Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 3.494 din 21 noiembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.133 din 24 noiembrie 2022.────────── DEFINIŢIA INSTRUCŢIUNII PRIVIND VACCINAREA CU ROR Instrucţiunea privind vaccinarea cu ROR din cadrul Programului Naţional de Vaccinare (PNV) stabileşte etapele pe care furnizorii de servicii de vaccinare, precum şi oricare alt personal sanitar implicat, acţionează pentru a asigura imunizarea populaţiei împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei cu vaccin rujeolos, urlian şi rubeolic (ROR). 1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Scopul acestui document este ca echipa de profesionişti din asistenţa medicală primară să asigure implementarea PNV cu atingerea acoperiri vaccinale optime de peste 95%. Această instrucţiune reprezintă un suport tehnic şi metodologic pentru o bună practică în domeniul vaccinării ROR, astfel încât toţi beneficiarii să primească vaccinul în condiţii de siguranţă şi eficacitate maximă. Instrucţiunea include etapele care trebuie parcurse pentru identificarea, mobilizarea, informarea, consilierea şi administrarea vaccinului, supravegherea reacţiilor adverse post vaccinale precum şi condiţiile de transport, păstrare/depozitare şi neutralizare a vaccinurilor. 2. VÂRSTA 2.1. Vaccinarea ROR în cadrul PNV Vaccinul ROR se administrează de rutină conform Calendarului naţional de vaccinare la vârsta de 1 an şi 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naştere şi indiferent dacă sunt sau nu pe lista unui medic de familie În mod excepţional, ca măsură de limitare a efectelor unei epidemii, Ministerul Sănătăţii poate decide efectuarea unei doze suplimentare sub vârsta de 12 luni. Prin doza suplimentară se înţelege orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni. Doza suplimentară nu se cuantifică. În aceste situaţii, administrarea poate fi efectuată şi în afara cabinetului medicului de familie, în spaţii special amenajate puse la dispoziţie de autorităţile locale, în şcoli, grădiniţe, caravane mobile etc. 2.2. Vaccinarea ROR la adult Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, fiind recomandată în următoarele situaţii: ● contacţii din focar, în vederea limitării extinderii bolii ● personal medico-sanitar din secţii medicale cu risc (pediatrie, boli infecţioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidenţiază prezenţa anticorpilor specifici ● persoane care călătoresc în zone/ţări în care evoluează focare/epidemii ● adultul tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă şi/sau rubeolă şi/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) şi care intenţionează să devină părinţi. În fiecare din situaţiile mai sus prezentate se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile. 3. DEFINIREA TERMENILOR ● Eligibil la vaccinare = orice copil care are vârsta prevăzută în calendar şi nu are vaccinurile respective administrate ● Probleme întâmpinate - orice situaţie care împiedică administrarea vaccinului ● Populaţie vulnerabilă - persoane sau familii care sunt în risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială ● Catagrafie (def) = lista născuţilor vii, eligibili la vaccinare, înscrişi sau nu în evidenţele medicilor de familie cu sau fără certificate de naştere. ● Doză suplimentară - orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni. ( ) "Lot de bază" - Pentru grupele de vârstă mici (un an - ROR1) în "Lot de bază" va fi inclus copilul care împlineşte vârstă (12 luni) în luna respectivă şi va fi menţinut în această rubrica până în ziua când va împlini 13 luni. Pentru grupele mari de vârstă (5 ani - RRO2) în "Lot de baza" va fi inclus copilul care împlineşte vârsta (5 ani) în anul respectiv şi va fi menţinut în această rubrica până în ziua când va împlini 6 ani. ( ) Restanţier - Prin restanţier se înţelege orice persoană (copil sau adult) care nu a primit sau pentru care nu există date privind numărul de doze corespunzătoare vârstei; copiii după vârsta de 13 luni şi după 6 ani, nevaccinaţi vor fi consideraţi "restanţieri". Restanţierii se menţin în catagrafie timp de 2 ani. ( ) Listă de aşteptare - Restanţierii care au depăşit perioada de 2 ani, putând fi recuperaţi la vaccinare la o dată viitoare. Se menţin în lista de aşteptare până la vârsta de 18 ani. ( ) Reacţia adversă post-vaccinală indezirabilă (RAPI) este orice eveniment medical nedorit/advers (manifestări neaşteptate, rezultate de laborator anormale, simptome sau boli) apărut după vaccinare, în primele 30 de zile, în funcţie de tipul reacţie adverse şi care nu are în mod necesar o relaţie de cauzalitate cu administrarea vaccinului. 4. ECHIPA DE VACCINARE ● Medic de familie, titular/asociat al unui cabinet medical sau angajat ● Asistenta/ţii care au o relaţie contractuală cu cabinetul medicului de familie ● Colaboratori: DSPJ, autorităţi locale, asistent medical comunitar (AMC), mediator sanitar (MS), moaşă, asistent social/tehnician, consilier şcolar şi/sau mediator şcolar), etc. 5. DESCRIEREA INSTRUCŢIUNII 5.1. Introducere Recomandările privind acţiunile de imunizare se bazează pe dovezile ştiinţifice disponibile în prezent şi pe experienţa celor mai bune practici din domeniu. Personalul medical care recomandă vaccinarea sau administrează vaccinuri trebuie să îşi păstreze şi să îşi actualizeze cunoştinţele în domeniul vaccinării, inclusiv recunoaşterea şi tratamentul anafilaxiei şi abilităţile profesionale printr-o instruire adecvată şi susţinută. 5.2. Catagrafiere 6.2.1. Catagrafierea copiilor cu vârsta sub 12 luni pentru vaccinarea cu doză suplimentară ROR - echivalent Doza 0 (D0 ROR) Se catagrafiază în situaţii excepţionale, de epidemie, stabilite de Ministerul Sănătăţii. Se vor catagrafia toţi copiii care împlinesc vârsta eligibilă, stabilită pentru situaţii excepţionale, în luna pentru care se întocmeşte catagrafia şi nu au antecedente de rujeolă. Copiii pot fi catagrafiati pentru D0 ROR simultan cu catagrafierea pentru alte vaccinuri din schema naţională. Copiii care au în antecedente rujeolă NU vor fi catagrafiaţi la Doza 0. Copiii care au în antecedente rubeolă sau oreion VOR FI catagrafiaţi la Doza 0. 