Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul dispoziţiilor <>art. 28 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale <>art. 22 alin. (1) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Consiliul Concurenţei adoptã prezentele instrucţiuni.
ART. I
Instrucţiunile privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, puse în aplicare prin <>Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 16/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2003, se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Dupã punctul 2.2 se introduce punctul 2.3 cu urmãtorul cuprins:
"2.3. Prezentele instrucţiuni se aplicã numai schemelor de ajutor de stat."
2. Dupã punctul 4 se introduce punctul 4^1 cu urmãtorul cuprins:
"4^1. Consiliul Concurenţei nu utilizeazã criteriile prevãzute la pct. 5 pentru a autoriza o mãsurã prin care s-ar finanţa un agent economic doar în forma împrumuturilor (inclusiv a împrumuturilor subordonate şi a împrumuturilor asimilate capitalului social) sau a altor instrumente ce asigurã investitorului/împrumutãtorului un profit minim fix, prin intermediul fondurilor sau al altor asemenea mijloace. O astfel de finanţare nu constituie «capital de risc» în sensul definiţiei prevãzute la pct. 1. Consiliul Concurenţei considerã regulile existente care permit calcularea oricãrui element de ajutor de stat, precum şi stabilirea legãturii cu costurile eligibile ca fiind adecvate pentru a analiza astfel de mãsuri.
Consiliul Concurenţei nu utilizeazã criteriile prevãzute la pct. 5 pentru a autoriza o mãsurã pentru finanţarea unei întreprinderi individuale."
3. Punctul 5.3 va avea urmãtorul cuprins:
"5.3. O datã ce disfuncţionalitatea pieţei a fost identificatã, Consiliul Concurenţei va urmãri urmãtoarele elemente în analiza unei mãsuri privind capitalul de risc conform <>Legii nr. 143/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare:
A. Restricţiile privind investiţiile sau neinvestirea majoritãţii fondurilor:
a) în întreprinderile mici sau în microîntreprinderi; şi/sau
b) în întreprinderi mijlocii, în momentul constituirii sau în cursul perioadei de început a desfãşurãrii activitãţii, ori în zonele asistate vor fi considerate ca un element pozitiv. Accesul la finanţarea întreprinderilor mijlocii dupã momentul constituirii sau al perioadei de început a desfãşurãrii activitãţii trebuie limitat pentru fiecare întreprindere în privinţa finanţãrii totale prin intermediul mãsurii. Limitãrile privind realizarea unor tranzacţii de dimensiuni reduse (sub 1 milion de euro sau la un nivel determinat al disfuncţionalitãţii demonstrate a pieţei) vor fi considerate, de asemenea, ca un element pozitiv de cãtre Consiliul Concurenţei.
B. Mãsurile trebuie îndreptate spre disfuncţionalitatea pieţei capitalului de risc.
Dacã o mãsurã prevede finanţarea sub formã de capital sau cvasicapital, aceasta va fi privitã pozitiv de cãtre Consiliul Concurenţei.
Dacã mãsura prevede finanţarea cu sume semnificative în alte forme sau nu pare sã aibã un efect stimulator semnificativ (spre exemplu, când sunt sprijinite investiţii de capital de risc care ar fi fost realizate şi în absenţa unei astfel de mãsuri), mãsura va fi privitã negativ. Acesta ar putea fi cazul mãsurilor prin care se furnizeazã o finanţare suplimentarã pentru o întreprindere care deja a primit un ajutor de stat sub forma injecţiei de capital.
C. Decizia de a investi trebuie sã urmãreascã obţinerea de profit.
O legãturã între profitabilitatea investiţiei şi remunerarea celor responsabili cu decizia de a investi va fi consideratã un element pozitiv. Condiţia este îndeplinitã în cazul:
a) mãsurilor prin care tot capitalul investit în întreprinderile ţintã este furnizat de investitori care opereazã în economia de piaţã, care au luat decizia de a investi, ajutorul constituind doar un stimulent pentru a-i determina sã investeascã;
b) mãsurilor ce implicã o participare semnificativã cu capital din partea investitorilor care opereazã în economia de piaţã, pe baze comerciale (doar în vederea obţinerii de profit). Participarea la capitalul social al întreprinderilor ţintã poate fi directã sau indirectã.
În cazul fondurilor, constituie o participare semnificativã cu capital aportul de 30% la capitalul social al fondului, fiecare mãsurã fiind analizatã individual împreunã cu alte aspecte luate în calcul de Consiliul Concurenţei la realizarea evaluãrii. Vor fi considerate elemente pozitive urmãtoarele:
a) o înţelegere între managerul fondului şi investitori, conform cãreia remuneraţia managerului este legatã de performanţa fondului, obiectivele statuate ale fondului şi timpul propus pentru realizarea investiţiilor;
b) reprezentarea investitorilor la luarea deciziilor;
c) aplicarea celei mai bune practici şi reglementarea supravegherii asupra modului de administrare a fondului.
