Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 146 din 29 decembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1255 din 31 decembrie 2021.────────── CAP. I Scop şi domeniu de aplicare ART. 1 Prezentele instrucţiuni au ca scop stabilirea: a) principiilor care stau la baza strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei; b) conţinutului strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei; c) regulilor de întocmire a strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei. ART. 2 Prezentele instrucţiuni se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară la elaborarea sau actualizarea strategiilor locale care au ca obiect alimentarea cu energie termică la nivelul unei/unor localităţi. CAP. II Abrevieri şi definiţii ART. 3 În prezentele instrucţiuni sunt utilizate următoarele abrevieri:
┌────┬─────────────────────────────────┐
│ │autoritate/autorităţi a/ale │
│ │administraţiei publice locale │
│AAPL│(consiliu local, consiliu │
│ │judeţean, Consiliul General al │
│ │Municipiului Bucureşti, primarul)│
├────┼─────────────────────────────────┤
│acc │apă caldă de consum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ADI │asociaţie/asociaţii de dezvoltare│
│ │intercomunitară │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ANRE│Autoritatea Naţională de │
│ │Reglementare în Domeniul Energiei│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │centrală/centrale electrică/ │
│CET │electrice de termoficare │
│ │(centrală/centrale de cogenerare)│
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │centrală/centrale termică/termice│
│CT │(centrală/centrale de producere │
│ │separată a energiei termice) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│GES │gaze cu efect de seră │
└────┴─────────────────────────────────┘
┌──────┬───────────────────────────────┐
│ │Planul naţional integrat în │
│ │domeniul energiei şi │
│PNIESC│schimbărilor climatice │
│ │2021-2030, aprobat prin │
│ │Hotărârea Guvernului nr. 1.076/│
│ │2021 │
├──────┼───────────────────────────────┤
│RIR │rata internă a rentabilităţii │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │sistem/sisteme de alimentare │
│ │centralizată cu energie │
│ │termică, respectiv │
│ │infrastructura prin care se │
│ │realizează serviciul public de │
│SACET │alimentare cu energie termică │
│ │în sistem centralizat, conform │
│ │prevederilor Legii serviciului │
│ │public de alimentare cu energie│
│ │termică nr. 325/2006, cu │
│ │modificările şi completările │
│ │ulterioare │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │serviciu public de alimentare │
│SPAET │cu energie termică în sistem │
│ │centralizat │
├──────┼───────────────────────────────┤
│SRE │surse regenerabile de energie │
├──────┼───────────────────────────────┤
│ │unitate/unităţi │
│UAT │administrativ-teritorială/ │
│ │teritoriale (comună, oraş, │
│ │municipiu, judeţ) │
├──────┼───────────────────────────────┤
│UE │Uniunea Europeană │
├──────┼───────────────────────────────┤
│VNA │valoarea netă actualizată │
└──────┴───────────────────────────────┘
ART. 4 (1) Termenii utilizaţi în prezentele instrucţiuni au semnificaţiile prevăzute în: a) Legea nr. 196/2021 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; b) Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare; e) Regulamentul (UE) nr. 1.201/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor în ceea ce priveşte specificaţiile tehnice pentru tematici şi pentru defalcarea lor. (2) În înţelesul prezentelor instrucţiuni, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:
┌───────────┬──────────────────────────┐
│ │grafic al valorilor orare │
│ │de putere termică │
│ │consumată, ordonate │
│ │pornind de la cea mai mare│
│Curba │valoare până la cea mai │
│clasată a │mică; curba clasată a │
│cererii │cererii este o curbă │
│ │descendentă şi arată câte │
│ │ore pe zi/lună/an este │
│ │solicitată o anumită │
│ │valoare a puterii termice │
│ │consumate │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │necesar de energie │
│Necesar de │consumată pentru │
│răcire al │asigurarea confortului │
│populaţiei │termic al populaţiei în │
│ │perioada verii │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │operator economic, titular│
│ │al unei licenţe de │
│Operator │operator al SPAET sau al │
│SACET │unei licenţe de transport,│
│ │distribuţie şi furnizare │
│ │de energie termică │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │valoare a cantităţii de │
│ │energie termică consumată,│
│Potenţial │rezultată din curba │
│de │clasată a cererii anuale, │
│cogenerare │care asigură dimensionarea│
│de înaltă │şi funcţionarea unei/unor │
│eficienţă │capacităţi de producere în│
│ │cogenerare în condiţii de │
│ │eficienţă tehnică şi │
│ │economică │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │valoare a cantităţii de │
│ │energie termică consumată,│
│ │rezultată din curba │
│ │clasată a cererii anuale, │
│Potenţial │care asigură dimensionarea│
│de │şi funcţionarea unui SACET│
│încălzire │pentru încălzire, │
│şi răcire │preparare acc şi răcire în│
│eficientă │condiţii de eficienţă │
│ │tehnică şi economică şi │
│ │încadrarea lui în │
│ │categoria sistemelor │
│ │eficiente │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │operator economic titular │
│ │al unei licenţe de │
│ │producere a energiei │
│ │termice sau al unei │
│ │licenţe pentru exploatarea│
│ │comercială a capacităţilor│
│ │de producere a energiei │
│ │electrice şi a energiei │
│Producător │termice în cogenerare, │
│independent│care deţine/operează una │
│de energie │sau mai multe CT/CET şi, │
│termică │după caz, reţele termice │
│ │de transport care nu │
│ │aparţin SACET, dar prin │
│ │care se realizează │
│ │alimentarea centralizată a│
│ │cel puţin doi consumatori │
│ │de energie termică │
│ │diferiţi (alţii decât │
│ │operatorul respectiv) şi/ │
│ │sau a unui SACET │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │proiect de investiţie │
│ │pentru modernizarea, │
│ │reabilitarea, │
│ │retehnologizarea şi/sau │
│ │extinderea unui SACET │
│Proiect de │existent, pentru │
│investiţie │înfiinţarea unui SACET nou│
│ │sau pentru alte lucrări │
│ │publice care au ca scop │
│ │eficientizarea alimentării│
│ │cu energie termică a │
│ │populaţiei │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │serviciul de alimentare cu│
│ │energie termică a │
│ │populaţiei, respectiv │
│ │SPAET, înfiinţat şi │
│ │organizat la nivelul unei/│
│Serviciu │unor localităţi de către │
│ │AAPL/ADI conform │
│ │prevederilor legale, de │
│ │care beneficiază în │
│ │principal populaţia din │
│ │localitatea/localităţile │
│ │respectivă/respective │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │sistem centralizat de │
│ │încălzire şi/sau răcire │
│ │care utilizează cel puţin │
