Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. M.110 din 7 iunie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 605 din 17 iunie 2021.
──────────
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Asistenţa psihologică reprezintă ansamblul de măsuri şi/sau programe specifice, concepute în mod unitar, în vederea asigurării capacităţii optime de funcţionare a individului din punctul de vedere al factorilor psihologici cu relevanţă pentru starea de sănătate şi boală.
(2) Asistenţa psihologică are ca scop asigurarea condiţiilor pentru un management eficient al resursei umane, adaptarea la solicitările mediului militar, îmbunătăţirea performanţelor profesionale individuale, creşterea eficienţei organizaţionale, creşterea calităţii vieţii personalului şi diminuarea efectelor manifestărilor psihocomportamentale relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice.
(3) Sensul unor termeni şi expresii utilizaţi/utilizate în prezentele instrucţiuni este precizat în glosarul prevăzut în anexa nr. 1.
ART. 2
Activitatea de asistenţă psihologică se fundamentează pe următoarele principii:
a) principiul psihologiei validate ştiinţific, care presupune analiza critică, cu ajutorul metodelor ştiinţifice, a modelelor teoretice utilizate în practică, pentru a stabili dacă un serviciu psihologic este eficient, fundamentat pe un model teoretic valid şi are un bun raport cost-eficienţă;
b) principiul cercetător-practician, conform căruia psihologul cu drept de liberă practică trebuie să acţioneze prin prisma finalităţii practice şi să acceseze lucrări ştiinţifice de specialitate pentru rezolvarea unor probleme cu relevanţă teoretică şi/sau practică cu aplicabilitate extinsă;
c) principiul prevenţiei, conform căruia performanţele profesionale ale resursei umane presupun prevenirea instalării bolii - prevenţie primară, a complicaţiilor şi evoluţiei acesteia - prevenţie secundară sau a problemelor induse de complicaţiile ei - prevenţie terţiară;
d) principiul alianţei terapeutice solide, care presupune încredere din partea beneficiarului serviciilor psihologice în competenţa profesională a psihologului şi empatie, acceptare necondiţionată şi consideraţie autentică din partea psihologului;
e) principiul focalizării pe probleme/situaţii curente şi specifice care produc distres în momentul respectiv, ceea ce înseamnă examinarea aici-şi-acum a problemelor cu care se confruntă personalul şi intervenţia psihologică specializată de scurtă durată;
f) principiul orientării spre scop şi al focalizării pe problemă, care reprezintă planificarea şi desfăşurarea activităţilor de asistenţă psihologică prin formularea de obiective specifice în termeni comportamentali şi alegerea tipului de intervenţie adecvat;
g) principiul prevenirii recăderilor psihocomportamentale, cu accent pe psihoeducaţie, prin care beneficiarii serviciilor psihologice sunt învăţaţi să devină propriii lor terapeuţi şi să îşi rezolve singuri problemele cu care se pot confrunta în viitor.
ART. 3
Categoriile de personal care pot beneficia de asistenţă psihologică sunt următoarele:
a) personalul militar în activitate, funcţionarii publici şi personalul civil contractual;
b) elevii şi studenţii din unităţile/instituţiile de învăţământ militar;
c) personalul invalid, rănit, care a dobândit afecţiuni fizice ori psihice, precum şi urmaşii celui decedat în urma participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român;
d) personalul militar în rezervă sau în retragere care se confruntă cu probleme psihologice rezultate din exercitarea profesiei militare;
e) familiile personalului militar în activitate, funcţionarilor publici şi personalului civil contractual, la nevoie, când sunt identificate manifestări specifice problemelor/tulburărilor psihocomportamentale rezultate din exercitarea profesiei militare, în situaţia în care psihologul consideră că este relevant şi util;
f) rezerviştii voluntari.
ART. 4
(1) În funcţie de finalitatea activităţilor desfăşurate, asistenţa psihologică se realizează în scop profilactic sau recuperatoriu.
(2) Asistenţa psihologică profilactică cuprinde activităţi şi programe de prevenţie primară adresate persoanelor sănătoase, de optimizare/dezvoltare personală şi de creştere a eficienţei organizaţionale prin identificarea vulnerabilităţilor psihologice/ organizaţionale şi intervenţie, la nivel individual şi/sau de grup, pentru dezvoltarea mecanismelor de coping/adaptare/defensive, consolidarea moralului şi a coeziunii.
(3) Asistenţa psihologică recuperatorie cuprinde activităţi şi programe de prevenţie secundară şi terţiară, de reducere a complicaţiilor reacţiilor la stres operaţional, a manifestărilor psihocomportamentale disfuncţionale/dezadaptative şi de prevenire a evoluţiei tulburărilor psihice, prin tehnici de intervenţie în situaţii de criză, consiliere psihologică şi/sau psihoterapie individuală şi/sau de grup.
(4) Activităţile de asistenţă psihologică prevăzute la alin. (2) şi (3) se desfăşoară, după caz, la nivel individual sau de grup, faţă în faţă şi/sau pe platforme de telepsihologie.