6.2.2. Catagrafierea copiilor în vârstă de 12 luni - echivalent Doza 1 ROR (D1 ROR) Se catagrafiază toţi copiii care au mai mult de 28 de zile de la o administrare anterioară de vaccin ROR sau alt vaccin cu antigen viu atenuat şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii: ● Copiii care împlinesc 12 luni în luna pentru care se face catagrafia, indiferent dacă au sau nu Doza 0. Se vor catagrafia după împlinirea vârstei. Se va catagrafia D1 ROR. ● Restanţierii care au mai mult de 12 luni şi care nu au înregistrat în evidenţe D1 ROR Se va catagrafia D1 ROR . Copiii pot fi catagrafiaţi pentru D1 ROR simultan cu catagrafierea pentru alte vaccinuri din schema naţională. Copiii care au în antecedente una sau două dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeolă, rubeolă sau oreion, VOR FI catagrafiaţi la Doza 1. 6.2.3. Catagrafierea copiilor în vârstă de 5 ani - echivalent Doza 2 ROR Se vor catagrafia toţi copiii care au mai mult de 28 de zile de la o administrare anterioară cu orice alt vaccin care conţine una din componente şi îndeplinesc următoarele condiţii: ● Copiii care împlinesc 5 ani în anul pentru care se face catagrafia şi au antecedente vaccinale D1 ROR, se vor catagrafia D2 ROR ● Restanţierii care au mai mult de 5 ani şi care au antecedente vaccinale D1 ROR, se vor catagrafia D2 ROR Copiii care au în antecedente una sau două dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeolă, rubeolă sau oreion, VOR FI catagrafiaţi la Doza 2 vaccinul ROR putând fi administrat la minim 30 de zile după vindecare. Responsabili: ● Asistenta medicală de cabinet întocmeşte catagrafia lunară conform datelor din evidenţa primară în care sunt incluşi copiii aflaţi în evidenţa cabinetului cu sau fără certificat de naştere precum şi cei care nu au un medic de familie, nou identificaţi. ● Medicul de familie verifică întocmirea şi transmiterea lunar catagrafia la Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană. Aceasta va fi folosită pentru estimarea necesarului de vaccin. ● Asistentul medical comunitar (AMC) şi/sau mediatorul sanitar (MS), acolo unde există, identifică în comunitate copiii nou născuţi, nou veniţi în teritoriu, temporar sau definitiv, neînscrişi la medicul de familie, copiii fără certificat de naştere, restanţierii, etc, şi îi orientează către medicul de familie. Dacă în teritoriul deservit există un singur medic de familie, informează medicul de familie respectiv. Dacă sunt 2 sau mai mulţi medici de familie, AMC şi/sau MS informează părinţii privind adresele cabinetelor medicale şi îi orientează către acestea, apoi verifică în termen de 7 zile dacă aceşti copiii au fost luaţi în evidenţă 5.3. Mobilizarea pentru vaccinare Medicul de familie: ● coordonează mobilizarea copiilor catagrafiaţi la vaccinare, ● programează zilele pentru vaccinare, ● coordonează echipa cabinetului, colaborează cu AMC/MS şi autorităţile locale pentru depăşirea problemelor întâmpinate ● Lunar, pentru copii care nu se prezintă la vaccinare după chemări repetate din partea MF, acesta va solicita sprijinul primăriei- UAT - asistent social. ● În cazul refuzului la vaccinare, va solicita părintelui/aparţinătorului semnarea formularului de refuz Asistenta medicală a cabinetului medical: ● contactează de minimum 3-4 ori în decurs de o lună, până la prezentare, familiile copiilor catagrafiaţi indicând data şi ora programării vaccinării, finalizat cu un sms ● comunică AMC/MS lista copiilor care trebuie chemaţi pentru vaccinare. În cazul în care nu există AMC/MS în teritoriul arondat, se poate deplasa la domiciliul familiei pentru a anunţa data şi ora programării vaccinării, în funcţie de situaţie. ● informează medicul de familie privind problemele întâmpinate. AMC/MS acolo unde există: ● contactează cabinetele medicale de medicină de familie din zona arondată de cel puţin 2 ori pe lună (prima şi ultima decadă a lunii) pentru a se informa privind situaţia copiilor catagrafiaţi (lot de bază şi restanţieri) pentru vaccinare în vederea mobilizării ● se deplasează la domiciliul familiei pentru a anunţa data şi ora programării vaccinării ● consiliază părinţii copiilor privind importanţa vaccinării ● înlesneşte deplasarea copiilor proveniţi din familii aflate la distanţă mare de cabinetul medical prin solicitarea de suport la nivelul autorităţilor locale ● comunică medicului de familie şi autorităţilor locale problemele întâmpinate şi participă activ la identificarea de soluţii Autorităţile locale (UAT): ● Prioritizează activitatea AMC/MS pentru mobilizarea la vaccinare acolo unde există ● Acolo unde nu există AMC/MS, nominalizează persoane responsabile (de exemplu asistentul social) în vederea colaborării cu cabinetul medicului de familie sau autorităţile judeţene în vederea mobilizării la vaccinare, în condiţii normale cât şi în campanii ● Se implică în mobilizarea populaţiei vulnerabile la campaniile de vaccinare ● Asigură suport populaţiei vulnerabile pentru a avea acces la servicii de vaccinare ● Alte activităţi aşa cum sunt ele descrise în Protocolul cadru de colaborare cu medicul/medicii de familie care deserveşte/deservesc populaţia din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială prevăzut în NORME METODOLOGICE din 23 mai 2019 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară Chemarea la vaccinare se face indicând data şi ora programată, prezentând vaccinarea ca implicită (vezi anexa 12.6). În cazul în care sunt exprimate nelămuriri din partea aparţinătorilor, sunt invitaţi la cabinet pentru a le discuta cu medicul de familie ((vezi anexa 12.6). 