│Sistem │50% energie din SRE, 50% │
│eficient │căldură reziduală, 75% │
│ │energie termică produsă în│
│ │cogenerare sau 50% dintr-o│
│ │combinaţie de tipul celor │
│ │sus-menţionate │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │strategia locală pentru │
│ │serviciul de alimentare cu│
│ │energie termică a │
│ │populaţiei, respectiv │
│ │orice strategie care are │
│ │ca obiect alimentarea cu │
│ │energie termică la nivelul│
│Strategie │unei/unor localităţi, în │
│ │principal a populaţiei din│
│ │localitatea/localităţile │
│ │respectivă/respective, în │
│ │sistem centralizat şi/sau │
│ │individual, adoptată de │
│ │AAPL/ADI conform │
│ │prevederilor legale │
└───────────┴──────────────────────────┘
CAP. III Documente de referinţă ART. 5 Aplicarea prezentelor instrucţiuni de către AAPL/ADI se realizează coroborat cu prevederile următoarelor acte normative: a) Legea nr. 196/2021 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; b) Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare; c) Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie; e) Hotărârea Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; f) Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate; g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea şi extinderea sau înfiinţarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor şi pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006; h) Regulamentul privind implementarea Programului Termoficare, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului finanţelor publice nr. 3.194/1.084/3.734/2019; i) Regulamentul de emitere a avizelor tehnice privind eficienţa energetică în cadrul Programului Termoficare, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 13/2020; j) Hotărârea Guvernului nr. 1.034/2020 pentru aprobarea Strategiei naţionale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050; k) Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată; l) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE; m) Directiva (UE) 2018/2.002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică; n) Directiva (UE) 2018/2.001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; o) Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII şi IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind conţinutul evaluărilor cuprinzătoare ale potenţialului de încălzire şi răcire eficientă; p) Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului. CAP. IV Principii care stau la baza strategiei ART. 6 Strategia trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe generale: a) să fie elaborată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; b) să respecte principiile prevăzute la art. 3 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare, conform politicilor elaborate de Ministerul Energiei; c) să urmărească obiectivele prevăzute la art. 4 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare, conform politicilor elaborate de Ministerul Energiei; d) să fie armonizată cu strategia energetică naţională, cu strategia naţională privind SPAET, cu strategiile privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul şi amenajarea teritoriului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi cu prevederile PNIESC; e) să fie corelată cu strategia generală de dezvoltare a localităţii/localităţilor respective şi cu strategia de valorificare pe plan local a potenţialului SRE. ART. 7 Strategia trebuie să conducă la atingerea următoarelor obiective: a) continuitate, calitate, siguranţă şi eficienţă în alimentarea cu energie termică a populaţiei; b) asigurarea, pe termen lung, a resurselor şi condiţiilor necesare pentru acoperirea cererii de încălzire, preparare acc şi răcire din partea populaţiei; c) dezvoltarea durabilă a UAT; d) utilizarea eficientă pentru producerea energiei termice a resurselor energetice primare, corelată cu eficientizarea consumului, în special în sectorul rezidenţial; e) creşterea ponderii SRE în sectorul încălzirii şi răcirii urbane, în vederea conformării la nivel naţional cu prevederile art. 23 din Directiva (UE) 2018/2.001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; f) decarbonarea sectorului de încălzire şi răcire urbană, respectiv reducerea emisiilor de GES; g) reducerea emisiilor de poluanţi, alţii decât GES, şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător - apă, aer, sol; h) stabilirea datelor, informaţiilor şi, după caz, a măsurilor/acţiunilor/termenelor necesare pentru evaluarea disponibilităţilor locale în ceea ce priveşte SRE şi/sau căldura reziduală/frigul rezidual şi identificarea opţiunilor strategice de maximizare a gradului de utilizare a acestora pentru producerea energiei termice în sistem centralizat; i) stabilirea datelor, informaţiilor şi, după caz, a măsurilor/acţiunilor/termenelor necesare pentru evaluarea cuprinzătoare, la nivel local, a potenţialului de cogenerare de înaltă eficienţă şi a potenţialului de încălzire şi răcire eficientă şi identificarea opţiunilor strategice de valorificare a acestora în condiţii de eficienţă economică; j) stabilirea necesităţii/oportunităţii de înfiinţare a serviciului şi a unui SACET nou sau, după caz, de dezvoltare/ modernizare/eficientizare a unui SACET existent, pe baza unei analize cost-beneficiu în cadrul căreia sunt comparate cel puţin trei opţiuni strategice de asigurare a necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc şi răcire din localitate/localităţi, în sistem centralizat şi/sau individual, care conduc la creşterea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de GES; k) stabilirea datelor necesare şi identificarea opţiunilor strategice de preluare şi furnizare prin SACET a disponibilului de energie termică al producătorilor independenţi de energie termică locali, dacă este cazul; l) satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale, inclusiv eliminarea riscurilor de intoxicare, asfixiere, incendii, explozii, precum şi a riscurilor privind sănătatea populaţiei; m) asigurarea accesibilităţii energiei termice pentru populaţie; n) asigurarea conformităţii cu prevederile legislaţiei UE aplicabile, valorificarea experienţei internaţionale şi adoptarea celor mai bune practici în sectorul încălzirii şi răcirii urbane. ART. 8 (1) Pentru dezvoltarea sau înfiinţarea unui SACET viabil, dacă este cazul, datele, informaţiile şi măsurile/acţiunile prevăzute în strategie trebuie să conducă la: a) stabilirea oportunităţii şi a criteriilor de delimitare, după caz, a unor zone unitare de încălzire, conform prevederilor legale; b) identificarea de noi consumatori care să fie racordaţi la SACET, precum imobile din cadrul proiectelor de dezvoltare rezidenţială, instituţii publice, operatori economici etc.; c) posibilitatea contorizării individuale a energiei termice în condominiile racordate la SACET, în