuie sa rãspundã imediat; b) înainte de a începe orice convorbire, cel care rãspunde la apel trebuie sa-şi spunã numele, funcţia şi subunitatea dupã care cel care a fãcut apelul este obligat sa-şi spunã numele, funcţia şi subunitatea; c) expresiile folosite în convorbirile operative trebuie sa fie cele din Regulamentul General de Manevrare în instalaţii electrice, iar în cazurile în care acestea nu se gãsesc se vor folosi expresii care trebuie sa fie corecte din punct de vedere tehnic şi literar, cat mai scurte, expresive, uniforme şi sa nu dea loc la confuzii prin asemãnare atunci când sunt auzite (mai ales prin telefon sau radio). În convorbirea operativã nu este permisã folosirea prescurtarilor, iar cuvintele se vor pronunţa întregi şi corecte; d) DEF şi personalul de servire operativã, la primirea unei dispoziţii, este obligat sa o repete, astfel încât cel care a dat dispoziţia sa fie sigur ca a fost inteleasa corect; e) este interzisã lãsarea deschisã a telefonului sau anularea sistemelor de apel cu care este prevãzutã legatura telefonica; f) toate convorbirile operative ale DEF se consemneazã în registrul operativ, se înregistreazã cu sistemele de înregistrare digitala şi se vor pãstra astfel: - 5 zile calendaristice pentru înregistrãrile tuturor convorbirilor operative; - pana la finalizarea analizei deranjamentului, dar nu mai puţin de 5 zile calendaristice de la data producerii pentru înregistrãrile convorbirilor operative în situaţii de deranjamente / incidente sau avarii; - 30 zile calendaristice de la data producerii pentru înregistrarea convorbirilor operative în cazul unor deranjamente sau avarii în cursul cãrora sau pana la lichidarea cãrora s-au produs accidente sau incidente feroviare precum şi în cazul manevrelor necesare intervenţiei la linia de contact ca urmare a producerii unor accidente sau incidente feroviare, acest termen putând fi prelungit la solicitarea scrisã a comisiei de cercetare a accidentului sau a incidentului feroviar; g) rãspunderea pentru pãstrarea înregistrãrilor efectuate revine şefului unitãţii de electrificare. ART. 63 (1) Constatãrile, informaţiile, comunicãrile şi anunţurile operative legate de manevre, funcţionarea echipamentelor, incidente şi avarii, accidente şi altele asemenea, se vor înscrie în registrul operativ atât de persoana care le constata / comunica, cat şi de persoana care le primeşte, notandu-se numãrul de ordine consecutiv, ora constatãrii, comunicãrii sau primirii, cui i s-au comunicat şi/sau de la cine s-au primit. La informarea personalului tehnic se va nota obligatoriu numele acestuia, funcţia şi ora. (2) Dispoziţiile şi aprobãrile operative se vor înscrie în registrele operative atât de persoana care le da, cat şi de persoana care le primeşte, notandu-se ora, cui s-au dat sau de la cine s-au primit. (3) DEF îi va aduce la cunostinta DEF şef dispoziţiile primite, iar acesta le va înscrie în registrul de dispoziţii, cu menţiunea dacã acestea au caracter temporar sau permanent. (4) Dispoziţiile din registrul de dispoziţii trebuie cunoscute de toţi DEF, care vor continua aceasta prin semnarea în registrul de dispoziţii. ART. 64 În cazul executãrii manevrelor în instalaţiile de electrificare pe baza unei foi de manevra, DEF dispune executarea manevrelor, conform foii de manevra respective, iar personalul operativ comunica la DEF, cu numãr şi ora, terminarea executãrii manevrelor, conform aceleaiasi foi de manevra. ART. 65 (1) Înscrierile din evidentele operative vor fi fãcute cu cerneala sau pasta albastra sau neagra, fãrã sa se lase randuri libere între înscrisuri. Filele registrului operativ vor fi numerotate, înscriindu-se la sfârşitul acestuia numãrul de file conţinut. (2) Este interzisã efectuarea modificãrilor de cãtre alta persoana decât cea care a fãcut înscrierea. În cazul în care aceasta constata ca s-a fãcut o înscriere gresita, va înscrie în registrul operativ greseala constatatã şi va face înscrierea corecta. (3) Modificãri ale inscrierilor vor fi fãcute cu alta culoare şi în asa fel încât sa se poatã citi clar înscrierea iniţialã. Cel care face modificarea va semna alãturi cu aceeaşi culoare şi va trece ora la care a fãcut-o. (4) În cazul unei comenzi operative date eronat, aceasta se anuleazã cu numãr în registrul operativ şi se da comanda operativã corecta. ART. 66 În timpul lichidãrii incidentelor şi avariilor - chiar dacã se face înregistrarea convorbirilor - se vor face înscrierile respective în registrele operative. Dacã nu se dispune de timpul necesar înscrierii complete, se vor înscrie succint şi într-o forma prescurtata evenimentele, informaţiile, dispoziţiile, aprobãrile principale în desfãşurarea incidentului sau avariei, înregistrãrile vor servi atât pentru a se putea controla corectitudinea dispoziţiilor, confirmarilor şi altele asemenea, date sau primite, cat şi pentru a putea reface desfãşurarea evenimentelor, manevrelor şi alte asemenea.