5.4. Informarea Este important ca vaccinarea să fie o alegere uşoară! Decizia informată: este informată persoana care urmează să fie vaccinată sau, după caz, reprezentantul legal al copilului. Informarea trebuie efectuată înaintea fiecărei vaccinări dar NU se limitează doar la acest moment. Informarea este un proces continuu. Asistenta de cabinet informează despre: ● Schema de vaccinare ● Bolile prevenibile prin vaccinare precum şi complicaţiile acestora ● Procesul de vaccinare Medicul de familie informează despre: ● Schema de vaccinare ● Bolile prevenibile prin vaccinare precum şi complicaţiile acestora ● Reacţiile adverse posibile şi managementul acestora ● Răspunde neliniştilor părinţilor sau adulţilor Pentru cei reticenţi, medicul de familie va folosi tehnica interviului motivaţional: ● acceptă - acesta este încurajat pozitiv şi este vaccinat ● refuză - părintele sau reprezentantul legal este invitat să semneze formularul de refuz (anexa 12.3). Se recomandă ca: medicul sau asistenta să nu intre în dezbateri cu reprezentantul legal, să asculte neliniştile, să ofere o a doua şansă precum şi o a doua opinie, să prezinte consecinţele refuzului vaccinării în ceea ce priveşte starea de sănătate a copilului sau a adultului. 5.5. Vaccinarea în cabinet 6.5.1. Recomandări generale Se recomandă: ● Organizarea de sesiuni speciale de vaccinare pentru a evita contactul persoanelor sănătoase cu persoane bolnave. ● În cazul în care apar situaţii excepţionale, persoanele care se prezintă pentru vaccinare nu vor aştepta în sala de aşteptare împreună cu alte persoane bolnave de boli contagioase. ● Copiii care se prezintă pentru vaccinare vor beneficia de prioritate ● La prezentarea la cabinet, copilul este preluat de către asistenta medicală de cabinet care efectuează măsurătorile antropometrice, temperatură, dacă este cazul. 6.5.2. Serviciul medical de vaccinare: Serviciul medical de vaccinare include ● evaluarea contextului epidemiologie, pentru a identifica un contact cu un posibil bolnav de tuberculoză ● anamneza în vederea stabilirii situaţiilor medicale pentru care exista contraindicaţii medicale (definitive sau temporare) 6.5.3. Contraindicaţii definitive la vaccinare: Sunt considerate contraindicaţii definitive doar: ● reacţii anafilactice în antecedente la acelaşi vaccin sau la componente ale vaccinului, antecedente de hipersensibilitate la orice vaccinuri rujeolice, urliene sau rubeolice sau la oricare dintre excipienţi, inclusiv neomicină ● Imunodeficienţă umorală sau celulară severă (limfociteT CD4+ mai mici de 200/mmc) 6.5.4. Contraindicaţii temporare la vaccinare: Sunt considerate contraindicaţii temporare doar: ● sarcina. ● semnele şi simptomele unei maladii acute cu temperatura >38.5 grade în momentul examenului clinic efectuat de medicul de familie tuberculoză activă netratată. Persoanele care se află în tratament pot fi vaccinate ● Post transplant medular. Pacientul poate fi vaccinat ROR la 24 luni posttransplant medular dacă subiectul devine immunocompetent, ● Pacienţii care au transplant de organ trebuie să completeze schema cu 4 săptămâni înainte iar seroconversia trebuie documentată, ● Imunodeficienţa tranzitorie (limfociteT CD4+ mai mici de 200/mmc), ● terapie imunosupresivă curentă (inclusiv doze mari de corticosteroizi- peste 20 mg/kg corp prednison. NOTĂ: Vaccinarea ROR se poate efectua la 1-3 luni după întreruperea terapiei imunosupresoare - cu avizul medicului specialist care a instituit aceasta terapie. 6.5.5. False contraindicaţii: Nu este contraindicată administrarea vaccinului: ● persoanele cărora li se administrează corticosteroizi topic, inhalator sau parenteral în doze mici (de exemplu, pentru terapia crizei astmului sau terapia de substituţie). ● antecedente heredo-colaterale de imunodeficienţă congenitală sau ereditară, ● IACRS, afecţiuni acute nonfebrile, ● atopia (rinita, conjuctivita, astmul bronşic, dermatita atopică), ● intervenţii chirurgicale sau stomatologice, ● investigaţii de rutină pentru alte afecţiuni, ● diareea cu afebrilitate, ● alergia la ou, ● bolile neurologice stabilizate, non-progresive În situaţia unei CI medicale permanente sau temporare prelungite, pentru asigurarea unui "efect de cocoon", medicul de familie recomandă familiei şi colectivităţii ca toţi contacţii acelui copil (de familie şi colectivitate) să fie vaccinaţi ROR, conform vârstei. 6.5.6. Situaţii particulare ● sarcina trebuie evitată timp de 1 lună după vaccinare ● cu excepţia pacienţilor care au suferit în antecedente şoc anafilactic la administrarea unei doze anterioare ale aceluiaşi vaccin, pacienţii cu diverse alergii, inclusiv cei cu alergie la ou, pot fi vaccinaţi; se recomandă menţinerea pacientului sub observaţie pentru 30 min după inoculare ● pacienţii care prezintă antecedente de şoc anafilactic la administrarea de ou pe cale orală pot fi vaccinaţi cu menţinerea sub observaţie timp de 30 minute ● în situaţia particulară în care cabinetul medicului de familie este în incapacitate temporară de a asigura intervenţie în caz de şoc anafilactic atunci medicul va îndruma pacientul către o altă unitate sanitară care deţine capacitatea tehnică de intervenţie, cu acordul prealabil ● la persoanele cu antecedente personale de convulsii sau antecedente de leziuni cerebrale, se va monitoriza temperatura pentru a identifica creşterea temperaturii postinoculare, la cabinet şi la domiciliu ● la persoanele cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare, se va administra strict subcutanat ● la persoanele care au prezentat trombocitopenie după administrarea unui vaccin similar, poate fi evaluat statusul serologic pentru a determina dacă este necesară sau nu continuarea schemei de vaccinare NB: NU se recomandă de rutină explorări paraclinice în vederea vaccinării! NB2: Vaccinul ROR poate fi administrat simultan sau la orice distanţă cu orice vaccin inactivat distribuit în PNV. 6.5.7. Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme ● se urmăreşte identificarea unor elemente care ar putea conduce către o contraindicaţie temporară, definitivă sau precauţie. 