Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  INSTRUCŢIUNI din 21 decembrie 2021 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 INSTRUCŢIUNI din 21 decembrie 2021 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniul jocurilor de noroc din România

EMITENT: Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 21 din 7 ianuarie 2022
Comenteaza legea
──────────
    Aprobate prin ORDINUL nr. 370 din 21 decembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 21 din 7 ianuarie 2022.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Aspecte introductive
    Prezentele instrucţiuni sunt emise în aplicarea art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (denumită Legea nr. 129/2019), şi stabilesc măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului prin intermediul activităţilor desfăşurate de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc, persoane juridice române şi persoane juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, licenţiaţi, supravegheaţi şi controlaţi de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

    ART. 2
    Aplicabilitate
    (1) Prevederile instrucţiunilor se aplică furnizorilor de servicii de jocuri de noroc:
    a) persoane juridice române, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfăşurată pe teritoriul României în temeiul unei licenţe de organizare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc;
    b) sucursale din România ale persoanelor juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfăşurată pe teritoriul României în temeiul unei licenţe de organizare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc;
    c) persoane juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfăşurată pe teritoriul României în temeiul unei licenţe de organizare emise de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.

    (2) În cazul în care entităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) furnizează servicii de jocuri de noroc în state terţe se asigură că respectă prevederile legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului cel puţin la nivelul de exigenţă prevăzut în prezentele instrucţiuni pentru activităţile prestate în mod direct în state terţe, în măsura în care dreptul ţării terţe permite acest lucru.

    ART. 3
    Termeni şi expresii
    (1) Dacă nu sunt definiţi în mod expres în cuprinsul prezentelor instrucţiuni, termenii şi expresiile sunt cele utilizate în Legea nr. 129/2019, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare (OUG nr. 77/2009) şi în Hotărârea Guvernului nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările ulterioare (HG nr. 111/2016).
    (2) În înţelesul prezentelor instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) participant la jocurile de noroc - clientul persoană fizică care participă la jocurile de noroc în condiţiile stabilite de OUG nr. 77/2009;
    b) partener - clientul entitate juridică ce furnizează servicii sau produse către furnizorul de servicii de jocuri de noroc;
    c) factori de risc - împrejurări sau situaţii variabile care, fie individual, fie în combinaţie, pot spori sau diminua riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului pe care îl prezintă fiecare client şi tip de activitate de jocuri de noroc sau domeniul jocurilor de noroc în ansamblu;
    d) furnizor de servicii de jocuri de noroc - persoana juridică licenţiată să organizeze şi să exploateze jocuri de noroc în condiţiile OUG nr. 77/2009 şi ale reglementărilor specifice. Dobândeşte această calitate persoana juridică de drept român constituită în condiţiile legii sau persoana juridică constituită legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană;
    e) organ de conducere - organul sau organele de administrare şi de conducere ale societăţii, stabilite potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt împuternicite să stabilească strategia, obiectivele şi orientarea generală a entităţii, care supraveghează şi monitorizează procesul decizional de conducere şi care includ persoanele care conduc în mod efectiv activitatea furnizorului de servicii de jocuri de noroc;
    f) risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului - impactul şi probabilitatea implicării furnizorului de servicii de jocuri de noroc în spălarea banilor şi finanţarea terorismului;
    g) relaţie de afaceri în sistemul jocurilor de noroc - relaţia profesională definită de art. 2 lit. i) din Legea nr. 129/2019 între:
    1. furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi participanţii la jocurile de noroc la distanţă, în scopul desfăşurării activităţii de jocuri de noroc, despre care, la momentul iniţierii, se consideră în mod rezonabil că este de o anumită durată;
    2. furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi participanţii la jocurile de noroc tradiţionale care fac parte dintr-un program de loializare;
    3. furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi parteneri;

    h) tranzacţie ocazională în sistemul jocurilor de noroc - tranzacţia între furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi participanţii la jocurile de noroc tradiţionale în afara unei relaţii de afaceri;
    i) tranzacţie suspectă - orice tranzacţie a cărei valoare depăşeşte aşteptările furnizorului de servicii de jocuri de noroc raportate la informaţiile pe care le cunoaşte despre client, la profilul de risc identificat de furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau raportate la relaţia de afaceri derulată până la momentul tranzacţiei, care urmează un şablon sau care are caracteristici neobişnuite identificate prin raportare la analiza de risc sectorială, precum şi orice tranzacţie despre care există motive rezonabile să se suspecteze că se realizează cu bunuri care provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;
    j) operaţiunile de jocuri de noroc care au legătură între ele - operaţiuni derulate în intervalul unei zile calendaristice a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici decât echivalentul în lei al sumei prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, care au ca elemente comune părţile tranzacţiilor identificate în condiţiile unei relaţii de afaceri sau ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, inclusiv beneficiarii reali.


    CAP. II
    Obligaţiile furnizorilor de servicii de jocuri de noroc
    SECŢIUNEA 1
    Cerinţe generale
    ART. 4
    Evaluarea de risc
    (1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc realizează evaluări proprii de risc, conform politicilor şi normelor interne stabilite, prin care identifică, evaluează şi gestionează riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, în ceea ce priveşte clientela, tipul activităţilor de jocuri de noroc, canalele prin care acestea sunt oferite, tipul de tranzacţii (inclusiv cumpărarea/schimbarea de jetoane) şi conexiunile cu zonele geografice, astfel încât să poată demonstra în mod rezonabil ONJN şi altor autorităţi abilitate că înţeleg şi administrează adecvat riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la care sunt sau ar putea fi expuse.
    (2) La stabilirea politicilor şi normelor interne, furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să asigure identificarea, evaluarea, monitorizarea, diminuarea şi raportarea riscurilor, adaptate fiecărui joc de noroc în parte ori categoriei de jocuri de noroc similare, ca mod de organizare şi exploatare, a naturii şi caracteristicilor acestora, luând în considerare cel puţin următorii indicatori de risc:
    A. pariuri:
    1. complicitatea angajaţilor;
    2. creditarea jucătorilor;
    3. prezenţa tranzacţiilor cu numerar;
    4. anonimatul clienţilor, ce pot astfel plasa sume importante provenind din activităţi infracţionale, în special în cazul terminalelor de pariere autonome;
    5. acordarea unor câştiguri fictive unor anumiţi jucători sau anularea fictivă a unor bilete de pariere, după ce acestea au fost validate real ca necâştigătoare în sistemul de pariere;
    6. absenţa unor politici corespunzătoare de cunoaştere a clientelei;
    7. participarea la joc prin interpuşi [de exemplu, prin intermediul unui sistem informal de transfer de valori (IVTS) - reţea de persoane care primeşte bani în scopul realizării fondurilor sau a unei valori echivalente plătite unui terţ într-o altă locaţie geografică, indiferent dacă sunt sau nu în aceeaşi formă] Transferurile informale de valoare au loc, în general, în afara sistemului bancar convenţional prin intermediul instituţiei financiare nebancare sau al altor entităţi comerciale a căror activitate principală de afaceri nu este reprezentată de transmiterea de bani (hawala, fei ch’ien, black market peso exchange);
    8. politica de anulare a biletelor de pariere;

    B. cazinouri; cluburi de poker; festival de poker:
    1. complicitatea angajaţilor;
    2. tranzacţiile cu numerar;
    3. creditarea jucătorilor;
    4. desfăşurarea în incinta organizării jocurilor de noroc a unor activităţi de cămătărie;
    5. disimularea identităţii beneficiarilor reali;
    6. jucătorii/clienţi ocazionali;
    7. prezenţa unor clienţi din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităţilor de spălare a banilor;
    8. clienţi ce sunt incluşi pe lista persoanelor supuse regimurilor sancţionatorii adoptate atât la nivelul ONU, cât şi al UE;
    9. prezenţa clienţilor „High roller“ ce fragmentează sumele puse în joc în mize mici pentru a nu deveni suspecţi;
    10. pierderea unor sume considerabile la masa de joc, în favoarea anumitor jucători sau unei anumite persoane, atunci când jocurile oferite nu sunt organizate „contra casei“;
    11. achiziţia de jetoane disimulată (numerar sau prin mijloace electronice de plată) - persoana poate încerca să ascundă veniturile ilicite, disimulându-le în câştiguri provenite de la cazinou (de exemplu, cumpărând jetoane, dar fără a le folosi pentru jocuri de noroc, inclusiv de la alţi jucători, pentru ca fondurile să reprezinte câştiguri);
    12. regulile de joc pot potenţa riscul apariţiei spălării banilor [de exemplu, dacă un joc permite clienţilor plasarea de pariuri pentru fiecare parte a evenimentului de pariere (baccarat, craps sau ruletă), jucătorii afiliaţi ar putea paria pe ambele părţi, în scopul de a spăla fonduri prin joc];
    13. în cazul pokerulului, joc la care nu se joacă „contra casei“, la mesele de joc pot exista tranzacţii suspecte între clienţi;
    14. participarea la joc prin interpuşi;
    15. lipsa politicilor „due diligence“ privind clienţii, având ca rezultat vulnerabilitatea ridicată în faţa fenomenului infracţional;
    16. oferirea clienţilor de servicii de schimb valutar, depozite ale jucătorilor şi alte servicii financiare;
    17. jucătorii care au reşedinţa în străinătate, în special jucătorii din ţări care nu sunt parte UE/SEE sau sunt incluşi pe lista jurisdicţiilor cu risc ridicat sau în jurisdicţii aflate sub monitorizare sporită ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF);
    18. minimalizarea acţiunilor persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019;
    19. jucătorii reticenţi în a furniza informaţii;
    20. jucători ocazionali, inclusiv turişti;
    21. elaborarea unui raport de activitate - dacă se referă la cel puţin una dintre următoarele posibilităţi:
    a) atrage un număr mare de jucători care joacă pentru sume relativ mici;
    b) atrage un număr mai mic de jucători care joacă pentru sume relativ mari;
    c) nivelul de experienţă al angajaţilor;


