Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
I. Dispoziţii generale a) Prezentele instrucţiuni privind adãpostirea şi îngrijirea animalelor, bazate pe informaţii ştiinţifice şi practica de profil, au scopul de a sprijini autoritãţile, instituţiile, persoanele juridice şi fizice pentru îndeplinirea şi respectarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. b) Experimentarea pe animale reprezintã o etapa importanta pentru cercetarea biologica şi medicalã. În aceasta activitate trebuie acordatã o importanta deosebita îngrijirii animalelor folosite în experimentari. c) Noţiunea îngrijire constituie în acest cadru un ansamblu complex de condiţii materiale şi de alt ordin pe care omul este obligat sa le asigure animalelor utilizate. Aceste animale trebuie obţinute şi menţinute în stare fizica şi mentala normalã, corespunzãtoare confortului de specie şi cu cat mai putina suferinta. Acest tip de îngrijire trebuie respectat din momentul în care animalul este destinat pentru experimentare şi se menţine nemodificat pana când animalul este sacrificat printr-o metoda umanã sau este reţinut în viata în aceleaşi condiţii într-un spaţiu adecvat, conform <>art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 37/2002 . II. Definiţii În sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege prin: a) încãperi de pãstrare - camere sau spaţii amenajate pentru întreţinerea în condiţii normale a animalelor în perioada lor de creştere sau în timpul experimentului; b) cusca - cutie de dimensiuni mici din material plastic, material lemnos sau tabla inox şi plasa metalicã prevãzutã cu dispozitive pentru hrana şi apa, utilizata la creşterea şi transportarea animalelor; c) baterie - un set (grup) de custi de acelaşi tip instalate etajat pe suport (raft) metalic; d) baza - un complex de încãperi dotate adecvat şi populate cu animale pentru activitatea de creştere sau de experimentare, precum şi încãperi destinate pentru servicii auxiliare activitãţii respective; e) padoc - o arie imprejmuita cu gard de plasa metalicã sau bare, amplasata în afarã clãdirilor, în care animalele beneficiazã de libertate de mişcare. Padocul este dotat cu dispozitive de adapare şi hranire; f) staul/stand - o arie mica, exterioarã, amplasata lângã construcţii, cu o curte mica, cu acoperis, adapatori şi hranitori, în care sunt menţinute animalele mijlocii sau mari; g) animale de laborator - un numãr restrâns de specii de animale mici, animale crescute în mod expres cu destinaţia utilizãrii în experimente biomedicale: soarecele, sobolanul, cobaiul, hamsterul, iepurele, gerbilul. III. Condiţii care trebuie îndeplinite de spaţiile de adãpostire A. Funcţii ale adaposturilor 1. Orice adapost trebuie sa fie construit astfel încât sa fie asigurat un mediu adecvat pentru speciile adapostite. De asemenea, adãposturile trebuie astfel proiectate încât sa împiedice accesul persoanelor neautorizate. Adãposturile care fac parte dintr-un complex de clãdiri trebuie sa fie reglementate prin norme de construcţie adecvate şi prin dispoziţii care sa limiteze numãrul intrãrilor şi sa previnã traficul neautorizat. 2. Este recomandat sa existe un program de întreţinere a adaposturilor pentru a se evita deficientele la nivelul echipamentelor. B. Spaţiile pentru adaposturi 1. Trebuie sa fie luate toate mãsurile necesare pentru a asigura curãţenia permanenta şi eficienta a spaţiilor şi menţinerea unui standard satisfãcãtor de igiena. Tavanele şi pereţii trebuie sa fie rezistenti, cu suprafeţe netede, impermeabile şi uşor lavabile. O atentie deosebita trebuie acordatã uşilor, coridoarelor, conductelor şi cablurilor. Uşile şi, dacã este posibil, ferestrele vor fi construite astfel încât sa se împiedice accesul animalelor nedorite. Unde este posibil poate fi prevãzutã o fereastra pentru supraveghere. Pardoseala trebuie sa fie neteda, impermeabila, nealunecoasa, uşor lavabila şi sa suporte greutatea dulapurilor şi a altor echipamente grele. Când exista guri de evacuare, acestea trebuie acoperite în mod corespunzãtor şi prevãzute cu un grilaj care sa împiedice accesul animalelor. 2. Spaţiile în care animalele sunt lãsate sa se plimbe libere trebuie sa fie prevãzute cu pereţi şi pardoseli din material deosebit de rezistent la uzura şi ruperi cauzate de animale sau în timpul curãţeniei. Compozitia materialului nu trebuie sa dãuneze stãrii de sãnãtate a animalelor. O protecţie suplimentarã trebuie asigurata oricãror echipamente şi conexiuni, astfel încât sa nu fie deteriorate de animale şi nici animalele sa nu fie ranite. Unde exista zone exterioare pentru mişcare trebuie luate mãsuri pentru prevenirea accesului publicului sau animalelor. 3. Spaţiile destinate adapostirii animalelor de ferma (vaci, oi, capre, porci, cai, pãsãri etc.) trebuie sa se conformeze standardelor stabilite de Convenţia europeanã pentru protecţia animalelor de ferma şi de Agenţia Nationala Sanitarã Veterinara. 4. Majoritatea spaţiilor de adãpostire sunt proiectate sa gazduiasca rozatoare. Frecvent acestea pot fi folosite şi pentru specii mai mari. Trebuie sa se aibã grija sa nu fie gazduite împreunã specii incompatibile. C. Laboratoarele şi spaţiile speciale pentru experimente 1. Pentru creşterea şi distribuirea animalelor trebuie sa existe facilitãţi adecvate pentru ca acestea sa poatã fi uşor manevrate atunci când trebuie scoase animalele. 2. Toate bazele trebuie dotate cu un minim de echipament de laborator pentru teste diagnostic simple, pentru examinari post-mortem şi/sau prelevare de probe pentru teste de laborator mai ample. 3. Trebuie luate mãsuri pentru primirea animalelor astfel încât animalele noi sa nu punã în pericol animalele prezente în baza, de exemplu, pentru carantina. Spaţiile speciale pentru experimente trebuie sa fie disponibile pentru situaţiile în care un experiment sau o examinare nu se efectueazã în spaţiile de adãpostire. 