condiţiile prevăzute de actele normative aplicabile; d) fundamentarea proiectelor de investiţii, în special a celor pentru înfiinţarea şi/sau dezvoltarea/modernizarea/eficientizarea SACET; e) utilizarea în cadrul SACET a unui mix de tehnologii şi resurse energetice primare din categoriile cogenerare, SRE şi căldură reziduală din procese tehnologice, care să conducă la încadrarea acestuia în categoria sistemelor eficiente; f) parametrii de eficienţă energetică în SACET (de exemplu, randamente de producere, pierderi în reţele) care se încadrează în limitele prevăzute de actele normative aplicabile; g) maximizarea eficienţei economice a SACET, prin: (i) dimensionarea corespunzătoare, pe orizontul strategic de timp, a capacităţilor/instalaţiilor de producere, transport, transformare şi distribuţie a energiei termice; (ii) valorificarea SRE şi a căldurii reziduale/frigului rezidual, identificate ca disponibile la nivel local pe orizontul strategic de timp; (iii) utilizarea unui mix de tehnologii pentru producerea energiei termice, din categoria celor producătoare de energie electrică (cogenerare), respectiv consumatoare de energie electrică (de exemplu, pompe de căldură), care să permită o programare a producţiei capacităţilor din cele două categorii, corelată cu nivelul preţurilor de pe piaţa energiei electrice; (iv) dezvoltarea unui sistem mixt de încălzire şi răcire urbană, cu posibilitate de stocare a energiei termice, în vederea aplatizării curbei clasate a cererii anuale; h) accesul pe criterii obiective specifice al producătorilor independenţi de energie termică locali, respectiv al consumatorilor de energie termică locali la reţelele SACET, precum şi protecţia consumatorilor vulnerabili, conform prevederilor legale; i) dezvoltarea unui SACET competitiv în raport cu soluţiile de încălzire, preparare acc şi răcire în sistem individual. (2) Prin strategie trebuie asigurată implementarea următoarelor principii pentru prestarea serviciului: a) profesionalism şi management performant; b) atragere a investiţiilor private; c) absorbţie de resurse financiare din fonduri comunitare şi/sau programe naţionale de cofinanţare; d) acces nediscriminatoriu la reţelele SACET, în condiţiile legii; e) responsabilitatea tuturor părţilor implicate - AAPL/ADI, producători independenţi de energie termică locali, operator SACET, consumatori locali şi promovarea de parteneriate între acestea; f) acoperirea costurilor justificate ale operatorului SACET şi, dacă este cazul, ale producătorilor independenţi de energie termică locali şi desfăşurarea activităţii acestora în condiţii de profitabilitate economică; g) competitivitatea şi suportabilitatea preţurilor locale ale serviciului şi protejarea consumatorilor vulnerabili; h) transparenţă şi simplificare a procedurilor administrative; i) utilizarea unor instalaţii şi echipamente ale căror performanţe asigură gradul de siguranţă impus de legislaţia în vigoare pentru infrastructură şi pentru sănătatea populaţiei. CAP. V Conţinutul strategiei ART. 9 Strategia trebuie să prezinte o analiză cuprinzătoare privind alimentarea cu energie termică a populaţiei din localitate/localităţi, rezultatele şi concluziile acesteia, precum şi planul de acţiuni pentru îndeplinirea cerinţelor, atingerea obiectivelor, obţinerea rezultatelor şi implementarea principiilor prevăzute în cap. IV, după caz. ART. 10 Strategia trebuie să cuprindă următoarele capitole şi subcapitole: a) introducere: (i) legislaţia specifică sectorului energiei termice şi protecţiei mediului: europeană şi naţională, primară şi secundară; (ii) prezentarea localităţii/localităţilor şi a părţilor interesate/implicate - AAPL/ADI, consumatori locali de energie termică, operator/operatori SACET, producători independenţi de energie termică locali, dezvoltatori imobiliari; (iii) atribuţiile şi responsabilităţile AAPL/ADI în sectorul încălzirii şi răcirii urbane; b) obiectivele strategiei, inclusiv: (i) date privind obiectivele şi ţintele de eficienţă energetică - randamente de producere, pierderi în reţele, economii de energie primară, reduceri ale emisiilor de GES etc.; (ii) informaţii privind obiectivele de protecţie a consumatorilor vulnerabili; c) situaţia actuală a încălzirii, preparării acc şi răcirii din localitate/localităţi, cu evidenţierea separată a datelor şi informaţiilor aferente consumatorilor vulnerabili, precum şi a datelor aferente SRE utilizate: (i) necesarul local de energie termică pentru încălzire şi preparare acc al populaţiei şi modalităţile de asigurare a acestuia; (ii) resurse energetice primare şi alte categorii de energie utilizate pentru acoperirea necesarului local de energie termică pentru încălzire şi preparare acc al populaţiei; (iii) alte aspecte cu relevanţă în opţiunea strategică de încălzire şi preparare acc în sistem centralizat - situaţia actuală a instituţiilor publice şi operatorilor economici din localitate/localităţi, din punctul de vedere al necesarului de încălzire şi preparare acc, precum şi al resurselor energetice primare şi al altor categorii de energie utilizate pentru acoperirea acestuia; (iv) estimarea necesarului local total de încălzire şi preparare acc; (v) necesarul local de răcire pentru asigurarea confortului termic al populaţiei; (vi) tehnologii şi categorii de energie utilizate pentru acoperirea necesarului local de răcire al populaţiei; (vii) alte aspecte cu relevanţă în opţiunea strategică de răcire în sistem centralizat - situaţia actuală a instituţiilor publice şi operatorilor economici din localitate/localităţi, din punctul de vedere al necesarului de răcire, precum şi al tehnologiilor şi categoriilor de energie utilizate pentru acoperirea acestuia; (viii) estimarea necesarului local total de răcire; (ix) curba clasată a cererii anuale, aferentă necesarului local de încălzire, preparare acc şi răcire al populaţiei, al instituţiilor publice, al operatorilor economici şi total; (x) tehnologii utilizate pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei termice; (xi) situaţia SACET existent, dacă este cazul - descrierea componentelor de producere, transport, transformare şi/sau distribuţie de energie termică, precum şi date privind consumurile de energie primară, producţiile/livrările/pierderile de energie termică, randamentele de producere din anii precedenţi; (xii) amplasamente pe hartă - zone de case/blocuri, centrale şi reţele ale unor producători independenţi de energie termică, instituţii publice, operatori economici generatori de căldură reziduală sau frig rezidual, operatori economici mari consumatori de energie termică, reţele SACET de transport şi distribuţie a energiei termice etc.; d) identificarea problemelor şi concluzii referitoare la situaţia actuală a alimentării cu energie termică a