Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
────────── Aprobate prin ORDINUL nr. M.64 din 10 aprilie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 aprilie 2024.────────── CAP. I Dispoziţii generale 1. Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, republicată, denumită în continuare ordonanţa: "ART. 1 Militarii sunt obligaţi să apere patrimoniul forţelor armate ale României." Instrucţiune: ART. 1 Patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, denumit în continuare MApN, este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile, inclusiv disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor reflectate în expresie bănească, aflate în proprietate, administrare, folosinţă sau deţinere, chiar şi temporară, indiferent de modul de dobândire, sursa de finanţare şi locul unde se află. 2. Ordonanţa: "ART. 2 Răspunderea materială este angajată, în condiţiile prezentei ordonanţe, pentru pagubele provocate de militari sau de persoanele prevăzute la art. 9, cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar sau a atribuţiilor de serviciu în legătură cu formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. ................... ART. 10 Valorile pentru care se stabileşte răspunderea potrivit prezentei ordonanţe sunt cele aflate în proprietatea, administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară, a instituţiilor publice prevăzute la art. 2." Instrucţiune: ART. 2 (1) Răspunderea materială reprezintă obligaţia persoanelor care îndeplinesc serviciul militar sau atribuţiile de serviciu în structurile MApN, de a repara, în condiţiile legii, prejudiciul provocat acestora printr-o faptă ilicită, în legătură cu activitatea desfăşurată şi săvârşită cu vinovăţie. (2) Pagubele produse MApN în legătură cu formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale reprezintă orice lipsuri de bunuri materiale, mijloace băneşti sau alte valori, ale căror mişcări în cantitate, stare, calitate sau ale căror reparaţii sau transformări nu se justifică în evidenţa contabilă prin operaţiuni sprijinite de acte legale. (3) Se consideră pagube: a) lipsa unor sume de bani, a altor valori sau a unor bunuri însuşite sau folosite de personalul ministerului în interes personal sau al altor persoane; b) bunurile consumate cu depăşirea normelor de consum aprobate; c) motoresursele consumate în alte scopuri sau condiţii decât cele aprobate prin actele normative în vigoare sau neîndeplinirea normelor de parcurs ori a orelor de funcţionare, până la reparaţia medie sau capitală ce trebuia executată ca urmare a uzurii normale; d) bunurile date în folosinţă temporară, cu încălcarea prevederilor legale ori fără întocmirea documentelor cerute de lege, persoanelor fizice sau persoanelor juridice; e) bunurile aparţinând MApN, schimbate cu altele aparţinând terţilor, cu încălcarea prevederilor legale; f) bunurile de orice fel, a căror lipsă, pierdere sau alterare s-a produs pe timpul transportului, manipulării, depozitării sau conservării şi care nu se încadrează în procentele de perisabilităţi sau pierderi normale, legal stabilite; g) bunurile distruse, degradate, deteriorate sau uzate prematur, dacă nu mai pot fi reparate sau repuse în stare de funcţionare; h) valoarea reparaţiilor efectuate pentru punerea în funcţiune a bunurilor degradate, deteriorate sau uzate prematur ca urmare a neglijenţei, abuzului ori a altor cauze imputabile persoanelor vinovate; i) bunurile, sumele de bani sau alte valori, scăzute din evidenţă sau trecute în cheltuieli, dacă aceste operaţiuni nu sunt justificate cu documente legale sau când documentele justificative sunt pierdute, distruse ori deteriorate şi nu pot fi reconstituite în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; j) diferenţele de stare calitativă a mijloacelor şi materialelor, dacă acestea se datorează neglijenţei, abuzurilor sau altor cauze imputabile; k) cheltuielile nelegale, neeconomicoase ori eronate; l) cheltuielile efectuate pentru remedierea deficienţelor rezultate în urma recepţionării bunurilor/serviciilor/lucrărilor care prezintă vicii aparente, precum şi cheltuielile rezultate din cauza nerespectării prevederilor legale privind prestarea serviciilor/executarea lucrărilor; m) despăgubirile, dobânzile, amenzile, penalizările, majorările de întârziere, locaţiile în staţiile de cale ferată etc., plătite de MApN, din vina personalului propriu; n) franşiza suportată de unitate în cadrul unui contract de asigurare tip CASCO, cu ocazia producerii riscului asigurat; o) orice majorare a datoriilor înregistrate în contabilitatea instituţiei, survenită ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale în vigoare; p) orice diminuări ale patrimoniului, constatate de Curtea de Conturi/structurile de audit intern/alte structuri de control, produse prin neefectuarea/efectuarea