ART. 5
(1) Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală este structura subordonată Direcţiei generale management resurse umane care elaborează politicile şi reglementările privind asistenţa psihologică în Armata României, validează tehnicile şi instrumentele de evaluare şi intervenţie psihologică şi asigură evaluarea psihologică a personalului din structurile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în scopul promovării sănătăţii mintale, al controlului stresului operaţional şi al creşterii performanţei managementului resurselor umane.
(2) Diagrama de relaţii a Centrului naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală este prezentată în anexa nr. 2.
ART. 6
(1) Activitatea de asistenţă psihologică se desfăşoară în acord cu reglementările de la nivel naţional şi cu respectarea principiilor profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
(2) În desfăşurarea activităţii de asistenţă psihologică, exercitarea profesiei de psiholog este condiţionată de deţinerea atât a atestatului de liberă practică în specialitatea psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale, cât şi a unui atestat de liberă practică în una dintre următoarele specialităţi, potrivit cerinţelor posturilor în care sunt încadraţi:
a) psihologia transporturilor;
b) psihologie clinică/consiliere psihologică/psihoterapie;
c) psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională.
ART. 7
Activitatea de asistenţă psihologică constă în evaluarea psihologică a resursei umane şi intervenţia psihologică specializată.
CAP. II
Evaluarea psihologică a resursei umane şi intervenţia psihologică specializată
SECŢIUNEA 1
Evaluarea psihologică a resursei umane
ART. 8
Evaluarea psihologică a resursei umane reprezintă procesul de cunoaştere a factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală, respectiv pentru activităţi diverse desfăşurate de personalul militar în context socioprofesional cu grad ridicat de risc şi/sau pentru activităţi relaţionate cu acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român.
ART. 9
(1) Evaluarea psihologică a resursei umane se realizează individual sau în grup, în următoarele situaţii:
a) în cadrul activităţilor specifice psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale;
b) la intrarea în sistemul militar;
c) în cadrul evaluărilor psihologice periodice;
d) în cadrul activităţilor de analiză a muncii, diagnoză şi intervenţie organizaţională;
e) la plecarea şi întoarcerea în/din misiuni, operaţii şi activităţi de pregătire în afara teritoriului statului român, cu durata mai mare de 6 luni;
f) în scopul stabilirii situaţiei medico-militare, pentru identificarea gradului de aptitudine pentru serviciul militar;
g) în cadrul selecţiei pentru încadrarea structurilor de forţe pentru operaţii speciale;
h) la solicitarea şefului Secţiei parchetelor militare şi a şefului Direcţiei instanţelor militare.
(2) Prin excepţie, evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) lit. e) se realizează şi în cazul misiunilor, operaţiilor şi activităţilor cu durata mai mică de 6 luni, la întoarcere, în situaţia în care pe timpul desfăşurării acestora a avut loc un eveniment cu potenţial traumatic.
(3) Evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) se realizează în varianta computerizată şi/sau creion-hârtie, cu probe psihologice standardizate:
a) elaborate de Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală şi avizate de Colegiul Psihologilor din România;
b) achiziţionate de la furnizori acreditaţi de către Colegiul Psihologilor din România, cu drept de utilizare şi licenţă.
ART. 10
Evaluarea psihologică a resursei umane pentru selecţia la intrarea în sistemul militar urmăreşte:
a) identificarea aptitudinilor generale necesare exercitării profesiei militare;
b) identificarea potenţialului aptitudinal specific armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare ale căror activităţi presupun solicitări psihofizice deosebite.
ART. 11
(1) Evaluarea psihologică a resursei umane la intrarea în sistemul militar se desfăşoară de către structurile stabilite prin reglementările în vigoare.
(2) Evaluarea psihologică a resursei umane pentru selecţia la intrarea în sistemul militar are caracter eliminatoriu şi se finalizează prin acordarea avizului psihologic „ADMIS“ sau „RESPINS“, după caz.
ART. 12
(1) Evaluarea psihologică periodică se realizează în scopul stabilirii capacităţii/aptitudinii pentru muncă, al realizării în condiţii de siguranţă a transporturilor şi pentru desfăşurarea optimă a activităţilor profesionale cu cerinţe specifice, potrivit legislaţiei în domeniu.
(2) Evaluarea psihologică periodică se execută, de regulă, la intervale de 3 ani pentru întreg personalul.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), evaluarea psihologică periodică a personalului care participă la misiuni în afara teritoriului statului român se desfăşoară anual, iar cea din cadrul serviciilor medicale profilactice privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor se execută ori de câte ori se solicită de către medicul de medicină a muncii.
(4) Evaluarea psihologică periodică se finalizează cu un raport de evaluare psihologică şi acordarea avizului psihologic „APT“, „APT CONDIŢIONAT“, „INAPT TEMPORAR“ sau „INAPT“, care este consemnat în fişa de evaluare psihologică individuală.
(5) Valabilitatea avizului psihologic eliberat în scopul stabilirii aptitudinii de muncă este stabilită prin metodologii şi proceduri de lucru specifice, conform reglementărilor în vigoare referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă a personalului.