4. Trebuie sa se asigure spaţii speciale pentru separarea animalelor bolnave sau vãtãmate. 5. Unde este posibil trebuie sa existe una sau doua sali de operaţie corespunzãtor echipate pentru experimente chirurgicale în condiţii aseptice. Trebuie sa existe şi facilitãţi pentru recuperare postoperatorie. D. Oficii 1. Camerele pentru pãstrarea hranei trebuie sa fie racoroase, uscate şi curate, iar cele pentru odihna animalelor, uscate şi curate. Materialele ce pot fi contaminate sau care prezintã vreun pericol trebuie sa fie pãstrate separat. 2. Trebuie sa existe camere pentru pãstrarea custilor, instrumentelor şi a altor echipamente curate. 3. Încãperile pentru curatat şi spãlat trebuie sa fie suficient de incapatoare pentru instalaţiile necesare în vederea decontaminarii şi curatarii. Procesul de curatare trebuie sa fie astfel realizat încât fluxul de curatare şi echipamentul murdar sa fie separate pentru a preveni contaminarea echipamentului curatat. Pereţii şi pardoselile trebuie sa fie acoperite cu materiale rezistente, iar sistemul de ventilaţie sa aibã capacitate mare pentru a îndepãrta excesul de caldura şi umiditate. 4. Trebuie sa se ia mãsuri speciale pentru stocarea şi depozitarea igienica a cadavrelor. Dacã nu este posibila incinerarea, se vor face aranjamente corespunzãtoare pentru depozitarea în siguranta a acestor materiale în conformitate cu reglementãrile existente. Trebuie luate precautii speciale cu privire la deşeurile foarte toxice sau radioactive. 5. Proiectul şi construcţia zonelor de circulaţie trebuie sa corespundã standardelor pentru spaţiile de adãpostire. Coridoarele trebuie sa fie largi pentru a permite circulaţia echipamentelor mobile. IV. Condiţiile de mediu în spaţiile de adãpostire şi controlul acestora A. Ventilatia 1. Spaţiile de adãpostire trebuie sa aibã un sistem de ventilaţie adecvat, care sa satisfacã cerinţele speciilor gazduite. Scopul acestuia este de a asigura aer curat, proaspãt şi de a pãstra un nivel scãzut al mirosurilor, al gazelor toxice, al prafului şi al agenţilor infectiosi de orice fel. De asemenea, sistemul asigura şi îndepãrtarea excesului de caldura şi umiditate. 2. Aerul din încãpere trebuie sa fie improspatat permanent. O ventilaţie cu o rata de 10-20 de schimburi de aer pe ora este adecvatã. Totuşi, în unele cazuri în care capacitatea de gazduire este redusã, o rata de 8-10 schimburi de aer pe ora este suficienta sau ventilatia mecanicã poate chiar lipsi. Recircularea aerului netratat trebuie evitata. Cu toate acestea, trebuie menţionat ca nici cel mai eficient sistem nu poate compensa curatarea necorespunzãtoare sau neglijenţa. 3. Sistemul de ventilaţie trebuie sa fie proiectat astfel încât sa se evite efectele dãunãtoare. 4. Este interzis fumatul în încãperile unde sunt adapostite animale. B. Temperatura 1. Temperatura din incinte trebuie sa fie în funcţie de reglarea termica a animalelor, influentata de condiţiile fiziologice sau de efectele experimentului. Tabelul nr. 1 reprezintã limitele în care se recomanda sa fie menţinutã temperatura. Trebuie, de asemenea, sa se precizeze ca cifrele menţionate se aplica numai pentru animalele adulte, normale. Animalele nou-nãscute şi ţinere necesita adesea un nivel de temperatura mult mai ridicat. 2. În condiţii climatice neprielnice este necesarã asigurarea unui sistem de ventilaţie atât cu capacitate de încãlzire, cat şi cu capacitate de rãcire a aerului. 3. În bazele utilizatorului este necesar un control strict al temperaturii, deoarece temperatura mediului este un factor fizic ce poate avea un efect semnificativ asupra metabolismului animalelor. C. Umiditatea Variatiile extreme ale umiditatii relative (UR) au un efect nociv asupra sãnãtãţii şi bunastarii animalelor. De aceea este recomandabil ca în spaţiile de adãpostire a animalelor umiditatea relativã sa fie menţinutã la niveluri corespunzãtoare speciilor gazduite şi de obicei trebuie sa fie de 55%±10%. Trebuie evitate valorile sub 40% şi cele peste 70%. D. Iluminatul În încãperile fãrã ferestre este nevoie de un iluminat controlat, atât pentru satisfacerea necesitãţilor biologice ale animalelor, cat şi pentru asigurarea unui mediu de lucru satisfãcãtor. Este necesar şi un control al intensitatii şi al ciclului lumina-intuneric. Atunci când sunt cazate animale "albinoase", trebuie sa se ţinã cont de sensibilitatea acestora la lumina. E. Zgomotul 1. Zgomotul poate fi un important factor disturbant în spaţiile destinate adapostirii animalelor. 2. Spaţiile de gazduire şi de experimentare trebuie sa fie bine izolate impotriva surselor de zgomote puternice în gama sunetelor audibile sau a sunetelor de inalta frecventa, pentru a evita tulburarile comportamentale şi fiziologice ale animalelor. Zgomotele bruste pot cauza schimbãri ale funcţiilor organelor, dar, cum adesea acestea nu pot fi evitate, uneori se recomanda ca în încãperi sa se menţinã un sunet continuu de intensitate moderata, cum ar fi muzica. F. Sisteme de alarma 1. O baza ce adaposteste un numãr mare de animale este vulnerabila. De aceea este recomandabil ca aceasta clãdire sa fie protejata cu instalaţii de detectare a incendiilor şi a patrunderii persoanelor neautorizate. Defecţiunile tehnice ale sistemului de ventilaţie reprezintã un alt pericol care afecteazã animalele şi care poate chiar provoca moartea acestora datoritã sufocarii sau supraincalzirii ori, în cazurile mai puţin grave, pot avea efect negativ asupra experimentului, putând determina esecul şi necesitatea refacerii acestuia. 