Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INSTRUCŢIUNI din 14 iulie 2009 privind activitatea legislativă, de reprezentare şi asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale
EMITENT: Ministerul Apărării Naţionale PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 581 din 27 iunie 2023
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. M.75, republicat, din 14 iulie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 27 iunie 2023.
──────────
TITLUL I
Dispoziţii generale
CAP. I
Consilierii juridici din Ministerul Apărării Naţionale
ART. 1
Activitatea legislativă, de reprezentare şi asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale este desfăşurată, în condiţiile legii, de către consilierii juridici încadraţi în Direcţia generală juridică, denumită în continuare Direcţia, unităţi, instituţii şi formaţiuni militare fără personalitate juridică, precum şi în alte structuri cu personalitate juridică.
ART. 2
(1) Activitatea legislativă, de reprezentare şi asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale se realizează de către consilieri juridici: ofiţeri şi personal civil.
(2) Dobândirea şi încetarea calităţii de consilier juridic se fac în condiţiile legii.
(3) Încadrarea şi promovarea ofiţerilor în funcţii de consilieri juridici se fac potrivit prevederilor Statutului cadrelor militare şi ale actelor normative care reglementează profesia de consilier juridic.
(4) Dreptul de primire în profesie a consilierilor juridici civili se obţine pe baza unui concurs sau examen, organizat în condiţiile legii.
(5) La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, în conformitate cu dispoziţiile actelor normative, perioadă în care, din punct de vedere profesional, are calitatea de consilier juridic stagiar.
(6) Consilierul juridic stagiar îşi desfăşoară activitatea coordonat de un consilier juridic îndrumător din Ministerul Apărării Naţionale. Consilier juridic îndrumător este fie şeful structurii juridice în care consilierul juridic stagiar este încadrat, fie consilierul juridic definitiv cu funcţia cea mai înaltă din garnizoană, cu excepţia consilierilor juridici cu atribuţii pe linie procesuală. În situaţia în care aceştia nu există, consilier juridic îndrumător este consilierul juridic definitiv de la eşalonul superior la care există consilier juridic. Coordonarea activităţii consilierului juridic stagiar cu atribuţii pe linie procesuală se realizează potrivit dispoziţiei şefului Direcţiei.
(7) Examenul de definitivat se organizează şi se desfăşoară în condiţiile legii.
ART. 3
(1) În vederea cunoaşterii specificului activităţii juridice, la începutul exercitării profesiei în Ministerul Apărării Naţionale, consilierul juridic efectuează o pregătire de specialitate cu durata de două luni, în baza unui program şi în coordonarea consilierului juridic îndrumător prevăzut la art. 2 alin. (6).
(2) În perioada prevăzută la alin. (1), consilierul juridic nu poate semna documente pe linie de specialitate fără confirmarea consilierului juridic îndrumător.
ART. 4
(1) Consilierul juridic stagiar împuternicit poate pune concluzii la judecătorii şi la tribunale ca instanţe de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe cu activitate jurisdicţională.
(2) Consilierul juridic definitiv împuternicit poate pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum şi la toate organele cu activitate jurisdicţională.
ART. 5
(1) Consilierii juridici îşi exercită profesia în cadrul unităţilor militare unde sunt încadraţi, subordonându-se nemijlocit comandanţilor/şefilor acestora. Consilierii juridici din Ministerul Apărării Naţionale, indiferent de structura în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, sunt coordonaţi din punct de vedere profesional de Direcţie.
(2) Consilierii juridici asigură asistenţa juridică şi unităţilor militare din subordinea structurii din care fac parte sau eşalonului superior, dacă acestea nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile.
(3) În situaţia în care eşalonul superior este dislocat în altă garnizoană, asistenţa juridică pentru unităţile militare care nu au consilier juridic încadrat sau care nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile se asigură de către un consilier juridic din garnizoana respectivă sau din cele mai apropiate garnizoane, desemnat de şeful Direcţiei, în urma unei cereri scrise adresate acestuia de comandantul/şeful unităţii militare deservite. Şeful Direcţiei informează în scris despre desemnare atât consilierul juridic în cauză, prin intermediul comandantului/şefului unităţii militare în care acesta este încadrat, cât şi comandantul/şeful unităţii militare deservite. Sunt exceptaţi de la această prevedere consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală.
(4) Consilierul juridic stabilit conform prevederilor alin. (2) sau (3), precum şi perioada în care acesta asigură asistenţa juridică se consemnează în ordinul de zi al unităţii militare deservite.