6.5.8. Informarea şi consilierea părinţilor/ reprezentantului legal cu privire la reacţiile postvaccinale şi atitudinea terapeutică în cazul apariţiei lor ● se atenţionează părinţii privind posibilitatea apariţiei unor reacţii adverse. Se prezintă reacţiile adverse. 6.5.9. Inocularea Inocularea se realizează de către medicul de familie, asistenta medicală a medicului de familie şi, în situaţii particulare, de către AMC (AMC cu drept de liberă practică). Astfel: ● se deschide frigiderul şi se identifică vaccinul ce trebuie administrat în sesiunea curentă ● se verifică temperatura, produsul vaccinal, data expirării ● se reconstituie vaccinul Pentru a reconstitui vaccinul, trebuie utilizat solventul pus la dispoziţie. Solventul este un lichid limpede şi incolor. Înainte de a amesteca cu solventul, pulberea are aspectul unui comprimat compact cristalin, gălbui. După ce este complet reconstituit, vaccinul este un lichid limpede, gălbui. Este important să se utilizeze seringă şi ac sterile, separate pentru fiecare pacient, pentru a se evita transmiterea agenţilor infecţioşi de la o persoană la alta. Instrucţiuni pentru reconstituire: ● se injectează întregul conţinut al seringii preumplute în flaconul care conţine pulberea. Se agită uşor flaconul pentru a se dizolva complet pulberea ● vaccinul reconstituit nu trebuie utilizat dacă se observă particule sau dacă aspectul solventului, al pulberii sau al vaccinului reconstituit diferă faţă de cele menţionate mai sus ● se extrage întregul conţinut al flaconului de vaccin reconstituit în aceeaşi seringă şi se injectează întregul volum, cu alt ac steril. 6.5.10. Alegerea dimensiunii acului ● în general, pentru administrare se preferă un ac de 22-25 g (gauge), atât pentru administrarea i.m cât şi s.c. ● pot fi folosite ace mai mari sau mai mici în funcţie de particularităţile anatomice individuale ● utilizaţi un ac pentru a reconstitui vaccinul şi celălalt pentru administrarea acestuia la persoana care urmează să fie vaccinată 6.5.11. Calea de administrare a vaccinului A NU SE INJECTA INTRAVASCULAR ● vaccinul trebuie să fie injectat subcutanat (s.c.). sau intramuscular (i.m.) ● locul preferat de injectare este regiunea deltoidă. Poate fi administrat şi în zona antero-laterală a coapsei ● NU se recomandă a se administra vaccinurile în regiunea fesieră; ● vaccinul trebuie administrat obligatoriu subcutanat la pacienţi cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare 6.5.12. Poziţia copilului Poziţia copilului variază în funcţie de vârsta şi nivelul de cooperare al copilului Sugar şi copil mic (copil necooperant) (a se vedea imaginea asociată) Copil mare (cooperant) şi adult (a se vedea imaginea asociată) 6.5.13. Tehnica de injectare ● vaccinatorul trebuie să respecte regulile de igienă a mâinilor - spălare cu apă şi săpun şi o substanţă antiseptică bazată pe alcool; purtarea mănuşilor este preferată; ● dacă se foloseşte un antiseptic (de exemplu alcool sanitar) pentru dezinfecţia tegumentului se va lăsa timp pentru ca tegumentul să se usuce; ● se folosesc doar seringi şi ace de unică folosinţă; ● injecţiile subcutanate trebuie administrate cu acul într-un unghi de 45° faţă de piele, iar pielea trebuie plicaturată şi nu întinsă; ● injecţiile intramusculare trebuie administrate cu acul la un unghi de 90° faţă de piele, iar pielea trebuie întinsă, nu plicaturată; ● pentru vaccinare nu este necesar să aspiraţi după introducerea acului în muşchi. Aspirarea creşte gradul de disconfort şi durere; ● nu este obligatorie aplicarea unui tampon/plasture pe locul inoculării; ● postvaccinare nu se masează locul inoculării; ● se urmează rutina zilnică; ● după reconstituire vaccinul TREBUIE administrat imediat. 5.6. Eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea de vaccinare Scop: managementul deşeurilor rezultate din activitatea de vaccinare are drept scop reducerea până la eliminare a riscului de rănire sau de infectare a personalului implicat în activitatea de vaccinare şi/sau de manipulare a deşeurilor, eliminarea riscului de rănire sau de infectare a altor persoane, precum şi eliminarea riscului de contaminare a mediului. 6.6.1. Principii ● recipienţii pentru colectarea deşeurilor trebuie să fie amplasaţi cât mai aproape posibil de locul administrării vaccinului ● recipienţii pentru colectarea deşeurilor trebuie să aibă dimensiuni adecvate volumului de deşeuri estimat a se obţine ● să se asigure separarea la sursă prin colectarea în ambalajele corespunzătoare fiecărei categorii 6.6.2. Colectarea deşeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea de vaccinare ● înainte de a începe vaccinarea, plasaţi la îndemână recipientul/recipienţii pentru colectarea deşeurilor periculoase; ● recipientul trebuie să fie marcat şi etichetat în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma "pericol biologic", capacitatea recipientului (l. sau kg.), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului la nivelul cabinetului, persoana responsabilă cu manipularea lui; ● după fiecare injecţie, plasaţi imediat seringa şi acul în cutie; NU recapişonaţi acul; ● umpleţi cutia pentru ace şi seringi folosite până la linia care indică "plin" (% din volum); (a se vedea imaginea asociată) ● când cutia pentru ace şi seringi utilizate este umplută la %, închideţi cutia şi completaţi data închiderii definitive; (a se vedea imaginea asociată) ● cutiile se păstrează închise şi inscripţionate în spaţiul de stocare temporară a deşeurilor periculoase până la predarea, pe bază de contract, operatorului economic autorizat pentru transportul şi neutralizarea deşeurilor cu care cabinetul medicului de familie are încheiat contract. 