2. Trebuie sa fie instalate sisteme adecvate de supraveghere, conectate la instalaţiile de încãlzire şi ventilaţie pentru a facilita supravegherea permanenta a functionarii lor. De asemenea, trebuie sa existe un generator de urgenta care sa poatã menţine sistemele vitale pentru animale şi iluminatul în cazul defectiunilor sau în lipsa alimentarii. Instrucţiunile de utilizare de urgenta trebuie sa fie bine vizualizate. În cazul bazinelor pentru peşti este nevoie de un sistem de alarma pentru cazul în care se întrerupe alimentarea cu apa a acestora. O atentie deosebita trebuie acordatã faptului ca sistemele de alarma sa disturbe cat mai puţin animalele. V. Îngrijirea A. Sãnãtatea 1. Persoana desemnatã cu conducerea bazei trebuie sa asigure inspecţia permanenta a animalelor şi supravegherea acomodarii şi îngrijirii animalelor de cãtre un medic veterinar sau de alte persoane competente. 2. Dat fiind riscul potenţial pe care îl constituie pentru animale, o grija deosebita trebuie acordatã sãnãtãţii şi igienei personalului angajat. B. Capturarea Animalele sãlbatice sau în libertate trebuie sa fie capturate prin metode umane de cãtre persoane cu experienta care cunosc bine obiceiurile şi habitatele animalelor ce trebuie capturate. Dacã în cazul capturãrii trebuie folosite anestezice sau medicamente, acestea trebuie sa fie administrate de un medic veterinar sau de o persoana competenta. Orice animal grav rãnit trebuie prezentat imediat unui medic veterinar pentru tratament. Dacã în opinia medicului veterinar animalul continua sa traiasca, dar cu suferinţe, acesta trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umanã. În absenta unui medic veterinar, orice animal grav rãnit trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umanã de cãtre o persoana competenta. C. Condiţii de ambalare şi transport Orice fel de transport este fãrã indoiala stresant pentru animale, lucru ce trebuie ameliorat în mãsura posibilitãţilor. Pentru a putea fi transportate animalele trebuie sa se afle într-o stare buna de sãnãtate, expeditorul fiind rãspunzãtor de controlarea stãrii acestora de sãnãtate. Animalele bolnave nu vor fi transportate decât în cazul în care transportul este necesar pentru motive terapeutice sau de diagnostic. O atentie deosebita trebuie acordatã animalelor femele în stadiu avansat de gestatie. Femelele care pot naşte în timpul transportului sau care au nãscut cu 48 de ore înaintea transportului, precum şi puii nãscuţi nu vor fi transportaţi. Trebuie luate toate mãsurile necesare în timpul transportului pentru a evita deficientele de ventilaţie, expunerile la temperaturi extreme, lipsa de hrana şi apa, întârzierile prelungite etc. Destinatarul trebuie sa fie bine informat despre detaliile transportului şi sa aibã documentaţia necesarã pentru o manipulare şi o recepţie rapida la locul de destinaţie. D. Receptionarea şi despachetarea Transporturile de animale trebuie sa fie primite şi despachetate fãrã întârziere. Dupã inspecţie animalele trebuie sa fie transferate în custi sau tarcuri curate, asigurându-li-se hrana şi apa. Animalele bolnave trebuie sa fie ţinute sub observatie, separat de restul animalelor. Trebuie sa fie examinate de un medic veterinar sau de o alta persoana competenta, cat mai curând posibil, şi, dacã este cazul, sa fie tratate. Animalele care nu au sanse de recuperare vor fi sacrificate imediat prin metode umane. În final animalele primite vor fi înregistrate şi marcate conform prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 37/2002 . Dacã nu pot fi decontaminate, custile de transport trebuie sa fie distruse imediat. E. Carantina, izolarea şi achiziţionarea 1. Scopul carantinei este: a) sa protejeze celelalte animale din baza; b) protejarea omului fata de zoonoze; c) sa asigure o practica ştiinţificã corespunzãtoare. Dacã starea sãnãtãţii animalelor introduse într-o baza nu este satisfãcãtoare, se recomanda ca acestea sa fie ţinute în carantina, conform prevederilor legale în vigoare. În cazuri speciale acestea pot fi stabilite de persoane competente, în funcţie de circumstanţe, de obicei de cãtre un medic veterinar al bazei respective. 2. În perioada de carantina animalele pot fi utilizate numai în mãsura în care s-au aclimatizat noului mediu şi nu prezintã un risc important pentru om sau celelalte animale. 3. Se recomanda ca facilitãţile pentru izolarea animalelor sa fie amplasate separat cu semne indicatoare. 4. Chiar atunci când animalele par a fi sanatoase, se recomanda o perioada de aclimatizare înainte de a fi folosite în experimente. Aceasta perioada depinde de mai mulţi factori, cum ar fi stresul la care a fost supus animalul, acesta depinzand la rândul lui de mai mulţi factori, cum ar fi durata transportului şi varsta animalului. Aceasta perioada este stabilitã de cãtre o persoana competenta. 5. Animalele de laborator se vor achizitiona doar de la crescatorii autorizate conform prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 37/2002 . 6. Coordonatele pentru perioadele de carantina localã sunt cuprinse în tabelul nr. 2. F. Sistemul de cazare în custi 1. Se poate face o distincţie între doua sisteme de cazare a animalelor în custi: a) sistemul folosit în bazele pentru creştere, distribuire şi utilizare din domeniul biomedical, destinate cazarii animalelor: rozatoare, iepuri, carnivore, pãsãri şi primate nonumane şi, uneori, rumegatoare, porci şi cai. Tabelele nr. 3-13 conţin coordonatele care sunt obligatorii pentru custi, baterii, baze, padocuri. Coordonate suplimentare, referitoare la zonele minime pentru custi sau baterii, sunt prezentate în figurile nr. 1-7. Indicaţii corespunzãtoare pentru evaluarea densitatii de cazare sunt prezentate în figurile nr. 8-12; b) sistemul folosit în bazele unde se efectueazã experimente pe animale mari. Acestea trebuie sa fie corespunzãtoare standardelor de uz veterinar. 2. Custile şi bateriile trebuie sa fie fãcute din materiale ce nu afecteazã sãnãtatea animalelor şi sa fie astfel proiectate, încât animalele sa nu se poatã rani. De asemenea, trebuie sa fie fãcute din material rezistent adaptat tehnicilor de curatare şi decontaminare. O atentie deosebita trebuie sa se acorde pardoselilor custilor şi tarcurilor, care trebuie sa varieze în funcţie de specie şi varsta şi sa fie proiectate astfel încât sa permitã îndepãrtarea excrementelor. 