ART. 6
(1) Consilierii juridici au autonomie profesională în exercitarea atribuţiilor funcţionale şi trebuie să asigure apărarea cu fermitate, onestitate şi principialitate, în limitele prevăzute de lege, a drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale actelor normative.
(2) Orice imixtiune din partea oricăror persoane, indiferent de calitatea pe care o au, făcută în activitatea consilierului juridic cu scopul de a-l determina să adopte o poziţie sau o soluţie contrară legii ori intereselor Ministerului Apărării Naţionale sau să renunţe la aplicarea legii, este interzisă şi va fi adusă de îndată, pe linie ierarhică, la cunoştinţa şefului Direcţiei şi a conducerii Ministerului Apărării Naţionale.
ART. 7
Consilierii juridici nu pot fi sancţionaţi şi nu poate fi angajată răspunderea acestora pentru acţiunile întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora sau pentru inacţiunile lor, cu excepţia cazurilor în care au manifestat gravă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor funcţiei.
ART. 8
Consilierii juridici au dreptul de a se constitui în colegii sau asociaţii profesionale, în condiţiile stabilite de lege şi de regulamentele militare.
CAP. II
Direcţia
ART. 9
(1) Direcţia este structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale în domeniu şi are, în principal, următoarele responsabilităţi:
a) reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instanţele de judecată, alte organe cu activitate jurisdicţională, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;
b) analizarea şi avizarea, sub aspectul legalităţii, a proiectelor de acte normative specifice şi a documentelor înaintate ministrului apărării naţionale, care implică angajarea răspunderii patrimoniale a ministerului;
c) elaborarea, în limitele de competenţă, de proiecte de acte normative şi asigurarea suportului de specialitate celorlalte structuri în procesul de elaborare a acestora, precum şi în cadrul procedurilor reglementate prin Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
d) participarea la elaborarea actelor normative specifice emise de ministrul apărării naţionale, în condiţiile şi în limitele de competenţă stabilite de reglementările în domeniu;
e) asigurarea asistenţei juridice conducerii ministerului, precum şi structurilor centrale care nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile;
f) gestionarea, din punct de vedere juridic, a măsurilor întreprinse la nivelul Ministerului Apărării Naţionale privind prevenirea şi combaterea terorismului;
g) asigurarea conformităţii cu reglementările Uniunii Europene şi NATO a proiectelor actelor normative, în a căror elaborare sau adoptare este implicat Ministerul Apărării Naţionale;
h) asigurarea asistenţei juridice în relaţiile cu forţele armate străine, potrivit dispoziţiilor art. 20 şi 21;
i) participarea în cazurile prevăzute de actele normative în comisiile permanente de specialitate care funcţionează la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, în vederea asigurării legalităţii măsurilor adoptate sau propuse;
j) informarea operativă sau prin rapoarte periodice a conducerii Ministerului Apărării Naţionale asupra principalelor probleme privind asistenţa juridică, precum şi a măsurilor ce se impun a fi luate;
k) evaluarea competenţelor profesionale, potrivit metodologiei aprobate prin dispoziţia şefului Direcţiei, pentru ocuparea funcţiilor de consilier juridic în cadrul selecţiei derulate în vederea participării la misiuni temporare în străinătate;
l) coordonarea din punct de vedere profesional a consilierilor juridici din Ministerul Apărării Naţionale, indiferent de structura în care aceştia îşi desfăşoară activitatea;
m) avizarea înfiinţării, desfiinţării sau transformării, după caz, a funcţiilor de consilieri juridici din Ministerul Apărării Naţionale;
n) acordarea avizului în vederea confirmării în arma „Justiţie Militară“ a ofiţerilor în activitate numiţi în funcţii de consilieri juridici în cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
o) ţinerea evidenţei consilierilor juridici din Ministerul Apărării Naţionale.
(2) În scopul îndeplinirii responsabilităţii prevăzute la alin. (1) lit. o), comandanţii/şefii structurilor Ministerului Apărării Naţionale sunt obligaţi să îl informeze ierarhic, în prealabil, în scris, pe şeful Direcţiei cu privire la orice situaţie care presupune absenţa de la serviciu a consilierului juridic din structura pe care o comandă/conduce, pentru o perioadă mai mare de 60 de zile.
ART. 10
(1) Direcţia participă la activitatea legislativă în Ministerul Apărării Naţionale, proces care vizează relaţionarea acestuia cu Guvernul şi celelalte autorităţi publice implicate în procesul de legiferare sau elaborare şi avizare a actelor normative.