    C. slot-machine:
    1. complicitatea angajaţilor;
    2. tranzacţiile cu numerar;
    3. creditarea jucătorilor;
    4. disimularea identităţii beneficiarilor reali/participare la joc prin interpuşi;
    5. prezenţa unor clienţi din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităţilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    6. utilizarea mijloacelor de joc de tip self service betting terminals/ticket in ticket out;
    7. atomicitatea prezenţei mijloacelor de joc tip slot-machine presupunând tot atâtea oportunităţi de plasare şi retragere a unor fonduri de origine suspectă;
    8. premiile de tip jack-pot/bonusuri, în numerar, acordate fictiv;
    9. programele de fidelizare ce presupun recompense în numerar;
    10. jucătorii reticenţi în a furniza informaţii;
    11. jucători ocazionali, inclusiv turişti;

    D. jocuri de noroc la distanţă (cazino, pariuri, slot-machine, poker, bingo)
    1. activitatea de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă realizată de grupări infracţionale;
    2. disimularea identităţii beneficiarilor reali;
    3. lipsa prezenţei fizice a jucătorilor - impediment în cunoaşterea participantului la jocurile de noroc;
    4. utilizarea de către jucători a unor documente de identitate false ori furate;
    5. lipsa politicilor „due diligence“ privind clienţii;
    6. accesarea mai multor platforme de joc sau colecţii de jocuri din cadrul aceleiaşi platforme;
    7. complicitatea la acordarea de bonusuri ori alte beneficii oferite în numerar, particularitatea relaţiei furnizor-participant la jocurile de noroc;
    8. B2C; vulnerabilitatea este asociată cu capacitatea clienţilor de a se asocia în joc şi transfera în mod deliberat fonduri („dumping cip“);
    9. E-Wallet - modalitate de plată ce face dificilă pentru operator identificarea sursei fondurilor;
    10. jocuri de noroc la distanţă utilizate ca paravan pentru depozitele de numerar, transferate apoi în conturi bancare, având ca provenienţă aparentele câştiguri la joc.


    (3) În aplicarea alin. (1), furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere şi următorii indicatori relevanţi, care reprezintă vulnerabilităţi ale sistemului de jocuri de noroc:
    a) jucătorii ocazionali, inclusiv turiştii, pot prezenta un risc crescut de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, având în vedere devierea acestora de la un comportament normal;
    b) jucătorii care cheltuiesc sume mari (jucători mari) reprezintă un factor de risc, dată fiind dificultatea aprecierii originii licite a fondurilor. Încadrarea jucătorilor în categoria jucătorilor mari se realizează pe baza unei evaluări individuale, precum şi a consumului total de jocuri de noroc al acestuia, întro anumită perioadă de timp.

    (4) Evaluările de risc se actualizează periodic, precum şi ori de câte ori intervin modificări ale evaluărilor naţionale şi sectoriale, ale factorilor de risc prevăzuţi de legislaţia naţională şi internaţională în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi de recomandările organismelor internaţionale.
    (5) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc întocmesc metodologia de management al riscului, în baza căreia se realizează identificarea, evaluarea, monitorizarea şi gestionarea riscului, care cuprinde cel puţin următoarele:
    a) precizarea categoriilor şi surselor de informaţii utilizate în realizarea evaluării;
    b) lista factorilor de risc furnizată, după caz, de ONJN sau de alte autorităţi abilitate care au incidenţă cu profilul de activitate al furnizorului de servicii de jocuri de noroc;
    c) atribuţiile personalului implicat în evaluarea riscului;
    d) modul de determinare a ponderilor asociate factorilor de risc identificaţi în funcţie de importanţa acestora, factori ce pot fi încadraţi într-un grad de risc „redus“, „standard“, „sporit“;
    e) procedura de luare în considerare a factorilor de risc identificaţi la determinarea gradului de risc asociat clienţilor, produselor şi serviciilor, canalelor de distribuţie a produselor şi serviciilor şi, după caz, activităţii externalizate şi activităţii derulate prin sucursalele şi filialele situate în state terţe;
    f) procedura de stabilire şi reevaluare a claselor de risc aferente clienţilor, produselor şi serviciilor, în funcţie de gradul de risc asociat;
    g) procedura pentru stabilirea gradului de risc la nivelul întregii activităţi;
    h) procedura de monitorizare a evoluţiei factorilor de risc de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi pentru a identifica necesitatea actualizării listei factorilor de risc furnizate, după caz, de ONJN sau de alte autorităţi abilitate.

    (6) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent evoluţiile indicatorilor de risc şi revizuiesc evaluarea riscurilor periodic. Metodologia de evaluare a riscurilor şi procedurile de administrare se revizuiesc ori de câte ori este necesar, în baza rezultatelor evaluărilor proprii de risc, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1), (3) şi (7) şi art. 25 alin. (3) din Legea nr. 129/2019.
    (7) Evaluarea şi gestionarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului de către entităţile reglementate cuprind cel puţin următoarele componente:
    a) identificarea şi evaluarea globală a tuturor factorilor de risc: identificarea riscului asociat clienţilor, activităţii de jocuri de noroc oferite, tipului de tranzacţii (inclusiv, cumpărarea/schimbarea de jetoane) efectuate în urma câştigurilor, canalelor de distribuţie utilizate şi conexiunilor cu zonele geografice;
    b) adoptarea unei metodologii de evaluare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, realizată în baza factorilor/indicatorilor de risc specifici şi a controalelor interne aplicabile pentru gestionarea riscurilor;
    c) implementarea unei proceduri de gestionare a riscurilor, pentru obţinerea unei perspective generale asupra riscului asociat unui client, unei anumite relaţii de afaceri sau unei tranzacţii ocazionale, prin strângerea tuturor informaţiilor necesare în vederea identificării tuturor factorilor de risc relevanţi şi evaluarea acestora;
    d) stabilirea unui flux de monitorizare a tranzacţiilor şi serviciilor oferite, corelate cu profilul de risc şi cu activitatea clientului, respectiv actualizarea şi revizuirea în permanenţă a evaluării riscurilor.

    (8) În politica de administrare şi diminuare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc următoarele:
    a) strategia de acceptare a clienţilor, prin care să se stabilească cel puţin categoriile de clienţi pe care societatea îşi propune să le atragă;
    b) tipurile de activităţi de jocuri de noroc pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc le oferă/îşi propune să le ofere;
    c) limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienţi, activitate şi la nivelul entităţii;
    d) direcţiile şi măsurile pentru diminuarea riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
    e) măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor la nivel de grup, în conformitate cu art. 24 alin. (7) coroborat cu art. 25 alin. (4) din Legea nr. 129/2019.

    (9) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aprobă, la nivelul organelor de conducere, politicile şi normele interne de evaluare a riscurilor şi metodologia de management al riscului şi instituie sisteme de control pentru a verifica eficienţa acestora.
    (10) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc înregistrează intern evaluările riscurilor efectuate ca parte a acţiunilor de monitorizare şi revizuire, pe care le furnizează la solicitarea ONJN şi a altor autorităţi cu atribuţii de control, pentru a demonstra că aceste evaluări şi măsurile de gestionare a riscurilor sunt adecvate.

    ART. 5
    Politici şi norme interne
    (1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 şi a art. 4 din prezentele instrucţiuni, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc politici şi norme interne, mecanisme de control intern şi proceduri de administrare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, corespunzător naturii şi volumului activităţii desfăşurate, care includ cel puţin următoarele elemente:
    a) măsuri aplicabile în materie de cunoaştere a clientelei, prin care sunt stabilite măsurile standard, simplificate şi suplimentare, în raport cu anumite categorii de clienţi şi încadrarea acestora în categoria corespunzătoare gradului de risc identificat, care prevede monitorizarea acestui risc, cu posibilitatea trecerii dintr-o categorie de clientelă în alta, prevăzută la art. 4 alin. (5) lit. d) din prezentele instrucţiuni;
    b) mecanismele de evaluare pe bază de risc faţă de clienţi şi de operaţiunile derulate de aceştia, în scopul detectării tranzacţiilor suspecte, precum şi pentru a detecta modificările survenite în informaţiile deţinute şi utilizate pentru stabilirea profilului de risc al clientului;
    c) modalităţi de abordare a tranzacţiilor şi a clienţilor în şi/sau din jurisdicţiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevăzute în Legea nr. 129/2019, în cazul în care aplicarea acestora nu este supravegheată de o manieră echivalentă celei stabilite prin legislaţia naţională;
    d) măsuri aplicabile în materie de raportare şi de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităţilor competente, în formatul şi metodologia stabilite de acestea;
    e) măsuri aplicabile în materie de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, managementul de conformitate şi comunicare;
    f) măsuri aplicabile în materie de protecţie a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici împotriva oricăror ameninţări ori acţiuni ostile sau discriminatorii;
    g) standardele pentru angajare şi verificările efectuate în acest sens, precum şi programele de pregătire a personalului cu atribuţii în domeniul combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului şi de instruire şi evaluare periodică a angajaţilor;
    h) modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor şi a tuturor documentelor privind tranzacţiile efectuate şi cele privind aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei, precum şi stabilirea accesului la acestea al personalului care deţine atribuţii şi responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 la nivelul entităţii reglementate;
    i) procesele interne de verificare a modului în care sunt implementate politicile şi procedurile elaborate în aplicarea Legii nr. 129/2019, precum şi de evaluare a eficienţei acestora;
    j) procedurile de raportare internă şi de raportare către autorităţile competente;
    k) evaluarea riscului în raport cu tipurile de activităţi pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc intenţionează să le ofere, toleranţa la risc, precum şi limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă de la nivel de clienţi, servicii, precum şi la nivelul întregii activităţi;
    l) direcţiile şi măsurile generale considerate adecvate pentru diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului stabilit prin evaluarea de risc, pe componente şi la nivelul întregii activităţi desfăşurate, inclusiv, dacă este cazul, pentru activitatea derulată prin sucursalele şi filialele situate în state terţe;
    m) măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor.