3. Bateriile trebuie sa fie proiectate pentru bunãstarea speciilor. Ele trebuie sa permitã satisfacerea anumitor nevoi etologice (nevoia de catarare, ascundere, adãpostire temporarã etc.) şi pentru a permite curatarea eficienta şi evitarea contactului cu alte animale. G. Furajarea 1. La selectarea, producerea şi pregãtirea hranei trebuie sa fie luate mãsuri de precautie pentru evitarea contaminarii chimice, fizice şi microbiologice. Hrana trebuie ambalata în pungi sau saci etansi şi marcati cu data când aceasta a fost preparata. Ambalarea, transportul şi pãstrarea hranei trebuie sa fie astfel fãcute, încât sa se evite contaminarea, deteriorarea sau distrugerea. Camerele de pãstrare trebuie sa fie racoroase, intunecoase, uscate şi igienice. 2. Hrana perisabila, ca fructele, verdeturile, legumele, carnea, peştele, trebuie sa fie pastrata în camere reci, în congelatoare şi frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie sa fie pãstrate în camere reci, în congelatoare şi frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie sa fie curatate permanent şi, dacã este cazul, chiar sterilizate. Dacã se foloseşte hrana umeda sau dacã hrana este uşor contaminata cu apa, urina etc., este necesarã o curatare zilnica. 3. Procesul de distribuire poate varia în funcţie de specie, dar trebuie sa fie astfel încât sa satisfacã necesitãţile fiziologice ale animalelor. Toate animalele trebuie sa beneficieze de hrana. H. Adaparea 1. Animalele trebuie sa beneficieze permanent de apa potabilã necontaminata. Este permisã furnizarea apei în timpul transportului sub forma unei pãrţi a alimentaţiei umede. Totuşi apa este un element de vehiculare a microorganismelor şi de aceea alimentarea cu apa trebuie asigurata astfel încât riscurile sa fie minime. Sunt folosite doua metode, cu sticle şi prin sisteme automate. 2. Sticlele se folosesc de obicei pentru animale mici: rozatoare şi iepuri. Acestea trebuie sa fie din material translucid pentru a se putea controla conţinutul şi sa aibã gura larga pentru a fi uşor curatate. Capacele şi dopurile trebuie sa fie sterilizate şi uşor de curatat. Este preferabil ca sticlele sa fie înlocuite cu sticle curate şi sterilizate. 3. Sistemele automate de alimentare cu apa trebuie sa fie controlate şi curatate periodic pentru a se evita accidentele şi rãspândirea infectiilor. Dacã sunt utilizate custi cu fund solid, trebuie acordatã o atentie deosebita pentru minimalizarea riscului de inundare. Sistemul trebuie supus permanent testelor bacteriologice, iar calitatea apei trebuie sa fie permanent controlatã. 4. Apa primitã din reţea conţine unele microorganisme care de obicei sunt considerate inofensive, cu excepţia situaţiei în care se lucreazã cu animale definite microbiologic. În astfel de cazuri apa trebuie sa fie tratata. De obicei apa din reţeaua publica este clorinata pentru reducerea dezvoltãrii microorganismelor. Clorinarea nu este întotdeauna suficienta pentru oprirea dezvoltãrii anumitor patogeni, ca de exemplu Pseudomonas. Ca mãsura suplimentarã se poate creste nivelul de clorinare a apei sau apa poate fi acidifiata pentru a se obţine efectele dorite. 5. La peşti, amfibieni şi reptile toleranta la aciditate, clor şi alte substanţe chimice diferã mult de la specie la specie. De aceea se recomanda o atentie deosebita la adaptarea apei de alimentare în acvarii şi bazine corespunzãtor nevoilor şi limitelor de toleranta ale speciilor respective. I. Asternutul Asternutul trebuie sa fie uscat, absorbant, fãrã praf, netoxic şi fãrã agenţi infectiosi sau alta forma de contaminare. Trebuie sa se evite rumegusul şi orice alt material din lemn tratat chimic şi pot fi utilizate unele produse industriale secundare sau deşeuri. J. Miscarea 1. Este recomandat pe cat posibil ca fiecare animal sa poatã avea condiţii pentru exercitii. 2. Comportamentul unui animal în timpul experimentului depinde foarte mult de încrederea lui în om, lucru care uneori trebuie exersat. Animalele sãlbatice şi cele în libertate nu vor fi niciodatã animale ideale pentru experimente. Este altfel în cazul animalelor domestice nãscute şi crescute în contact cu omul. Încrederea câştigatã trebuie totuşi pastrata. De aceea se recomanda menţinerea continua a contactului cu omul, astfel încât animalul sa fie familiarizat cu prezenta şi activitatea umanã. În mãsura posibilului, ar trebui consacratã o anumitã perioada pentru a se vorbi cu animalele şi a le acorda atenţia şi îngrijirea necesare. Personalul trebuie sa fie sensibil şi iubitor de animale. K. Curãţenia 1. Standardul adapostului depinde foarte mult de condiţiile igienice. Trebuie sa fie stabilite instrucţiuni clare pentru curãţenia şi schimbarea culcusurilor din custi şi boxe. 2. Trebuie sa se stabileascã programe corespunzãtoare pentru curãţenie, spalare, decontaminare şi, unde este cazul, pentru sterilizarea custilor şi accesoriilor, sticlelor şi altor echipamente. De asemenea, în spaţiile de adãpostire, spalare şi stocare trebuie sa se menţinã un înalt standard de curãţenie. 3. Curãţenia trebuie facuta permanent şi unde este necesar trebuie sa se înlocuiascã materialul ce formeazã pardoseala în tarcuri şi custi pentru a evita transformarea acestora în surse de infectie. L. Uciderea animalelor prin metode umane 1. Toate metodele umane de ucidere a animalelor necesita o experienta deosebita, care nu poate fi dobandita decât printr-o pregãtire corespunzãtoare. 2. Un animal inconstient poate fi exsanghinat, dar medicamentele care paralizeaza muschii înainte de a se instala inconstienta, cele cu efecte curaniforme şi electrocutarea fãrã trecerea curentului prin creier nu vor fi utilizate fãrã anestezie. Depozitarea cadavrelor nu se face decât dupã ce se instaleaza rigor mortis.