(2) Activitatea legislativă în Ministerul Apărării Naţionale presupune parcurgerea fazelor de elaborare, dezbatere, adoptare şi publicare a actelor normative cu forţă juridică egală sau superioară unei hotărâri a Guvernului, prin care se reglementează relaţii sociale specifice domeniului militar, precum şi avizarea de către Ministerul Apărării Naţionale a proiectelor de acte normative cu incidenţă în domeniul apărării, iniţiate de alte autorităţi publice.
(3) Direcţia desfăşoară activitatea legislativă în relaţia cu Guvernul şi celelalte autorităţi publice implicate în procesul de elaborare şi avizare a actelor normative potrivit Regulamentului privind procedurile, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării de către Guvern, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.1/2020.
(4) Direcţia sprijină, potrivit domeniului de responsabilitate, Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului în desfăşurarea activităţii legislative în relaţia cu Parlamentul.
ART. 11
(1) Avizul pentru confirmarea în arma „Justiţie Militară“, prevăzut la art. 9 alin. (1) lit. n), se acordă după parcurgerea perioadei de pregătire stipulate la art. 3 alin. (1).
(2) Examenul de acordare/menţinere a titlului de specialist de clasă în specialitatea „Justiţie Militară“ se organizează de către Direcţie pentru toţi consilierii juridici din Ministerul Apărării Naţionale, conform prevederilor actelor normative specifice în vigoare.
TITLUL II
Activitatea de asistenţă juridică
ART. 12
Activitatea de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale se realizează, în principal, prin acordarea consultanţei de specialitate şi avizarea juridică a actelor şi măsurilor dispuse de comandanţi/şefi în scopul asigurării legalităţii actului de comandă/conducere şi al apărării intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură şi cu orice persoană fizică sau juridică, precum şi prin participarea, în limitele competenţelor legale, la procesul de elaborare şi adoptare a actelor normative.
ART. 13
Consilierul juridic din Ministerul Apărării Naţionale îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii pe linia activităţii de asistenţă juridică:
a) analizează şi avizează, sub aspectul legalităţii, proiectele de acte normative specifice ce se aprobă de conducătorii structurilor cărora le asigură asistenţă juridică;
b) colaborează la întocmirea proiectelor de acte normative iniţiate de structurile Ministerului Apărării Naţionale;
c) colaborează la analizarea proiectelor de acte normative întocmite de autorităţi publice, pentru care s-a cerut avizul Ministerului Apărării Naţionale;
d) reprezintă şi apără interesele Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, cu excepţia instanţelor judecătoreşti;
e) consiliază, pe linie de specialitate, comandanţii/şefii unităţilor militare în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;
f) avizează, la cererea comandanţilor/şefilor unităţilor militare, legalitatea măsurilor ce urmează a fi luate în desfăşurarea activităţii lor, precum şi a oricăror acte care pot angaja răspunderea patrimonială a unităţilor militare;
g) asigură asistenţă juridică la încheierea contractelor în care este parte unitatea militară, le avizează şi participă la concilierea litigiilor rezultate în urma derulării acestora;
h) asigură asistenţa juridică comisiilor care funcţionează la nivelul structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale şi unităţilor militare, fără a face parte din acestea decât în cazurile prevăzute de actele normative, în vederea asigurării legalităţii măsurilor pe care acestea le adoptă sau le propun;
i) colaborează cu organele de resort din unităţile militare şi cu parchetele militare, în vederea stabilirii exacte a cuantumului pagubelor produse patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale;
j) informează operativ conducerea unităţii militare căreia îi asigură asistenţă juridică asupra principalelor probleme constatate privind asigurarea legalităţii, precum şi a măsurilor ce se impun a fi luate;
k) colaborează la întocmirea documentaţiei necesare promovării acţiunilor la instanţele judecătoreşti;
l) participă, la cerere, la convocările în care se analizează modul de executare a contractelor economice, abaterile sau accidentele de circulaţie ori de muncă, starea şi practica disciplinară, precum şi la alte convocări şi face propuneri pentru luarea măsurilor impuse de reglementările legale în vigoare;
m) sprijină acţiunile organizate în unităţile militare pentru cunoaşterea şi respectarea legislaţiei;
n) participă la planificarea şi executarea controlului şi evaluării asistenţei juridice în Ministerul Apărării Naţionale;
o) participă la misiuni de cooperare internaţională în domeniul juridic, în ţară sau în străinătate;
p) prezintă rapoarte de activitate comandantului/şefului unităţii militare în care este încadrat;
q) asigură documentarea juridică şi ţine evidenţa actelor normative pentru pregătirea sa profesională, precum şi a celor privind organizarea şi funcţionarea structurii din care face parte.