SECŢIUNEA a 6-a Retragerea din exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor
ART. 67 (1) Echipamentele sau instalaţiile nu pot fi retrase din exploatare fãrã aprobarea celui în a cãrui autoritate de decizie se afla DEF sau dispecerul furnizorului de energie electrica, cu excepţia cazurilor în care o amânare ar periclita securitatea oamenilor, siguranta echipamentului sau instalaţiei. (2) Toate echipamentele care se afla în autoritatea de comanda a DEF şi nu sunt în funcţiune, pentru care DEF nu a dat aprobare de a fi retrase din exploatare, trebuie sa se gãseascã în rezerva. (3) Aprobarea pentru retragerea din exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor se da de cãtre: a) DEF pentru echipamentele şi instalaţiile a cãror retragere din exploatare nu afecteazã circulaţia trenurilor, cu excepţia liniei de contact, pe baza programelor de lucrãri aprobate de conducerea subunitatii; b) operatorul de circulaţie de pe secţia de circulaţie respectiva pentru linia de contact, în intervale libere de circulaţie, fãrã afectarea circulatei trenurilor; c) comisia regionala de inchideri de linie, scoateri de sub tensiune şi restrictii de viteza pentru linia de contact, echipamentele şi instalaţiile a cãror retragere din exploatare afecteazã circulaţia trenurilor. ART. 68 (1) Un echipament sau instalatie pot fi retrase din exploatare pe baza programelor de lucrãri aprobate sau a unei cereri fãcute de subunitatea care are în gestiune respectivul echipament sau instalatie sau de operatorul de circulaţie, cãtre DEF, cu minimum: a) o zi înainte, pentru cererile fãcute de subunitatea gestionara necuprinse în programele de lucrãri aprobate; b) 2 ore înainte, pentru cererile fãcute de operatorul de circulaţie pentru circulaţia trenurilor negabaritice ce sunt prevãzute a circula cu linia de contact scoasa de sub tensiune sau la solicitarea altor agenţi economici, pentru situaţii în care sunt puse în pericol viata oamenilor sau integritatea bunurilor. (2) Cererile de la alin. 1 lit. a) se fac de şeful subunitatii gestionare, se înscriu în registrul de retrageri din exploatare a instalaţiilor şi se transmit la centrul dispecer. În registrele de la subunitatea gestionara şi centrul dispecer se înscriu şi aprobãrile date sau rãspunsurile primite. (3) În registrul de la centrul dispecer, cu o zi înainte vor fi înregistrate şi lucrãrile programate prin programele de lucrãri aprobate. (4) În vederea evitãrii retragerii repetate din exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor, în cazul în care retragerea din exploatare a unui echipament sau a unei instalaţii din gestiunea unei subunitati implica şi retragerea din exploatare a unui echipament sau a unei instalaţii din gestiunea altei subunitati, subunitatea care iniţiazã lucrarea are obligaţia sa anunţe cealaltã subunitate pentru a-şi corela lucrãrile între ele, în toate fazele de organizare. 5) Cererile primite la centrul dispecer se vor înscrie în registrul de cereri la numãrul curent respectiv şi trebuie sa aibã urmãtorul conţinut: a) numãrul curent al cererii de la unitatea care o înainteazã; b) denumirea unitãţii care o înainteazã; c) numele persoanei care transmite/primeşte cererea; d) data şi ora transmiterii; e) data la care se solicita retragerea din exploatare şi durata cerutã; f) echipamentul şi instalatia cerutã şi în ce stare operativã se va aduce; g) scopul retragerii din exploatare; h) durata maxima în care echipamentul sau instalatia se poate reda în exploatare în caz de nevoie; i) numele şefului de lucrare şi al coordonatorului lucrãrii, dupã caz; j) observaţii asupra functionarii ulterioare cum ar fi executarea de modificãri în instalaţii, schimbarea parametrilor de funcţionare şi altele asemenea, dupã caz. (6) Procedura de retragere din exploatare şi scoatere de sub tensiune a liniei de contact va respecta prevederile din Instrucţiunile pentru revizia tehnica şi reparare instalaţiilor liniilor de contact ale caii ferate electrificate nr. 353, Instrucţiunile pentru restrictii de viteza, inchideri de linii şi scoateri de sub tensiune nr. 317 şi alte reglementãri specifice în vigoare. (7) Cererile înaintate la centrul dispecer vor fi avizate de DEF şef, care va analiza regimul de funcţionare ca urmare a retragerii din exploatare a echipamentului sau instalaţiei cerute, precum şi modificarea schemei, corelarea protectiilor prin relee şi automatizarilor, în scopul asigurãrii unei funcţionari normale şi vor fi aprobate de şeful subunitatii de electrificare. (8) Aprobãrile date sunt de principiu. Decizia se aplica în funcţie de regimul de funcţionare efectiv al instalaţiilor în momentul când trebuie aplicatã, prin aprobarea operativã a retragerii din exploatare ce se da de cãtre DEF, care rãspunde de luarea tuturor mãsurilor operative necesare. (9) Dacã executarea lucrãrii implica manevre în instalaţiile aflate în comanda operativã a furnizorului, DEF şef va solicita acestuia, în termenele convenite prin convenţia de exploatare, acordul necesar. În acest caz termenul de solicitare a retragerii din exploatare de subunitatea gestionara se majoreazã corespunzãtor. Termenul de majorare va fi adus la cunostinta subunitatilor gestionare de cãtre DEF şef. (10) În cazul în care, ca urmare a unor incidente, avarii, apare imposibilitatea retragerii din exploatare pentru care s-a dat anterior aprobarea, DEF este obligat sa anuleze aprobarea şi sa o comunice în timp util solicitantului, cu motivarea respectiva. În cazul anulãrii unei aprobãri, solicitantul urmeazã sa revinã cu o noua cerere. (11) În cazul retragerii din exploatare pentru probe, mãsurãtori, verificãri sau altele asemenea, se va mentiona şi numele persoanei care rãspunde de executarea acestora, precum şi numele persoanei care a avizat cererea. (12) De necesitatea executãrii lucrãrilor, probelor, mãsurãtorilor şi altele asemenea menţionate în cerere, precum şi de necesitatea retragerii din exploatare numai a echipamentelor necesare pentru respectivele lucrãri, este rãspunzãtoare subunitatea care emite cererea şi le organizeazã. (13) Toate cererile înaintate cu întârziere fata de prevederi pot sa nu fie luate în considerare, de urmãrile neexecutãrii lucrãrilor rãmânând rãspunzãtori cei care au întârziat înaintarea cererii. (14) În situaţii deosebite - prevenirea incidentelor şi avariilor, prevenirea accidentelor sau incendiilor, evitarea evenimentelor de cale feratã - cererile se pot inainta fãrã a respecta termenele din prezentul articol, DEF aproband cererea pe proprie rãspundere, dupã care va anunta şeful subunitatii de electrificare, motivand hotãrârea luatã. (15) În situaţiile în care urgenta retragerii din exploatare nu permite înaintarea unei cereri conform prevederilor prezentului articol, solicitarea retragerii, precum şi rãspunsul se vor înscrie în registrul operativ sau în registrul de revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranta a circulaţiei, denumit în continuare RRLISC. ART. 69 Durata aprobatã de retragere din exploatare nu se poate prelungi decât cu permisiunea celui care a dat aprobarea operativã. ART. 70 În cazul în care un DEF solicita altui DEF scoaterea de sub tensiune a unui echipament şi/sau instalatie, acestea se vor considera fãrã tensiune numai dupã ce dispecerul care a primit solicitarea a confirmat scoaterea de sub tensiune. ART. 71 Cererea operativã de retragere din exploatare se face de coordonatorul lucrãrilor, aparţinând subunitatii gestionare, prin înscrierea ei în registrul operativ al instalaţiilor sau în RRLISC; cererile se transmit la DEF, iar pentru linia de contact la DEF şi la operatorul de circulaţie prin impiegatul de mişcare. Confirmarea ca instalatia a fost retrasã din exploatare se da de cãtre DEF, responsabilului cu admiterea. ART. 72 (1) Cererea operativã pentru scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi retragerea din exploatare trebuie sa cuprindã cel puţin: a) natura scoaterii de sub tensiune (aprobatã de comisia regionala de inchideri de linie sau în intervale libere de circulaţie); b) scopul şi natura lucrãrilor; c) porţiunea de linie de contact ce urmeazã sa fie scoasa de sub tensiune şi retrasã din exploatare şi intervalul de timp solicitat şi aprobat; d) starea în care se va aduce linia de contact, inclusiv aparatajul manevrat pe durata retragerii din exploatare şi executãrii lucrãrilor: e) documentul organizatoric de protecţia muncii în baza cãruia se executa lucrarea; f) condiţiile de circulaţie şi de manevra (circulaţia prin inertie a locomotivelor electrice, dacã este cazul); g) circulaţia utilajelor de lucru; h) numele responsabilului cu admiterea şi al şefului de lucrare. (2) În cazul lucrãrilor cu scoatere de sub tensiune a liniei de contact, operatorul de circulaţie, dupã primirea cererii, verifica aprobãrile, analizeazã circulaţia realã a trenurilor şi ia mãsurile necesare (oprirea circulaţiei locomotivelor electrice sau coborârea pantografelor în zona afectatã, avizarea asupra noilor condiţii de circulaţie şi altele asemenea), dupã care solicita DEF scoaterea de sub tensiune a liniei de contact cu specificarea intervalului de timp aprobat. (3) În cazul în care lucrãrile la linia de contact, la echipamentele sau instalaţiile scoase de sub tensiune şi retrase din exploatare se executa cu închidere de linie, aceasta se va face conform instrucţiunilor şi reglementãrilor în vigoare. (4) Dupã executarea manevrelor necesare scoaterii de sub tensiune şi retragerii din exploatare a liniei de contact, a echipamentelor sau instalaţiilor, DEF comunica aceasta responsabilului cu admiterea, menţionând: a) porţiunea de linie de contact, echipamentul, instalatia scoase de sub tensiune şi retrase din exploatare; b) starea operativã în care s-au adus acestea; c) delimitarea zonei scoase de sub tensiune prin precizarea aparatajului de comutatie deschis sau deconectat; d) instalaţiile adiacente rãmase sub tensiune; e) durata aprobatã pentru lucrare. Aceasta comunicare constituie aprobarea de admitere la lucru a formatiei/formatiilor. (5) Dupã retragerea din exploatare a liniei de contact, DEF comunica aceasta şi operatorului de circulaţie, menţionând linia de contact scoasa de sub tensiune. (6) La cererea operatorului de circulaţie de scoatere de sub tensiune a unei linii de contact, aceasta se va considera fãrã tensiune numai dupã ce DEF confirma scoaterea de sub tensiune. Aceasta confirmare nu constituie sub nici o forma aprobarea pentru executarea de lucrãri, intervenţii, mãsurãtori pentru personalul de exploatare sau terţe persoane, întrucât linia de contact nu este legatã la pãmânt. ART. 73 Situaţiile ce nu se pot rezolva prin colaborare între DEF şi operatorul de circulaţie se vor trata, la cererea uneia dintre pãrţi, de conducerile ierarhice ale celor doi. ART. 74 (1) Retragerea definitiva din exploatare a echipamentelor sau instalaţiilor se face pe baza unei cereri în acelaşi mod ca pentru retragerea din exploatare, dar aprobatã de conducerea unitãţii de electrificare. (2) Un echipament retras definitiv din exploatare iese din autoritatea centrului dispecer respectiv.