(6) În perioada de valabilitate a avizului „APT CONDIŢIONAT“, „INAPT TEMPORAR“ şi „INAPT“, persoana în cauză îşi desfăşoară activitatea sub directa supraveghere a comandantului/şefului nemijlocit, în condiţii de siguranţă, cu respectarea recomandărilor, până la data reevaluării menţionată în aviz şi, după caz, parcurge un program de intervenţie psihologică specializată.
ART. 13
Evaluarea psihologică a candidaţilor/personalului pentru armele sau serviciile şi specialităţile militare care presupun aptitudini speciale se desfăşoară complementar, astfel:
a) în Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială;
b) în Centrul de Medicină Navală;
c) în Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală şi structurile subordonate acestuia;
d) în structura de asistenţă psihologică a Comandamentului forţelor pentru operaţii speciale.
ART. 14
Evaluarea psihologică a personalului participant la misiuni în teatrele de operaţii constă în activitatea de evaluare de tip screening şi activitatea de psihodiagnostic şi evaluare clinică.
ART. 15
(1) Activitatea de evaluare de tip screening urmăreşte identificarea personalului militar care prezintă vulnerabilitate pentru dezvoltarea unor tulburări relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice şi/sau descoperirea timpurie a cazurilor care prezintă simptome ale acestor tulburări.
(2) Activitatea de evaluare de tip screening se execută cu întreg personalul la 60 de zile de la întoarcerea din misiune şi se finalizează cu un raport de evaluare psihologică de tip screening, prin care se fac recomandări pentru intervenţie psihologică specializată, după caz.
ART. 16
(1) Activitatea de psihodiagnostic şi evaluare clinică urmăreşte stabilirea naturii, a intensităţii şi a mecanismelor de manifestare a problemelor psihocomportamentale ale personalului militar în activitate sau ale personalului militar în rezervă sau în retragere diagnosticat cu tulburări relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice din teatrele de operaţii.
(2) Activitatea de psihodiagnostic şi evaluare clinică a personalului care prezintă manifestări psihocomportamentale/ simptome ale tulburărilor relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice se execută la 6 luni, la 1 an şi într-un interval cuprins între 18 şi 30 de luni de la întoarcerea din misiune sau oricând, la solicitarea comandanţilor.
(3) Activitatea de psihodiagnostic şi evaluare clinică se finalizează cu un raport de psihodiagnostic şi evaluare clinică în care sunt detaliate aspecte ce ţin de problemele clinice cu care se confruntă personalul, cum au apărut acestea şi ce se poate face pentru ameliorarea lor.
ART. 17
(1) Evaluarea psihologică realizată în scopul stabilirii situaţiei medico-militare urmăreşte identificarea gradului de aptitudine pentru serviciul militar.
(2) Evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) constă în evaluarea psihologică a stării de sănătate psihică pentru desfăşurarea serviciului militar, investigarea şi psihodiagnosticul tulburărilor psihice, a gradului de discernământ şi a altor condiţii de patologie care implică în etiopatogeneză mecanisme psihologice, în limitele competenţei psihologului.
ART. 18
Evaluarea psihologică a resursei umane este reglementată prin metodologii specifice fiecărui domeniu menţionat la art. 9 alin. (1), aprobate prin dispoziţii ale şefului Direcţiei generale management resurse umane şi prin proceduri de lucru elaborate şi/sau actualizate de Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală.
SECŢIUNEA a 2-a
Intervenţia psihologică specializată
ART. 19
(1) Intervenţia psihologică specializată reprezintă procesul de aplicare a metodelor şi tehnicilor de conceptualizare a disfuncţiilor psihocomportamentale/organizaţionale, de stabilire a obiectivelor, a avantajelor/dezavantajelor/costurilor intervenţiei şi de acţiune la nivel cognitiv, afectiv, comportamental şi/sau organizaţional.
(2) Intervenţia psihologică specializată se execută la nivel individual sau de grup şi urmăreşte:
a) adaptarea la mediul militar şi optimizarea deciziilor privind cariera;
b) promovarea sănătăţii mintale şi dezvoltarea/optimizarea personală;
c) controlul stresului operaţional şi creşterea eficienţei acţiunilor unităţilor luptătoare;
d) ameliorarea problemelor psihocomportamentale de intensitate subclinică;
e) tratamentul tulburărilor psihice relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice sau al celor care implică mecanisme etiopatogenetice psihologice;
f) dezvoltarea organizaţională.
(3) Intervenţia psihologică specializată se realizează în următoarele situaţii:
a) în perioada de şcolarizare pentru persoanele aflate într-un context educativ;
b) în perioadele de pregătire pentru misiuni, conform Planului de pregătire pentru misiune;
c) la solicitarea comandanţilor şi/sau la recomandarea medicului de unitate/medicului de familie/medicului specialist, a psihologilor din cadrul structurilor de asistenţă psihologică sau a psihologilor de unitate, după caz;
d) la solicitarea personalului militar în activitate, a funcţionarilor publici şi a personalului civil contractual;
e) la nevoie, pentru membrii familiilor, în situaţia în care psihologul consideră că este relevant şi util personalului militar în activitate, funcţionarilor publici şi personalului civil contractual care prezintă manifestări specifice problemelor/tulburărilor psihocomportamentale rezultate din exercitarea profesiei militare;
f) la cerere, pentru urmaşii personalului decedat în acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român;
g) la solicitarea şefului Secţiei parchetelor militare şi a şefului Direcţiei instanţelor militare.