TABELEL nr. 1
COORDONATELE PENTRU TEMPERATURA DIN CAMERA
animale ţinute în custi, baterii baze şi padocuri interioare
┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│ Specia sau grupele de specii │ Optimul în "C" │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Primate non-umane ale lumii noi │ 20-28 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Soarece │ 20-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Sobolan │ 2O-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Hamster sirian │ 2O-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Garbil │ 2O-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Cobai │ 2O-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Primate non-umane ale lumii noi │ 2O-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Prepelita │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Iepure │ 15-21 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Pisica │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Caine │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Dihor de casa │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ pasare │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Porumbel │ 15-21 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Porc │ 1O-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Capra │ 10-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Oaie │ 10-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Bovine │ 1O-24 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ cabaline │ 2O-24 │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘
Nota: În cazuri speciale, de exemplu când sunt cazate animale foarte ţinere sau fãrã par sau blana, sunt necesare temperaturi mai mari decât cele indicate în tabelul de mai sus. TABELTLIL nr. 2 COORDONATE PENTRU PERIOADELE DE CARANTINA LOCALĂ Pentru animalele importate, toate perioadele de carantina vor fi stabilite conform legislaţiei naţionale româneşti. Referitor la perioadele de carantina localã, perioada va fi determinata de cãtre o persoana competenta conform circumstanţelor, dar în mod normal, de un medic veterinar nominalizat oficial care sa aibã responsabilitãţi pentru unitatea sau întreprinderea în cauza.
┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│ Specia │ Zile │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Soarece │ 5-15 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Sobolan │ 5-15 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Popandau │ 5-15 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Hamster │ 5-15 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Hamster sirian │ 5-15 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Iepure │ 20-30 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Caine │ 20-30 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Pisica │ 20-30 │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ Primate non-umane │ 40-60 │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘
TABELUL nr. 3
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSTI A ROZATOARELOR MICI ŞI A
IEPURILOR
în spaţiile de cazare şi în timpul experientelor
┌────────────────────────────────────────┬───────────────────┬─────────────────┐
│ Specia │ Zona minima │Înãlţimea minima │
│ │ de cazare custii │ a custii în cm │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Soarece │ 18O │ 12 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Sobolan │ 350 │ 14 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Hamster sirian │ 180 │ 12 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Cobai │ 600 │ 18 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Iepure pana la 1 kg │ 1400 │ 30 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Iepure pana la 2 kg │ 2000 │ 30 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Iepure pana la 3 kg │ 2500 │ 35 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Iepure pana la 4 kg │ 3000 │ 40 │
├────────────────────────────────────────┼───────────────────┼─────────────────┤
│ Iepure pana la 5 kg │ 3600 │ 40 │
└────────────────────────────────────────┴───────────────────┴─────────────────┘
Nota: "înãlţimea custii" înseamnã distanta verticala între pardoseala custii şi partea orizontala cea mai inalta a capacului. Atunci când imaginam şi stabilim un experiment, trebuie luate în consideraţie potenţialul şi ritmul de creştere al animalelor pentru a fi cazate în camere corespunzãtoare în concordanta cu acest tabel, în toate fazele experimentarilor. A se vedea de asemenea figurile nr. 1-5 şi 8-12.
TABELUL nr. 4
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSTI A MICILOR ROZATOARE PENTRU
REPRODUCŢIE
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────┐
│ Specia │ Zona minima │Înãlţimea minima │
│ │ din aria de cazare │a custii în cm │
│ │ din cusca pentru │ │
│ │ mama şi produşi ei │ │
│ │ cmp │ │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ Soarece │ 200 │ 12 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ Sobolan │ 800 │ 14 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ Hamster sirian │ 650 │ 12 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ Cobai │ 1200 │ 18 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼─────────────────┤
│ Cobai în barem │ lOOO/adult │ 18 │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────┘
Nota: pentru definirea inaltimii custii, a se vedea tabelul nr. 3.