    (2) Politicile şi procedurile interne de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului se întocmesc având în vedere cel puţin factorii de risc menţionaţi în cuprinsul prezentelor instrucţiuni şi se aprobă la nivelul conducerii de rang superior.
    (3) În cuprinsul normelor de cunoaştere a clientelei adoptate de furnizorii de servicii de jocuri de noroc se includ cel puţin următoarele informaţii:
    a) procesul de luare a deciziilor, cu evidenţierea poziţiilor ierarhice, a sarcinilor şi a nivelului de responsabilitate alocat pe structuri şi persoane implicate în aplicarea măsurilor prevăzute în norma de cunoaştere a clientelei;
    b) nivelul ierarhic de aprobare a acceptării clienţilor;
    c) tipurile de servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii de clientelă şi, după caz, în fiecare jurisdicţie relevantă;
    d) procedurile de încadrare a clienţilor într-o anumită categorie de risc şi de trecere dintr-o categorie de clientelă în alta;
    e) frecvenţa actualizării periodice, pe bază de risc, a informaţiilor şi a documentaţiei despre clienţi, precum şi situaţiile în care se impune actualizarea, suplimentar faţă de cea periodică;
    f) conţinutul măsurilor de cunoaştere a clientelei pentru fiecare clasă de risc, cu identificarea explicită a documentelor şi informaţiilor utilizate;
    g) procedurile de monitorizare a operaţiunilor derulate de clienţi, indiferent de clasa de risc în care acestea sunt încadrate, în scopul detectării tranzacţiilor neobişnuite şi tranzacţiilor suspecte;
    h) regulile de încetare a relaţiei de afaceri, prin care să se stabilească cel puţin situaţiile în care este obligatorie încetarea relaţiei, precum şi nivelul ierarhic de aprobare a deciziei;
    i) modalităţile de întocmire şi păstrare a evidenţelor, precum şi stabilirea accesului la acestea;
    j) obligaţiile şi procedurile de raportare internă şi către autorităţile competente, inclusiv canalele, documentele aferente şi termenele;
    k) nivelul ierarhic, sarcinile şi responsabilităţile persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019.

    (4) Normele interne de cunoaştere a clientelei se aprobă de organul de conducere de rang superior al furnizorului de servicii de jocuri de noroc, fiind aduse la cunoştinţa tuturor persoanelor cu atribuţii în aplicarea normele de cunoaştere a clientelei şi aplicate corespunzător, inclusiv la nivel de grup.
    (5) Normele de cunoaştere a clientelei se evaluează şi se revizuiesc periodic, cel puţin anual şi ori de câte ori este necesar, în scopul corectării deficienţelor identificate în urma verificărilor interne sau în urma acţiunilor de supraveghere şi control desfăşurate de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi alte autorităţi prevăzute de Legea nr. 129/2019. În cazul în care în urma evaluării anuale se constată că nu este necesară revizuirea acestora, întrucât nu au fost identificate deficienţe în aplicare şi nu au apărut modificări la nivelul riscurilor la care este expusă societatea, furnizorii de servicii de jocuri de noroc păstrează documentele care atestă analiza efectuată.

    ART. 6
    Politici şi proceduri la nivel de grup
    În aplicarea art. 24 alin. (7)din Legea nr. 129/2019 , furnizorii de servicii de jocuri de noroc care fac parte dintr-un grup aplică politici şi proceduri interne, inclusiv în ceea ce priveşte schimbul de informaţii şi protecţia datelor, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului la nivelul grupului.

    ART. 7
    Audit independent
    (1) În aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent, în scopul testării cel puţin la intervale de 2 ani a eficienţei şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor, normelor interne, mecanismelor, sistemelor informatice şi procedurilor de administrare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, inclusiv evaluările de risc şi metodologia de realizare şi actualizare a acestora. În acest sens se asigură că rezultatele verificărilor realizate şi deficienţele identificate, recomandările pentru diminuarea acestora şi termenele în care ar trebui implementate sunt comunicate şi analizate la nivelul structurii de conducere şi puse de îndată în executare.
    (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) are loc atunci când în ultimul exerciţiu financiar încheiat sunt depăşite cel puţin două dintre următoarele criterii:
    a) total active: 16.000.000 lei;
    b) total cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
    c) număr mediu de salariaţi: 50.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Persoanele desemnate
    ART. 8
    Desemnarea persoanelor responsabile
    (1) În aplicarea art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc desemnează una sau mai multe persoane responsabile pentru implementarea politicilor şi procedurilor interne ale entităţii reglementate în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (2) Hotărârea organului de conducere al furnizorului de servicii de jocuri de noroc pentru desemnarea persoanelor responsabile cuprinde menţiuni privind natura şi limitele responsabilităţilor încredinţate.
    (3) Persoanele cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 au acces direct şi în timp util la datele şi informaţiile relevante deţinute de furnizorul de servicii de jocuri de noroc, fiind necesare în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute în lege şi în prezentele instrucţiuni.
    (4) În procesul de selecţie şi de evaluare ulterioară a persoanelor desemnate se au în vedere cel puţin următoarele criterii:
    a) experienţa necesară şi cunoştinţele în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
    b) cunoştinţele în procesele specifice jocurilor de noroc desfăşurate;
    c) reputaţia profesională.

    (5) Documentele întocmite în procedura de selecţie şi de evaluare/instruire periodică, cel puţin anuală, a persoanelor desemnate se păstrează 5 ani de la data încetării relaţiei contractuale, în format letric sau electronic, şi se prezintă Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi altor autorităţi cu atribuţii de control, la cererea acestora.

    ART. 9
    Recrutarea şi instruirea angajaţilor
    (1) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc comunică angajaţilor politicile, mecanismele şi procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru îndeplinirea responsabilităţilor în aplicarea Legii nr. 129/2019, la angajare şi ori de câte ori apar modificări sau reorganizări ale posturilor ocupate de angajaţi în cadrul entităţii. Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică proceduri de verificare privind însuşirea politicilor, mecanismelor şi procedurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului de către angajaţi, periodic, cel puţin anual.
    (2) Rolurile şi responsabilităţile angajaţilor implicaţi în aplicarea normelor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului se includ în fişele de post sau în regulamentul de ordine interioară.
    (3) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc asigură atât instruirea corespunzătoare iniţială, la angajare, cât şi cea periodică, precum şi testarea cunoştinţelor angajaţilor cu privire la:
    a) prevederile Legii nr. 129/2019 şi ale reglementărilor subsecvente;
    b) evaluările de risc, normele interne, informări cu privire la instruirile şi recomandările realizate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) sau ONJN, precum şi aspecte practice relevante ce au rezultat din activitatea proprie şi, după caz, de la nivelul grupului, dacă este cazul, inclusiv tipologii şi studii de caz.

    (4) Programele de instruire şi testare trebuie să asigure că angajaţii furnizorilor de servicii de jocuri de noroc:
    a) cunosc obligaţiile ce le revin în conformitate cu legile, regulamentele, politicile şi procedurile privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    b) au cunoştinţele necesare pentru realizarea procesului de cunoaştere a clientelei;
    c) au cunoştinţele necesare pentru a analiza tranzacţiile solicitate sau efectuate în scopul identificării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    d) pot detecta operaţiunile care pot avea legătură cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi cunosc cum să procedeze în astfel de cazuri;
    e) cunosc cerinţele de raportare.

    (5) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc testează periodic, cel puţin o dată pe an, cunoştinţele tuturor persoanelor cu roluri şi responsabilităţi în aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (6) Documentele întocmite în scopul aplicării alin. (1)-(5) se păstrează 5 ani de la data întocmirii şi se pun la dispoziţia ONJN şi a altor autorităţi cu atribuţii de control, la cererea acestora.