ART. 14
În raport cu eşalonul în care activează, consilierul juridic din structurile operative are şi următoarele atribuţii specifice:
a) consiliază comandanţii/şefii unităţilor militare în aplicaţii şi antrenamente de stat major, prezentând date, concluzii şi propuneri privitoare la respectarea şi aplicarea legilor şi obiceiurilor războiului în procesul elaborării hotărârilor;
b) asigură asistenţa juridică de specialitate comandanţilor/ şefilor unităţilor militare pentru respectarea prevederilor actelor normative în vigoare ce reglementează modul de intervenţie a Ministerului Apărării Naţionale în situaţii de criză, îndeosebi în cazurile de exercitare a dreptului de folosire a forţei militare;
c) participă la iniţierea şi negocierea înţelegerilor tehnice pentru cooperarea cu forţele armate străine în îndeplinirea unor misiuni comune pe teritoriul României sau al altor state;
d) consiliază comandanţii/şefii şi contribuie la pregătirea efectivelor de militari participante la misiuni în afara teritoriului statului român;
e) avizează sub aspectul legalităţii contractele încheiate, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi uzanţelor locale, în zonele de operaţii, cu persoane juridice sau fizice, după caz.
ART. 15
(1) Comandanţii/Şefii unităţilor militare solicită în mod obligatoriu avizul consilierului juridic, în următoarele situaţii:
a) la întocmirea proiectelor de acte normative specifice care se aprobă de conducătorii structurilor cărora consilierul juridic le asigură asistenţă juridică;
b) la încheierea actelor juridice care vizează patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale;
c) la acordarea de drepturi băneşti sau de altă natură personalului Ministerului Apărării Naţionale;
d) la încheierea contractelor în care este parte Ministerul Apărării Naţionale, prin unitatea militară respectivă;
e) la scoaterea din funcţiune a activelor fixe, declasarea şi casarea activelor fixe şi a bunurilor materiale, altele decât activele fixe;
f) la stabilirea răspunderii materiale în sarcina personalului Ministerului Apărării Naţionale;
g) la încheierea/desfacerea contractelor de muncă/angajare ale personalului contractual civil/soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, precum şi la numirea/încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici;
h) la încheierea contractelor de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate, precum şi la trecerea în rezervă a cadrelor militare;
i) la întocmirea sesizării necesare promovării unei acţiuni în justiţie, în condiţiile art. 30;
j) în alte situaţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(2) Solicitarea avizului este în sarcina comandantului/şefului unităţii militare care are dreptul de a lua măsura respectivă.
(3) Avizul prevăzut la alin. (1) este prealabil şi consultativ.
ART. 16
(1) Termenul de acordare a avizului juridic este de minimum 24 de ore de la solicitare, durata urmând a fi majorată în funcţie de complexitatea problematicii analizate.
(2) Avizul juridic se formulează în scris, iar cel nefavorabil sau cu observaţii se motivează.
(3) Consilierul juridic este obligat să semneze avizul juridic şi să aplice ştampila specifică.
(4) Avizele juridice se înregistrează într-un registru special, în ordinea acordării.
ART. 17
(1) În cazul speţelor complexe sau cu caracter de noutate, consilierii juridici se pot adresa, cu aprobarea comandantului/şefului unităţii militare căreia îi asigură asistenţa juridică, în mod direct structurii juridice/consilierului juridic de la eşalonul imediat superior, în vederea formulării unui punct de vedere juridic, solicitarea fiind însoţită, în mod obligatoriu, de soluţia/soluţiile proprie/proprii propusă/propuse, cu o argumentaţie corespunzătoare, în ceea ce priveşte situaţia ce face obiectul analizei.
(2) Structura juridică/Consilierul juridic căreia/căruia i s-a adresat solicitarea are obligaţia să răspundă, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 16, cu luarea în considerare a soluţiei/soluţiilor propuse de solicitant.
(3) Opiniile formulate în condiţiile alin. (2) au caracter consultativ şi nu înlătură răspunderea consilierului juridic solicitant.
ART. 18
(1) Documentele prezentate spre avizare trebuie să fie analizate în prealabil de structurile de specialitate din unitatea militară/Ministerul Apărării Naţionale, potrivit domeniilor de competenţă ale acestora, acordarea avizului juridic urmând a avea loc după anexarea punctelor de vedere formulate, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede altfel.