TABELUL nr. 5
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN CUSCA A IEPURILOR PENTRU
REPRODUCŢIE
┌──────────┬──────────────────────┬───────────────────┬────────────────────────┐
│Greutatea │ Zona minima din │ Inaltimean │ Minim de pardoseala │
│ femeiei │ pardoseala boxei │ minima a custii │ pentru cuibul │
│ │ (custii) pentru │ │ iepuroaicei │
│ │ iepuroaica şi │ │ │
│ │ produsii acesteia │ │ │
├──────────┼──────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│ 1 │ 0,30 │ 30 │ 0,10 │
├──────────┼──────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│ 2 │ 0,35 │ 30 │ 0,10 │
├──────────┼──────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│ 3 │ 0,40 │ 35 │ 0,12 │
├──────────┼──────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│ 4 │ 0,45 │ 40 │ 0,12 │
├──────────┼──────────────────────┼───────────────────┼────────────────────────┤
│ 5 │ 0,50 │ 40 │ 0,14 │
└──────────┴──────────────────────┴───────────────────┴────────────────────────┘
Nota: definirea inaltimii custii - a se vedea tabelul nr.3. Zona minima din pardoseala custii pentru fiecare iepuroaica şi produsii acesteia include zona pardoselii alãturate custii. A se vedea fig. nr. 6
TABELUL nr.6
COORDONATE PENTRU CAZAREA PISICILOR
în timpul experimentarilor şi al inmultirii
┌──────────┬────────────────┬──────────┬──────────────────┬────────────────────┐
│Greutatea │Zona minima de │Înãlţimea │ Aria minima din │Zona minima din │
│pisicii în│pardoseala a │minima a │pardoseala pentru │pardoseala pentru │
│ kg. │custii pentru o │custii în │cusca femeiei şi │cuibul pisicii şi al│
│ │pisica/mp │ cm │produsilor ei, în │produsilor în mp │
│ │ │ │ mp │ │
├──────────┼────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────────────┤
│ 0,5-1 │ 0,2 │ 50 │ - │ 2 │
├──────────┼────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────────────┤
│ 1-3 │ 0,3 │ 50 │ 0,58 │ 2 │
├──────────┼────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────────────┤
│ 3-4 │ 0,4 │ 50 │ 0,58 │ 2 │
├──────────┼────────────────┼──────────┼──────────────────┼────────────────────┤
│ 4-5 │ 0,6 │ 50 │ 0,58 │ 2 │
└──────────┴────────────────┴──────────┴──────────────────┴────────────────────┘
Nota: Cazarea pisicilor în custi trebuie sa fie strict limitatã. Pisicile ţinute astfel trebuie sa fie lãsate afarã pentru exerciţiu zilnic cel puţin o data pe zi, acolo unde acesta nu influenţeazã experimentul. Cuiburile pisicilor trebuie sa fie ec hipate cu tavi cu nisip pentru fecale, cotloane sub forma de rafturi şi obiecte potrivite pentru ascensiuni şi pentru ascutirea ghearelor. "Înãlţimea custii" - înseamnã distanta verticala între cel mai înalt punct de pe pardoseala custii şi cel mai jos punct al acoperişului sau capacului custii. În scopul calculãrii zonei minime de pardoseala, trebuie sa fie inclusã şi aria cotloanelor. Zona minima din pardoseala custii pentru, femela (pisica) şi produsii acesteia include 0,l8 cmp zona de îngrijire a pisicilor. A se vedea fig. nr. 7.
TABELUL nr. 7
COORDONATATE PENTRU CAZAREA CAINILOR ÎN CTUSTI
în timpul experimentarii
┌───────────────────────────┬──────────────────┬──────────────────────────────┐
│Înãlţimea cainilor la crupa│Zona minima din │Înãlţimea minima a custii cm │
│ (umar) cm │pardoseala custii/│ │
│ │caine mp │ │
├───────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 30 │ 0,75 │ 60 │
├───────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 40 │ 1,00 │ 80 │
├───────────────────────────┼──────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 70 │ 1,75 │ 140 │
└───────────────────────────┴──────────────────┴──────────────────────────────┘
Nota: Cainii nu trebuie ţinuţi în custi mai mult decât este necesar în scopul experimentului. Cainii ţinuţi în custi vor fi lasati afarã pentru exerciţiul zilnic, cel puţin o data pe zi, cu condiţia ca aceasta sa nu fie incompatibilã cu scopul experimentului. Se va stabili un timp limita sub care cainii nu trebuie ţinuţi fãrã exerciţiu zilnic. Zona de exerciţiu trebuie sa fie destul de larga pentru a permite cainilor libertatea de mişcare. În custile cainilor nu se vor folosi gratare, cu excepţia cazurilor când experimentul implica acest lucru. În lumina diferenţelor mari de înãlţime a cainilor şi a unei interdependente limitate între înãlţime şi greutate, a diferitelor rase de caini, înãlţimea custii va fi stabilitã având la baza înãlţimea corporalã la umar a fiecãrui animal. Ca regula generalã, înãlţimea minima a boxei (custii) trebuie sa fie de doua ori înãlţimea la umar a cainilor. Pentru definirea "inaltimii custii" a se vedea tabelul nr. 6.