ART. 20
(1) Intervenţia psihologică specializată se execută în conformitate cu principiul prevenţiei, ca premisă pentru dezvoltarea organizaţională, managementul performant al resursei umane şi creşterea calităţii vieţii personalului.
(2) Intervenţia psihologică specializată se realizează prin următoarele tipuri de activităţi desfăşurate la nivel individual şi/sau de grup:
a) consiliere şcolară şi vocaţională;
b) pregătire psihologică a personalului, control al stresului operaţional şi management optim al incidentelor critice/evenimentelor traumatice, inclusiv activităţi de învăţare a tehnicilor de prim ajutor psihologic/prim ajutor în caz de stres traumatic/defusing;
c) educaţie pentru sănătate, promovarea sănătăţii şi a unui stil de viaţă sănătos;
d) coaching pentru optimizare/dezvoltare personală şi autocunoaştere;
e) rezolvare de probleme, managementul conflictului şi negociere, tehnici de relaxare şi sugestive;
f) consiliere şi terapie suportivă;
g) terapii de scurtă durată focalizate pe problemă, recuperare şi reeducare;
h) consiliere psihologică şi psihoterapie a problemelor de intensitate subclinică;
i) tratament psihologic al problemelor psihocomportamentale care ţin de patologia tulburărilor relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice.
(3) Intervenţia psihologică realizată la nivel de grup presupune, pe lângă activităţile prevăzute la alin. (2), măsuri şi activităţi de consolidare a moralului şi intervenţie pentru ameliorare şi dezvoltare organizaţională.
ART. 21
Intervenţia psihologică pentru pregătirea psihologică a personalului şi controlul stresului operaţional, activitatea de consiliere psihologică şi psihoterapie, asistenţa psihologică a personalului veteran din teatrele de operaţii, în rezervă sau în retragere, şi a familiilor personalului militar în activitate, precum şi activitatea specifică domeniului psihologie educaţională, consilierii şcolare şi vocaţionale se reglementează prin metodologii aprobate prin dispoziţii ale şefului Direcţiei generale management resurse umane şi proceduri de lucru elaborate/actualizate de către Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală.
CAP. III
Activităţi desfăşurate de către structurile de asistenţă psihologică
SECŢIUNEA 1
Activităţi desfăşurate de Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală
ART. 22
(1) Activităţi desfăşurate de către Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală:
a) elaborează politici şi reglementări privind desfăşurarea activităţilor din domeniile psihologiei militare în Ministerul Apărării Naţionale;
b) elaborează proiecte de dispoziţii/instrucţiuni/metodologii/ proceduri operaţionale/manuale pe linie de specialitate şi le înaintează spre aprobare şefului Direcţiei generale management resurse umane;
c) analizează şi evaluează factorii de risc specifici acţiunilor militare, misiunilor, operaţiilor şi comportamentele disfuncţionale care pot apărea în cadrul acestora şi planifică, organizează, coordonează şi monitorizează sau execută, după caz, activităţi de pregătire psihologică a personalului, de management al incidentelor critice, precum şi activităţi de profilaxie şi control al stresului operaţional;
d) planifică, organizează şi desfăşoară activităţi de cercetare aplicativă pentru experimentarea şi validarea concepţiilor, procedurilor şi manualelor din domeniul psihologic şi elaborează metodologii şi instrumente de evaluare în vederea desfăşurării într-un cadru normativ unitar a activităţilor de asistenţă psihologică din Ministerul Apărării Naţionale;
e) organizează şi desfăşoară periodic convocări metodologice cu psihologii din teritoriu, în scopul analizării dificultăţilor apărute în activitate, diseminării informaţiilor, a experienţelor şi a bunelor practici, precum şi în scopul clarificării unor aspecte concrete ale exercitării profesiei de psiholog şi ale aplicării unitare a cadrului normativ din domeniu;
f) planifică, organizează şi coordonează sau execută activităţile de evaluare psihologică, în scopul repartiţiei personalului pe arme, servicii şi specialităţi militare după criterii psihologice şi al avizării psihologice pentru angajare/menţinere în funcţie, securitate şi sănătate în muncă şi siguranţa transporturilor;
g) planifică, organizează, coordonează şi monitorizează sau execută, după caz, activităţi de evaluare de tip screening, psihodiagnostic şi evaluare clinică, în scopul identificării personalului care prezintă vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburărilor relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice din teatrele de operaţii militare şi în scopul descoperirii timpurii a cazurilor care prezintă simptome ale acestor tulburări;
h) planifică, organizează, coordonează şi monitorizează sau execută, după caz, activităţi de consiliere şi psihoterapie a personalului militar în activitate sau a personalului militar în rezervă sau în retragere care se confruntă cu probleme relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice din teatrele de operaţii militare;
i) planifică, organizează şi desfăşoară activitatea de asistenţă psihologică, de evaluare şi de intervenţie psihologică specializată pentru personalul din cadrul structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, cu excepţia Statului Major al Apărării şi Direcţiei generale de informaţii a apărării, şi al celor subordonate nemijlocit acestora, precum şi din cadrul structurilor subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale;
j) planifică, organizează, coordonează şi/sau execută, după caz, activităţi de prevenţie şi recuperare stres operaţional şi traumatic, specifice psihologiei clinice operaţionale, în scopul reintegrării profesionale, sociale şi familiale a personalului militar, prin furnizarea de servicii de specialitate;
k) elaborează programe de dezvoltare a competenţelor interculturale, precum şi reglementări de implementare a acestora, atât pentru facilitarea procesului de comunicare interculturală cu populaţia locală în misiunile executate de către militari în afara teritoriului statului român, cât şi pentru creşterea interoperabilităţii cu partenerii NATO;
l) stabileşte în mod unitar atribuţiile funcţionale ale psihologilor şi măsurile care se aplică în domeniul asistenţei psihologice la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pe perioada instituirii stării de urgenţă/alertă pe teritoriul statului român;
m) reprezintă Ministerul Apărării Naţionale în relaţia cu Colegiul Psihologilor din România.