    ART. 10
    Mecanisme de protecţie
    (1) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc mecanisme interne de protejare a persoanelor desemnate să aplice măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi a angajaţilor care raportează încălcări ale legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (2) Mecanismele interne prevăzute la alin. (1) conţin următoarele prevederi:
    a) proceduri specifice pentru primirea rapoartelor privind încălcările de orice natură ale Legii nr. 129/2019 şi luarea de măsuri ulterioare;
    b) norme care să asigure protecţia din punct de vedere juridic a angajaţilor sau a persoanelor aflate într-o relaţie contractuală similară, care raportează încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 şi ale prezentelor instrucţiuni;
    c) norme care să asigure protecţia persoanelor prevăzute la alin. (1) faţă de expunerea la ameninţări, la represiuni sau la acţiuni ostile, cum ar fi, dar nelimitat la, acţiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă;
    d) norme care să asigure protecţia datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea de orice natură a Legii nr. 129/2019 şi a prezentelor instrucţiuni, precum şi ale persoanei fizice suspectate că este responsabilă de încălcare;
    e) acordarea dreptului persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 de a se adresa în nume propriu pentru a semnala autorităţilor statului încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 în cadrul entităţii raportoare, caz în care identitatea acestei persoane va fi protejată corespunzător.

    (3) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc implementează sisteme interne (canale) de avertizare, independente şi anonime, care sunt puse la dispoziţia angajaţilor pentru raportarea unor nereguli, încălcări privind aplicarea legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

    CAP. III
    Cerinţe privind măsurile de cunoaştere a clientelei
    ART. 11
    Factorii de risc privind clienţii
    (1) În scopul evaluării riscului asociat clientului sau beneficiarului real, pe baza informaţiilor obţinute în mod rezonabil şi legal, furnizorii de servicii de jocuri de noroc evaluează:
    (i) riscul asociat afacerilor sau activităţilor profesionale ale clientului sau beneficiarului real;
    (ii) riscul asociat reputaţiei clientului sau beneficiarului real;
    (iii) riscul asociat comportamentului clientului sau beneficiarului real.

    (2) Factorii de risc asociaţi afacerilor sau activităţilor profesionale ale clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să le aibă în vedere vizează cel puţin următoarele situaţii:
    (i) clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii cu un risc crescut de corupţie, cum ar fi, dar nelimitat la, domeniul construcţiilor, comerţ cu arme şi muniţii, extracţia de minerale, domeniul farmaceutic;
    (ii) clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii cu un risc crescut de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, cum ar fi, dar nelimitat la, transferul de bani, agenţii imobiliare, comerţ cu metale preţioase;
    (iii) clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii care implică utilizarea de valori importante, care se transferă în numerar;
    (iv) clientul sau beneficiarul real este persoană expusă public sau membru de familie al persoanelor expuse public.

    (3) Factorii de risc privind reputaţia clientului sau beneficiarului real vor fi analizaţi, având în vedere cel puţin:
    (i) informaţiile obţinute din surse publice independente, potrivit cărora clientul sau beneficiarul real este cercetat/condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor sau finanţare a terorismului;
    (ii) identificarea clientului sau a beneficiarului real în rapoartele privind tranzacţiile suspecte transmise de furnizorul de servicii de jocuri de noroc către ONPCSB;
    (iii) orice alte informaţii obţinute în mod rezonabil şi prin mijloace permise legal privind reputaţia sau integritatea clientului sau beneficiarului real, colectate de furnizorul de servicii de jocuri de noroc pe durata relaţiei de afaceri.

    (4) Factorii de risc privind comportamentul clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi aibă în vedere în evaluarea de risc sunt cel puţin:
    (i) refuzul de a furniza documentele de identitate sub diferite pretexte;
    (ii) ezitările sau refuzul de a furniza informaţiile solicitate pentru îndeplinirea procedurii de cunoaştere a clientelei sau furnizarea unor informaţii insuficiente sau neclare cu privire la sursa fondurilor, dacă există indicii rezonabile că astfel se încearcă ascunderea sau denaturarea sursei fondurilor;
    (iii) indiciile rezonabile pentru a aprecia că actele de identitate furnizate nu sunt autentice sau nu aparţin clientului sau beneficiarului real; în cazul identificării unor situaţii în care clientul sau beneficiarul real a furnizat documente de identitate neautentice, entităţile raportoare completează şi păstrează Registrul de evidenţă, având conţinutul descris în anexa nr. 1.


    ART. 12
    Factorii de risc privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie
    (1) În scopul determinării riscului privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere cel puţin următorii factori de risc:
    (i) nivelul de transparenţă cu privire la identitatea clientului sau beneficiarului real pe care îl implică produsul, serviciul, tranzacţia sau canalul de distribuţie;
    (ii) complexitatea produsului, serviciului sau tranzacţiei;
    (iii) valoarea sau volumul tranzacţiilor.

    (2) Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie pe baza nivelului de transparenţă sunt cel puţin cei care, prin natura lor, implică acţiuni ale mai multor clienţi, care interacţionează între ei.
    (3) Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei pe baza complexităţii acestora sunt următorii:
    (i) intervale foarte scurte de timp între momentul iniţierii şi finalizării tranzacţiei;
    (ii) interacţiunea între clienţi din jurisdicţii diferite;
    (iii) utilizarea unor produse inovative, în special tehnologii sau metode de plată, al căror mod de funcţionare nu este transparent sau este insuficient descris.

    (4) Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei pe baza valorii sau volumului tranzacţiilor sunt următorii:
    (i) tranzacţii care se desfăşoară preponderent în numerar;
    (ii) produse sau servicii care încurajează, prin natura lor, tranzacţii de valori mari;
    (iii) inexistenţa unor limite maxime aplicabile tranzacţiilor, care ar împiedica utilizarea produsului sau serviciului în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.

    (5) Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei pe baza canalelor de distribuţie sunt următorii:
    (i) prezenţa fizică a clientului în vederea identificării;
    (ii) utilizarea unor mijloace suplimentare care să asigure identificarea clienţilor a căror prezenţă fizică nu este posibilă;
    (iii) aplicarea măsurilor de prevenire a utilizării unor identităţi furate.


    ART. 13
    Factorii de risc geografic
    (1) În scopul determinării riscului asociat ţărilor sau zonelor geografice, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere riscul asociat ţărilor sau zonelor geografice unde clientul sau beneficiarul real:
    (i) are domiciliul/rezidenţa;
    (ii) desfăşoară activităţile care reprezintă sursa fondurilor.

    (2) Factorii de risc geografic pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc îi au în vedere pentru a determina riscul asociat ţărilor sau zonelor geografice sunt cel puţin:
    (i) apartenenţa la Uniunea Europeană;
    (ii) existenţa în ţările terţe a unor sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, conform informaţiilor obţinute din surse independente şi credibile;
    (iii) ţări terţe identificate pe baza informaţiilor din surse credibile ca având un nivel scăzut al infracţionalităţii, în general, şi al corupţiei, în mod special;
    (iv) ţări terţe care, pe baza unor surse credibile, cum ar fi evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate, au prevăzut cerinţe de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului în conformitate cu recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională revizuite şi pun în aplicare în mod eficace cerinţele respective.


    ART. 14
    Aplicarea măsurilor standard de cunoaştere a clientelei
    (1) Înainte de iniţierea unei relaţii de afaceri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri standard de cunoaştere a clientelei, asigurând colectarea cel puţin a următoarelor informaţii despre client:
    a) numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
    b) data şi locul naşterii;
    c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
    d) seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;
    e) cetăţenia;
    f) adresa de domiciliu sau reşedinţă;
    g) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

    (2) La efectuarea unei tranzacţii ocazionale, furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiţionale (cazino, slot-machines, pariuri etc.) aplică măsurile standard de cunoaştere a clientelei în momentul colectării câştigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operaţiune. Furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiţionale asigură colectarea cel puţin a următoarelor informaţii despre client:
    a) numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
    b) data şi locul naşterii;
    c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
    d) seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;
    e) cetăţenia;
    f) adresa de domiciliu sau reşedinţă;
    g) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

    (3) Dacă se stabileşte în mod rezonabil, prin mijloace legale, că beneficiarul real este diferit de client, furnizorul de servicii de jocuri de noroc va solicita cel puţin următoarele informaţii referitoare la beneficiarul real identificat:
    a) natura relaţiei care a generat calificarea în această calitate;
    b) numele şi prenumele;
    c) data şi locul naşterii;
    d) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
    e) statul de domiciliu sau reşedinţă;
    f) cetăţenia;
    g) natura activităţii pe care o desfăşoară;
    h) informaţii privind încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.


    ART. 15
    Verificarea documentelor
    Înaintea stabilirii relaţiei de afaceri sau efectuării tranzacţiei ocazionale, furnizorii de servicii de jocuri de noroc verifică informaţiile referitoare la clienţi pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obţinut pe cale ilicită, cum sunt documentele de identitate: buletin, carte de identitate, paşaport, permis de şedere, permis de conducere.

    ART. 16
    Verificarea informaţiilor
    Verificarea informaţiilor care nu se pot proba pe baza documentelor şi a veridicităţii documentelor se va realiza din orice alte surse credibile şi independente, cum ar fi, dar fără a se limita la bazele de date publice/private care conţin informaţii de la autorităţi publice, care pot fi consultate prin mijloace rezonabile şi legale, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.