5.7. Managementul vaccinului expirat şi/sau deteriorat Flacoane/fiole intacte ● flacoanele intacte cu vaccin expirat sau deteriorate prin expunere termică se pun într-un container pe care se va scrie" VACCIN EXPIRAT PENTRU DISTRUGERE-NU FOLOSIŢI", container ce va fi depozitat într-un echipament frigorific; ● medicul de familie va notifica responsabilul Programului Naţional de Vaccinare din Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia de Sănătate Publică va aplica procedura de preluare, casare şi predare către firma autorizată pentru neutralizare, conform prevederilor legale. Flacoane/fiole sparte ● fiolele/flacoanele cu vaccin sparte şi contaminate se pun într-un container de plastic sau metal (de exemplu o tăviţă renală), peste care se adaugă dezinfectant; ● dacă vaccinul s-a vărsat, se curăţă zona cu dezinfectant, se adună cu grijă cioburile flaconului/fiolei şi se pun în recipientul pentru deşeuri medicale periculoase tăietoare-înţepătoare; ● medicul de familie va notifica responsabilul Programului Naţional de Vaccinare din direcţia de sănătate publică iar deşeurile vor fi preluate de firma de transport-neutralizare cu care acesta are încheiat contract prestări servicii; ● pentru dozele de vaccin pierdute prin expirare/deteriorare medicul de familie va înregistra pierderile în stocul de vaccin şi completează formularul de raportare a pierderilor pe care îl trimite direcţiei de sănătate publică judeţene. 5.8. Informaţii utile după vaccinare Se oferă un telefon pentru contact şi se instruiesc părinţii: NU se administrează profilactic un antitermic, ● Doar în cazul în care temperatura este mai mare de 38,5 grade Celsius se administrează paracetamol într-o doză corespunzătoare vârstei; este posibilă administrarea antitermicului şi la temperaturi de 38 grade Celsius dacă starea generală este influenţată sau există istoric de convulsii; se informează privind posibilitatea apariţiei febrei după vaccinare în intervalul de până la 21 de zile de la vaccinare, ● Se explică părinţilor posibilitatea apariţiei post-vaccinale a rujeolei mitigate. Se insistă pe faptul că nu e contagioasă şi prezintă semne sau simptome generale mult atenuate, ● Reacţiile locale însoţite de tumefacţie se tratează cu comprese reci şi se urmăresc în evoluţie. Se prezintă caracterul evolutiv limitat al acestor reacţii, ● Persoanele vaccinate nu determină îmbolnăviri în rândul persoanelor cu care intră în contact, ● Pentru oricare alte reacţii, recomandaţi contactarea medicului de familie. 5.9. Înregistrarea în RENV şi în documentele de evidenţă primară 6.9.1. Înregistrarea inoculării şi a eventualelor RAPI, în RENV şi documente de evidenţă primară Asistenta de cabinet înregistrează vaccinarea în documentele de evidenţă primară, în format pe hârtie sau/şi în format electronic: ● Carnetul de vaccinări ● Registrul de cabinet ● Fişa de consultaţii ● Catagrafia ● Registrul de vaccinări ● Softul de cabinet ● RENV Se notează data efectuării, locul anatomic al administrării, antigenele, produsul, seria şi lotul/numărul vaccinului, data expirării vaccinului. Medicul de familie coordonează şi verifică înregistrările datelor de vaccinare. 6.9.2. Refuzul În cazul în care reprezentantul legal refuză vaccinarea, se va consemna în registrul de consultaţii iar formularul de refuz (anexa 3) se ataşează la fişa de consultaţii a copilului. Va fi informat: ● DSP cu ocazia raportării lunare, ● AMC/MS, cu care medicul de familie stabileşte un plan de informare şi mobilizare, ● SPAS/DAS/reprezentantul UAT nominalizat cu care medicul de familie stabileşte un plan de informare şi mobilizare. Copilul pentru care s-a înregistrat refuzul se catagrafiază în lista de restanţieri. 6.9.3. Contraindicaţia definitivă - situaţie excepţională: ● se notează motivul în registrul de vaccinări şi fişa medicală, ● copilul nu se mai catagrafiază dar se ia în considerare la calcularea ratei de acoperire vaccinală, ● este informat DSP 6.9.4. Contraindicaţia temporară - situaţie mai frecventă: ● se notează motivul în catagrafie şi în fişa medicală, ● se stabileşte împreună cu părintele o nouă programare. În cazul în care reprezentantul legal nu se prezintă la data şi ora programată, acesta este contactat telefonic. La a doua neprezentare, se apelează SPAS/DAS/reprezentantul UAT nominalizat şi la AMC/MS. Copilul se catagrafiază la restanţieri. 6.9.5. Declararea RAPI RAPI este orice eveniment medical nedorit/advers (manifestări neaşteptate, rezultate de laborator anormale, simptome sau boli) apărut după vaccinare, în primele 30 de zile, în funcţie de tipul reacţiei adverse şi care nu are în mod necesar o relaţie de cauzalitate cu administrarea vaccinului. ● Sunt înregistrate în documentele de evidenţă primară toate RAPI. ● Medicul de familie declară imediat, telefonic, la DSPJ, conform HG nr. 657/2022 privind aprobarea conţinutului şi a metodologiei de colectare şi raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile, cazurile de RAPI. ● Informaţiile minime necesar a fi comunicate sunt următoarele: iniţiale nume şi prenume, localitatea de domiciliu, data naşterii, sex, loc de muncă/colectivitate, dată debut, data depistării, data vaccinării, tip vaccin (antigene vaccinale şi denumire vaccin, inclusiv cea comercială), producător, nr. lot, data expirării, tip RAPI (dg. clinic), cabinetul medical/unitatea sanitară unde a avut loc vaccinarea şi numele şi prenumele medicului supervizor. Mai departe, medicul de familie colaborează cu medicul epidemiolog în vederea finalizării anchetei pentru cazurile RAPI severe. 5.10. Recuperarea restanţierilor la vaccinare Vaccinarea va fi efectuată în cabinet sau în centre de vaccinare în campaniile de vaccinare Medicul de familie şi personalul cabinetului medicului de familie ● vor catagrafia copiii restanţieri conform pct 6.2 la rubrica "restanţieri"; ● vor catagrafia copiii din rubrica "lista aşteptare" la rubrica "restanţieri" în următoarele situaţii: ( ) există informaţii că un copil s-a întors în teritoriu, ( ) renunţă la refuz, ( ) solicită recuperarea chiar dacă au trecut mai mult de 2 ani de la momentul în care a fost catagrafiat pentru prima oară şi copilul nu s-a prezentat la vaccinare; ● medicul de familie va transmite AMC/MS lista copiilor restanţieri precum şi lista de aşteptare; în absenţa AMC/MS ca comunica SPAS/DAS/reprezentantul UAT nominalizat. AMC/MS/reprezentantul UAT nominalizat ● va realiza mobilizarea aşa cum este descrisă în documentul de faţă, ● va informa medicul de familie privind situaţiile identificate în teritoriu, ● va vizita lunar familia copilului pentru care reprezentantul legal a semnat formular de refuz sau au trecut mai mult de 2 ani de la momentul în care a fost catagrafiat pentru prima oară iar copilul nu s-a prezentat la vaccinare. 