(2) Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
TITLUL III
Asistenţa juridică în relaţiile cu forţele armate străine
ART. 19
(1) În relaţiile cu forţele armate străine, asistenţa juridică a comandanţilor/şefilor forţelor armate române este asigurată de către consilierii juridici ai structurilor respective sau, în lipsa acestora, de consilierul juridic al eşalonului superior.
(2) Asistenţa juridică în acest domeniu a şefilor structurilor centrale este asigurată de către consilierii juridici din structurile respective sau de către Direcţie, potrivit art. 9 alin. (1) lit. e).
ART. 20
Direcţia asigură asistenţa juridică în relaţiile cu forţele armate străine, revenindu-i în acest domeniu următoarele responsabilităţi:
a) avizează memorandumurile necesare obţinerii aprobărilor legale pentru participarea forţelor armate române la misiuni;
b) asigură asistenţă, împreună cu alţi specialişti în domeniu din structurile centrale, conducerii Ministerului Apărării Naţionale, cu ocazia susţinerii în Parlament a propunerilor de trimitere a forţelor armate române în afara teritoriului naţional;
c) avizează proiectele înţelegerilor tehnice de cooperare cu forţele armate străine supuse semnării ministrului apărării naţionale, precum şi pe cele a căror negociere este aprobată de acesta;
d) avizează memorandumurile pentru aprobarea încheierii în numele Guvernului României a înţelegerilor tehnice de cooperare cu forţele armate străine;
e) poate participa cu specialişti, la solicitarea structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale şi în limita personalului disponibil, la negocierea înţelegerilor tehnice privind cooperarea cu forţele armate străine;
f) coordonează acţiunile pentru soluţionarea, din punct de vedere juridic, a problemelor rezultate din aplicarea tratatelor privind statutul forţelor;
g) analizează şi soluţionează pretenţiile formulate de terţi împotriva forţelor Statelor Unite ale Americii staţionate în România, în conformitate cu prevederile Aranjamentului de implementare între autorităţile desemnate ale României şi Statelor Unite ale Americii privind procedurile de soluţionare a pretenţiilor pentru implementarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României.
ART. 21
La solicitarea structurilor de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia cooperează la îmbunătăţirea cadrului juridico-normativ necesar cooperării forţelor armate române cu cele străine.
ART. 22
Structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale implicate în activităţi NATO îşi pregătesc specialiştii din domeniul lor de responsabilitate, care să fie în măsură să acţioneze operativ, în cooperare cu Direcţia, pentru soluţionarea problemelor privind aplicarea statutului forţelor.
TITLUL IV
Activitatea procesuală
CAP. I
Dispoziţii introductive
ART. 23
(1) În Ministerul Apărării Naţionale, activitatea procesuală se realizează de către Direcţie şi Centrul asigurare procesuală teritorială, de regulă, prin consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală.
(2) Organizarea activităţii procesuale în Ministerul Apărării Naţionale se realizează prin dispoziţii ale şefului Direcţiei.
ART. 24
(1) Se deleagă şeful Direcţiei să exercite toate drepturile procedurale şi să reprezinte Ministerul Apărării Naţionale, precum şi structurile care nu au personalitate juridică în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe cu activitate jurisdicţională.
(2) Structurile Ministerului Apărării Naţionale care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de către Direcţie, la cererea conducătorilor acestora şi cu aprobarea şefului Direcţiei, pe baza împuternicirii semnate de conducătorul persoanei juridice reprezentate. Cererile de chemare în judecată, cele pentru exercitarea căilor de atac, recunoaşterile privitoare la drepturile în judecată, renunţările, iniţierea sau acceptarea procedurilor de mediere ori de arbitraj, precum şi propunerile pentru tranzacţii se depun sub semnătura conducătorului persoanei juridice reprezentate.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), şeful Direcţiei poate împuternici sau desemna, după caz, pe oricare dintre consilierii juridici din subordine.
(4) Consilierii juridici aflaţi, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1), în coordonarea profesională a Direcţiei îşi desfăşoară activitatea procesuală în domeniul de responsabilitate al acesteia referitor la reprezentarea intereselor Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe cu activitate jurisdicţională.