localităţii/localităţilor; e) proiecţii anuale, pe orizontul strategic de timp, privind evoluţia necesarului local de încălzire, preparare acc şi răcire; f) utilizarea SRE, a căldurii reziduale şi a frigului rezidual valorificabile energetic, precum şi a cogenerării de înaltă eficienţă în sisteme de încălzire şi răcire urbană: (i) SRE disponibile la nivel local pentru producerea de energie termică; (ii) oportunităţi locale de valorificare energetică a căldurii reziduale sau frigului rezidual; (iii) opţiuni strategice privind utilizarea SRE, a căldurii reziduale şi a frigului rezidual valorificabile energetic, precum şi de valorificare la nivel local a potenţialului de cogenerare de înaltă eficienţă şi a potenţialului de încălzire şi răcire eficientă prin înfiinţarea unui SACET nou sau, după caz, prin dezvoltarea/ modernizarea/eficientizarea unui SACET existent; g) etape şi termene de realizare a unor lucrări în vederea completării datelor şi informaţiilor necesare pentru stabilirea opţiunilor strategice de încălzire şi răcire în sistem centralizat, dacă este cazul; h) prezentarea opţiunilor strategice de asigurare a necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc şi răcire din localitate/localităţi, în sistem centralizat şi/sau individual; i) evaluarea efortului investiţional aferent opţiunilor strategice prezentate, total şi pe fiecare dintre componentele SACET, după caz, şi identificarea posibilelor surse de finanţare, inclusiv fonduri europene, programe de cofinanţare, scheme de ajutor de stat etc.; j) compararea opţiunilor strategice şi alegerea scenariului optim, inclusiv, dacă este cazul, etape şi termene de realizare a unor studii de fezabilitate pentru proiectele de investiţii aferente scenariului optim: (i) analiza cost-beneficiu a opţiunilor strategice de asigurare, în sistem centralizat şi/sau individual, a necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc şi răcire din localitate/localităţi; (ii) analiza de suportabilitate din punctul de vedere al preţului energiei termice la consumatori şi al subvenţiilor acordate consumatorilor vulnerabili; (iii) analiza de sensibilitate/risc; (iv) recomandarea scenariului optim, prin compararea valorilor indicatorilor tehnico-economici specifici (inclusiv VNA, RIR, durata de recuperare a investiţiei), scenariu care să conducă la creşterea eficienţei energetice şi la reducerea emisiilor de GES; (v) planul de acţiuni şi măsuri specifice pentru implementarea scenariului optim; k) plan de acţiuni, măsuri administrative şi etape de implementare a strategiei în vederea asigurării necesarului local de încălzire, preparare acc şi răcire; l) proceduri de monitorizare şi actualizare. ART. 11 În cuprinsul capitolelor şi subcapitolelor din strategie, prevăzute la art. 10, trebuie prezentate toate elementele necesare unei analize cuprinzătoare a alimentării cu energie termică, inclusiv, după caz, şi la nivel agregat, datele şi informaţiile de detaliu cuprinse în anexa „Date şi informaţii necesare, după caz, pentru analiza cuprinzătoare privind alimentarea cu energie termică a populaţiei dintr-o localitate“, care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni. ART. 12 Datele privind consumurile de energie din cuprinsul strategiei trebuie exprimate şi în MWh. CAP. VI Reguli de întocmire a strategiei ART. 13 Pentru întocmirea strategiei se utilizează, după caz, date şi informaţii preluate din activitatea de exploatare a capacităţilor/instalaţiilor locale de alimentare cu energie termică şi/sau din surse publice de informaţii (de exemplu, acte normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, studii de specialitate, literatură tehnică de specialitate, raportări). Provenienţa datelor şi informaţiilor trebuie precizată în cuprinsul strategiei. ART. 14 Datele şi informaţiile din cuprinsul strategiei trebuie să fie corelate cu datele şi informaţiile din strategia energetică a României, strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate şi strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice. ART. 15 Inventarierea, colectarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor din cuprinsul strategiei trebuie să urmărească realizarea analizei cuprinzătoare privind alimentarea cu energie termică a populaţiei din localitatea/localităţile respectivă/ respective, conform prevederilor prezentelor instrucţiuni. ART. 16 Strategia trebuie să cuprindă datele şi informaţiile relevante actualizate, precum şi, după caz, măsurile/acţiunile şi termenele necesare pentru identificarea şi compararea opţiunilor strategice de asigurare, în sistem centralizat şi/sau individual, a necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc şi răcire din localitate/localităţi, care conduc la creşterea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de GES, în vederea alegerii scenariului optim. ART. 17 (1) Strategia elaborată sau actualizată trebuie să fie coerentă şi consistentă, aliniată cu legislaţia europeană şi naţională. (2) Orizontul strategic de timp va fi de minimum 10 ani, cu o periodicitate a actualizării strategiei de 6 ani. (3) În funcţie de evoluţiile din mediul extern apropiat şi/sau îndepărtat, la nivel local, naţional sau european, strategia poate fi actualizată după o perioadă de timp mai scurtă decât cea prevăzută la alin. (2). (4) Toate datele, informaţiile şi opţiunile strategice trebuie să fie fundamentate şi prezentate într-un mod sintetic, organizat. Opţiunile strategice şi concluziile prezentate trebuie să urmărească îndeplinirea cerinţelor prevăzute de prezentele instrucţiuni. ART. 18 Este necesar să se asigure protejarea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial prezentate în strategie. CAP. VII Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 19 (1) În vederea evaluării situaţiei existente şi a identificării scenariului optim pentru alimentarea cu energie termică a populaţiei, fiecare AAPL/ADI îşi elaborează sau actualizează strategia proprie conform prezentelor instrucţiuni şi realizează studiile de fezabilitate necesare promovării proiectelor de investiţii prevăzute în strategie. (2) Pentru elaborarea sau actualizarea strategiei, AAPL/ADI poate colabora cu un consultant specializat care în ultimii 10 ani a realizat lucrări de audit/consultanţă sau studii similare în sectorul energiei termice. ART. 20 La elaborarea strategiei se vor avea în vedere studii de caz şi analize recente privind factorii de succes, politicile şi bunele practici care au condus la dezvoltarea unor sisteme de încălzire şi răcire urbană eficiente în state membre ale UE. ART. 21 Dacă la prima elaborare sau actualizare a unei strategii conform prezentelor instrucţiuni nu sunt disponibile sau nu pot fi estimate toate datele şi informaţiile necesare pentru evaluarea opţiunilor strategice de asigurare, în