    ART. 17
    Revizuirea periodică a profilului clientului
    (1) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc implementează mecanisme pentru verificarea periodică a informaţiilor colectate anterior, prin aplicarea măsurilor standard de cunoaştere a clientelei, despre client, pentru a se asigura corectitudinea, completitudinea şi actualitatea profilului clientului şi eficacitatea procesului de monitorizare.
    (2) Revizuirea periodică a profilului clientului va permite furnizorilor de servicii de jocuri de noroc să reevalueze în mod regulat gradul de cunoaştere a clientului pentru a se asigura că informaţiile sunt la zi şi pentru a putea evalua gradul de risc al clienţilor pe parcursul relaţiei de afaceri cu aceştia sau al tranzacţiilor ocazionale efectuate.
    (3) Revizuirea va lua în considerare cel puţin:
    a) termenul de valabilitate a documentelor de identitate;
    b) completarea şi/sau actualizarea informaţiilor despre client (se completează tipurile de informaţii colectate despre client, de exemplu: comportamentul tranzacţional al clientului, comportamente sociale identificate - schimbări de cetăţenie/ rezidenţă/domiciliu etc.);
    c) adecvarea nivelului de risc al clientului, prin identificarea categoriei/situaţiei de risc în care se încadrează clientul.

    (4) În situaţia ridicării sau scăderii nivelului de risc, entităţile asigură că au aplicat măsurile de cunoaştere a clientelei corespunzătoare categoriei în care au fost incluşi.

    ART. 18
    Condiţii de aplicare a măsurilor de cunoaştere a clientelei
    (1) Atunci când nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei, furnizorul de servicii de jocuri de noroc nu va accepta colectarea de câştiguri, plasarea de pariuri, retragerea de sume de bani sau iniţierea, respectiv continuarea relaţiei de afaceri, sens în care întocmeşte un raport de tranzacţie suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte de ori există motive de suspiciune, document care se transmite la ONPCSB.
    (2) Formularul de cunoaştere a clientelei utilizat de furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiţionale va avea cel puţin conţinutul menţionat în anexa nr. 3.
    (3) În vederea aplicării obligaţiei prevăzute la alin. (1), furnizorii de servicii de jocuri de noroc online se asigură că, înainte ca verificarea identităţii clientului să fie finalizată, platforma de joc nu permite efectuarea depunerilor în contul de joc cu valori mai mari de 200 euro sau echivalentul în lei şi nu permite efectuarea retragerilor.
    (4) Dacă în termen de 30 de zile de la data primei depuneri în contul de joc verificarea identităţii clientului nu se finalizează cu succes, furnizorii de servicii de jocuri de noroc online sunt obligaţi să nu accepte încheierea relaţiei de afaceri cu acel client.

    ART. 19
    Măsuri standard de cunoaştere a clientelei
    (1) În aplicarea art. 11 alin. (1), (3) şi (4) şi art. 15 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, la stabilirea unei relaţii de afaceri cu furnizorii de bunuri şi servicii definiţi ca parteneri persoane juridice ai furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să obţină, pentru a determina profilul de risc al partenerului, cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea;
    b) forma juridică;
    c) codul de identificare fiscală şi/sau numărul de înregistrare de la registrul comerţului sau informaţia echivalentă pentru persoanele juridice străine;
    d) sediul social şi, dacă este cazul, sediul real;
    e) numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;
    f) tipul şi natura activităţii desfăşurate;
    g) informaţiile prevăzute la art. 12 din instrucţiuni pentru persoanele care reprezintă clientul în relaţie cu societatea şi puterile acestora de angajare a răspunderii entităţii;
    h) scopul şi natura relaţiei de afaceri;
    i) informaţiile referitoare la beneficiarul real.

    (2) La efectuarea tranzacţiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc obţin informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), g) şi i).
    (3) În cazul partenerilor entităţi fără personalitate juridică, dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 20
    Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei
    (1) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 129/2019, în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare de bani/finanţare a terorismului.
    (2) În cazul tranzacţiilor sau al relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, furnizorul de servicii de jocuri de noroc trebuie să adopte următoarele măsuri:
    a) să obţină aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri. Reprezentantul conducerii de rang superior care aprobă stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri cu persoana expusă public trebuie să aibă suficientă experienţă şi o imagine de ansamblu pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la problemele care au impact direct asupra profilului de risc al societăţii;
    b) să obţină, prin mijloace rezonabile şi permise legal, informaţii despre sursa fondurilor şi averii clientului şi beneficiarului real al clientului şi sursa fondurilor utilizate în relaţia de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane;
    c) să efectueze permanent o monitorizare sporită a relaţiei de afaceri cu aceste persoane. În cadrul acţiunilor sporite de monitorizare permanentă a riscului asociat relaţiei de afaceri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc identifică tranzacţiile neobişnuite şi analizează în mod regulat informaţiile pe care le deţin pentru a se asigura de identificarea promptă a oricăror informaţii noi sau emergente care pot afecta evaluarea riscurilor; frecvenţa acţiunii de monitorizare permanentă este stabilită în funcţie de nivelul de risc ridicat asociat relaţiei.

    (3) Prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 şi ale alin. (2) al prezentului articol se aplică şi membrilor familiilor persoanelor expuse public, precum şi persoanelor cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi ai acestora.
    (4) În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 129/2019, entităţile reglementate instituie sisteme adecvate pentru a detecta tranzacţiile complexe şi pe cele neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii acestora, aplicabile pentru a detecta toţi clienţii şi toate tranzacţiile care nu se circumscriu unei tipologii obişnuite. Fără ca enumerarea să fie limitativă, tranzacţiile pot fi considerate neobişnuite în cel puţin următoarele situaţii:
    a) sunt mai mari decât ar preconiza în mod normal societatea pe baza cunoştinţelor sale despre client, relaţia de afaceri sau categoria în care este încadrat clientul;
    b) prezintă un tipar neobişnuit sau complex comparativ cu profilul de risc al clientului sau cu tiparul tranzacţiilor asociate clientului, produselor sau serviciilor similare;
    c) sunt complexe comparativ cu alte tranzacţii similare asociate unor tipuri de clienţi, produse sau servicii similare şi furnizorul de servicii de jocuri de noroc nu cunoaşte justificarea economică sau scopul legal al acestora ori are îndoieli cu privire la veridicitatea informaţiilor care i s-au pus la dispoziţie;
    d) nu se poate identifica un scop economic, comercial sau legal evident asociat tranzacţiilor.

    (5) În cazul tranzacţiilor complexe şi neobişnuit de mari sau al tiparelor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic sau legal evident, entităţile reglementate aplică următoarele măsuri:
    a) instituie sisteme de detectare a tranzacţiilor din perspectiva valorii, sursei fondurilor şi a profilului tranzacţional al acestora ori a celor care nu au motivaţie economică sau aparenţă legală evidentă;
    b) examinează, cât mai curând posibil, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor de tranzacţii neobişnuite care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;
    c) solicită clientului documente suplimentare pentru a dovedi legalitatea sursei fondurilor folosite la plasarea mizei;
    d) măresc gradul şi natura monitorizării relaţiei de afaceri în scopul stabilirii dacă respectivele tranzacţii sau activităţi par suspecte;
    e) consemnează în format letric sau electronic verificările efectuate şi constatările desprinse şi le pun la dispoziţia ONJN, ori de câte ori aceasta solicită.

    (6) Prin măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc dacă tranzacţiile neobişnuite identificate dau naştere unor suspiciuni şi dispun:
    a) măsuri rezonabile, permise legal şi adecvate pentru a înţelege contextul şi scopul acestor tranzacţii, de exemplu, prin stabilirea sursei şi a destinaţiei fondurilor sau aflarea mai multor informaţii despre activitatea clientului pentru a confirma probabilitatea desfăşurării unor astfel de tranzacţii de către client;
    b) intensificarea monitorizării relaţiei de afaceri şi a tranzacţiilor subsecvente.

    (7) Atunci când clientul are domiciliul sau reşedinţa într-un stat terţ identificat de către Comisia Europeană drept ţară terţă cu grad ridicat de risc şi în orice alte situaţii care prezintă un risc ridicat, furnizorii de servicii de jocuri de noroc iau decizii în cunoştinţă de cauză în legătură cu măsurile suplimentare de precauţie privind clientela, care sunt adecvate pentru fiecare situaţie cu risc ridicat şi pe care le pot demonstra la solicitarea ONJN sau a altor autorităţi cu atribuţii de control.
    (8) În cazul relaţiilor de afaceri cu clienţi din ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană şi care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului sau care sunt cunoscute la nivel internaţional ca fiind ţări necooperante, furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică următoarele măsuri:
    a) obţin informaţii despre reputaţia clientului înainte de stabilirea relaţiei de afaceri;
    b) obţin informaţii despre sursa fondurilor şi/sau sursa averii clientului şi a beneficiarului real al clientului;
    c) obţin aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri.