(5) Consilierii juridici prevăzuţi la alin. (4) asigură reprezentarea intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor de judecată, pe baza împuternicirii date de şeful Direcţiei şi în coordonarea consilierilor juridici cu atribuţii pe linie procesuală, în responsabilitatea cărora se află dosarele respective. Împuternicirea dată de şeful Direcţiei vizează, în principiu, litigiile în care este implicată unitatea militară căreia îi asigură asistenţa juridică consilierul juridic respectiv, unităţile militare subordonate acesteia sau eşaloanele superioare şi se transmite consilierului juridic prin intermediul comandantului/şefului unităţii militare în care este încadrat.
ART. 25
În desfăşurarea activităţii specifice, consilierii juridici împuterniciţi în condiţiile prevăzute la art. 24 sunt obligaţi:
a) să respecte dispoziţiile legale privitoare la interesele contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care Ministerul Apărării Naţionale îl poate avea;
b) să susţină cu demnitate şi competenţă drepturile şi interesele legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în concluziile orale sau scrise;
c) să respecte normele de deontologie profesională prevăzute în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Statutul profesiei de avocat;
d) să respecte secretul şi confidenţialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.
ART. 26
(1) Comandantul/Şeful unităţii militare sesizează organele de urmărire penală când ia cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni prin care se aduce atingere intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale.
(2) Plângerea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale se formulează de către comandantul unităţii militare, cu respectarea strictă a termenelor prevăzute de lege.
(3) La solicitarea comandantului unităţii militare care apreciază ca nelegală rezoluţia emisă de procurorul-şef în soluţionarea plângerii prevăzute la alin. (2), Direcţia formulează o plângere la instanţa competentă potrivit legii.
CAP. II
Atribuţiile specifice ale consilierilor juridici cu atribuţii pe linie procesuală
ART. 27
Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală, din cadrul Direcţiei şi din structurile din teritoriu subordonate acesteia, reprezintă interesele Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor de judecată. Aceştia îndeplinesc următoarele atribuţii specifice:
a) formulează şi promovează acţiuni civile, comerciale, în contencios administrativ, în materia litigiilor de muncă, a asigurărilor sociale şi de altă natură, potrivit legii;
b) formulează şi promovează apărările, căile de atac ordinare şi extraordinare, precum şi orice alte acte procesuale de natură să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale;
c) formulează şi susţin cererile de constituire ca parte civilă în procesele penale în care inculpaţii au produs prejudicii patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale;
d) apără, prin mijloace procesuale specifice, interesele Ministerului Apărării Naţionale atunci când este chemat în judecată în calitate de parte responsabilă civilmente;
e) motivează propunerile de renunţare la drepturile aflate în litigiu şi la judecată, precum şi la căile de atac exercitate;
f) colaborează cu unităţile militare în vederea întocmirii documentaţiei necesare exercitării şi susţinerii acţiunilor şi apărărilor în faţa instanţelor de judecată;
g) examinează şi avizează, sub aspectul legalităţii, titlurile executorii, în vederea punerii în executare a acestora;
h) îndeplinesc orice alte atribuţii pe linie procesuală prevăzute de lege ori stabilite de şeful Direcţiei.
CAP. III
Raporturile de subordonare/colaborare pe linia activităţii procesuale
ART. 28
Pentru susţinerea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale, consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală împuterniciţi colaborează cu structurile juridice ale unităţilor militare din compunerea ministerului.
ART. 29
(1) În exercitarea atribuţiilor, consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală solicită direct, în scris, comandanţilor/şefilor unităţilor militare, indiferent de eşalon, informaţii, puncte de vedere, înscrisuri, precum şi orice alte mijloace de probă deţinute de unităţile militare, iar comandanţii/şefii acestora sunt obligaţi să le pună la dispoziţie până la termenul indicat.
(2) Comandanţii/Şefii unităţilor militare sunt obligaţi să transmită de îndată consilierului juridic cu atribuţii pe linie procesuală în a cărui zonă de responsabilitate teritorială se află unitatea militară în cauză toate actele de procedură comunicate de organele de urmărire penală, instanţele de judecată sau executorii judecătoreşti, după caz.
(3) Documentele clasificate care se constituie în mijloace de probă se depun la instanţă de către consilierul juridic împuternicit, după declasificarea acestora, în condiţiile legii, prin grija unităţii militare deţinătoare.
(4) Documentele prevăzute la alin. (3), a căror declasificare nu este aprobată de emitent, se depun la instanţă ca documente clasificate, cu respectarea legislaţiei în vigoare, de către consilierul juridic împuternicit.