(2) Asistenţa psihologică desfăşurată în teritoriu de către Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală constă în:
a) evaluarea psihologică a aptitudinilor speciale ale candidaţilor/personalului din Ministerul Apărării Naţionale care desfăşoară activităţi specifice conducerii vehiculelor şi/sau activităţi ce presupun un grad ridicat de risc, atât la selecţia pentru intrarea în sistemul militar, cât şi periodic;
b) asigurarea de programe şi servicii specifice psihologiei operaţionale, adresate personalului militar şi civil în activitate, în scopul creşterii rezilienţei personalului, prevenţiei problemelor/tulburărilor psihocomportamentale şi gestionării adecvate a stresului operaţional şi traumatic;
c) asigurarea de servicii specifice psihologiei clinice operaţionale, adresate personalului militar şi civil în activitate, în scopul remisiunii manifestărilor psihocomportamentale şi/sau simptomelor specifice tulburărilor relaţionate cu stresul şi evenimentelor traumatice;
d) asigurarea de servicii psihologice pentru personalul în rezervă sau în retragere, din zona de responsabilitate.
SECŢIUNEA a 2-a
Activitatea de asistenţă psihologică desfăşurată de Statul Major al Apărării
ART. 23
Structura de specialitate din cadrul Statului Major al Apărării coordonează, evaluează şi monitorizează activităţile de asistenţă psihologică din structura de forţe.
ART. 24
Structurile de specialitate din cadrul şi subordinea Statului Major al Apărării asigură servicii de asistenţă psihologică personalului militar şi civil din zona de responsabilitate.
ART. 25
(1) Structura de specialitate din cadrul Comandamentului Forţelor Întrunite coordonează activităţile de asistenţă psihologică specifice psihologiei operaţionale, pe timpul executării misiunilor în afara teritoriului statului român.
(2) Psihologul din cadrul detaşamentelor care execută misiuni în afara teritoriului statului român raportează periodic comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite şi şefului Centrului naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală despre activitatea de asistenţă psihologică desfăşurată şi evenimentele cu potenţial traumatic.
SECŢIUNEA a 3-a
Asistenţa psihologică asigurată de către psihologul de unitate
ART. 26
Activităţile desfăşurate de psihologul de unitate constau în:
a) evaluarea psihologică periodică a resursei umane din unităţile aflate în zona de responsabilitate;
b) analiza muncii, diagnoză şi intervenţie organizaţională;
c) evaluarea psihologică a personalului participant la misiuni în teatrele de operaţii militare şi a personalului militar în rezervă sau în retragere din zona de responsabilitate;
d) intervenţia psihologică în vederea pregătirii psihologice a personalului militar participant la misiuni în teatrele de operaţii şi a controlului stresului operaţional;
e) asigurarea serviciilor specifice psihologiei operaţionale, în scopul prevenţiei problemelor/tulburărilor psihocomportamentale şi gestionării adecvate a stresului operaţional şi traumatic;
f) asigurarea serviciilor specifice psihologiei clinice operaţionale, în scopul reintegrării profesionale, sociale şi familiale, adresate personalului militar şi civil în activitate, precum şi militarilor veterani în rezervă sau în retragere care prezintă manifestări specifice problemelor/tulburărilor psihocomportamentale rezultate din exercitarea profesiei militare.
CAP. IV
Evidenţa activităţii de asistenţă psihologică
ART. 27
(1) Evidenţa documentelor profesionale rezultate din activitatea de asistenţă psihologică cuprinde totalitatea metodelor, procedurilor şi regulilor privind înregistrarea, păstrarea, prelucrarea şi circulaţia datelor şi informaţiilor specifice.
(2) Evidenţa activităţii de asistenţă psihologică constă în evidenţa nominală şi evidenţa statistică a datelor şi informaţiilor utilizate de fiecare structură de asistenţă psihologică.
(3) Evidenţa nominală şi evidenţa statistică prevăzute la alin. (2) se realizează în format electronic şi/sau pe suport hârtie şi se transmit, la ordin, Centrului naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală.