    (9) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc decide tipul adecvat de măsuri suplimentare privind cunoaşterea clientelei, inclusiv cantitatea de informaţii suplimentare solicitate, precum şi întinderea acţiunii de monitorizare crescută, în funcţie de motivul pentru care o tranzacţie ocazională sau o relaţie de afaceri a fost clasificată ca prezentând un risc ridicat.
    (10) Măsurile suplimentare privind cunoaşterea clientelei pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc le aplică în anumite situaţii cu risc ridicat pot include, fără a se limita la următoarele:
    a) solicitarea mai multor informaţii despre identitatea clientului sau a beneficiarului real, în scopul determinării riscului asociat relaţiei, obţinerea şi evaluarea informaţiilor despre reputaţia clientului şi/sau a beneficiarului real, cum ar fi:
    1. informaţii despre membrii familiei;
    2. informaţii despre veniturile/activităţile economice din trecut şi din prezent ale clientului şi/sau ale beneficiarului real;
    3. informaţii cu impact asupra reputaţiei, onestităţii şi integrităţii, disponibile din surse libere;

    b) creşterea calităţii informaţiilor obţinute prin aplicarea măsurilor privind cunoaşterea clientelei pentru a confirma identitatea clientului sau a beneficiarului real, inclusiv prin solicitarea de documente care să ateste că fondurile clientului utilizate în relaţia de afaceri au o provenienţă legitimă şi că sursa averii şi a fondurilor este în concordanţă cu ceea ce cunoaşte furnizorul de servicii de jocuri de noroc despre client şi cu natura relaţiei de afaceri.


    ART. 21
    Monitorizarea participanţilor la jocurile de noroc
    (1) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent activitatea clienţilor pe platformele de jocuri sau în locaţiile de jocuri de noroc, prin intermediul sistemelor de supraveghere interne şi al personalului dedicat, în scopul detectării unor potenţiale anomalii în comportamentele de joc ale clienţilor.
    (2) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează câştigurile, cumpărarea/schimbarea de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, plătite clientului/încasate de către client, ca urmare a activităţii de jocuri de noroc, individual, printr-o singură operaţiune, precum şi cumulativ per lună, în scopul detectării unor tranzacţii neobişnuite şi tranzacţii suspecte.
    (3) Evidenţa individuală a câştigurilor, a cumpărării/schimbării de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, se ţine pentru jocurile de noroc tradiţionale pe baza fişelor de evidenţă, având cel puţin conţinutul descris în anexa nr. 2.
    (4) Evidenţa individuală a câştigurilor în valoare de minimum 2.000 euro, echivalentul în lei, se ţine, pentru jocurile de noroc la distanţă în sistem informatic, prin intermediul platformei autorizate.
    (5) Activitatea de monitorizare cuprinde, cel puţin, analiza următoarelor date şi informaţii:
    a) valoarea tranzacţiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;
    b) volumul tranzacţiilor;
    c) frecvenţa tranzacţiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;
    d) complexitatea tranzacţiilor;
    e) tranzacţiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial şi legal, din perspectiva activităţii derulate de client în sala de joc, a ocupaţiei sale şi a sursei declarate a fondurilor;
    f) tiparul obişnuit tranzacţional al clientului;
    g) elemente de analiză tranzacţională care ies din tiparul obişnuit tranzacţional al clientului;
    h) elemente de comportament social al clientului în sala de joc cu potenţial de suspiciune;
    i) informaţii privind profilul clientului (cetăţenie, rezidenţă, locul naşterii, domiciliul/reşedinţa/alte adrese unde locuieşte clientul, ocupaţia, sursa fondurilor/activelor clientului, date despre beneficiarul real al fondurilor şi/sau al câştigurilor clientului, nivelul de risc alocat clientului);
    j) informaţii primite de către furnizorul de servicii de jocuri de noroc din partea autorităţilor cu privire la client;
    k) informaţii suplimentare obţinute din surse externe independente şi deschise;
    l) indicatori sau tipologii de tranzacţii suspecte prezentate public de oficiu.

    (6) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc corelează atât rezultatele monitorizării comportamentului clientului în sala de joc, cât şi indicatorii rezultaţi în urma monitorizării operaţiunilor clientului cu informaţiile privind profilul clientului şi nivelul de risc alocat acestuia. Realizarea monitorizării continue a activităţii clientului permite entităţii raportoare să se asigure că operaţiunile realizate sunt conforme cu informaţiile deţinute despre client, la profilul activităţii şi profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sunt actualizate şi relevante.
    (7) În funcţie de rezultatele monitorizării, furnizorul de servicii de jocuri de noroc poate decide scăderea sau creşterea nivelului de risc al clientului, aplicarea unor măsuri de cunoaştere a clientelei proporţionale cu nivelul de risc, precum şi reducerea intensităţii extinderii şi gradului de monitorizare şi verificare a tranzacţiilor.
    (8) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc implementează la nivel intern sisteme de detectare a tranzacţiilor complexe şi a celor neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii şi a modului de realizare a tranzacţiilor raportat la profilul de risc al clientului. Sistemele de detectare cuprind parametri şi tipare ce delimitează tranzacţiile obişnuite derulate, cum ar fi:
    a) praguri valorice per tip de client şi niveluri de risc;
    b) limitări de valori de mize/cote şi câştig per tip joc, produse şi servicii;
    c) ocupaţia clientului;
    d) sursa declarată a fondurilor/activelor clientului.


    ART. 22
    Indicatori pentru detectarea tranzacţiilor suspecte sau neobişnuite
    În cadrul activităţii de monitorizare, pentru detectarea tranzacţiilor neobişnuite şi a tranzacţiilor suspecte, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere următorii indicatori, prezentaţi cu titlu exemplificativ:
    a) clienţi care fac eforturi neobişnuite pentru a se împrieteni cu angajaţii furnizorului de servicii de jocuri de noroc tradiţionale;
    b) clienţi care furnizează documente suspecte a fi false (inclusiv documentele de identitate) sau informaţii neadevărate;
    c) dificultatea aplicării măsurilor de cunoaştere a clientelei, cum ar fi următoarele situaţii:
    - clienţi circumspecţi în a furniza documentele de identitate;
    – clienţi care insistă să fie identificaţi cu nume care nu apare în documentele de identitate sau după poreclă;

    d) clienţi care insistă ca transferul câştigurilor să se realizeze în contul sau în numele altei persoane;
    e) clienţi care solicită personalului ca tranzacţia efectuată să nu fie înregistrată în evidenţele societăţii;
    f) clienţi care joacă permanent unul împotriva celuilalt (cum ar fi, spre exemplu, cazul jocurilor de ruletă);
    g) clienţi care fac depuneri succesive în contul de joc sau achiziţii de jetoane fără a participa la joc;
    h) clienţi care, în mod repetat, achiziţionează jetoane, tichete de participare sau altele asemenea şi solicită preschimbarea acestora după o participare limitată la jocul de noroc sau anularea tranzacţiilor (în cazul tranzacţiilor cărora le lipseşte una sau mai multe dintre părţile lor componente) sau schimbări semnificative în maniera de joc a clientului, cum ar fi, dar nelimitat la:
    - clienţi care efectuează tranzacţii semnificativ mai mari decât cele uzuale;
    – clienţi care efectuează tranzacţii care par a fi disproporţionate raportat la situaţia financiară sau veniturile dovedite conform documentelor care atestă sursa fondurilor.



    ART. 23
    Obligaţia de raportare
    (1) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia de a transmite de îndată ONPCSB un raport de tranzacţii suspecte, conform prevederilor art. 6 şi în condiţiile art. 8 şi 9 din Legea nr. 129/2019, atunci când, după aplicarea tuturor măsurilor de cunoaştere a clientelei, de evaluare a riscurilor şi de monitorizare a activităţii clientului şi tranzacţiilor, au identificat suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.
    (2) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc transmit raportul de tranzacţii suspecte exclusiv ONPCSB, dacă aceştia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:
    a) fondurile utilizate pentru activitatea din sălile de joc provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau
    b) clientul nu este beneficiarul real al tranzacţiei, iar acesta nu poate fi identificat sau nu este cine pretinde clientul că ar fi sau acesta nu are nicio legătură cu clientul; sau
    c) informaţiile pe care furnizorul le deţine despre client sunt relevante în aplicarea Legii nr. 129/2019 şi a reglementărilor sectoriale.

    (3) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc transmit un raport pentru tranzacţii suspecte ONPCSB şi atunci când circumstanţele faptice obiective aferente unei relaţii de afaceri sau tranzacţii ocazionale corespund în tot sau în parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzacţii suspecte prezentate public de ONPCSB.
    (4) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc consideră ca fiind suspectă orice relaţie de afaceri sau tranzacţie ocazională cu o persoană ale cărei date de identificare i-au fost comunicate punctual de către ONPCSB. În acest caz, furnizorul transmite un raport pentru tranzacţii suspecte ONPCSB imediat ce clientul urmează să încaseze un câştig, iar tranzacţia va fi suspendată.
    (5) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc analizează potenţialul de suspendare a efectuării unei plăţi pentru un câştig şi în situaţiile când sunt identificate elemente de suspiciune prin procesul de monitorizare a tranzacţiilor sau când există informaţii că acel client a făcut anterior obiectul unor rapoarte de tranzacţii suspecte. Numărul rapoartelor de tranzacţii suspecte care conduc la ridicarea nivelului de risc la nivel inacceptabil pentru un client se stabileşte de către fiecare furnizor în funcţie de nivelul de toleranţă la riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.
    (6) Pentru situaţiile de suspendare a tranzacţiilor suspecte, furnizorii respectă procedura menţionată la art. 8 alin. (1)-(10) din Legea nr. 129/2019.