SECŢIUNEA a 7-a Punerea în funcţie şi redarea în exploatare a echipamentelor şi instalaţiilor
ART. 75 (1) Punerea în funcţie a oricãrui echipament sau instalatie noua se va face conform reglementãrilor. (2) DEF poate coordona punerea în funcţiune a unei instalaţii noi sau reparatã capital numai dupã primirea urmãtoarelor confirmãri: a) terminarea lucrãrilor şi îndeplinirea tuturor condiţiilor din cererea înaintatã, conform reglementãrilor în vigoare; b) starea operativã a echipamentelor sau instalaţiilor; c) modul de derulare a circulaţiei şi a manevrei. ART. 76 (1) Pentru redarea în exploatare a echipamentelor sau instalaţiilor retrase din exploatare sau a liniilor de contact scoase de sub tensiune, fiecare responsabil cu admiterea care a cerut operativ executarea de lucrãri înscrie în registrul operativ sau, dupã caz, RRLISC sau condica portativa, terminarea lucrãrilor, pe care o va transmite DEF. (2) Înscrierea va conţine cel puţin referiri privind: a) retragerea din instalaţii a personalului; b) demontarea scurtcircuitoarelor; c) starea echipamentelor sau instalaţiilor la terminarea lucrãrilor; d) asigurarea gabaritului de libera trecere şi electric, dacã este cazul; e) eventualele restrictii de circulaţie şi de manevra, dacã este cazul. (3) În cazul instalaţiilor cu personal de servire operativ care a realizat admiterea la lucru a formatiilor, transmiterea se face de cãtre acesta. (4) Dupã ce DEF a primit comunicãrile de terminare a lucrãrilor, coordoneazã şi/sau executa manevrele de repunere sub tensiune şi redare în exploatare. (5) În cazul terminãrii lucrãrilor la linia de contact DEF comunica operatorului de circulaţie repunerea liniei de contact sub tensiune şi eventualele linii de contact rãmase scoase de sub tensiune sau modificãri în derularea circulaţiei şi manevrei, dacã este cazul. ART. 77 Din momentul în care s-a cerut ca un echipament sau instalatie sa fie pus sub tensiune, se va considera ca fiind sub tensiune. Repunerea sub tensiune se comunica operativ.
SECŢIUNEA a 8-a Comanda operativã a instalaţiilor de electrificare în caz de deranjamente sau avarii
ART. 78 În caz de deranjamente sau avarii DEF trebuie sa: a) solicite informaţii de la mecanicii de locomotiva şi IDM de pe secţia afectatã asupra anomaliilor observate în funcţionarea instalaţiilor liniei de contact sau a celor care ar putea influenta sau au fost influentate de funcţionarea acestora (defecte pe locomotiva, secţiuni de cale ocupate şi altele asemenea); b) localizeze cat mai rapid deranjamentul sau avaria, pe baza informaţiilor primite sau prin sectionari succesive şi sa ia mãsuri pentru prevenirea extinderii acesteia (manevre, transmiterea condiţiilor de circulaţie, interzicerea circulaţiei trenurilor şi altele asemenea); c) realizeze, în funcţie de echipamentele şi instalaţiile disponibile, schemele şi regimurile de funcţionare cele mai sigure, de dupã deranjamente sau avarii; d) îndrume la locul deranjamentului sau avariei pentru remediere drezina pantograf cu echipa de intervenţie cea mai apropiatã. În acest sens se va instrui şi autoriza personalul de exploatare de pe raza districtelor adiacente, acolo unde este cazul; e) avizeze conducãtorul ierarhic conform dispoziţiilor în vigoare; f) revinã la schema normalã de funcţionare imediat ce acest lucru este posibil. ART. 79 (1) Personalul de exploatare din cadrul subunitatilor de electrificare, la primirea unei dispoziţii operative de la DEF, devine personal de servire operativã. (2) Personalul de servire operativã şi personalul de intervenţie este obligat sa informeze DEF imediat, corect şi concis, asupra celor intamplate (sistemul de protecţii care au funcţionat, echipamentul şi instalatia avariata, gabaritul de libera trecere şi electric şi altele asemenea). ART. 80 Personalul exploatare şi întreţinere din cadrul activitãţii de transport feroviar este obligat sa avizeze imediat DEF despre orice situaţie anormala observata la instalaţiile de elcetrificare şi în mod deosebit afectarea gabaritului de libera trecere sau electric. ART. 81 (1) Pentru cazurile de deranjamente şi avarii ale liniei de contact se procedeazã astfel: a) scoaterea de sub tensiune se face din initiativa proprie a DEF în cazul în care este avizat de apariţia unui pericol pentru persoane sau instalaţii; b) scoaterea de sub tensiune se face şi în cazul în care în urma verificãrilor, personalul de întreţinere a liniei de contact constata ca, instalatia nu mai asigura condiţiile minime de funcţionare. În acest caz personalul de întreţinere a liniei de contact avizeazã DEF despre starea instalaţiei, care, analizând situaţia, poate dispune direct scoaterea de sub tensiune a liniei de contact şi interzicerea circulaţiei trenurilor cu locomotive electrice cu pantograf ridicat sau interzicerea oricãrui sistem de remorcare în cazul neasigurarii gabaritului de libera trecere. (2) În cazurile prevãzute la alin. (1), dupã luarea mãsurii de scoatere de sub tensiune, DEF este obligat a înştiinţa operatorul de circulaţie pentru a lua mãsuri de remorcare a trenurilor cu alte mijloace. (3) Când condiţiile nu impun mãsura imediata, DEF împreunã cu operatorul de circulaţie şi şeful regulatorului vor analiza şi acorda scoaterea liniei de contact de sub tensiune în intervale libere de circulaţie. (4) Cererea de scoatere de sub tensiune prevãzutã la alin. (1) lit. b) va fi facuta de personalul de întreţinere a liniei de contact prin cerere operativã direct cãtre DEF. ART. 82 (1) Lichidarea deranjamentelor şi avariilor la instalaţiile de electrificare se efectueazã de echipele de intervenţie; coordonarea operaţiunilor se face de cãtre DEF în baza instrucţiunilor de lichidare a avariilor întocmite de cãtre DEF şef şi avizate de conducerea subunitatii de electrificare. (2) În timpul lichidãrii unui deranjament sau a unei avarii, de regula, nu pot rãmâne în camera de comanda a centrului dispecer decât conducãtorii ierarhici direcţi. ART. 83 (1) În cazurile de