(4) Datele şi informaţiile, indiferent de mediul de stocare, electronic sau tipărit, trebuie să fie exacte, complete şi relevante, în conformitate cu metodologiile de lucru şi cu prevederile legale privind protecţia informaţiilor clasificate.
ART. 28
Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnărilor şi a înregistrărilor cu caracter profesional revine psihologilor şi şefilor structurilor de asistenţă psihologică în care aceştia sunt încadraţi.
ART. 29
(1) Documentele privind evidenţa activităţii de asistenţă psihologică sunt:
a) planul anual cu principalele activităţi ale structurii de asistenţă psihologică;
b) fişa de evaluare psihologică individuală;
c) profilul psihologic individual;
d) avizul psihologic individual;
e) raportul de evaluare psihologică individuală;
f) raportul de screening psihologic clinic;
g) raportul de psihodiagnostic şi evaluare clinică;
h) fişele de conceptualizare a problemelor psihocomportamentale;
i) raportul de intervenţie psihologică;
j) registrul de evidenţă a actelor profesionale;
k) fişele de lecţii învăţate pe timpul misiunilor;
l) registrul de evidenţă a personalului evaluat şi a tipului de aviz acordat;
m) baza de date cu personalul care se confruntă cu probleme psihocomportamentale/tulburări relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice din acţiuni militare, misiuni şi operaţii.
(2) Informaţiile conţinute în documentele menţionate la alin. (1) sunt furnizate de către psiholog, cu respectarea prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, următoarelor persoane:
a) beneficiarului serviciilor psihologice;
b) comandantului/şefului structurii în care este încadrat beneficiarul serviciilor psihologice, în situaţiile în care se impune acest lucru, cu obligativitatea respectării confidenţialităţii datelor şi informaţiilor primite de către acesta;
c) psihologilor cu atribuţii de conducere, coordonare, îndrumare şi control profesional.
(3) Structura documentelor de evidenţă este prevăzută în metodologiile profesionale specifice.
(4) Tipărirea şi multiplicarea documentelor utilizate pentru activitatea de asistenţă psihologică se asigură de către structurile militare care au în subordine structuri de asistenţă psihologică.
ART. 30
În scopul asigurării secretului profesional, datele şi informaţiile cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta îşi exercită profesia sunt inviolabile, potrivit Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare.
ART. 31
(1) Metodologiile profesionale specifice, probele/instrumentele psihologice aplicate, rezultatele acestora, documentele, însemnările şi înregistrările se păstrează în condiţii de siguranţă o perioadă de cel puţin 10 ani de la încheierea relaţiilor profesionale, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut alt termen.
(2) La expirarea termenului prevăzut la alin. (1), documentele prevăzute la acelaşi alineat se distrug în totalitate, potrivit prevederilor legale.
CAP. V
Condiţii de desfăşurare a activităţii de asistenţă psihologică
ART. 32
Activitatea de asistenţă psihologică se desfăşoară de către psihologi care exercită actul profesional în unităţile militare în care sunt încadraţi şi se subordonează nemijlocit comandanţilor/şefilor acestora, potrivit statului de organizare.
ART. 33
În exercitarea actului profesional, psihologii:
a) apără cu fermitate, onestitate şi principialitate, în limitele prevăzute de lege, drepturile şi interesele legitime ale Ministerului Apărării Naţionale, conform prevederilor actelor normative;
b) nu pot fi supuşi influenţelor rezultate din subordonarea ierarhică, de natură să conducă la încălcarea normelor legale, deontologice şi de bună practică în vigoare, respectând principiul autonomiei funcţionale;
c) beneficiază de sprijinul nemijlocit al comandanţilor/şefilor ierarhici şi cooperează cu structurile de resurse umane şi cele medicale pentru obţinerea informaţiilor relevante, necesare formulării deciziilor psihologice.
ART. 34
Activitatea psihologului din domeniul militar se desfăşoară în cabinetul psihologic, sala de examinare colectivă şi/sau în câmpul de instrucţie/teatrul de operaţii militare, în funcţie de specificul activităţilor/misiunilor.
ART. 35
Condiţiile de desfăşurare a asistenţei psihologice trebuie să asigure:
a) dreptul la intimitate al beneficiarului serviciilor psihologice;
b) calitatea şi autenticitatea manifestărilor psihocomportamentale ale persoanei;
c) integralitatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor cu caracter profesional;
d) elementele de dotare minimală a cabinetului psihologic prevăzute în anexa nr. 3, conform standardelor de calitate cerute de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
ART. 36
Încadrarea şi promovarea în funcţii a ofiţerilor psihologi se fac atât în baza prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi a legislaţiei privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cu respectarea dispoziţiilor actelor normative şi ale actelor normative specifice aplicabile cadrelor militare în activitate din structurile Ministerului Apărării Naţionale.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 37
(1) Psihologii din domeniul militar pot participa la manifestări cu caracter ştiinţific şi/sau la programe de pregătire/cercetare ştiinţifică, în scopul formării profesionale continue şi al optimizării activităţii de asistenţă psihologică.
(2) Formarea profesională continuă a psihologilor din domeniul militar se realizează prin cursuri de formare, convocări de specialitate şi manifestări ştiinţifice acreditate de Colegiul Psihologilor din România.