sistem centralizat şi/sau individual, a necesarului de energie termică pentru încălzire, preparare acc şi răcire din localitate/localităţi, se va preciza acest lucru în strategie, cu prezentarea acţiunilor/studiilor ce urmează a fi realizate de către AAPL/ADI şi a termenelor-limită asumate în vederea completării datelor şi informaţiilor care lipsesc. ANEXA 1 la instrucţiuni Date şi informaţii necesare, după caz, pentru analiza cuprinzătoare privind alimentarea cu energie termică a populaţiei dintr-o localitate 1. Date şi informaţii generale, cu relevanţă în domeniul alimentării cu energie termică a) amplasarea geografică a localităţii şi condiţiile climatice specifice zonei; b) numărul de locuitori (rezidenţi) din localitate; c) numărul total de clădiri, din care numărul de clădiri de locuinţe convenţionale din localitate; d) suprafaţa camerelor, suprafaţa camerelor de locuit, suprafaţa camerelor utilizate în scopuri profesionale/comerciale; e) informaţii privind clădirile din localitate: (i) materiale de construcţii utilizate; (ii) materiale utilizate pentru izolarea termică a clădirilor; (iii) eficienţa energetică a clădirilor; (iv) lucrări de reabilitare termică a clădirilor, realizate şi/sau planificate; f) inventarul clădirilor aparţinând instituţiilor publice din localitate şi distanţele faţă de reţelele SACET, dacă este cazul; g) inventarul operatorilor economici din localitate (comerciali, de prestări servicii, industriali etc.) care utilizează energie termică sub formă de abur şi/sau apă fierbinte şi distanţele amplasamentelor acestora faţă de reţelele SACET, dacă este cazul; h) inventarul operatorilor economici care utilizează energie termică în procesele tehnologice specifice şi care pot genera căldură reziduală valorificabilă energetic şi distanţele amplasamentelor acestora faţă de reţelele SACET; i) inventarul operatorilor economici care pot genera frig rezidual valorificabil energetic şi distanţele amplasamentelor acestora faţă de reţelele SACET; j) inventarul producătorilor independenţi de energie termică din localitate şi distanţele amplasamentelor acestora faţă de reţelele SACET, dacă este cazul; k) informaţii privind disponibilităţile SRE la nivel local; l) descrierea generală a modalităţilor de alimentare cu resurse energetice primare la nivelul localităţii (biomasă, cărbune, combustibil lichid, combustibil gazos): aprovizionare, depozitare, distribuţie; m) informaţii privind managementul deşeurilor rezultate din arderea combustibililor pentru asigurarea energiei termice la nivelul localităţii: surse, colectare, transport, tratare, depozitare pe termen scurt, depozitare pe termen lung; n) situaţia factorilor de mediu: concentraţiile poluanţilor rezultaţi din arderea combustibililor fosili (dioxid de carbon, particule în suspensie, monoxid de carbon, dioxid de sulf) în sezonul de vară şi în sezonul de iarnă, depăşiri ale concentraţiilor maxim admisibile; o) nivelul anual al emisiilor de GES la nivelul localităţii, componenţa şi sursele din care provin. 2. Date şi informaţii privind consumul de energie primară pentru producerea energiei termice şi consumul de energie termică necesară încălzirii şi preparării acc a) resurse energetice primare utilizate local pentru acoperirea cererii de energie termică; b) estimarea consumurilor anuale de energie primară şi/sau energie electrică ale instalaţiilor individuale de încălzire şi preparare acc utilizate de consumatorii din sectorul rezidenţial care nu sunt racordaţi la SACET; c) estimarea consumurilor anuale de energie primară şi/sau energie electrică pentru încălzire şi preparare acc ale consumatorilor din alte sectoare de activitate care nu sunt racordaţi la SACET: (i) sectorul comercial; (ii) sectorul serviciilor; (iii) sectorul industrial; (iv) instituţii publice; d) consumurile anuale de energie primară şi de energie electrică pentru producerea energiei termice furnizate prin SACET, dacă este cazul; e) estimarea necesarului anual de energie termică al consumatorilor din sectorul rezidenţial care nu sunt racordaţi la SACET; f) estimarea necesarului anual de energie termică al consumatorilor din alte sectoare de activitate care nu sunt racordaţi la SACET: (i) sectorul comercial; (ii) sectorul serviciilor; (iii) sectorul industrial; (iv) instituţii publice; g) cantitatea anuală de energie termică furnizată consumatorilor racordaţi la SACET: (i) populaţie; (ii) operatori economici; (iii) instituţii publice; h) estimarea cererii de energie termică a populaţiei din localitate pentru încălzire, pentru preparare acc şi totală; i) estimarea cererii de energie termică din alte sectoare de activitate pentru încălzire, pentru preparare acc şi totală: (i) sectorul comercial; (ii) sectorul serviciilor; (iii) sectorul industrial; (iv) instituţii publice; j) ponderea consumului de energie primară şi/sau energie electrică pentru acoperirea cererii de energie termică a populaţiei din totalul consumului de energie primară şi/sau energie electrică pentru acoperirea cererii de energie termică a consumatorilor din localitate; k) ponderea cererii de energie termică a populaţiei din cererea totală de energie termică a consumatorilor din localitate; l) tehnologii utilizate pentru producerea energiei termice la nivelul localităţii: cazane destinate exclusiv producerii de energie termică, echipamente pentru producerea în cogenerare a energiei termice şi a energiei electrice, pompe de căldură etc. Consumurile de energie primară prevăzute la lit. b)-d) vor fi defalcate pe tip de resursă energetică primară: gaze naturale, GPL, combustibil lichid uşor, motorină, biomasă lemnoasă, cărbune, energie geotermală, energie solară, căldură reziduală etc. 3. Date şi informaţii privind necesarul de energie primară, de energie electrică şi de energie termică pentru asigurarea confortului termic în perioada verii (necesar de răcire) a) categorii de energie utilizate local pentru acoperirea necesarului de răcire; b) estimarea cantităţilor anuale de energie primară şi/sau energie electrică consumate în instalaţiile individuale de răcire utilizate de populaţie; c) cantităţile anuale de energie primară, de energie electrică şi de energie termică utilizate pentru răcirea în sistem centralizat, dacă este cazul: (i) populaţie; (ii) operatori economici; (iii) instituţii publice; d) estimarea consumurilor anuale de energie primară şi de energie electrică pentru răcirea în sistem individual a spaţiilor de lucru din clădirile publice şi a spaţiilor de lucru ale operatorilor economici din localitate; e) tehnologii utilizate pentru satisfacerea necesarului de răcire la nivelul localităţii. 