cercetării administrative de către persoanele desemnate, fără respectarea prezentelor instrucţiuni sau prin invocarea nejustificată ori neîntemeiată a unor prevederi legale, ce au avut drept consecinţă reducerea cuantumului prejudiciului sau stabilirea inexistenţei vreunei pagube; q) orice alte diminuări ale patrimoniului MApN, produse fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. ART. 3 Răspunderea materială nu exclude şi se poate completa cu alte forme ale răspunderii juridice, în condiţiile legii. ART. 4 (1) În vederea stabilirii răspunderii materiale, trebuie analizată întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: a) paguba să fie reală şi certă, corect atribuită, actuală, determinată cantitativ şi valoric; b) fapta prin care s-a produs paguba să aibă caracter ilicit; c) vinovăţia, sub forma intenţiei sau culpei, să fie stabilită cu certitudine în sarcina autorului/autorilor pagubei; d) să existe o legătură de cauzalitate între fapta cu caracter ilicit şi paguba produsă. (2) Nu se stabileşte răspundere materială pentru pagube îndoielnice, ipotetice sau eventuale. ART. 5 La analiza condiţiilor menţionate la art. 4 alin. (1) se ţine seama de următoarele precizări: a) lipsurile de bunuri materiale, mijloace băneşti şi alte valori nu se prezumă niciodată. Dovada lipsurilor ce constituie pagube imputabile trebuie făcută cu mijloace legale de probă, cum sunt: documentele şi operaţiunile de evidenţă, documentele de inventariere, actele de constatare şi procesele-verbale, iar prejudiciul trebuie să nu fi fost reparat; b) caracterul ilicit al faptei săvârşite de personalul MApN este dat şi de încălcarea obligaţiilor de serviciu care îi revin din regulamente, instrucţiuni, dispoziţii, norme, proceduri, manuale sau, după caz, fişa postului. Fapta ilicită se poate săvârşi comisiv, printr-o acţiune, sau omisiv, printr-o inacţiune (neîndeplinirea unei fapte care constituie o îndatorire legală sau de serviciu); c) vinovăţia atrage răspunderea materială, ea neputându-se înlătura decât în împrejurări precis constatate şi care sunt de natură să exonereze de răspundere. Necunoaşterea prevederilor actelor normative nu exonerează de răspundere; d) o persoană nu poate răspunde pentru o pagubă produsă prin fapta alteia, decât în cazurile prevăzute expres de lege. ART. 6 (1) În orice situaţie, se impune efectuarea unei analize minuţioase, pentru a determina dacă fapta ilicită a cauzat paguba, dacă ea a precedat producerea pagubei sau dacă se află în legătură cu aceasta. (2) Când în cauză sunt lipsuri sau degradări de bunuri, lipsuri de numerar şi acte de valori ori acte justificative nelegale constatate în gestiuni cu ocazia inventarierilor şi controalelor, vinovăţia gestionarului este prezumată, acesta având obligaţia să facă dovada de descărcare. (3) Dacă paguba nu este produsă în condiţiile prevăzute de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică prevederile prezentelor instrucţiuni. 3. Ordonanţa: "ART. 5 (1) Militarii răspund material pentru pagubele produse, cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea serviciului militar, terţelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea. (2) Persoanele prevăzute la art. 9 răspund material pentru pagubele produse, cu vinovăţie şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, terţelor persoane fizice sau juridice, la a căror reparare a fost obligată autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea." Instrucţiune: ART. 7 (1) Răspunderea materială a personalului care a produs pagube terţelor persoane fizice sau juridice din vina lui şi în legătură cu îndeplinirea serviciului se stabileşte în cazurile în care MApN a fost obligat să le repare, prin hotărâri judecătoreşti definitive. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti reprezintă data de la care începe să curgă termenul pentru efectuarea cercetării administrative şi înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă. 4. Ordonanţa: "ART. 6 (1) Militarii nu răspund material: a) pentru pierderile inerente produse în executarea misiunilor ori în procesul instruirii, în activităţile de producţie şi gospodăreşti, care se încadrează în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare; b) pentru pagubele produse din cauze care nu puteau fi prevăzute şi înlăturate; c) pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forţa majoră; d) pentru pagubele produse în executarea ordinului comandantului sau şefului unităţii, caz în care răspunderea materială revine acestuia. (2) Se exceptează de la prevederile lit. d) militarii care, având posibilitatea de a înlătura parţial sau total urmările păgubitoare ale ordinului primit, nu au raportat în scris, în termen de 24 de ore sau la înapoierea din misiune, şi nu au luat, din neglijenţă sau rea-credinţă, măsuri pentru evitarea pagubei, cazuri