incidente şi avarii cu consecinţe grave în circulaţia trenurilor, DEF are dreptul sa cheme la centrul dispecer orice persoana de specialitate din cadrul subunitatii de electrificare respective, de care este nevoie, precum şi sa dispunã deplasarea în instalaţii a personalului specializat, în vederea lichidãrii incidentului sau avariei. (2) Dupã sosirea la centrul dispecer a unui conducãtor ierarhic, DEF va raporta pe scurt asupra deranjamentului sau avariei şi asupra mãsurilor luate pentru lichidare, în momentul în care operaţiunea de lichidare permite aceasta. ART. 84 (1) În cazul unor acţiuni gresite ale DEF, conducãtorii ierarhici trebuie sa intervinã în desfãşurarea lichidãrii deranjamentului sau avariei, dând acestuia dispoziţiile necesare. (2) La nevoie, conducãtorii ierarhici au dreptul sa dispunã înlocuirea dispecerului respectiv cu alt DEF sau cu DEF şef. Înlocuirea se va consemna obligatoriu în registrul operativ, înscriindu-se şi semnand atât persoana care înlocuieşte, cat şi persoana înlocuitã. ART. 85 (1) La apariţia deranjamentului sau avariei, DEF este obligat sa înregistreze toate convorbirile în legatura cu acestea, conform regulilor din art. 62. (2) În timpul lichidãrii deranjamentelor sau avariilor, chiar dacã convorbirile operative sunt înregistrate, se vor face înscrierile respective în evidentele operative. Pentru a nu se afecta operativitatea în lichidarea deranjamentului sau avariei, se pot face numai înscrieri ale unor elemente principale în desfãşurarea activitãţii de remediere, într-o forma simplificata, urmând ca ulterior sa se completeze înscrierile cu toate datele şi amãnuntele necesare. ART. 86 (1) DEF este obligat sa avizeze şeful districtului care are în gestiune instalaţiile afectate, DEF şef şi şeful subunitatii de electrificare cãreia îi este arondat centrul dispecer asupra deranjamentelor sau avariilor apãrute. (2) Şeful subunitatii de electrificare va aviza şefii ierarhici asupra apariţiei deranjamentelor sau avariilor precum şi asupra desfãşurãrii ulterioare a acţiunilor de restrangere, remediere şi lichidare a acestora, conform reglementãrilor în vigoare. ART. 87 DEF care a coordonat operaţiunile de lichidare a deranjamentelor sau avariilor nu poate preda serviciul pana nu a izolat instalatia defecta şi nu a întocmit raportul de deranjament. ART. 88 Personalul de comanda operativã poarta rãspunderea pentru deranjamentele sau avariile ce se produc în instalaţii din vina sa. El nu poarta rãspunderea deranjamentelor sau avariilor produse în instalaţii de cãtre personalul operativ subordonat ca urmare a executãrii incorecte a dispoziţiilor primite de la DEF. ART. 89 (1) DEF va aviza subunitatilor gestionare orice declansare a intreruptoarelor fiderilor de alimentare. În urma analizei, subunitatile gestionare vor comunica DEF cauza declansarii. (2) La declanşarea cu RAR blocat (instalatia de automatizare a blocat anclansarea intreruptorului de fider), în cazul în care DEF nu este informat asupra cauzei care a produs declanşarea, dupã 4 minute va repune sub tensiune instalatia, de regula, dintr-o substatie vecina sau din aceeaşi snbstatie, dupã realizarea unei scheme care sa ofere o impedanta suplimentarã (dacã este posibil), dupã scoaterea din funcţiune a dispozitivului RAR de pe fiderul cu care se realimenteaza linia de contact. (3) La declanşarea cu RAR nereusit - se realizeazã ciclul declansat - anclansat - declansat - a unui intreruptor de fider. DEF trebuie sa scoatã din funcţiune dispozitivul RAR, şi dacã nu este informat asupra cauzei care a produs declanşarea, dupã 4 minute procedeazã la conectarea intreruptorului. (4) În cazul în care scurtcircuitul pe linia de contact persista, DEF va considera instalatia în deranjament şi va proceda conform prevederilor cuprinse în art. 78. ART. 90 (1) DEF este obligat sa se informeze despre starea timpului şi prognoza acestuia, iar la apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile precum furtuna, depuneri de chiciura sau polei, ceata, vant puternic şi altele asemenea, sa ia mãsuri pentru menţinerea, pe cat posibil, functionarii instalaţiilor în parametrii nominali. (2) În perioade de timp cu umiditate ridicatã, DEF va proceda la scãderea tensiunii pe barele de 25 kV ale substatiilor de tracţiune care alimenteazã linia de contact la o valoare cat mai redusã, dar care sa nu afecteze circulaţia trenurilor. (3) La apariţia unor condiţii meteorologice deosebite precum depuneri de chiciura sau polei, vant cu viteza mai mare de 60 km/h, ploi puternice, care determina oscilatii ale suspensiei catenare sau afecteazã captarea tensiunii din linia de contact, personalul exploatare şi întreţinere din cadrul activitãţii de transport feroviar este obligat sa avizeze imediat DEF, direct sau prin intermediul IDM. (4) Dupã primirea avizãrii, în funcţie de informaţiile primite DEF stabileşte o viteza cu care pot circula trenurile remorcate electric în zona respectiva, avizeazã operatorul de circulaţie pentru dispunerea restrictionarii vitezei şi indruma spre zona afectatã personal de intervenţie la instalaţiile de linie de contact, pentru verificarea catenarei. (5) Personalul de intervenţie la instalaţiile de linie de contact ajuns la zona afectatã comunica DEF informaţii despre starea liniei de contact şi viteza maxima cu care locomotivele electrice pot circula. (6) DEF analizeazã informaţiile primite de la personal de intervenţie la instalaţiile de linie de contact cat şi de la IDM din zona afectatã, stabileşte, dacã este cazul, o noua viteza maxima cu care pot circula trenurile remorcate electric în zona respectiva şi avizeazã operatorul de circulaţie pentru dispunerea restrictionarii vitezei. (7) În situaţiile favorabile depunerilor de chiciura sau polei, în afarã mãsurilor prevãzute la alin. (4)-(6), DEF ia mãsurile stabilite prin reglementãrile emise de conducerea centrului electrificare pentru realizarea deschiciurarii electrice sau mecanice a liniei de contact.