6. VACCINAREA ÎN CAMPANIILE DE VACCINARE ● se organizează la solicitarea autorităţilor de sănătate publică care iniţiază şi coordonează campania de vaccinare, cu colaborarea autorităţilor publice locale, ● autorităţile organizează locaţia şi logistica în vederea vaccinării, ● cabinetul medicului de familie: ( ) transmite lista cu copiii aflaţi în evidenţă care nu au numărul de doze corespunzător vârstei; ( ) organizează activitatea cabinetului prioritizând derularea campaniei de vaccinare; ( ) asigură informarea populaţiei; ( ) participă cu personalul la activitatea de vaccinare; ( ) instruieşte AMC pentru administrarea vaccinării, după caz, ● AMC/MS, reprezentantul nominalizat de UAT: ( ) identifică copiii eligibili conform instrucţiunilor autorităţilor de sănătate publică, ( ) transmit către autorităţile de sănătate publică lista cu copiii eligibili, ( ) participă la mobilizarea şi informarea populaţiei, ( ) solicită sprijinul autorităţilor în vederea mobilizării persoanelor nevaccinate în vederea vaccinării, ( ) AMC poate participa la administrarea vaccinului, după caz. 7. MANAGEMENTUL LANŢULUI DE FRIG Transportul ● conform atribuţiilor prevăzute în Programul Naţional de Vaccinare medicii de familie asigură respectarea lanţului de frig, preluarea şi transportul vaccinurilor precum şi păstrarea şi administrarea acestora în condiţii de maximă siguranţă Depozitarea vaccinurilor în cabinetele medicilor de familie ● se păstrează în frigidere domestice sau frigidere speciale, respectând procedura de depozitare a vaccinurilor, ● vaccinul se păstrează la temperaturi între +2 şi +8 grade Celsius, ● temperatura se monitorizează periodic cu unul dintre următoarele mijloace: ( ) termometre calibrate, ( ) dispozitive de monitorizare a temperaturii acreditate OMS (Fridge tag, Log tag), ( ) dispozitive electronice de monitorizare continuă a temperaturii, ● fişa de monitorizare a temperaturii se completează de 2 ori pe zi, în fiecare zi, chiar dacă echipamentul frigorific este prevăzut cu dispozitiv electronic de monitorizare continuă a temperaturii, ● vaccinul va fi aşezat şi folosit ţinând cont de data expirării: "primul expirat-primul folosit", ● va fi evitat raftul de sub congelator, ● termometrul şi indicatorii de îngheţ/dispozitivul de monitorizare continuă a temperaturii vor fi aşezaţi pe raftul din mijloc al frigiderului, ● va fi respectată procedura de monitorizare a temperaturii de păstrare a vaccinurilor, ● în caz de avarie, va fi respectată procedura în caz de avarie a echipamentelor frigorifice utilizate pentru depozitarea vaccinurilor, ● personalul cabinetului medicului de familie va nota abaterile de la temperatura optimă şi le va raporta. Persoana care a constatat va lua legătura în cel mai scurt timp posibil cu direcţia judeţeană de sănătate publică, ● Se recomandă aşezarea spaţiată a vaccinurilor în frigider fără ambalaje inutile şi fără a se lipi de pereţii frigiderului, ● nu se foloseşte frigiderul în alte scopuri, ● se va raporta orice eveniment care a pus în pericol vaccinul: ( ) transport, depozitare - frecvent legate de păstrarea vaccinului la temperaturi între +2°C şi +8°C, ( ) calitate - legate de ruperea pistonului/expirare. CALCULUL ACOPERIRII VACCINALE Medicul de familie calculează acoperirea vaccinală cu ROR astfel: copiii vaccinaţi (D1/D2) conform vârstei raportat la numărul de copiii eligibili x 100. Se va avea în vedere atingerea ţintei de 95% acoperire vaccinală recomandată de către OMS. 8. PRINCIPALII PAŞI DIN PROCEDURĂ - LISTĂ DE VERIFICARE 1. Realizarea catagrafiei (împreună cu AMC/AL) care să cuprindă şi restanţierii 2. Mobilizarea la vaccinare 3. Informarea 4. Vaccinarea în cabinet 5. Managementul deşeurilor rezultate din vaccinare 6. Raportarea vaccinărilor în RENV 7. Managementul RAPI 8. Managementul lanţ frig 9. REFERINŢE Ordinul ministrului sănătăţii nr. 964/2022 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică (la propunerea INSP_CNSCBT) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienţilor cu imunodeficienţe de diverse cauze" (la propunerea Comisiei de Epidemiologie) https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/media/ro/publications/Publications/0811_COR_Protecting_Health_in_Europe.pdf Hotărârea nr. 324 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 458 din 7 iunie 2019; norme metodologice din 23 mai 2019 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară https://www.hse.ie/eng/health/immunisation/infomaterials/gpguidelines.pdf LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011, Legea asistenţei sociale Legea drepturilor pacientului nr. 46/ 2003 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Metodologia de supraveghere a reacţiilor adverse post-vaccinale indezirabile - RAPI la https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/rapi/662-metodologie-rapi/file https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/m-m-rvaxpro-epar-product-information_ro.pdf Hotărârea de Guvern nr. 697/2022 privind aprobarea metodologiei de raportare şi a circuitului informaţional în Registrul electronic naţional de vaccinări Ordinul Ministerului sănătăţii Nr. 1226 din 3 decembrie 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale, Ordinul Ministerului sănătăţii Nr. 1297 din 6 octombrie 2010 privind modul şi condiţiile de preluare, evaluare, transmitere cu titlu gratuit, valorificare