    ART. 24
    Transmiterea raportului privind tranzacţiile în numerar
    (1) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia de a transmite ONPCSB un raport privind tranzacţiile în numerar atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, printr-o singură operaţiune sau prin operaţiuni fragmentate realizate în decursul aceleiaşi zile.
    (2) Raportul menţionat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiilor, în cazul unei tranzacţii singulare, iar în cazul efectuării mai multor operaţiuni, raportul menţionat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul la care prin efectuarea operaţiunilor se atinge valoarea de 10.000 euro în cursul aceleiaşi zile.
    (3) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc transmit ONPCSB un raport privind operaţiunile cu numerar menţionate la alin. (1) şi (2) efectuate conform activităţii desfăşurate prin casieria proprie, indiferent de justificările economice.

    ART. 25
    Evidenţa proprie a documentelor şi înregistrărilor
    (1) Furnizorul de servicii de jocuri de noroc reţine în evidenţa proprie toate documentele şi înregistrările legate de client şi tranzacţii pentru o perioadă de 5 ani de la data ultimei operaţiuni efectuate de client în relaţia cu acesta. Furnizorul stabileşte, prin politica sa internă, mecanisme adecvate privind păstrarea documentelor, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, şi accesul la acestea.
    (2) După expirarea perioadei de păstrare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc arhivează toate documentele şi înregistrările operative. Documentele şi înregistrările operative se pot păstra în continuare pentru o perioadă suplimentară de maximum 5 ani, numai după ce s-a efectuat o evaluare completă a necesităţii şi proporţionalităţii unei astfel de păstrări ulterioare şi dacă se consideră că este necesar.
    (3) Atunci când se impune extinderea perioadei de păstrare a documentelor în scopul de a preveni, depista sau investiga activităţile de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, furnizorii sunt obligaţi să prelungească perioada cu cea indicată de autorităţile competente, fără ca această prelungire să poată depăşi 5 ani. Păstrarea documentelor şi a înregistrărilor se realizează, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, într-o formă admisă în procedurile judiciare, urmând ca acestea să fie furnizate autorităţilor competente, la cerere.
    (4) Documentele şi înregistrările care sunt păstrate de către furnizorul de servicii de jocuri de noroc se referă la:
    a) toate înregistrările obţinute prin aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei, cum ar fi copii ale documentelor de identificare (cărţi de identitate, paşapoarte, permise de şedere), ale monitorizărilor şi verificărilor efectuate şi ale rezultatelor analizelor efectuate în legătură cu clientul (inclusiv raportări interne şi externe, rezultatele screeningului, decizii/hotărâri adoptate de către conducerea superioară în legătură cu clientul etc.), ale dosarelor de client şi ale corespondenţei, inclusiv ale informaţiilor obţinute prin mijloacele de identificare electronică necesare pentru respectarea cerinţelor de cunoaştere privind clientela;
    b) toate documentele necesare pentru reconstituirea tranzacţiilor.

    (5) La expirarea perioadei de păstrare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia de a şterge datele cu caracter personal, cu excepţia situaţiilor în care alte dispoziţii legale impun păstrarea în continuare a datelor. O astfel de situaţie este cea în care furnizorul de servicii de jocuri de noroc se află, la împlinirea acestui termen, într-o procedură de evaluare, supraveghere sau control realizată de către autorităţile competente, conform competenţelor legale. În această situaţie, datele pot fi şterse numai după finalizarea şi implementarea măsurilor dispuse prin actele individuale emise de autorităţile competente.

    ART. 26
    Datele cu caracter personal
    (1) Datele cu caracter personal sunt prelucrate de furnizorul de servicii de jocuri de noroc în limitele stabilite prin Legea nr. 129/2019 şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal, doar în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului, şi nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest scop. Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri.
    (2) Pentru a asigura confidenţialitatea clienţilor săi şi pentru a proteja furnizorii de servicii de jocuri de noroc împotriva potenţialelor încălcări ale confidenţialităţii, angajaţilor nu li se permite să dezvăluie informaţii despre clienţi, activitatea clienţilor sau despre tranzacţii altor persoane din afara companiei, inclusiv clienţi sau alţi terţi interesaţi.
    (3) Obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor dobândite de către angajat pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul furnizorului de servicii de jocuri de noroc se menţine o perioadă de timp şi după încetarea relaţiei contractuale cu furnizorul. Perioada de timp se stabileşte la nivelul companiei şi se include drept clauză contractuală.
    (4) Atunci când nu sunt interzise de legile aplicabile privind confidenţialitatea şi protecţia datelor, furnizorii pot împărtăşi informaţii despre clienţi şi activitatea clienţilor cu autorităţile competente, la cererea acestora, atunci când sunt solicitate în legătură cu o analiză sau o investigaţie referitoare la spălarea banilor, finanţarea terorismului, încălcarea regimului sancţiunilor internaţionale şi a altor activităţi infracţionale. Informaţiile care sunt partajate trebuie gestionate în conformitate cu principiul „necesitatea de a cunoaşte“ (need to know).
    (5) Orice solicitare legată de un client sau o tranzacţie primită din partea autorităţilor competente trebuie să fie raportată direct persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019, care informează conducerea superioară a companiei. Furnizorul răspunde oficial la solicitările autorităţilor în legătură cu aspectele privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului, după consultarea persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019. Răspunsul, incluzând documentaţia solicitată, se furnizează într-un format letric sau electronic adecvat, cu respectarea termenelor indicate în solicitarea autorităţii.
    (6) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc sunt obligaţi să comunice direct ONPCSB datele şi informaţiile solicitate, în formatul indicat de ONPCSB, în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii, iar pentru cererile care prezintă un caracter de urgenţă, marcate în acest sens, în termenul indicat de ONPCSB.

    CAP. IV
    Activitatea de supraveghere şi control a Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc
    ART. 27
    Activitatea de control desfăşurată de ONJN
    (1) ONJN desfăşoară activităţi de control periodic, cu notificarea prealabilă a furnizorului de servicii de jocuri de noroc, sau control inopinat, fără notificarea prealabilă a furnizorului, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, în vederea verificării modului de aplicare a prevederilor legale în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului, conform art. 5 alin. (1) lit. d) din lege. ONJN asigură supravegherea şi controlul respectării de către entităţile supravegheate şi controlate pe teritoriul României de alte entităţi dintr-un stat membru a dispoziţiilor Legii nr. 129/2019.
    (2) Activitatea de control se realizează la nivel naţional, în mod operativ, de către personalul din cadrul Direcţiei generale de supraveghere şi control din cadrul ONJN, la sediul furnizorului de servicii de jocuri de noroc controlat, la sediul ONJN sau la un sediu ales de comun acord de către personalul instituţiei cu reprezentanţii furnizorului controlat.
    (3) În cadrul activităţii de control, personalul ONJN, pentru exercitarea atribuţiilor specifice, realizează cel puţin următoarele:
    a) prezintă reprezentanţilor furnizorilor controlaţi legitimaţia şi ordinul de serviciu în care sunt menţionate temeiul legal al efectuării controlului, perioada în care se desfăşoară controlul, datele de identificare ale furnizorului controlat şi ale agentului/agenţilor constatator/constatatori;
    b) solicită documente, date şi informaţii pentru realizarea atribuţiilor specifice şi poate reţine copii ale documentelor verificate;
    c) solicită, atunci când este cazul, reprezentanţilor legali şi/sau angajaţilor furnizorului controlat note explicative pentru certificarea anumitor situaţii sau împrejurări întâlnite în cursul activităţii de control;
    d) încheie procese-verbale, constată contravenţii şi aplică sancţiuni conform Legii nr. 129/2019, întocmind, după caz, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

    (4) Procesul-verbal şi, după caz, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se semnează de către personalul ONJN şi de către reprezentanţii legali ai furnizorului de servicii de jocuri de noroc controlat.
    (5) În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea procesului-verbal şi, după caz, a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează întrun proces-verbal, semnat de cel puţin un martor, conform prevederilor legale în vigoare.
    (6) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc furnizează personalului ONJN, la cerere:
    a) metodologia de realizare şi actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferente activităţii desfăşurate;
    b) evaluarea de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferentă activităţii desfăşurate;
    c) politica pentru administrarea şi diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    d) normele interne de cunoaştere a clientelei;
    e) informaţii cu privire la clienţi şi operaţiunile efectuate pentru aceştia;
    f) analizele interne realizate de către entităţi pentru detectarea tranzacţiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 129/2019;
    g) documentele şi corespondenţa cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienţi, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului;
    h) rapoartele privind modul în care furnizorul aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţare a terorismului în state terţe, la nivelul sucursalelor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară, acolo unde este cazul;
    i) rapoarte privind modul în care furnizorul aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului în relaţie cu activităţile externalizate, dacă este cazul;
    j) rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;
    k) fundamentarea standardelor de desemnare a persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019;
    l) orice alte informaţii şi documente necesare ONJN pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma şi termenele precizate în solicitare.

    (7) În aplicarea art. 31 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, pentru a verifica dacă persoanele care sunt beneficiarii reali ai acestor furnizori sunt persoane potrivite şi competente, care pot proteja furnizorii respectivi împotriva utilizării lor abuzive în scopuri infracţionale, ONJN va putea solicita prezentarea cazierului judiciar şi fiscal şi a avizului organelor de poliţie pentru persoanele fizice care sunt beneficiari reali ai furnizorului respectiv ori deţin funcţia de administratori, director general, director, manager societate.
    (8) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc pun la dispoziţia personalului ONJN delegat toate datele şi informaţiile solicitate pentru realizarea atribuţiilor specifice, în termenele şi forma indicate. Personalul ONJN delegat, în exercitarea atribuţiilor de supraveghere şi control, poate reţine copii ale documentelor verificate, consemnând în procesele-verbale întocmite documentele reţinute.