Atunci când nici unul dintre aceste elemente nu indicã faptul cã decizia de a investi va fi realizatã doar în vederea obţinerii de profit, mãsura va fi apreciatã în mod nefavorabil. Acesta este cazul mãsurilor care, fiind de dimensiune micã, sunt îndreptate doar cãtre un numãr limitat de proiecte, neviabile din punct de vedere economic, sau al mãsurilor prin care se stabileşte doar finanţarea unui anumit agent economic cunoscut înainte de luarea deciziei.
D. Nivelul distorsionãrii concurenţei dintre investitori şi fondurile de investiţii trebuie limitat.
Consiliul Concurenţei va aprecia favorabil lansarea unei proceduri de licitaţie pentru stabilirea de termeni preferenţiali pentru investitori sau posibilitatea stabilirii unor astfel de termeni pentru alţi investitori. Aceastã posibilitate poate lua forma unei oferte publice pentru investitori la lansarea unui fond de investiţii sau poate lua forma unei scheme (spre exemplu, o schemã de garanţie) care rãmâne deschisã participãrii altor investitori, pentru o perioadã prelungitã. Mijloacele prin care poate fi realizat acest element pozitiv vor depinde neapãrat de forma mãsurii respective. Totuşi, absenţa unor elemente de verificare împotriva supracompensãrii investitorilor, suportarea riscului pierderilor în întregime de sectorul public şi/sau obţinerea integralã a beneficiilor investiţiei de alţi investitori vor fi considerate elemente negative.
E. Orientarea sectorialã
Luând în considerare cã multe fonduri sectoriale private îşi îndreaptã atenţia spre tehnologii inovative specifice sau chiar spre sectoare (cum ar fi sãnãtatea, tehnologia informaţiilor, cultura), Consiliul Concurenţei poate accepta o orientare sectorialã când aceasta urmãreşte raţiuni comerciale sau de politici publice. Totuşi, având în vedere abordarea mai puţin favorabilã existentã la nivelul Uniunii Europene privind ajutorul de stat sectorial şi, în special, ajutoarele de stat pentru sectoarele cu supracapacitate, mãsurile trebuie sã excludã în mod expres acordarea de ajutor în sectorul construcţiilor navale, oţelului şi cãrbunelui.
F. Investiţiile pe baza unor planuri de afaceri
Existenţa pentru fiecare investiţie a unui plan de afaceri care sã conţinã detaliile produselor, previzionarea vânzãrilor şi a profitului şi stabilirea ex ante a viabilitãţii proiectului este o practicã comercialã standard în realizarea unui management adecvat al fondului şi va fi privitã favorabil. Mãsurile care nu prevãd un mecanism de ieşire pentru participarea directã sau indirectã a statului la capitalul social al anumitor întreprinderi vor fi privite nefavorabil de cãtre Consiliul Concurenţei.
G. Evitarea cumulãrii mãsurilor de ajutor de stat cãtre o singurã întreprindere
Dacã o mãsurã prevede ajutor de stat pentru investiţii într-o întreprindere, Consiliul Concurenţei va solicita angajamentul furnizorului de a evalua şi limita acordarea altor forme de ajutor de stat cãtre întreprinderea în cauzã, inclusiv în ceea ce priveşte schemele autorizate. Pentru astfel de mãsuri şi dacã furnizorul de ajutor de stat nu îşi ia angajamentul cã întreprinderea nu va primi alt ajutor decât ajutor de minimis, acesta va propune Consiliului Concurenţei spre examinare şi aprobare o evaluare rezonabilã a elementelor de ajutor de stat, care va fi folositã pentru aplicarea regulilor de cumul. Atunci când capitalul de risc este utilizat pentru finanţarea investiţiilor iniţiale, a costurilor de cercetare şi dezvoltare sau a altor costuri eligibile de ajutor de stat vizând alte obiective, furnizorul va include elementul de ajutor în mãsura de capital de risc, aplicând plafoanele de ajutor relevante."
ART. II
(1) Prezentele instrucţiuni se aplicã ajutoarelor de stat notificate dupã intrarea în vigoare a acestora, precum şi celor care au fost notificate înainte de intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni, dar pentru care decizia Consiliului Concurenţei este ulterioarã acestei date.
(2) Prezentele instrucţiuni transpun Comunicarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi capitalul de risc, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene, C 235 din 21 august 2001.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