sau, după caz, de casare ori distrugere a materialelor consumabile de utilitate medicală, a materialelor de natura obiectelor de inventar medicale, a medicamentelor şi aparaturii medicale intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară https://www.sciencedirect.com/book/9780323357616/plotkins-vaccines https://www.ema.europa.eu/en/documents/referral/priorix-article-30-referral-annex-iii_ro.pdf Procedura de monitorizarea a temperaturii de păstrare a vaccinurilor; http://cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/proceduri-lant-de-frig/428-procedura-de-monitorizare-a-temperaturii-de-păstrare-vaccinuri Immunisation against infectious disease. Chapter 4 - GOV.UK https://www.gov.uk Public Health England; Immunisation procedures: the green book, chapter 4; 2013 http://cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/proceduri-lant-de-frig/327-procedura-avarie-echipamente-frigorifice-utilizate-pentru-depozitarea-vaccinurilor http://cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/proceduri-lant-de-frig/Procedura de distrugere a vaccinurilor deteriorate si/sau expirate, https://cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/proceduri-lant-de-frig/426-procedura-de-depozitare-a-vaccinurilor/file 10. ANEXE 10.1. Flowchart vaccinare - paşii (a se vedea imaginea asociată) 10.2. Tabel reguli catagrafie
┌────┬──────┬────────────┬────┬────┬────┬───────────────┬────────────┐
│ │ │ │ │ │ │Antecedente │ │
│Nr. │Vârsta│ │Doza│Doza│Doza├───────┬───────┤ │
│Crt.│copil │Tip Doza ROR│0 │1 │2 │Oreion │ │Observaţii │
│ │ │ │ │ │ │sau │Rujeola│ │
│ │ │ │ │ │ │rubeola│ │ │
├────┼──────┼────────────┼────┼────┼────┼───────┼───────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │în situaţii │
│ │sub 12│D0 │ │ │ │ │ │deosebite │
│1 │luni │suplimentară│(-) │(-) │(-) │Da │Nu │stabilite de│
│ │ │ │ │ │ │ │ │MS │
│ │ │ │ │ │ │ │ │(epidemie) │
├────┼──────┼────────────┼────┼────┼────┼───────┼───────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Se vor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │catagrafia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │toţi copii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │care au mai │
│ │ │ │ │ │ │ │ │mult de 28 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │de zile de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │la o │
│ │ │ │ │ │ │ │ │administrare│
│2 │12 │D1 │(+/ │(-) │(-) │Da* │Da* │anterioară │
│ │luni │ │-) │ │ │ │ │cu orice alt│
│ │ │ │ │ │ │ │ │vaccin care │
│ │ │ │ │ │ │ │ │conţine una │
│ │ │ │ │ │ │ │ │dintre │
│ │ │ │ │ │ │ │ │componentele│
│ │ │ │ │ │ │ │ │vaccinului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ROR şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │îndeplinesc │
│ │ │ │ │ │ │ │ │condiţiile │
├────┼──────┼────────────┼────┼────┼────┼───────┼───────┼────────────┤
│ │peste │ │(+/ │ │ │ │ │ │
│3 │13 │D1 │-) │(-) │(-) │Da* │Da* │Restanţieri │
│ │luni │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────┼────────────┼────┼────┼────┼───────┼───────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │Se vor │
│ │ │ │ │ │ │ │ │catagrafia │
│ │ │ │ │ │ │ │ │toţi copii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │care au mai │
│ │ │ │ │ │ │ │ │mult de 28 │
│ │ │ │ │ │ │ │ │de zile de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │la o │
│ │ │ │ │ │ │ │ │administrare│
│4 │5 ani │D2 │(+/ │(+) │(-) │Da* │Da* │anterioară │
│ │ │ │-) │ │ │ │ │cu orice alt│
│ │ │ │ │ │ │ │ │vaccin care │
│ │ │ │ │ │ │ │ │conţine una │
│ │ │ │ │ │ │ │ │dintre │
│ │ │ │ │ │ │ │ │componentele│
│ │ │ │ │ │ │ │ │vaccinului │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ROR şi │
│ │ │ │ │ │ │ │ │îndeplinesc │
│ │ │ │ │ │ │ │ │condiţiile │
├────┼──────┼────────────┼────┼────┼────┼───────┼───────┼────────────┤
│5 │peste │D2 │(+/ │(+) │(-) │Da* │Da* │Restanţieri │
│ │6 ani │ │-) │ │ │ │ │ │
└────┴──────┴────────────┴────┴────┴────┴───────┴───────┴────────────┘
*) Copiii care au în antecedente una sau doua dintre bolile acoperite de vaccinul ROR: rujeolă, rubeolâ sau oreion 10.3. Formular de refuzare a vaccinării DECLARAŢIE privind refuzul acceptării vaccinării pentru copilul minor Subsemnatul ............ cu domiciliul în ........... având CNP ........., în calitate de părinte al minorului ......... cu domiciliul în ......... şi cu CNP .......... în urma discuţiilor purtate cu dr. .......... referitor la recomandarea administrări vaccinului ..........., am fost informat cu privire la: a) utilitatea vaccinării, ca mijloc de imunizare a copilului împotriva bolilor infecţioase, şi a riscurilor la care voi expune copilul prin nevaccinarea lui respectiv îmbolnăvirea de rujeolă, rubeolă sau a oreion, boli care pot provoca copilului febră înaltă timp îndelungat, stare generală profund alterată, encefalită şi sechele neurologice definitive, laringită sau chiar pierderea vieţii; b) faptul că vaccinarea este un drept legal al copilului prevăzut de către Ministerul Sănătăţii prin "Calendarul Naţional de Vaccinare" iar vaccinul pus la dispoziţie este un produs biologic autorizat pentru punere pe piaţă. c) faptul că nerespectarea recomandărilor privind vaccinarea poate pune in pericol nu numai sănătatea şi viaţa copilului meu ci şi, prin transmiterea bolii, a altor persoane cu care copilul meu ar putea veni în contact. Cu toate acestea, în cunoştinţă de cauză, am decis: a) să refuz vaccinul/vaccinurile recomandate pentru copilul meu conform indicaţiilor de mai sus; b) să-mi asum toate riscurile ce decurg din nevaccinare atât cele legate de starea de sănătate cât şi pe cele legate de acceptul copilului în colectivităţi. De asemenea, am fost informat că pot relua oricând discuţia despre acest subiect cu medicul şi că mă pot răzgândi şi accepta vaccinarea copilului meu oricând în viitor. Declar că am citit şi am înţeles prezentul document pe care mi-l asum în întregime. Data: ......... Semnătura: ............