(5) La efectuarea expertizei tehnice de specialitate dispuse de instanţa de judecată, comandanţii/şefii unităţilor militare sunt obligaţi ca, la cererea consilierului juridic cu atribuţii pe linie procesuală, să asigure accesul în obiectivul militar al expertului/experţilor desemnat/desemnaţi în condiţiile legii, precum şi participarea specialiştilor în domeniul respectiv, încadraţi în structura pe care o comandă/conduce.
(6) Executarea hotărârilor judecătoreşti este obligaţia unităţilor militare reprezentate în proces sau, în situaţia în care doar Ministerul Apărării Naţionale a avut calitatea de parte în proces, a unităţilor militare implicate în cauză ori cu competenţe în îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu.
(7) Punerea în executare a titlului executoriu în cauzele care au ca obiect bunuri imobile se face de unitatea militară al cărei comandant/şef are calitatea de ordonator de credite şi care deţine bunul în contabilitate, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.
(8) Executarea obligaţiilor băneşti stabilite prin hotărâri judecătoreşti executorii se realizează, potrivit legii, astfel:
a) de către unitatea militară prevăzută la alin. (6), al cărei comandant/şef are calitatea de ordonator de credite;
b) de către unitatea militară al cărei comandant/şef are calitatea de ordonator de credite şi asigură financiar unitatea militară prevăzută la alin. (6);
c) de către Direcţia generală financiar-contabilă, în cazurile prevăzute la art. 45 alin. (3) lit. t) şi u) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S.19/2021*).
*) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S.19/2021 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, întrucât este clasificat, potrivit legii.
(9) Pentru evitarea plăţii unor penalităţi şi/sau cheltuieli suplimentare, executarea obligaţiilor băneşti stabilite prin hotărâri judecătoreşti executorii se face, în condiţiile legii, imediat şi în integralitate, din fondurile existente cu această destinaţie, de către structurile militare prevăzute la alin. (8), iar în situaţia în care aceasta nu poate începe sau continua din cauza lipsei de fonduri, structurile militare respective au obligaţia să facă de îndată demersuri în vederea obţinerii sumelor necesare de la eşaloanele superioare.
(10) Comandanţii/Şefii unităţilor militare prevăzute la alin. (8) lit. a) şi b) raportează imediat ordonatorilor de credite în finanţarea cărora se află, precum şi Direcţiei despre îndeplinirea obligaţiilor ce le revin.
ART. 30
(1) În situaţia în care se constată un prejudiciu produs patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale ori unul pe cale de a se produce, pentru a cărui acoperire/prevenire este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie, comandantul/şeful unităţii militare, al eşalonului superior sau al structurii cu atribuţii de control, după caz, este obligat să sesizeze, în scris, în cel mai scurt timp, consilierul juridic cu atribuţii pe linie procesuală, în a cărui zonă de responsabilitate teritorială se află unitatea militară în cauză sau Direcţia.
(2) Sesizarea, avizată în mod obligatoriu de consilierul juridic care asigură asistenţa juridică a unităţii militare, va fi însoţită de documentaţia necesară pentru formularea şi susţinerea acţiunii în justiţie, certificată „conform cu originalul“.
(3) Îndeplinirea activităţilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se comunică de îndată, ierarhic, până la structura centrală în subordinea căreia se află unitatea militară în cauză. Structurile centrale au obligaţia ţinerii evidenţei tuturor cazurilor semnalate de unităţile militare din compunere şi/sau subordine.
(4) Arondarea consilierilor juridici cu atribuţii pe linie procesuală pe zone de responsabilitate teritorială se stabileşte prin dispoziţie a şefului Direcţiei, care se va publica în Buletinul Informativ al Armatei.
ART. 31
(1) Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală înaintează şefului Direcţiei cererile de chemare în judecată, precum şi memoriile pentru exercitarea recursurilor în interesul legii, în vederea aprobării acestora pentru a fi promovate la instanţele de judecată sau la celelalte instituţii abilitate de lege.
(2) Întâmpinările, cererile reconvenţionale, cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, altele decât recursul în interesul legii, precum şi orice alte acte procesuale prevăzute de lege se înaintează instanţelor de judecată sub semnătura şefului Direcţiei.
ART. 32
(1) Iniţierea sau acceptarea procedurilor de mediere ori arbitraj, renunţarea la drepturile aflate în litigiu şi la judecată, precum şi la căile de atac exercitate se aprobă de către ministrul apărării naţionale, la propunerea motivată a şefului Direcţiei.
(2) Neexercitarea căilor de atac se aprobă de către şeful Direcţiei, la propunerea consilierului juridic cu atribuţii pe linie procesuală împuternicit în cauză, înaintată ierarhic.