TABELUL nr. 8
COORDONATE PENTRU CAZAREA CAINILOR ÎN BOXE
pentru cazare obişnuitã, în timpul experimentelor şi pentru reproducţie
┌──────────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Greutatea cainelui│Zona minima din │Zona adiacenta minima pentru exerciţiu │
│ │pardoseala ├───────────────────┬──────────────────────┤
│ │pentru un │ Pana la 3 caini │Mai mult de 3 │
│ │caine/mp │ │ caini │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ < 6 │ 0,5 │ 0,5(1,0) │ 0,5(1,0) │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 6-10 │ 0,7 │ 1,4(2,1) │ 1,2(1,9) │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 10-20 │ 1,2 │ 1,6(2,8) │ 1,4(2,6) │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 20-30 │ 1,7 │ 1,9(3,6) │ 1,6(3,3) │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ > 30 │ 2,0 │ 2,0(4,0) │ 1,8(3,8) │
└──────────────────┴────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
Nota: Cifrele dintre paranteze reprezintã zona totalã per caine, adicã, pardoseala custii plus zona adiacenta pentru exerciţiu. Cainii ţinuţi permanent afarã trebuie sa aibã acces la un loc acoperit (refugiu) pentru a fi protejati de condiţiile nefavorabile de clima. Când cainii sunt cazati pe duşumele cu gratar, trebuie prevãzutã o zona solida neteda pentru somn. Dusumeaua cu gratar nu trebuie folositã decât dacã aceasta este prevãzutã de experiment. Despartirile între custi trebuie sa fie astfel fãcute încât sa nu permitã cainilor sa se raneasca unul pe altul. Toate custile vor fi prevãzute cu sistem adecvat de drenaj. TABELUL nr. 9 COORDONATE PENTRU CAZAREA PRIMATELOR NOU-UMANE cazare normalã, în timpul experimentului şi pentru reproducţie Nota introductivã: l. Datoritã variaţiei largi a dimensiunilor şi caracteristicilor primatelor, este de importanta specialã sa adaptam forma şi dotãrile interioare ca şi cum am construi aceste custi conform necesitãţilor particulare ale fiecãrui individ. Volumul total al custii este foarte important pentru primate, ca şi zona de dusumea sau de pardoseala. Ca principiu general, înãlţimea custii, cel puţin pentru maimutele. Apes sau alţi simieni, trebuie sa fie conformã cu cele mai mari dimensiuni ale acestora. 2. Custile trebuie sa fie destul de înalte pentru a permite animalelor sa stea în poziţie corecta, înãlţimea minima a custii pentru brahiatori va fi astfel încât sa le permitã acestora sa se balanseze de tavan, în poziţie de extensie totalã, fãrã ca picioarele lor sa atinga pardoseala custii. Când se considera necesar, cusca trebuie prevãzutã cu manere pentru a permite primatelor sa foloseascã partea cea mai inalta a custii. Primatele compatibile între ele pot fi ţinute câte doua într-o cusca. Când nu pot fi ţinute în pereche, custile lor trebuie sa fie astfel plasate încât sa se poatã vedea reciproc dar şi sa se poatã preveni aceasta, atunci când experimentul o cere. 3. Subiectul acestor observaţii, urmãtorul tabel, constituie o coordonata generalã pentru cazarea în custi a grupelor de specii utilizate mai frecvent (superfamiliale Ceboidea şi Cercepiteeoidea)
┌─────────────────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│Greutatea primatelor │ Zona minima din pardoseala │ Înãlţimea minima a boxei │
│ în kg │ boxei pentru unul sau doua │ │
│ │animale în mp │ │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ < 1 │ O,25 │ 60 │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1-3 │ 0,35 │ 75 │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 3-5 │ O,5O │ 80 │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 5-7 │ O,7O │ 85 │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 7-9 │ O,9O │ 90 │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 9-15 │ 1,10 │ 125 │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 15-25 │ 1,50 │ 125 │
└─────────────────────┴────────────────────────────┴───────────────────────────┘
Nota: Pentru definirea "inaltimii boxei" a se vedea nota de la tabelul nr. 6
TABELUL nr. 10
COORDONATE PENTRU CAZAREA ÎN BOXE A PORCINILOR
cazare normalã şi în timpul experienţei
┌─────────────────────┬────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│Greutatea │Zona minima din pardoseala │Înãlţimea minima a boxei cm│
│purcelului Kg │boxei pentru un porc/mp │ │
│ │ │ │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 5-15 │ O,35 │ 5O │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 15-25 │ O,55 │ 6O │
├─────────────────────┼────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 25-40 │ O,8O │ 80 │
└─────────────────────┴────────────────────────────┴───────────────────────────┘
Nota: Tabelul se poate folosi de asemenea şi pentru purcei. Porcii nu trebuie sa fie ţinuţi în custi sau boxe decât dacã este absolut necesar pentru scopul experimentului şi atunci numai pentru o perioada minima de timp. Pentru definirea "inaltimii boxei", a se vedea nota de la tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 11
COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR ÎN CUSTI
cazare normalã, în timpul experimentarilor şi în unitãţile de experimentare
┌────────────┬──────────────┬────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│Specii şi │Zona minima │Lungimea│Înãlţimea │Zona minima │Lungimea minima│
│greutãţi Kg │din pardoseala│minima a│minima de │din pardoseala│a frontului de │
│ │pentru boxa │boxei m │separare a│boxei pentru │furajare per │
│ │ mp │ │boxei m │grupuri mp/ │cap m │
│ │ │ │ │animal │ │
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Porci 10-30│ 2 │ 1,6 │ 0,8 │ 0,2 │ 0,20 │
│ 30-50 │ 2 │ 1,8 │ 1,0 │ 0,3 │ 0,25 │
│ 50-1OO │ 3 │ 2,1 │ 1,2 │ 0,8 │ 0,30 │
│ 1OO-15O │ 5 │ 2,5 │ 1,4 │ 1,2 │ 0,35 │
│ > 15O │ 5 │ 2,5 │ 1,4 │ 2,5 │ 0,40 │
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Ovine <7O │ 1,4 │ 1,8 │ 1,2 │ 0,7 │ 0,35 │
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Caprine < 7 │ 1,6 │ 1,8 │ 2,0 │ 0,8 │ 0,35 │
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Porcine < 6O│ 2,0 │ 1,1 │ 1,0 │ 0,8 │ 0,30 │
│ 60-100 │ 2,2 │ 1,8 │ 1,0 │ 1,0 │ 0,30 │
│ 100-150 │ 2,4 │ 1,8 │ 1,0 │ 1,2 │ 0,35 │
│ 15O-2OO │ 2,5 │ 2,0 │ 1,2 │ 1,4 │ 0,40 │
│ 200-400 │ 2,6 │ 2,2 │ 1,1 │ 1,6 │ 0,55 │
│ >400 │ 2,8 │ 2,2 │ 1,4 │ 1,8 │ 0,65 │
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Cabaline │ 13,5 │ 4,5 │ 1,8 │ - │ - │
│adulte │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────────┴────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┘
TABELUL nr. 12
COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR DE FERMA ÎN PADOCURI
cazare normalã, în timpul experimentarii şi unitãţile de experienta
┌────────────────────┬───────────────┬───────────────────┬─────────────────────┐
│Specii în greutãţi │ Aria minima a │ Lungimea minima a │ Înãlţimea minima a │
│ Kg │ padocului │ padocului │despartiturilor de │
│ │ │ │ padoc │
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Porcine 1OO-15O │ 1,2 │ 2,0 │ 0,9 │
│ >15O │ 2,5 │ 2,5 │ 1,4 │
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Ovine <7O │ O,7 │ 1,0 │ 0,9 │
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Caprine <7O │ O,8 │ l,0 │ 0,9 │
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Bobine 6O-100 │ 0,6 │ 1,0 │ 0,9 │
│ 100-150 │ 0,9 │ 1,4 │ 0,9 │
│ 15O-2OO │ 1,2 │ 1,6 │ 1,4 │
│ 200-350 │ 1,8 │ 1,8 │ 1,4 │
│ 35O-5OO │ 2,1 │ 1,9 │ 1,4 │
│ >15O │ 2,6 │ 2,2 │ 1,4 │
├────────────────────┼───────────────┼───────────────────┼─────────────────────┤
│Cabaline │ │ │ │
│adulte │ 4,O │ 2,5 │ 1,6 │
└────────────────────┴───────────────┴───────────────────┴─────────────────────┘
Nota: padocurile trebuie sa fie suficient de largi pentru a permite animalelor sa se culce sau sa stea în decubit confortabil.