SECŢIUNEA a 9-a Comanda operativã în cazul apariţiei unui incendiu pe linii de cale feratã electrificate
ART. 91 (1) La observarea apariţiei unui început de incendiu în zona caii ferate electrificate, personalul de exploatare sau întreţinere din cadrul activitãţii de transport feroviar va anunta imediat prin orice mijloc IDM din statia cea mai apropiatã, precizând: a) locul producerii incendiului; b) natura incendiului; c) precizãri şi alte informaţii despre incarcatura vagoanelor afectate. (2) IDM avizeazã telefonic sau prin telefonograma pe urmãtorii: a) dispecerul energetic feroviar; b) operatorul de circulaţie de pe secţia de circulaţie respectiva; c) formatiile de pompieri proprii sau militari, dupã caz; d) şeful statiei şi organele ierarhic superioare stabilite prin reglementãrile în vigoare. (3) Personalul de exploatare sau întreţinere din cadrul activitãţii de transport feroviar va acorda prioritate avizãrii DEF în vederea luãrii mãsurilor de întrerupere a alimentarii cu energie electrica în zona incendiului. ART. 92 (1) Dupã avizare, DEF va întrerupe imediat alimentarea cu energie electrica - prin telecomanda, prin manevrarea aparatajului cu personalul operativ sau cu IDM în cazul separatorilor cu comanda electrica la distanta - a zonei de linie de contact în care s-a produs incendiul asigurând, pe cat posibil zone de protecţie pentru ca aceasta sa nu fie repusã accidental sub tensiune prin pantografele locomotivelor electrice aflate în mers, dupã care: a) va restrânge pe cat posibil, prin manevre adecvate cu aparatajul electric, zona de linie de contact nealimentata cu tensiune; b) va aviza şi indruma la locul respectiv, la înţelegere cu operatorul de circulaţie, personalul şi mijloacele de intervenţie cele mai apropiate sau care pot fi deplasate mai repede; c) va comunica prin telefonograma operatorului de circulaţie scoaterea de sub tensiune a liniei de contact cu menţiunea ca aceasta nu este legatã la pãmânt cat şi condiţiile de circulaţie; d) va efectua celelalte avizari stabilite prin reglementãrile interne. (2) Operatorul de circulaţie, dupã primirea confirmãrii de la DEF ca linia de contact nu mai este alimentata cu tensiune, va comunica aceasta prin telefonograma IDM, iar acesta va confirma şefului formatiei de pompieri ca linia de contact este scoasa de sub tensiune dar nu este legatã la pãmânt. ART. 93 (1) Pana la punerea la pãmânt a liniei de contact, actionarea pentru localizarea incendiului se va face numai cu stingatoare cu CO(2) sau cu praf şi CO(2) la baza incendiului. (2) Operaţiunile de stingere a incendiului cu orice alt mijloc pot începe numai dupã continuarea de cãtre DEF a scoaterii de sub tensiune a liniei de contact şi punerea ei la pãmânt. Punerea la pãmânt a liniei de contact, se face numai de personalul autorizat al subunitatii de electrificare. Între linia de contact neincadrata cu scurtcircuitoare mobile şi jetul de apa trebuie sa fie o distanta mai mare de 10 m. (3) Dacã incendiul are caracter de extindere periclitand şi alt material rulant din vecinãtate, se va proceda la izolarea acestuia prin manevre cu locomotiva şi asigurarea vagoanelor rãmase nelegate de locomotiva cu saboti, frane de mana din dotarea vagoanelor sau cu orice alte mijloace. Pentru a se putea executa eventualele manevrari ale locomotivelor electrice, IDM va solicita prin operatorul de circulaţie repunerea temporarã sub tensiune a liniei de contact. ART. 94 (1) Dupã ce şeful formatiei de pompieri confirma IDM - ului sau şefului statiei ca incendiul a fost stins şi ca oamenii şi mijloacele de stins au fost retrase din zona incendiului, şeful formatiei de intervenţie la instalaţiile de linie de contact procedeazã la verificarea integritãţii liniei de contact şi eventuala remediere a acesteia, verifica gabaritul şi demonteaza scurtcircuitoarele mobile, înscrie în RRLISC terminarea stingerii incendiului şi a lucrãrilor de verificare şi/sau remediere a liniei de contact şi o comunica prin telefonograma cãtre DEF. (2) Înscrierea din RRLISC semnatã şi însuşitã şi de IDM este comunicatã prin telefonograma de cãtre acesta operatorului de circulaţie care dispune cãtre DEF repunerea sub tensiune a liniei de contact. (3) Dupã efectuarea manevrelor cu instalaţiile de electrificare pentru repunerea sub tensiune a liniei de contact, DEF va transmite operatorului de circulaţie, prin telefonograma, reluarea circulaţiei pe secţia afectatã şi eventualele restrictii în circulaţia şi manevrarea locomotivelor electrice.
SECŢIUNEA a 10-a Comanda operativã a instalaţiilor de electrificare în caz de abatere a parametrilor de funcţionare de la valorile normale
ART. 95 În cazurile în care parametrii de funcţionare se abat de la valorile normale, şi anume: a) la scãderea /creşterea tensiunii sub /peste limitele stabilite; b) la apariţia regimurilor de suprasarcina, DEF este obligat sa acţioneze imediat pentru a reveni la parametrii nominali de funcţionare.