ART. 38
În vederea desfăşurării asistenţei psihologice, comandanţii/şefii de la toate eşaloanele dispun măsuri şi asigură condiţii necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor.
ART. 39
Datele rezultate din activitatea de asistenţă psihologică pot fi utilizate de către structurile de specialitate, pentru activităţi de cercetare ştiinţifică, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal.
ART. 40
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
ANEXA 1
la instrucţiuni
GLOSAR
Aptitudini generale - însuşiri psihice individuale, senzoriale, psihomotorii şi intelectuale, de care depinde succesul într-un număr mare de activităţi
Aptitudini speciale - însuşiri psihice individuale cerute de domenii specifice de activitate, cum ar fi însuşirile tehnice, psihomotorii, de organizare şi conducere etc.
Apt condiţionat - aviz psihologic rezultat în urma evaluării psihologice periodice, care limitează temporar personalul la executarea unor activităţi cu nivel scăzut de solicitare psihică
Coaching - intervenţie psihologică în scopul optimizării, autocunoaşterii şi dezvoltării personale, cunoscută şi sub denumirea de consiliere psihologică în afara domeniului clinic
Consiliere psihologică - intervenţie psihologică în scopul optimizării, autocunoaşterii şi dezvoltării personale şi/sau în scopul remisiunii problemelor emoţionale, cognitive şi de comportament
Criză psihologică - situaţie în care mecanismele psihologice ale persoanei, necesare pentru a face faţă unui incident critic, au eşuat, iar individul se confruntă cu un nivel semnificativ de distres, deteriorare psihică şi incapacitate de a funcţiona
Defusing - intervenţie suportivă, la nivel de grup mic, în vederea reducerii distresului iniţial, desfăşurată la câteva ore de la un eveniment traumatic, centrată pe explorarea şi normalizarea reacţiilor legate de acesta şi oferirea informaţiilor pentru adoptarea unor comportamente funcţionale
Distres - consecinţe nesănătoase, negative şi distructive ale evenimentelor intense şi prelungite care depăşesc resursele fiziologice şi psihologice ale unei persoane şi conduc la scăderea performanţelor, insatisfacţie şi/sau diferite tipuri de tulburări
Empatie - capacitatea unui individ de a se identifica cu alţii şi de a-i înţelege, în special la nivel emoţional
Evaluare clinică de tip screening - evaluare a factorilor psihologici la personalul sănătos, în scopul identificării vulnerabilităţii pentru dezvoltarea unor tulburări psihocomportamentale şi/sau pentru descoperirea timpurie a cazurilor care prezintă simptome ale acestor tulburări
Evaluare psihologică - proces de cunoaştere a factorilor psihologici cu relevanţă pentru diverse activităţi
Factori psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală - variabile de natură psihologică, cu influenţă asupra stării de sănătate şi boală, referitoare la aspecte ale vieţii afective, comportamente, credinţe şi atitudini, modalităţi de adaptare, motivaţie
Incident critic - eveniment neaşteptat, cu semnificaţie negativă pentru persoană, care a survenit în timpul unei acţiuni şi care poate conduce la criză psihologică
Inapt temporar - aviz psihologic rezultat în urma evaluării psihologice periodice, care restricţionează temporar activitatea personalului cu atribuţii specifice care nu permit derularea altor activităţi
Management al incidentelor critice - abordare comprehensivă, etapizată, integrată de-a lungul unui continuum de nevoi, de la educaţie şi pregătire preincident până la intervenţie specializată postincident, în situaţii de criză psihologică
Manifestări psihocomportamentale - exteriorizare a trăirilor de la nivel afectiv (emoţii, sentimente), cognitiv (gânduri, credinţe) şi comportamental
Manifestări psihocomportamentale disfuncţionale/ dezadaptative - manifestări psihocomportamentale nesănătoase, neadecvate, iraţionale; în literatura de specialitate sunt preferaţi însă termenii „disfuncţional“, în relaţie cu variabilele afective şi cognitive, şi „dezadaptativ“, în relaţie cu comportamentul
Mecanisme de coping - totalitatea mecanismelor psihologice prin care oamenii modulează trăirile afective (reduc sau cresc distresul), cu referire la mecanisme de apărare/defensive şi mecanisme de adaptare
Mecanisme de adaptare - mecanisme psihologice care modulează trăirile afective (reduc sau cresc distresul), angajate voluntar şi conştient
Mecanisme de apărare/defensive - mecanisme psihologice care modulează trăirile afective (reduc sau cresc distresul), angajate în mod automat şi inconştient
Mecanisme etiopatogenetice psihologice - mecanisme care explică rolul factorilor de natură psihologică în cauzalitatea instalării şi evoluţiei simptomatologiei psihice şi somatice a bolilor
Prim ajutor psihologic - intervenţie suportivă centrată pe nevoile de bază, în scopul reducerii efectelor distresului iniţial cauzat de un eveniment traumatic, promovării comportamentelor funcţionale şi inducerii sentimentului că persoanei i se acordă grija şi respectul cuvenit
Prim ajutor în caz de stres traumatic - variantă a intervenţiei de prim ajutor psihologic în organizaţia militară, adaptată la situaţii de stres traumatic operaţional, care vizează, pe lângă obiectivele acestuia, creşterea încrederii şi a competenţei individuale şi de grup
Probleme de intensitate subclinică - simptome psihocomportamentale, consecinţă a distresului temporar sau persistent, care nu satisfac criteriile pentru tulburările clinice descrise în manualele statistice de diagnostic al tulburărilor mintale
Psihodiagnostic şi evaluare clinică - activitate de cunoaştere şi evaluare a factorilor psihologici cu relevanţă pentru sănătate şi boală
Psiholog cu drept de liberă practică - psiholog atestat de Colegiul Psihologilor din România, în condiţiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare
Psihoterapie - intervenţie psihologică în patologie şi în optimizarea subiecţilor umani sănătoşi (de exemplu, profilaxia bolilor, optimizarea performanţelor individuale etc.)