4. Date şi informaţii privind situaţia actuală a SACET, dacă este cazul a) informaţii generale privind SACET - etapele de realizare, principalele elemente componente (echipamente şi instalaţii de producere, transport, transformare, distribuţie), schema termomecanică simplificată în care să poată fi identificate elementele componente, numărul total de consumatori racordaţi la SACET din numărul total de consumatori de energie termică din localitate (defalcat pe sectoare: rezidenţial, comercial, de prestări servicii, instituţii publice, industrial, altele), situaţia contorizării energiei termice la nivel de branşament şi a instalării sistemelor de repartizare a costurilor cu energia termică în condominii, agenţi termici utilizaţi, instalaţii pentru tratarea agenţilor termici, staţii pentru pomparea agenţilor termici etc.; b) date privind cererea de energie termică a consumatorilor racordaţi la SACET: (i) cantităţile anuale de energie termică furnizate consumatorilor racordaţi la SACET în ultimii 5 ani; (ii) cererea maximă, la nivel anual, de energie termică în perioada de încălzire; (iii) cererea medie, la nivel anual, de energie termică pentru prepararea acc; (iv) cererea maximă, la nivel anual, de energie termică pentru răcire în perioada de vară, dacă este cazul; c) planul de situaţie al SACET; d) date şi informaţii despre capacităţile de producere care livrează energie termică în SACET: (i) centrale de producere a energiei termice (CT şi CET), inclusiv centrale ale producătorilor independenţi de energie termică locali; (ii) tehnologii utilizate pentru producerea energiei termice; (iii) puteri instalate în echipamentele utilizate pentru producerea energiei termice şi electrice; (iv) combustibili utilizaţi; (v) starea tehnică a echipamentelor energetice; (vi) anul punerii în funcţiune, durata de viaţă rămasă, gradul de amortizare al principalelor echipamente energetice; (vii) cantităţile de energie termică livrate în reţeaua de transport în ultimii 5 ani, din care cantităţile de energie termică produse în cogenerare şi livrate în reţeaua de transport în ultimii 5 ani; (viii) indicatori de performanţă de proiect şi cei determinaţi pe baza parametrilor de funcţionare înregistraţi în exploatare (valori medii/maxime/minime ale randamentelor de producere a energiei termice şi/sau electrice, consumurilor specifice pentru producerea energiei termice şi/sau electrice, consumului specific de energie electrică pentru pomparea agentului termic în reţeaua de transport, consumului propriu tehnologic de energie electrică, consumului de energie termică pentru serviciile interne); (ix) date referitoare la protecţia mediului (autorizaţii, plan de conformare, emisii anuale de poluanţi, depozite de deşeuri rezultate din exploatarea echipamentelor energetice); e) date şi informaţii despre reţeaua de transport, inclusiv despre modulele termice, dacă este cazul: (i) structura reţelei de transport - număr de conducte, izolaţii termice utilizate; (ii) parametrii nominali de funcţionare; (iii) dimensiuni caracteristice - lungimi de trasee, lungimea totală a conductelor, diametrele conductelor; (iv) starea actuală a reţelei de transport (starea conductelor, starea izolaţiei termice, avarii, pierderi anuale masice/volumice de agent termic, pierderi anuale de energie termică prin scăpări de agent termic, pierderi de energie termică prin transfer de căldură, pierderi anuale procentuale de energie termică, sistemul de monitorizare şi control al activităţii de transport al energiei termice, consumuri specifice de energie electrică pentru pomparea agentului termic prin reţeaua de transport etc.); (v) lucrări de modernizare efectuate în ultimii 5 ani şi evoluţia pierderilor de energie termică din reţeaua de transport în această perioadă (valori absolute şi procentuale); (vi) consumatori de energie termică racordaţi direct la reţeaua de transport, soluţii de racordare utilizate, cantităţi de energie termică livrate anual, sisteme de măsurare şi reglare a cantităţilor de energie termică; f) date şi informaţii despre punctele/staţiile termice: (i) tehnologii utilizate pentru transferul de căldură, echipamente instalate în punctele termice, starea fizică a acestora, lucrări de modernizare efectuate şi preconizate; (ii) sisteme de măsurare, monitorizare şi control al parametrilor de funcţionare; (iii) indicatori de eficienţă energetică (pierderi de energie termică, consumuri specifice de energie electrică pentru pomparea agentului termic etc.); g) date şi informaţii despre reţeaua de distribuţie: (i) structura reţelei de distribuţie - număr de conducte, izolaţii termice utilizate; (ii) dimensiuni caracteristice - lungimi de trasee, lungimea totală a conductelor, diametrele conductelor; (iii) starea actuală a reţelei de distribuţie (starea conductelor, starea izolaţiei termice, avarii, pierderi anuale masice/volumice de agent termic, pierderi anuale de energie termică prin scăpări de agent termic, pierderi de energie termică prin transfer de căldură, pierderi anuale procenturale de energie termică, sistemul de monitorizare şi control al activităţii de distribuţie a energiei termice); (iv) lucrări de modernizare efectuate în ultimii 5 ani şi evoluţia pierderilor de energie termică din reţeaua de distribuţie în această perioadă (valori absolute şi procentuale); h) concluzii referitoare la funcţionarea SACET: (i) principalele probleme identificate, care ghidează măsurile şi acţiunile propuse, modalităţile de rezolvare şi resursele necesare; (ii) ponderea energiei termice produse în cogenerare în producţia totală de energie termică destinată SACET; (iii) ponderea energiei termice produse din SRE şi/sau căldură reziduală în producţia totală de energie termică destinată SACET; (iv) încadrarea SACET în categoria sistemelor eficiente; (v) curba clasată a cererii anuale de energie termică pentru încălzire şi preparare acc a consumatorilor racordaţi la SACET; (vi) curba clasată a cererii anuale de energie termică pentru răcire a consumatorilor racordaţi la SACET, dacă este cazul; 5. Evaluări privind situaţia alimentării cu energie termică a localităţii a) prezentarea sintetică a datelor privind consumul actual de energie termică pentru încălzire, preparare acc şi răcire, pe tip de tehnologie, pe sectoare de activitate, făcându-se distincţie între energia obţinută din resurse energetice fosile şi energia obţinută din SRE: (i) instalaţii individuale utilizate în sectorul rezidenţial: cazane destinate exclusiv producerii de energie termică, cogenerare, pompe de căldură, alte tehnologii; (ii) instalaţii individuale utilizate în alte sectoare decât cel rezidenţial: cazane destinate exclusiv producerii de energie termică, cogenerare, pompe de căldură, alte tehnologii; (iii) sisteme centralizate de alimentare cu energie termică: cazane destinate exclusiv producerii de energie termică, cogenerare, căldură reziduală, alte tehnologii; b) ponderea în consumul final de energie