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│Azi ………… am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea copilului │
│meu şi revin şi SUNT DE ACORD cu efectuarea vaccinării/să efectuez vaccinările │
│recomandate. │
│ │
│Data:............................................................. │
│Semnătura:.........................................................................................│
│Azi ……..… am avut ocazia de a rediscuta decizia de a refuza vaccinarea │
│copilului meu şi îmi menţin refuzul de a efectua vaccinările recomandate. │
│ │
│Data:............................................................. │
│Semnătura:.........................................................................................│
│ │
│ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
10.4. Tipuri de deşeuri rezultate în urma activităţii de vaccinare Deşeuri medicale periculoase ● acele cu care s-au dizolvat sau administrat vaccinurile, precum şi acele neutilizate dar care nu mai sunt sterile (contaminate prin atingerea unor suprafeţe nesterile, cu ambalaje deteriorate, expirate) ● seringile care au fost utilizate la administrarea vaccinurilor, precum şi cele neutilizate, dar care nu mai sunt sterile (contaminate prin atingerea unor suprafeţe nesterile, cu ambalaje deteriorate, expirate) ● flacoanele/fiolele care au conţinut vaccin ● flacoanele/fiolele care au conţinut diluant ● tampoanele utilizate la pregătirea zonei tegumentare pentru administrarea vaccinului ● compresele/tampoanele utilizate la decontaminarea mesei pe care s-au pregătit vaccinurile Deşeuri medicale nepericuloase: ambalajele vaccinurilor, seringilor, acelor Cerinţe pentru recipienţii pentru colectarea deşeurilor rezultate din activitatea de vaccinare: Codurile de culori ale recipienţilor în care se colectează deşeurile rezultate din activitatea de vaccinare: ● galben - pentru deşeurile medicale periculoase ● negru - pentru deşeurile nepericuloase Deşeurile medicale periculoase: ● pentru obiecte tăietoare-înţepătoare identificate prin codul 18 01 01, cât şi prin codul 18 01 03*, se foloseşte recipient din material plastic rigid rezistent la acţiuni mecanice, culoare galben, marcat şi etichetat în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, cu pictograma "Pericol biologic" ● pentru deşeurile infecţioase care nu sunt obiecte ascuţite identificate prin codul 18 01 03*, se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă galbeni ori marcaţi cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cât şi sacii sunt marcaţi şi etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii: tipul deşeului colectat, pictograma "Pericol biologic" Dacă la nivelul cabinetului nu se pot asigura recipiente distincte pentru deşeuri tăietoare-înţepătoare şi respectiv pentru deşeuri infecţioase care nu sunt obiecte ascuţite, atunci toate deşeurile medicale periculoase rezultate din activitatea de vaccinare se colectează în recipient adecvat pentru obiecte tăietoare-înţepătoare! Deşeuri medicale nepericuloase: ● se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră, inscripţionaţi "Deşeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă transparenţi şi incolori 10.5. Formular de raportare a pierderilor Formular de raportare a pierderilor Denumire cabinet ............. Aparţine de DSP .............. Completat de ................. în data .................. Semnătura ................ Certificat de ............ în data .................. Semnătura ................ Pierdere [] Deteriorat în perioada transportului [] Altele [] Expirat [] Deteriorat în perioada depozitării [] Explicaţii: ................................ ................................
┌───┬─────────┬─────────────┬──────────┐
│ │Data │Data │Cantitatea│
│Nr.│raportare│obţinerii │care va fi│
│ │eveniment│acordului de │distrusă │
│ │ │distrugere │ │
├───┼─────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────────┼──────────┤
│ │ │ │ │
└───┴─────────┴─────────────┴──────────┘
Recomandări din partea Responsabilului Programului Naţional de Vaccinare Vor fi ataşate documente doveditoare (sesizarea cabinetului, procesul verbal, denumire vaccin/diluant cu serie şi număr, data expirare, număr doze, producător). 10.6. Sugestii de adresare pentru chemarea la vaccinare Pentru părinţi/aparţinători legali "Acum este momentul vaccinării copilului tău .... (numele).... Vă aşteptăm în data de .... ora ..... Sunteţi programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului naţional de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!" sau "Vă aşteptăm în data de .... ora .... Sunteţi programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului naţional de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!" Pentru restanţieri: "Vă reamintesc că vaccinarea ROR nu a fost finalizată. Vă aşteptăm în data de .... ora .... Sunteţi programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului naţional de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!" sau "Vă aşteptăm în data de .... ora .... Sunteţi programat pentru vaccinarea ROR, conform calendarului naţional de vaccinare. Vaccinarea ROR este gratuită!" Pentru părinţii indecişi, aşteptări nerealiste siguranţă Întrebare: Îmi garantaţi că dacă îmi vaccinez copilul nu o să păţească nimic? Răspuns: Când iei o pastilă pentru durere de cap cine îţi garantează că nu păţeşti nimic?! La fel e şi cu vaccinul, reacţiile adverse nu sunt mai numeroase ca atunci când iei un medicament. Niciun medicament nu poate fi garantat 100%. Ne putem asigura doar că riscurile la vaccinare sunt mult mai mici decât boala, care poate fi fatală. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