în care răspund împreună cu comandanţii sau cu şefii unităţilor." Instrucţiune: ART. 8 Pierderile inerente procesului de instruire, activităţilor de serviciu, executării misiunilor sau desfăşurării activităţilor de producţie şi gospodăreşti sunt cele care se încadrează în dispoziţiile legale în vigoare, ca pierderi normale cu ocazia manipulării, prelucrării, transformării, depozitării, transportului sau alte situaţii similare, prin procese precum: fărâmiţare, scurgere, evaporare, pulverizare, putrezire, volatizare sau uscare. ART. 9 (1) Dacă în urma cercetării administrative se stabileşte că pagubele au fost provocate ca urmare a unui eveniment, independent de voinţa celui în cauză, precum: pierderea unor bunuri perisabile prin depăşirea termenului de valabilitate, dacă se constată că împrejurări obiective au împiedicat întrebuinţarea sau preschimbarea lor în termenul de valabilitate; deteriorarea sau distrugerea tehnicii de luptă, utilajelor ori aparaturii ca urmare a unor defecte ascunse de construcţie şi de fabricaţie ce nu au putut fi constatate la recepţie cu ajutorul aparaturii de control existente sau a uzurii fizice a materialului, precum şi a celor folosite experimental, deoarece nu s-au cunoscut însuşirile acestora şi nu s-au putut lua măsuri de prevenire şi evitare a cauzei producătoare a pagubei, militarii nu răspund material. (2) Atunci când pagubele au fost cauzate pentru a salva de la un pericol iminent şi de neînlăturat viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane, un interes general ori un bun important din patrimoniul MApN, de o valoare mai mare sau cel puţin egală cu valoarea pagubei ce urma să se producă, pentru a nu fi stabilită răspunderea materială, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: a) pericolul să fie real, iminent şi de neînlăturat; b) paguba cauzată să fie de valoare egală sau mai mică decât cea evitată; c) pericolul să nu fie datorat acţiunii culpabile a celui în cauză; d) prin acţiunea de salvare să nu se cauzeze urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat. (3) Intră în categoria pagubelor prevăzute la alin. (2), fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: a) distrugerea unor bunuri pentru prevenirea pătrunderii în depozit a apei provenite din inundaţii; b) distrugerea sau deteriorarea unor bunuri care ar înlesni propagarea incendiului; c) aruncarea unor bunuri dintr-o navă pentru a o salva de naufragiu; d) sacrificarea unor animale în acţiunile de combatere a epizootiilor; e) eşuarea voluntară a unei nave rămase fără energie, pentru a salva persoanele şi bunurile aflate la bord. ART. 10 Prin pagube provocate din riscul normal al serviciului se înţelege: pierderile ale căror limite nu au fost stabilite prin acte normative şi consumurile peste norme de piese de schimb, materiale, ansamble şi subansamble, determinate de pregătirea unor categorii de tehnică şi armament pentru îndeplinirea unor activităţi speciale, precum parade militare, exerciţii comune cu armatele altor state, misiuni şi operaţii executate în afara teritoriului statului român. Pentru a nu fi stabilită răspunderea materială este necesar ca, în aceste situaţii, să se facă dovada împrejurărilor concrete care au determinat producerea unor astfel de pierderi, în raport cu condiţiile în care s-au prestat activităţile şi cu rezultatele lor. Sunt considerate astfel de pagube: tuburile de muniţii pierdute la tragerile în munţi sau pe mare ori care au fost distruse în aplicaţii prin trecerea tehnicii peste ele; explozia bateriilor de acumulatori. ART. 11 În cazul în care prejudiciile au fost produse din riscul normal al serviciului, pentru a nu fi angajată răspunderea materială, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) activitatea în îndeplinirea căreia s-a produs paguba să reprezinte o atribuţie de serviciu sau să fi fost executată în îndeplinirea serviciului militar; b) fapta să nu contravină dispoziţiilor legale în vigoare; c) paguba să nu fi fost produsă ca urmare a îndeplinirii activităţii în mod necorespunzător, a neglijenţei sau relei-voinţe. ART. 12 Forţa majoră constituie o cauză care apără de răspundere şi se constată de autorităţile competente. Pentru a se produce acest efect exonerator, atât forţa majoră, cât şi imposibilitatea de a înlătura producerea pagubei trebuie să fie cu totul independente de orice conduită culpabilă a persoanei a cărei răspundere ar putea fi angajată. ART. 13 (1) Pentru ca militarii să fie exoneraţi de răspundere în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. d) din ordonanţă trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) ordinul să fie dat de comandantul/şeful competent, cu respectarea dispoziţiilor actelor normative privitoare la darea ordinelor, existând dovezi în acest sens; b) paguba să fie consecinţa directă a executării