SECŢIUNEA a 11-a Relaţia DEF cu personalul care manevreaza prin comanda la distanta separatoarele liniei de contact
ART. 96 (1) Manevrarea prin comanda la distanta a separatoarelor liniei de contact se face de cãtre personal instruit, examinat şi autorizat în acest sens, desemnat în acest scop din rândul personalului de exploatare a instalaţiilor de electrificare sau personalului administratorului infrastructurii feroviare, respectiv IDM. (2) Instruirea, examinarea şi autorizarea IDM se face în conformitate cu reglementãrile în vigoare. (3) Instruirea personalului se va face pe baza instrucţiunilor tehnice interne întocmite de cãtre unitatea/subunitatea care exploateazã, revizuieste şi repara instalatia de comanda la distanta a separatoarelor, denumita în continuare CDS şi care detaliazã modul efectiv de realizare a manevrarii prin CDS. ART. 97 Pe durata executãrii manevrarii electrice prin CDS, personalul care efectueazã manevra se subordoneazã din punct de vedere operativ DEF-ului, preluand atributul de personal de servire operativã. ART. 98 Manevrarea electrica prin CDS se efectueazã în urmãtoarele situaţii: a) la realizarea mãsurilor organizatorice pentru lucrãrile de revizie şi reparaţii a liniilor şi instalaţiilor caii ferate ce necesita scoaterea de sub tensiune a liniei de contact; b) la localizarea şi restrangerea zonei de linie de contact afectate cu ocazia accidentelor şi evenimentelor feroviare, evenimentelor electrice accidentale ce afecteazã siguranta şi regularitatea circulaţiei trenurilor, altor situaţii în care sunt puse în pericol integritatea instalaţiilor şi viata persoanelor; c) ori de câte ori condiţiile efective de funcţionare a liniei de contact impun aceasta mãsura, dar numai din dispoziţia DEF. ART. 99 (1) Toate comunicãrile operative dintre DEF şi IDM sau persoana desemnatã cu efectuarea manevrarii prin CDS se consemneazã în registrul operativ de cãtre DEF respectiv, în RRLISC de cãtre IDM sau persoana desemnatã cu efectuarea manevrarii prin CDS. (2) Modul efectiv de realizare a manevrarii prin CDS este detaliat în instrucţiunile tehnice interne şi va respecta urmãtoarele reguli: a) DEF apeleazã la statia respectiva IDM sau persoana desemnatã cu efectuarea manevrarii prin CDS, se identifica reciproc, dupã care, prin dispoziţie scrisã, dispune ruperea sigiliilor panoului CDS, trecerea cheii/cheilor de regim din poziţia neutra în poziţia de comanda în scopul manevrarii separatoarelor; b) dispoziţia va cuprinde cel puţin urmãtoarele: - numãrul data şi ora transmiterii dispoziţiei; - ruperea sigiliilor de pe panoul de comanda a instalaţiei CDS necesare efectuãrii manevrarii; - numele separatoarelor ce trebuie manevrate şi starea - închis sau deschis - în care acestea trebuie aduse dupã manevrare; - trecerea cheii/cheilor de regim din poziţia neutra în poziţia de comanda; - numele persoanei - DEF - care transmite dispoziţia c) IDM, sau persoana desemnatã cu efectuarea manevrarii prin CDS, repeta dispoziţia primitã, pentru ca DEF sa se convingã ca a fost corect inteleasa, transmite numãrul de primire din RRLISC împreunã cu numele şi funcţia şi nu va trece la executarea ei decât dupã ce DEF confirma verbal corectitudinea dispoziţiei transmise/primite. d) IDM, sau persoana desemnatã cu efectuarea manevrarii prin CDS, înscrie în RRLISC la numãrul urmãtor ruperea sigiliului/sigiliilor de pe panoul CDS, rupe sigiliul/sigiliile necesare manevrarii, trece cheia/cheile de regim pe poziţia de comanda, identifica elementele de comanda şi poziţia separatoarelor conform semnalizarilor de pe panoul de comanda al instalaţiei CDS; e) actionarea butoanelor de comanda a separatoarelor necesar a fi manevrate se face unul câte unul asteptand modificarea semnalizarilor pentru fiecare separator şi confirmand dispecerului realizarea corecta a manevrei; f) dupã terminarea manevrelor dispuse, IDM sau persoana desemnatã cu efectuarea manevrarii prin CDS readuce cheia/cheile de regim pe poziţia iniţialã neutra şi consemneazã în RRLISC numãrul, data, ora terminãrii manevrelor, numele şi starea separatoarelor manevrate conform semnalizarilor de pe panoul de comanda a instalaţiei CDS şi le comunica DEF-ului, odatã cu numele propriu şi funcţia; g) când finalizeazã toate manevrarile electrice, DEF dispune cu numãr, data şi ora IDM-ului, sau persoanei desemnate cu efectuarea manevrarii prin CDS, sigilarea panoului de comanda şi a elementelor desigilate anterior; h) dupã sigilare IDM, sau persoana desemnatã cu efectuarea manevrarii prin CDS confirma DEF-ului cu numãr şi ora realizarea operatiei; i) orice neconcordanta în identificarea elementelor de comanda, a poziţiei separatoarelor conform semnalizarilor de pe panoul de comanda a instalaţiei CDS, determina întreruperea manevrelor electrice şi comunicarea operativã a acesteia cãtre DEF în vederea analizarii şi dispunerii de mãsuri corespunzãtoare.
CAP. VIII SCHEMA NORMALĂ DE FUNCŢIONARE
ART. 100 (1) Schema normalã de funcţionare a unei instalaţii este schema electrica de conexiuni ale elementelor, echipamentelor şi aparatajului primar, care îndeplineşte condiţiile de siguranta maxima, de asigurare a unor parametri normali de elasticitate şi economicitate, în funcţie de echipamentele disponibile. (2) Schemele normale vor cuprinde, într-o forma simplificata, atât cat este necesar pentru exercitarea comenzii de coordonare, competentei şi autoritãţii de decizie, echipamentele şi instalaţiile aflate în autoritatea de comanda operativã a DEF. (3) Schema normalã fixatã, în perioada de valabilitate a acesteia, este schema preferentiala, urmãrindu-se în permanenta realizarea ei. (4) Schema normalã a instalaţiilor de electrificare trebuie sa asigure, în limitele performantelor echipamentelor disponibile: a) funcţionarea sigura a instalaţiilor de electrificare; b) continuitatea în alimentarea cu energie electrica a tractiunii electrice, iar în cazul intreruperilor în alimentare cu prioritate a liniilor curente şi directe; c) posibilitatea localizarii rapide, limitãrii şi lichidãrii incidentelor şi avariilor; d) valori reduse ale curentilor de scurtcircuit; e) menţinerea nivelului tensiunilor în limitele normale; f) diferenţe de potenţial cat mai mici la izolatoarele de secţionare şi la jonctiunile cu secţionare deschise. ART. 101 (1) Schema normalã se întocmeşte de cãtre DEF şef şi se aproba de conducerea subunitatii de electrificare. (2) Abaterile de la schema normalã de funcţionare se consemneazã la predarea-primirea schimburilor la centrul dispecer, se noteaza în fişa de activitate zilnica pana la revenirea la schema normalã. ART. 102 Calitatea schemei normale de funcţionare a instalaţiilor de electrificare se analizeazã la sfârşitul fiecãrui an de cãtre DEF şef şi conducerea subunitatii de electrificare fãcându-se modificãrile necesare conform reglementãrilor în vigoare. ART. 103 Pe schema monofilara din camera de comanda se marcheaza, cu semne distincte urmãtoarele: a) starea echipamentelor şi instalaţiilor diferita de cea din schema normalã de funcţionare; b) echipele care lucreazã în cadrul aceleiaşi retrageri din exploatare. ART. 104 Modificãrile schemei normale, impuse de schimbarea configuraţiei echipamentelor, retragerilor din exploatare şi altele asemenea, se aproba de cãtre aceleaşi persoane care aproba schemele normale de funcţionare. ART. 105 Personalul de comanda şi de servire operativã, va lua la cunostinta de modificarea schemei normale, iar la predarea serviciului va înscrie în evidente noua stare a echipamentelor, menţionând ca s-a modificat schema normalã de funcţionare. Înscrierile vor fi fãcute pana când întreg personalul ia la cunostinta despre modificãrile survenite în schema normalã de funcţionare.