(3) În litigiile care au ca obiect imobile aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, aprobarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se acordă numai după emiterea unui punct de vedere al Direcţiei domenii şi infrastructuri.
(4) În procesele şi cererile civile şi penale al căror obiect este evaluabil în bani, aprobarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se acordă numai după emiterea unui punct de vedere al Direcţiei generale financiar-contabile.
(5) Structurile menţionate la alin. (3) şi (4) au obligaţia de a emite, în termenul solicitat, puncte de vedere temeinic motivate, însoţite, când este cazul, de documente justificative, pe baza argumentelor prezentate de consilierul juridic delegat şi, după caz, de unitatea militară reprezentată în proces.
CAP. IV
Alte dispoziţii
ART. 33
(1) Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor consilierilor juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală, comandanţii/şefii unităţilor militare în care aceştia îşi au sediul au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea următoarelor condiţii:
a) spaţiu de lucru individual corespunzător, cu dotare aferentă - mobilier, post telefonic interurban şi fax, post telefonic militar conectat la reţeaua telefonică a Armatei României, acces la servicii de internet/intranet;
b) facilităţi de tehnoredactare şi multiplicare a documentelor specifice, de registratură şi de evidenţă a documentelor clasificate;
c) acces la abonamente la Monitorul Oficial al României, Partea I, şi la alte publicaţii cu caracter juridic;
d) drepturi de echipament şi materiale de resortul echipamentului, în natură sau sub formă bănească.
(2) În situaţia în care unităţile militare în care îşi au sediul consilierii juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală se desfiinţează, comandanţii de garnizoană au obligaţia de a asigura spaţiu corespunzător, precum şi celelalte condiţii prevăzute la alin. (1) la o altă unitate militară din garnizoana respectivă.
(3) Plata drepturilor de natură salarială şi a altor drepturi băneşti, cu excepţia contravalorii echipamentului, cuvenită consilierilor juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală, se asigură de către Direcţia generală financiar-contabilă sau altă structură centrală stabilită să asigure financiar Direcţia, pe baza documentelor transmise de această structură.
(4) Fondurile băneşti necesare desfăşurării activităţii specifice de către consilierii juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală, inclusiv pentru plata taxelor judiciare de timbru, onorarii pentru experţi şi/sau executori judecătoreşti se asigură de către Direcţia generală financiar-contabilă sau de altă structură centrală stabilită să asigure financiar Direcţia, pe baza documentelor transmise de Direcţie.
(5) Activităţile de analize şi sinteze de jurisprudenţă incidentă Ministerului Apărării Naţionale, evidenţa consilierilor juridici, registratură şi arhivarea dosarelor, asigurare tehnico-materială a activităţii procesuale în teritoriu, protecţia informaţiilor clasificate şi altele asemenea, se realizează de către o microstructură constituită în acest sens în subordinea Direcţiei.
TITLUL V
Dispoziţii finale
ART. 34
Pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate, Direcţia poate organiza convocări ale consilierilor juridici din cadrul Ministerului Apărării Naţionale aflaţi în evidenţă.
ART. 35
Structurile juridice/Consilierii juridici desfăşoară întâlniri cu consilierii juridici de la eşalonul direct subordonat, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în vederea îndrumării activităţilor acestora şi monitorizării nivelului de performanţă al activităţii de asistenţă juridică desfăşurată.
ART. 36
Consilierii juridici nu pot primi spre rezolvare alte lucrări decât cele cu specific juridic, care decurg din atribuţiile ce le revin. Aceştia nu se planifică pentru executarea serviciului interior şi/sau a serviciului de control în garnizoană.
ART. 37
În exercitarea atribuţiilor, consilierii juridici pot solicita date, acte şi înscrisuri deţinute de structurile cărora le acordă asistenţă juridică, iar comandanţii/şefii acestora sunt obligaţi să le pună la dispoziţie în timp util.
ART. 38
Consilierii juridici sunt obligaţi să îşi perfecţioneze permanent pregătirea de specialitate în vederea îndeplinirii cu bune rezultate a atribuţiilor funcţionale.
ART. 39
Pentru desfăşurarea optimă a activităţii consilierilor juridici, comandanţii/şefii unităţilor militare au obligaţia să asigure condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-c), precum şi prezenţa consilierului juridic la activităţile organizate în plan profesional.
ART. 40
În aplicarea prezentelor instrucţiuni, şeful Direcţiei poate emite dispoziţii şi precizări.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