TABELUL nr. 13
COORDONATE PENTRU CAZAREA PASARILOR,
cazare normalã, în timpul experimentarii şi în unitãţile de testare
┌────────────┬──────────────┬────────┬──────────┬──────────────┬───────────────┐
│Specii şi │ Zona minima │ Zona │ Zona │ Înãlţimea │Lungimea minima│
│greutãţi │ pentru o │minima │ minima │ minima a │a trocului de │
│ │ pasare │pentru │ pentru │ boxei │furajare/pasare│
│ │ │ doua │ trei │ │ │
│ │ │pãsãri │ pãsãri │ │ │
│ │ │ │ sau > │ │ │
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│ g. │ Cmp │ Cmp/ │ mp/pãsãri│ cm │ cm │
│ │ │ pasare │ │ │ │
├────────────┼──────────────┼────────┼──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Pui 10O-3OO│ 25O │ 2OO │ 150 │ 25 │ 3 │
│ 300-60O │ 5OO │ 4OO │ 30O │ 35 │ 7 │
│ 100O-1200 │ 1OOO │ 6OO │ 45O │ 45 │ 10 │
│ 120O-180O │ 120O │ 700 │ 550 │ 45 │ 12 │
│ 18OO-24OO │ 14OO │ 85O │ 65O │ 45 │ 12 │
│ masculi │ │ │ │ │ │
│ adulti │ 18OO │12OO │ 1OOO │ 6O │ 15 │
│ >2400 │ │ │ │ │ │
│ pitpalac │ │ │ │ │ │
│ 12O-140 │ 350 │ 250 │ 2OO │ 15 │ 4 │
│ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──────────────┴────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┘
Nota: "Zona sau arie" înseamnã produsul între lungimea şi lãţimea custii masurata intern şi orizontal. Nu este produsul între lungimea pardoselei şi largimea pardoselei. Pentru definirea - "inaltimii custii" a se vedea Tabelul 6. Mãrimea ochiului de plasa în cazul pardoselei din sarma nu va fi mai mare de lOxlO mm pentru tineretul aviar şi de 25x25 mm pentru adulti şi tineret faza a doua. Grosimea sarmei de plasa nu trebuie sa fie mai mica de 2 mm. Gradientul de inclinare nu tretbuie sa depãşeascã 14% (8°). Trocurile de apa trebuie sa fie de aceeaşi lungime ca şi cele pentru hrana. Dacã sunt prevãzute şi pipe sau cupe, fiecare pasare va avea acces la doua din ele. Custile trebuie prevãzute cu ferestre sau zabrele care sa permitã pasarilor dintr-o singura boxa sa se vada reciproc. Figura nr. 1 SORECELE cazare normalã sau în timpul experientelor Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea soarecelui, linia oblica indica zona minima care trebuie sa-i fie alocala NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 1 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 2 SOBOLAN cazare normalã şi în timpul experimentarii Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea sobolanului, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie sa-i fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 2 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 3 HAMSTER SIRIAN cazare normalã şi în timpul experimentelor Zona minima de pardosea a custii în funcţie de greutatea hamsterului sirian, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie sa-i fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 3 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 4 COBAI cazare normalã şi în timpul experimentelor Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea cobaiului, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie sa-i fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 4 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 14. Figura nr. 5 IEPURE cazare normalã şi în timpul experimentelor Zona minima de pardosea a custii în funcţie de greutatea iepurelui, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 5 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 6 IEPURE pentru reproducţie Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea iepurelui, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 6 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 7 PISICI cazare normalã în timpul experimentarii Zona minima de pardoseala a custii în funcţie de greutatea pisicii, linia continua EU-EU arata zona minima care trebuie sa fie alocata NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 7 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 8 Ghid al relatiei între numãrul de soareci per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normalã şi în timpul experimentarii Liniile reprezintã greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 1 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 8 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 15. Figura nr. 9 Ghid al relatiei între numãrul de sobolani per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normalã şi în timpul experimentarii Liniile reprezintã greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 2 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 9 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16. Figura nr. 10 Ghid al relatiei între numãrul de hamsteri per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normalã şi în timpul experimentarii Liniile reprezintã greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 3 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 10 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16. Figura nr. 11 Ghid al relatiei între numãrul de cobai per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normalã şi în timpul experimentarii Liniile reprezintã greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 4 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 11 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16. Figura nr. 12 Ghid al relatiei între numãrul de iepuri per cusca şi zona din pardoseala pentru cusca cazare normalã şi în timpul experimentarii Liniile reprezintã greutatea mediei şi corespunde liniei EU-EU în fig. nr. 5 NOTA CTCE Piatra Neamt: Figura nr. 12 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 24.IX.2002, la pagina 16.