CAP. IX REGLAJELE SISTEMELOR DE PROTECŢIE Sl AUTOMATIZARE DIN INSTALAŢIILE DE ELECTRIFICARE
ART. 106 (1) Reglajele sistemelor de protecţie şi automatizare se stabilesc şi sunt revazute la sfârşitul fiecãrui an, odatã cu analiza calitativã a schemei normale, de cãtre şeful compartimentului protecţii prin relee, automatizãri şi mãsurãtori, denumit în continuare PRAM împreunã cu DEF şef şi sunt aprobate de conducerea subunitatii cu autoritate de comanda. (2) Reglajele protectiilor celulelor de 110 kV se fac în concordanta cu acelea din instalaţiile furnizorului şi sunt aprobate de acesta. (3) Reglajele sistemelor de protecţie şi automatizare sunt executate şi revizuite numai de cãtre personalul compartimentului PRAM. (4) DEF va cere compartimentului PRAM verificarea reglajelor sistemelor de protecţie şi automatizare dacã constata funcţionarea necorespunzãtoare a acestora. (5) În urma analizei modificãrilor survenite în schema normalã de funcţionare, DEF şef împreunã cu compartimentul PRAM şi conducerea subunitatii, modifica reglajele sistemelor de protecţie şi automatizare din substatiile de tracţiune electrica, posturile de secţionare şi subsectionare şi instalaţiile de electroalimentare conform instrucţiunilor proprii.
CAP. X MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII CENTRULUI DISPECER
ART. 107 Personalul din cadrul centrului dispecer este organizat în serviciul de tura şi/sau în program de zi, dupã caz. În funcţie de complexitatea instalaţiilor de electrificare cat şi a lucrãrilor ce afecteazã instalaţiile de electrificare care se executa, personalul din compartimentul de comanda operativã poate fi sporit la propunerea conducerii subunitatii cu aprobarea forurilor competente. ART. 108 (1) Activitatea la centrul dispecer este continua şi se desfãşoarã în baza graficului lunar întocmit de DEF şef şi aprobat de conducerea subunitatii de electrificare cãreia îi este subordonata. Modificarea graficului este permisã numai cu aprobarea conducerii subunitatii de electrificare. (2) De regula, nu se admite ca un dispecer sa lucreze în doua ture succesive, în cazul în care schimbul urmãtor nu se prezintã la locul de munca sau la prezentare nu este apt sa-şi îndeplineascã obligaţiile, dispecerul care trebuie sa predea serviciul nu va pãrãsi camera de comanda şi nu va preda serviciul, raportand despre aceasta DEF-ului şef sau, în lipsa acestuia, şefului centrului electrificare care va lua mãsurile corespunzãtoare. ART. 109 Conducãtorul centrului dispecer este DEF şef, care este subordonat direct şefului centrului care are în gestiune instalaţiile de electrificare şi are urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte graficele lunare de tura ale DEF-ilor; b) urmãreşte realizarea sarcinilor de serviciu ale DEF-ilor; c) stabileşte şi propune spre aprobare conducerii centrului schema normalã a instalaţiilor fixe de tracţiune electrica şi a instalaţiilor de electroalimentare şi eventualele îmbunãtãţiri ale acestora; d) urmãreşte revenirea la schema normalã; e) tine la zi documentaţia tehnica de la centrul dispecer; f) întocmeşte împreunã cu şeful compartimentului PRAM tabelul de reglaj al protectiilor şi automatizarilor; g) efectueazã instruirea personalului din subordine inclusiv supravegherea şi coordonarea personalului aflat în perioada de proba; h) executa controlul personalului din subordine în conformitate cu dispoziţiile în vigoare; i) se deplaseaza la instalaţii în conformitate cu programul aprobat de conducerea centrului; j) participa la elaborarea planurilor de punere în funcţiune; k) face propuneri pentru întocmirea graficelor de circulaţie, dacã este cazul; l) participa la analiza cauzelor deranjamentelor şi avariilor din instalaţii şi a modului de intervenţie; m) colaboreazã cu şeful de tura şi operatorii de la regulatoarele de circulaţie pentru asigurarea circulaţiei optime a trenurilor în cazul deranjamentelor şi/sau avariilor. ART. 110 La predarea serviciului, DEF este obligat: a) sa efectueze completarea documentelor şi evidentelor operative necesare predãrii serviciului; b) sa redacteze cu atentie procesul verbal de predare - primire a serviciului ce va cuprinde cel puţin: - verificarea personalului care preda şi preia serviciul: - starea instalaţiilor aflate în comanda operativã; - abaterile de la schema normalã de funcţionare; - starea mijloacelor de intervenţie; - starea mijloacelor de comunicaţie puse la dispoziţie; c) sa dea explicaţii DEF-ului care preia serviciul asupra stãrii de funcţionare a echipamentelor principale, modificãrilor survenite în schema normalã şi în regimul de funcţionare, dispoziţiilor şi aprobãrilor date şi neraportate ca îndeplinite, manevrelor ce urmeazã sa se efectueze în urma acestora, stãrii şi locului unde se afla mijloacele de intervenţie, cat şi a altor situaţii în legatura cu executarea serviciului, solicitate de acesta; d) sa informeze DEF care preia serviciul asupra unor situaţii deosebite şi a unor dispoziţii din partea conducerii centrului privind funcţionarea instalaţiilor; e) sa efectueze formalitãţile de predare - primire a serviciului şi sa semneze de predare. ART. 111 La preluarea serviciului, DEF este obligat: a) sa se prezinte la locul de munca - camera de comanda - cu cel puţin 15 minute înainte de ora intrãrii în serviciu; b) sa ia cunostinta de abaterile de la schema normalã, echipamentele şi instalaţiile predate pentru lucrãri, indisponibilitatile, restricţiile şi conditionarile apãrute sau ridicate, conţinute în formalitãţile de predare - primire a serviciului; c) sa ia la cunostinta despre cele petrecute în intervalul de timp de la ultimul sau serviciu cu privire la: - evenimentele importante; - ordinele şi dispoziţiile apãrute sau anulate; - manevrele şi lucrãrile ce urmeazã sa se efectueze în serviciul sau; - dispoziţiile în curs de execuţie date de DEF şef sau conducerea subunitatii; - aprobãrile date pentru lucrãri, probe, mãsurãtori şi altele asemenea şi aflate în curs de execuţie; d) sa solicite informaţii de la dispecerul ce urmeazã sa predea serviciul asupra stãrii de funcţionare a echipamentelor principale din zona sa de autoritate; e) sa se informeze asupra stãrii sistemului teleinformational; f) sa semneze, inscriind ora de luare în primire a serviciului. ART. 112 Dupã preluarea serviciului DEF, este obligat sa: a) facã prezenta personalului operativ din subordine informandu-se de starea instalaţiilor, mijloacelor de intervenţie şi a timpului, de lucrãrile ce urmeazã a se executa şi sa verifice ora exactã; b) pregãteascã schema în vederea executãrii lucrãrilor cu scoatere de sub tensiune; c) respecte prevederile instrucţiunilor de serviciu, normelor de protecţia muncii şi apãrarea impotriva incendiilor şi cele din reglementãrile în vigoare; d) facã informarile pe linie administrativã conform reglementãrilor interne asupra problemelor deosebite ce apar; e) completeze documentele şi evidentele operative conform reglementãrilor în vigoare; f) informeze operatorul de circulaţie şi ceilalţi factori conform reglementãrilor în vigoare, despre deranjamentele sau avariile care afecteazã circulaţia trenurilor, transmitand şi condiţiile de circulaţie. ART. 113 Se interzice predarea-primirea serviciului în timpul efectuãrii manevrelor şi în timpul lichidãrii deranjamentelor şi avariilor. În cazul deranjamentelor şi avariilor cu durata mare de revenire, schimbul serviciului se poate face numai cu aprobarea DEF şef sau a conducerii centrului şi la ajungerea într-o situaţie clara, care sa permitã continuitatea în exercitarea comenzii operationale de cãtre cel care preia serviciul. ART. 114 DEF comanda operativ instalaţiile de electrificare şi rãspunde de îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor ce îi revin, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de serviciu şi a altor reglementãri în vigoare. Prezenta unui organ superior în camera de comanda nu îl scuteşte pe DEF de executarea sarcinilor şi raspunderilor ce îi revin. ART. 115 (1) DEF are obligaţia sa cunoascã amplasarea pe teren a echipamentelor, instalaţiilor, izolatoarelor de secţionare şi a jonctiunilor de secţionare neacoperite de semnale de circulaţie sau manevra, a zonelor expuse deranjamentelor sau avariilor - locurile în care e posibila spargerea izolatoarelor, cãderea copacilor, alunecarca terenului - şi a instalaţiilor la care executarea lucrãrilor impune şi scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor adiacente. În acest scop, în cazul în care survin modificãri fata de situaţia existenta, în graficul lunar de serviciu se vor prevedea deplasarile în teren necesare. (2) DEF solicita operatorului de circulaţie îndrumarea operativã a mijloacelor de intervenţie şi urmãreşte deplasarea acestora. (3) În caz de necesitate, pentru limitarea urmãrilor avariei şi reducerea timpului de intervenţie, DEF poate cere operatorului de circulaţie oprirea trenurilor pentru transportarea formatiilor de intervenţie. (4) DEF trebuie sa cunoascã conform reglementãrilor interne, locul şi starea în care se afla mijloacele de intervenţie, grupurile electrogene mobile şi mijloacele auto precum şi locul în care se afla formatiile de lucru la instalaţiile de electrificare. De asemeni, exercita în timpul serviciului prin mijloacele care îi stau la dispoziţie, controale pe linia autoritãţii de conducere operativã.