pentru încălzire, preparare acc şi răcire, în ultimii 5 ani, a: (i) energiei termice obţinute din SRE; (ii) energiei termice produse în cogenerare; (iii) energiei obţinute din căldură reziduală sau frig rezidual; c) identificarea zonelor în care se înregistrează concentrări ale cererii, în vederea stabilirii scenariului optim de alimentare cu energie termică. Pentru fiecare zonă în parte se vor prezenta: (i) cererea anuală totală de energie termică, din care cererea pentru prepararea acc, cererea pentru încălzire, cererea pentru răcire; (ii) defalcarea cererilor anuale de energie termică pe consumatori racordaţi la SACET şi consumatori care utilizează instalaţii individuale de alimentare cu energie termică, la rândul lor defalcate pe categorii de consumatori (populaţie şi operatori economici); (iii) cererea anuală de energie termică produsă din SRE, cu evidenţierea separată a cantităţii de energie termică obţinute prin arderea biomasei; d) identificarea pe harta localităţii a: (i) zonelor cu cerere de încălzire, preparare acc şi răcire, cu precizarea pentru fiecare zonă în parte a soluţiilor utilizate pentru alimentarea cu energie termică (SACET, instalaţii individuale, centrale termice de bloc/scară etc.); (ii) punctelor de aprovizionare cu resurse energetice primare (depozite de biomasă, de combustibil solid, de combustibil lichid etc.); (iii) componentelor SACET (centrale pentru producerea energiei termice, reţele termice, puncte/staţii termice); e) curba clasată a cererii anuale de energie termică la nivelul localităţii, în care să fie evidenţiate: (i) cantităţile de energie termică furnizate prin SACET; (ii) cantităţile de energie termică furnizate prin alte soluţii centralizate, publice sau private; (iii) cantităţile de energie termică obţinute din instalaţii individuale; f) curba clasată a producţiei de energie termică la nivelul localităţii, în care să fie evidenţiate: (i) cantităţile de energie termică produse din SRE; (ii) cantităţile de energie termică obţinute prin valorificarea căldurii reziduale; (iii) cantităţile de energie termică produse în cogenerare; g) consumuri de energie primară pentru satisfacerea cererii de energie termică; h) concluzii privind alimentarea cu energie termică a localităţii şi, dacă este cazul, privind funcţionarea SACET: (i) aprecieri generale privind alimentarea cu energie termică a localităţii şi a diferitelor zone ale acesteia; (ii) evaluarea activităţilor de aprovizionare, transport şi utilizare a resurselor energetice primare; (iii) analiza SWOT, cu accent pe identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe în alimentarea cu energie termică şi asigurarea resurselor energetice primare, la nivelul localităţii, pentru încălzire, preparare acc şi răcire; (iv) oportunitatea modernizării, extinderii sau înfiinţării SACET; (v) oportunitatea elaborării unui studiu de fezabilitate care, printr-o analiză aprofundată, să fundamenteze o decizie privind înfiinţarea, modernizarea sau extinderea unui sistem centralizat pentru asigurarea confortului termic în perioada verii (pentru răcire), la nivelul întregii localităţi sau al unei zone specifice de dezvoltare imobiliară; (vi) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv estimări cantitative ale emisiilor de poluanţi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă; i) identificarea măsurilor tehnice şi organizatorice prin care se pot atinge obiectivele propuse. 6. Situaţia actuală a utilizării SRE pentru producerea energiei termice în localitate a) estimarea cantităţii anuale de energie termică pentru încălzire, preparare acc şi răcire, care este obţinută din SRE în: (i) instalaţii individuale din gospodării, din care în: cazane care utilizează SRE, panouri solare, instalaţii geotermale, pompe de căldură, alte tehnologii şi surse; (ii) instalaţii individuale din alte locaţii decât gospodării, din care în: cazane care utilizează SRE, panouri solare, instalaţii geotermale, pompe de căldură, alte tehnologii şi surse; (iii) instalaţii care furnizează energie termică în SACET, din care în: cazane care utilizează SRE, panouri solare, instalaţii geotermale, pompe de căldură, alte tehnologii şi surse; b) inventarierea SRE şi a tehnologiilor utilizate pentru producerea energiei termice la nivelul localităţii, pentru consumatorii care utilizează instalaţii individuale şi pentru consumatorii racordaţi la SACET; c) ponderea energiei termice obţinute din SRE în consumul total de energie termică la nivelul localităţii şi în cel de la nivelul SACET. 7. Evaluarea potenţialului de utilizare a SRE pentru producerea de energie termică a) inventarierea SRE din localitate şi din zona adiacentă, precum şi a tehnologiilor utilizate pentru producerea energiei termice; b) estimarea potenţialului SRE identificate; c) identificarea SRE valorificabile, în condiţii de eficienţă tehnico-economică; d) prezentarea unei hărţi cu localizarea SRE; e) estimarea cantităţilor lunare şi anuale de energie termică ce pot fi obţinute prin valorificarea SRE. 8. Proiecţii ale necesarului de energie termică şi evaluarea potenţialului de cogenerare de înaltă eficienţă a) în diferite scenarii, prezentarea de prognoze privind cererea de încălzire, preparare acc şi răcire pentru următorii 30 de ani, luând în considerare anumite modificări previzionate pentru următorii 10 ani, modificarea cererii de energie specifice clădirilor şi diferitelor sectoare industriale, precum şi impactul politicilor şi strategiilor legate de gestionarea cererii, cum ar fi strategiile pe termen lung de renovare a clădirilor; b) în diferite scenarii, pentru următorii 30 de ani: (i) estimarea necesarului de energie termică pentru încălzire şi preparare acc la nivelul consumatorilor; (ii) estimarea necesarului de răcire pentru asigurarea confortului termic în perioada verii; (iii) trasarea curbei clasate a cererii anuale de energie termică pentru încălzire şi preparare acc la consumatori; (iv) trasarea curbei clasate a necesarului de răcire la consumatori; (v) trasarea curbei clasate a producţiei de energie termică, necesară pentru satisfacerea cererii de încălzire, preparare acc şi răcire a consumatorilor, cu evidenţierea cantităţii de energie termică posibil a fi produsă prin valorificarea SRE; c) estimarea cantităţii de energie termică posibil a fi produsă în cogenerare din combustibili fosili, în condiţii de eficienţă economică, ulterior valorificării potenţialului SRE identificate de producere, în cogenerare şi separată, a energiei termice; d) estimarea cantităţilor de energie termică disponibile din surse care pot fi branşate la SACET (centrale ale producătorilor independenţi de energie termică din localitate, instalaţii generatoare de căldură reziduală etc.). 