    ART. 28
    Comunicarea informaţiilor de către ONJN
    (1) ONJN publică pe site-ul propriu, în atenţia furnizorului de servicii de jocuri de noroc, informaţiile comunicate de ONPCSB sau preluate de pe site-ul ONPCSB, cu privire la:
    a) elementele relevante din evaluarea riscurilor la nivel sectorial şi naţional;
    b) vulnerabilităţile sistemelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului din alte state;
    c) lista ţărilor care prezintă vulnerabilităţi în sistemele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaţionale în domeniu, în conformitate cu comunicările publice ale organismelor internaţionale în domeniu.

    (2) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc actualizează propriile evaluări ale riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului în baza informaţiilor comunicate de ONJN.

    ART. 29
    Activitatea de supraveghere a ONJN
    (1) În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, ONJN supraveghează şi controlează modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 şi ale prezentelor instrucţiuni, de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc, astfel cum sunt prevăzuţi la art. 5 alin. (1) lit. d) din lege.
    (2) În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 129/2019, ONPCSB supraveghează şi controlează modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 de către entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) din lege şi poate efectua controale la aceşti furnizori, atunci când din datele pe care le deţine există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului cu privire la tranzacţiile efectuate de aceştia.
    (3) Încălcarea prevederilor legale se sancţionează conform dispoziţiilor capitolului X „Răspunderi şi sancţiuni“ din Legea nr. 129/2019.
    (4) În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) şi ale art. 44 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 129/2019, ONJN şi alte autorităţi cu atribuţii de control pot aplica sancţiuni şi/sau măsuri de remediere în cazurile în care constată că un furnizor prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 129/2019 şi/sau oricare dintre membrii structurii de conducere, persoanele cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019, alte persoane fizice din cadrul furnizorului, care exercită de jure sau de facto funcţii sau activităţi în legătură cu obligaţiile legale instituite pe linia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului sau persoanele din conducerea sucursalelor/agenţiilor/punctelor de lucru care au astfel de responsabilităţi nu respectă prevederile legale în materie.
    (5) Pentru faptele prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 129/2019, ONJN poate aplica suplimentar şi măsuri sancţionatorii specifice, potrivit competenţei. Măsurile de remediere se pot aplica independent sau concomitent cu aplicarea altor sancţiuni.
    (6) Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile dispuse de ONJN şi/sau ONPCSB, după caz, în termenul indicat, conform actului de control sau altor documente emise în acest sens.

    CAP. V
    Măsuri generale de contracarare şi de diminuare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului
    ART. 30
    Măsuri specifice jocurilor de noroc
    În funcţie de specificul activităţii de jocuri de noroc, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligaţia să respecte următoarele măsuri generale de contracarare şi de diminuare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului:
    (i) verificarea bunurilor, dacă se cunosc, dacă se suspectează sau există motive întemeiate să se suspecteze că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;
    (ii) la data înregistrării operaţiunilor de producţie, import, export, achiziţie intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activităţi cu mijloace de jocuri de noroc, în scopul comercializării sau utilizării sub orice formă, pe teritoriul României, furnizorul de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri de cunoaştere a partenerului sau a împuternicitului/ reprezentantului/mandatarului partenerului;
    (iii) orice alte situaţii sau elemente care contribuie la identificarea de suspiciuni de spălare a banilor şi finanţare a terorismului în ceea ce priveşte caracterul, scopul economic sau motivaţia tranzacţiei;
    (iv) comunicarea de îndată către ONPCSB a raportului de tranzacţii suspecte, când tranzacţia a fost efectuată şi există indicii suficiente pentru a include tranzacţia în categoria de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    (v) intensificarea aplicării măsurilor standard de cunoaştere a clientelei;
    (vi) verificarea periodică a menţiunilor cu privire la beneficiarul real, mai cu seamă a identităţii acestuia, iar în cazul persoanelor juridice, a formei de proprietate şi a statutului acesteia;
    (vii) întocmirea documentelor adecvate cu privire la rezultatele obţinute, ca urmare a evaluării relaţiei de afaceri, dacă este necesar;
    (viii) monitorizarea continuă a relaţiei de afaceri, prin asigurarea că documentele, datele şi informaţiile sunt actuale, la data încheierii relaţiei de afaceri;
    (ix) menţionarea expresă în normele interne ale furnizorilor de servicii de jocuri de noroc a condiţiilor şi criteriilor de aplicare a măsurilor simplificate de cunoaştere a clientelei;
    (x) verificarea autorizaţiei persoanei care susţine că acţionează în numele clientului, în vederea identificării identităţii acesteia;
    (xi) precizarea în scris, în concret, a motivului deciziei de a aplica o măsură mai strictă de cunoaştere a clientelei, pe baza evaluării proprii a riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    (xii) furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură de aplicarea corespunzătoare a măsurilor de cunoaştere a clientelei, demonstrând persoanelor cu atribuţii de supraveghere şi control din cadrul ONJN că au fost diminuate riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
    (xiii) sunt luate măsuri suplimentare de aplicare a măsurilor de cunoaştere a clientelei vechi şi noi, atunci când furnizorul de servicii de jocuri de noroc constată că nivelul de risc al clientului s-a modificat din „scăzut“ sau „normal“ în „sporit“;
    (xiv) înainte de a aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură prin toate mijloacele şi procedeele admise de Legea nr. 129/2019 că relaţia de afaceri sau tranzacţia ocazională prezintă un grad de risc scăzut de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    (xv) de asemenea, în ceea ce priveşte măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură că măsurile sunt oportune şi se impun, având în vedere dispoziţiile legale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;
    (xvi) respectarea obligaţiei de instruire periodică şi corespunzătoare a angajaţilor, prin participarea la programe speciale de formare permanentă (cu scopul de a recunoaşte operaţiunile care pot avea legătură cu spălarea banilor şi finanţarea terorismului), realizarea procesului de verificare a angajaţilor, precum şi cu privire la cerinţele relevante privind protecţia datelor cu caracter personal;
    (xvii) furnizorii de servicii de jocuri de noroc asigură întocmirea şi păstrarea, în format letric sau electronic, a documentelor prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezentele instrucţiuni şi prezentarea lor, la cererea ONJN.


    CAP. VI
    Dispoziţii finale
    ART. 31
    Aplicarea prezentelor instrucţiuni în contextul legislativ
    (1) Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.
    (2) Aplicarea de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc prevăzuţi la art. 2 alin. (1) a dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni nu exclude respectarea de către aceştia a prevederilor Ordinului preşedintelui ONPCSB nr. 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru entităţile raportoare supravegheate şi controlate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021.

    ANEXA 1

    la instrucţiuni
    Furnizor de servicii de jocuri de noroc ...........................................
    Sediul/Sucursala/Filiala/Punctul de lucru .......................................
    CUI ........................
    REGISTRU DE EVIDENŢĂ
    a evenimentelor privind însuşirea de identităţi false ori furate
    1. Modul de identificare al evenimentului (autosesizare/reclamaţie)

┌──────────────────────────────────────┐
│                                      │
└──────────────────────────────────────┘


    2. Persoane implicate

┌──────────────────────────────────────┐
│                                      │
└──────────────────────────────────────┘


    3. Conturi de joc implicate

┌──────────────────────────────────────┐
│                                      │
└──────────────────────────────────────┘


    4. Descrierea evenimentului

┌──────────────────────────────────────┐
│                                      │
└──────────────────────────────────────┘


    5. Modul de soluţionare a evenimentului

┌──────────────────────────────────────┐
│                                      │
└──────────────────────────────────────┘


    Data ............................
    Persoana desemnată ........................................
    Semnătura .........................................

    ANEXA 2

    la instrucţiuni
    Furnizor de servicii de jocuri de noroc ...........................................
    Sediul/Sucursala/Filiala/Punctul de lucru .......................................
    CUI ........................
    FIŞĂ DE EVIDENŢĂ
    a premiilor acordate participantului la jocul de noroc
    1. Informaţii generale: (a se vedea imaginea asociată)

    2. Informaţii client:
    Date de identificare: (a se vedea imaginea asociată)

    Domiciliul: (a se vedea imaginea asociată)


    3. Valoare premiu acordat (pentru premiile/câştigurile acordate de minimum 2.000 euro) (a se vedea imaginea asociată)


    ANEXA 3

    la instrucţiuni
    Furnizor de servicii de jocuri de noroc .................................
    Sediul/Sucursala/Filiala/Punctul de lucru .......................................
    CUI ........................
    FORMULAR
    privind cunoaşterea clientelei
    1. Informaţii generale: (a se vedea imaginea asociată)

    2. Informaţii client:
    Date de identificare: (a se vedea imaginea asociată)

    Domiciliul: (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)


    3. Informaţii privind beneficiarul real al premiilor/veniturilor obţinute din participarea la jocul de noroc (Se completează numai în situaţia în care persoana declarantă nu este beneficiarul real.)
    Date de identificare: (a se vedea imaginea asociată)

    Domiciliul: (a se vedea imaginea asociată)



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Instructiuni, Alte Institutii,  INSTRUCŢIUNI din 21 decembrie 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016