CAP. XI CONDIŢII DE PREGĂTIRE ŞI AUTORIZARE A DEF
ART. 116 Personalul de comanda operativã trebuie sa îndeplineascã condiţiile de studii şi stagiu în operarea instalaţiilor, de sãnãtate şi aptitudini psihice necesare pentru exercitarea funcţiei. ART. 117 (1) Formarea - calificarea şi autorizarea personalului care urmeazã sa exercite funcţia de DEF se realizeazã potrivit reglementãrilor în vigoare. (2) În vederea trecerii efective pe post, persoana autorizata, în baza reglementãrilor în vigoare, ca DEF va efectua un stagiu de 20 zile lucrãtoare pentru cunoaşterea directa a instalaţiilor - realizatã pe baza de deplasãri în teren pentru recunoaşterea instalaţiilor, asistenta la lucrãri de întreţinere, deplasãri la centre dispecer vecine, regulatoare de circulaţie, subunitati gestionare de instalaţii. (3) Dupã parcurgerea stagiului de cunoaştere directa a instalaţiilor, candidatul va susţine examenul de verificare a cunoştinţelor în fata unei comisii stabilite conform reglementãrilor în vigoare. Din comisie face parte obligatoriu şeful subunitatii de electrificare cãreia îi este arondat centrul dispecer, şeful compartimentului PRAM şi reprezentantul compartimentului de instruire. (4) Persoana declarata reusita la examen, dupã trecerea pe post conform reglementãrilor în vigoare, va efectua o perioada de lucru sub supraveghere de 30 zile calendaristice sub îndrumarea şi rãspunderea unui DEF cu vechime. DEF şef va urmãri, personal sau prin ceilalţi dispeceri, modul de actionare, predarea şi primirea serviciului, înscrierile în evidentele operative efectuate de cãtre DEF aflat în perioada de proba. Dacã centrul dispecer nu este pus în funcţie, persoana isi va desfasura activitatea în condiţiile de mai sus în alt centru dispecer funcţional. (5) La terminarea perioadei de lucru sub supraveghere, DEF şef va întocmi un raport scris prin care confirma pregãtirea teoreticã şi practica. În baza acestui raport scris, conducerea unitãţii gestionare confirma persoana respectiva pentru efectuarea serviciului pe proprie rãspundere. (6) Dacã în urma examinãrii prevãzute la alin. (3) candidatul a fost declarat necorespunzãtor, comisia poate propune conducerii unitãţii acordarea prelungirii stagiului de cunoaştere directa a instalaţiilor. o singura data, cu cel mult 30 zile. Candidaţii care şi la a doua examinare sunt declaraţi necorespunzatori vor fi declaraţi respinsi pentru funcţia DEF. ART. 118 Admiterea unui DEF în perioada de lucru sub supraveghere şi numirea acestuia în funcţia de DEF se fac cunoscute prin telegrama sau nota telefonica centrului dispecer al furnizorului, regulatoarelor de circulaţie, unitãţilor subordonate, personalului de servire operativã, cat şi centrelor dispecer feroviar vecine. ART. 119 (1) În cazul în care DEF urmeazã sa reia serbviciul dupã o întrerupere mai mare de 30 zile, dar mai mica de trei luni, el trebuie sa facã, în prealabil, o zi de acomodare în care sa se punã la curent cu schema, regimul de funcţionare, instalaţiile, instrucţiunile nou apãrute. (2) În cazul în care DEF întrerupe exercitarea serviciului pe o perioada mai mare de trei luni. În funcţie de specificul şi conţinutul activitãţii pe care acesta a desfasuraf-o în aceasta perioada. DEF şef stabileşte necesitatea unui stagiu pe o durata mai mare de timp, precum şi necesitatea examinãrii acestuia înainte de reluarea serviciului de tura. ART. 120 DEF va fi instruit periodic, conform reglementãrilor în vigoare. Cel puţin o data pe trimestru se va efectua, sub coordonarea DEF şef un exerciţiu de localizare a unei avarii cu consemnare în evidentele instruirii practice.
CAP. XII DOCUMENTAŢIA TEHNICA DE LA CENTRUL DISPECER
ART. 121 La centrul dispecer trebuie sa se afle, completate la zi, urmãtoarele: a) registrul operativ; b) fişa de evidenta zilnica a activitãţii centrului DEF; c) registrul de cereri pentru retrageri din exploatare; d) dosarul de rapoarte asupra incidentelor şi avariilor; e) dosarul cu tabelele de reglaje ale releelor de protecţie şi automatizare; f) registrul de dispoziţii; g) registrul de revizie a instalaţiilor de la centrul dispecer: h) schemele circuitelor primare şi secundare ale instalaţiilor de pe raza de activitate a subunitatii de electrificare; i) schema normalã de funcţionare, aprobatã de conducerea subunitatii de electrificare; j) instrucţiuni pentru lichidarea incidentelor şi avariilor la instalaţiile de electrificare; k) instrucţiuni pentru executarea deschiciurarii; l) instrucţiunile şi reglementãrile în vigoare care au legatura cu activitatea de dispecer; m) normele de protecţia muncii şi apãrare impotriva incendiilor; n) lista personalului autorizat sa execute manevre în instalaţiile electrice; o) lista cu adresele şi numerele de telefon ale personalului centrului electrificare şi ale celui ierarhic superior care trebuie avizat în diferite situaţii, conform reglementãrilor; p) dosarul cu convenţii de exploatare cu unitãţile furnizoare, centre dispecer vecine şi altele asemenea; q) evidentele privind consumul de energie; r) evidenta deranjamentelor; s) alte evidente dispuse a fi realizate de cãtre conducerea centrului electrificare.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