Rezilienţă - proces de adaptare psihologică pozitivă în faţa unui factor stresor semnificativ
Somatic - care aparţine sau care se referă la corpul organismelor vii
Stare de sănătate - stare de bine fizic, psihic şi social
Stres operaţional - reacţii psihocomportamentale dezadaptative apărute ca urmare a expunerii personalului militar, pe timpul misiunilor în teatrele de operaţii, la stresori multipli cum ar fi: vătămare corporală sau rănire gravă, uciderea combatanţilor, asistare la moartea colegilor sau a altor persoane, condiţii geografice extreme, izolare socială, comunicare limitată pe anumite perioade, separare prelungită de familie, precaritate a calităţii vieţii
Telepsihologie - furnizarea de servicii psihologice, prin utilizarea de soluţii tehnologice, cum ar fi telefonul, dispozitivele mobile, videoconferinţele interactive, e-mailul, internetul etc., care înlocuiesc sau suplimentează metodele tradiţionale, faţă-în-faţă, de asistenţă psihologică
Terapie suportivă - intervenţie psihologică prin care se oferă individului sprijin emoţional şi empatie, în scopul redobândirii capacităţii de relaţionare socială, a unui sentiment de participare la viaţa colectivă şi înţelegere a situaţiei pe care o traversează, pentru a-şi mobiliza resursele adaptative într-o atmosferă de acceptare şi securitate
Tulburare (sindrom) - totalitate a semnelor şi simptomelor care caracterizează o afecţiune
Tulburări relaţionate cu stresul şi evenimentele traumatice - tulburări psihice, conform clasificării Manualului de diagnostic şi statistică a tulburărilor mintale DSM-V, care includ: tulburarea de stres acut, tulburarea de stres posttraumatic şi tulburarea de adaptare
Tulburare de stres acut - afecţiune psihocomportamentală declanşată de un eveniment traumatic care nu îndeplineşte criteriile de durată, intensitate şi de afectare în funcţionarea socială necesare pentru diagnosticul tulburării de stres posttraumatic
Tulburare de stres posttraumatic - afecţiune psihocomportamentală declanşată de un eveniment traumatic, care perturbă activitatea zilnică şi durează mai mult de o lună, caracterizată prin 3 mari categorii de probleme: retrăirea persistentă a evenimentului traumatic prin vis, imaginaţie sau gânduri obsesive; evitarea situaţiilor asociate cu trauma; simptome persistente de activare exagerată a sistemului nervos cum ar fi hipervigilenţa, iritabilitatea, izbucnirile de furie etc.
Tulburare de adaptare - afecţiune psihocomportamentală declanşată de evenimente stresante unice sau recurente, caracterizată prin manifestări asemănătoare cu stresul posttraumatic şi acut, dar mai reduse ca intensitate şi ca durată (între 3 şi 6 luni de la evenimentul stresant)
ANEXA 2
*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
la instrucţiuni
DIAGRAMA
de relaţii a Centrului naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală
(a se vedea imaginea asociată)
ANEXA 3
la instrucţiuni
ELEMENTE
de dotare minimală a cabinetului psihologic
A. Mobilier specific:
a) birou;
b) fotolii;
c) scaun ergonomic;
d) fişete/dulapuri.
B. Instrumente de evaluare psihologică tip creion-hârtie şi/sau în variantă computerizată:
a) ustensile de scris;
b) formulare-tip;
c) bibliorafturi;
d) flipchart.
C. Mijloace audiovideo^1
^1 Cu respectarea prevederilor art. 3 din Dispoziţia directorului Direcţiei generale de informaţii a apărării nr. A.8 din 31.05.2018 pentru aprobarea unor măsuri privind accesul sau utilizarea echipamentelor cu posibilităţi tehnice de fotografiere/filmare, stocare, înregistrare audiovideo, copiere, localizare geografică sau comunicare la distanţă, în locurile în care se află informaţii clasificate.
a) aparatură audio;
b) reportofon;
c) aparatură video.
D. Tehnică de calcul:
a) sisteme informatice şi de comunicaţii independente sau conectate în reţea, acreditate;
b) medii de stocare a informaţiilor;
c) imprimantă/copiator;
d) programe informatice pentru analiza şi prelucrarea statistică a datelor.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
raluca parvu
08 Iulie 2021
Va multumesc anticipat !
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