9. Identificarea măsurilor de eficientizare a SACET/serviciului a) prezentarea tehnologiilor moderne, de înaltă eficienţă pentru producerea, transportul, transformarea şi distribuţia agenţilor termici şi a indicatorilor de performanţă posibil a fi atinşi; b) identificarea instalaţiilor locale care generează căldură reziduală sau frig rezidual şi a potenţialului lor de a furniza servicii de încălzire, preparare acc şi/sau răcire, după caz: (i) capacităţi de producere a energiei electrice care pot furniza sau pot fi modernizate pentru a furniza energie termică; (ii) capacităţi de cogenerare; (iii) instalaţii de incinerare a deşeurilor; (iv) alte instalaţii care pot furniza căldură reziduală sau frig rezidual; c) analiza potenţialului economic al diferitelor tehnologii de încălzire, preparare acc şi răcire şi identificarea unor scenarii alternative, cu tehnologii eficiente şi utilizare de SRE, pentru eficientizarea SACET. Se vor evidenţia separat cantităţile de energie termică posibil a fi obţinute din resurse energetice fosile, respectiv din SRE, dacă este cazul. Trebuie luate în considerare următoarele oportunităţi/ disponibilităţi locale de eficientizare a SACET: (i) instalaţii generatoare de căldură reziduală şi/sau frig rezidual; (ii) incinerarea deşeurilor; (iii) cogenerarea de înaltă eficienţă; (iv) SRE (în principal energia geotermală, energia solară, biomasa), altele decât cele utilizate pentru cogenerarea de înaltă eficienţă; (v) pompele de căldură; (vi) reducerea pierderilor de căldură şi frig din reţelele existente; d) prezentarea cantităţilor de energie electrică estimate a fi generate sau, după caz, consumate anual de fiecare dintre tehnologiile analizate, ţinând cont de orice eventuale limitări de sistem. 10. Analiza potenţialului economic Se va prezenta o analiză de tip cost-beneficiu, care trebuie: a) să ia în considerare factorii socioeconomici şi de mediu, precum şi o analiză financiară efectuată pentru a evalua proiectele din punctul de vedere al investitorilor, similară celei prezentate în anexa IX partea 1 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE. Atât analizele economice, cât şi cele financiare trebuie să utilizeze VNA drept principal criteriu de evaluare; b) să faciliteze identificarea celor mai eficiente soluţii din punctul de vedere al costurilor şi resurselor, în vederea satisfacerii cerinţelor de încălzire, preparare acc şi răcire ale consumatorilor; c) să pornească de la un scenariu de referinţă care ia în considerare politicile existente la momentul realizării evaluării şi se bazează pe datele măsurate/estimate pentru situaţia actuală; d) să compare diverse scenarii alternative la scenariul de referinţă, care ţin seama de obiectivele urmărite privind eficienţa energetică. Pentru fiecare scenariu alternativ trebuie determinate următoarele elemente de comparaţie cu scenariul de referinţă: (i) potenţialul economic al soluţiilor examinate, utilizând VNA drept principal criteriu de evaluare; (ii) reducerile de emisii de GES; (iii) economiile anuale de energie primară; (iv) ponderea energiei din SRE în mixul energetic; Scenariile care nu sunt fezabile din motive tehnice, financiare sau de legislaţie/reglementare naţională pot fi excluse într-o etapă timpurie a analizei cost-beneficiu, pe baza unor considerente temeinic documentate. În cadrul scenariilor analizate, evaluarea şi alegerea scenariului optim trebuie să ia în considerare şi economiile de energie/costuri generate de o flexibilitate sporită a alimentării cu energie şi de o funcţionare mai eficientă a reţelelor termice/electrice, inclusiv costurile evitate şi economiile realizate prin reducerea investiţiei în infrastructură. În cadrul analizei cost-beneficiu: a) costurile şi beneficiile trebuie să includă: (i) valoarea producţiei livrate consumatorilor (energie termică şi energie electrică); (ii) beneficii externe, cum ar fi cele în materie de mediu, de emisii de GES, precum şi de sănătate şi siguranţă, după caz; (iii) beneficii asupra pieţei forţei de muncă, a securităţii energetice şi a competitivităţii, după caz; (iv) costurile de investiţii în ceea ce priveşte instalaţiile şi echipamentele; (v) costurile de investiţii în ceea ce priveşte reţelele aferente; (vi) costurile de exploatare, variabile şi fixe; (vii) costurile cu consumurile de energie primară şi energie electrică; (viii) costurile în ceea ce priveşte protecţia mediului, sănătatea şi siguranţa, după caz; (ix) costurile cu forţa de muncă; (x) alte costuri şi/sau beneficii relevante; b) trebuie luate în considerare toate scenariile relevante în raport cu scenariul de referinţă, inclusiv cele care au în vedere utilizarea instalaţiilor individuale eficiente pentru încălzire, preparare acc şi răcire; c) se iau în considerare toate sursele/tehnologiile relevante de alimentare cu energie termică în sistem centralizat sau individual, disponibile în cadrul localităţii, precum şi evoluţiile cererii de încălzire, preparare acc şi răcire; d) printre ipotezele de calcul trebuie să se regăsească rata de actualizare, prognoza privind evoluţia preţurilor energiei (inclusiv măsuri de compensare a unei creşteri abrupte a acestor preţuri) etc.; e) trebuie realizată o analiză de sensibilitate, care are rolul de a evalua impactul asupra alegerii scenariului optim al unor variabile precum preţurile la energie, nivelurile cererii, rata de actualizare, cursul de schimb valutar etc.; f) pentru fiecare dintre scenariile analizate trebuie realizată o analiză de suportabilitate a preţului energiei termice de către populaţie. Analiza cost-beneficiu poate viza un proiect sau un grup de proiecte, pentru a se realiza o evaluare cuprinzătoare la nivel local, în scopul stabilirii celei mai bune soluţii de încălzire şi răcire din punctul de vedere al costurilor şi beneficiilor în raport cu scenariul de referinţă. 11. Acţiuni şi măsuri administrative Se vor prezenta acţiunile şi măsurile la nivel local şi cele necesar a fi adoptate la nivel central pentru: a) satisfacerea cererii de energie termică a populaţiei, sub aspect cantitativ şi calitativ; b) realizarea unui sistem eficient de alimentare centralizată cu energie termică a populaţiei; c) valorificarea în cadrul SACET a: (i) potenţialului de producere a energiei termice din SRE disponibile la nivel local; (ii) disponibilului local de căldură reziduală sau frig rezidual; (iii) potenţialului de producere a energiei termice în cogenerare de înaltă eficienţă, identificat la nivel local; (iv) potenţialului de încălzire şi răcire eficientă, identificat la nivel local. d) acordarea accesului nediscriminatoriu la reţelele SACET; e) eficientizarea soluţiilor de încălzire, preparare acc şi răcire în sistem individual, acolo unde alimentarea prin SACET nu este fezabilă tehnic sau rentabilă economic. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