întocmai a ordinului dat; c) militarul care a executat ordinul să nu fi avut posibilitatea preîntâmpinării, chiar parţiale, a urmărilor sale păgubitoare. (2) Dovezile prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt, fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: a) ordinul scris, înregistrat/neînregistrat, dar întotdeauna purtând semnătura olografă ori semnătura electronică extinsă a comandantului/şefului competent; b) declaraţiile martorilor care au fost prezenţi la faţa locului atunci când persoana a primit ordinul verbal de la comandantul/şeful competent; c) înregistrările audiovizuale stocate în sistemul de videoconferinţă; d) mesajele transmise şi recepţionate prin reţelele de date aparţinând MApN. ART. 14 (1) Militarii care execută ordine cu consecinţe păgubitoare răspund material împreună cu comandanţii/şefii care le-au dat, numai dacă: a) nu au raportat comandantului/şefului care a dat ordinul, înainte de executare, despre urmările păgubitoare ale acestuia, având această posibilitate; b) nu au luat măsuri de a înlătura, total sau parţial, producerea pagubelor, deşi o puteau face. (2) Raportul prevăzut la alin. (1) lit. a) trebuie să fie scris şi înregistrat la compartimentul documente clasificate al unităţii militare. Atunci când acest lucru nu se poate realiza de îndată, raportul se înregistrează în maximum 24 de ore de la executarea sau întoarcerea din misiune, menţionându-se în cuprinsul raportului, în mod obligatoriu, că s-a raportat verbal despre urmările păgubitoare ale executării ordinului. 5. Ordonanţa: "ART. 3 Militarii răspund material, indiferent dacă, după producerea pagubei, mai au sau nu calitatea de militar. ................... ART. 7 Prin termenul militari, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege: militari în termen, rezervişti voluntari, rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, elevi şi studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi cadre militare. ................... ART. 9 (1) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi militarilor aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării, elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, precum şi personalului civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţilor publice prevăzute la art. 2. (2) În sensul prezentei ordonanţe, prin personal civil se înţelege demnitari şi personal contractual. (3) Prin derogare de la prevederile art. 500 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile prezentei ordonanţe se aplică şi funcţionarilor publici." Instrucţiune: ART. 15 Ori de câte ori, în cuprinsul prezentelor instrucţiuni, se face referire la militari, prevederile respective sunt aplicabile şi demnitarilor, funcţionarilor publici şi personalului civil contractual aflat în raporturi de serviciu sau de muncă, după caz, cu MApN, la data producerii pagubei. CAP. II Răspunderea materială 6. Ordonanţa: "ART. 4 Răspunderea materială este angajată atât pentru militarii care au fost însărcinaţi legal cu atribuţii privind formarea, administrarea şi gestionarea resurselor financiare şi materiale, aflate în administrarea autorităţilor publice prevăzute la art. 2, cât şi pentru cei care le-au îndeplinit numai în fapt. ................... ART. 11 (1) În stabilirea răspunderii materiale conform prezentei ordonanţe, prejudiciul ce trebuie reparat nu cuprinde foloasele nerealizate de instituţia publică păgubită. (2) Pentru paguba produsă printr-o faptă ce constituie infracţiune, răspunderea se stabileşte de instanţele judecătoreşti, potrivit legii penale. ART. 12 Răspunderea materială a militarilor este angajată în cazul producerii unor pagube, după cum urmează: A. În sarcina gestionarilor, pentru pagubele produse de aceştia în propria gestiune, sau: a) când, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile au fost exercitate de un delegat al lor sau de o comisie şi se constată o pagubă, dacă nu se face dovada că aceasta s-a produs în absenţa gestionarului; b) când au primit bunuri în cantităţi mai mici decât cele înscrise în documentele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără să fi întocmit proces-verbal de constatare; c) când nu au solicitat, în scris, asistenţă tehnică de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară. B. În sarcina militarilor, pentru pagubele produse atunci când primesc, transportă, păstrează şi eliberează bunuri materiale şi valori, fără a avea calitatea de gestionari în înţelesul legii. C. În sarcina comandanţilor sau şefilor unităţilor, când: a) nu au asigurat gestionarilor, la solicitarea în scris a acestora, în cazurile prevăzute de lege, asistenţă tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea şi distribuirea bunurilor materiale şi a altor valori; b) nu au luat măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor sesizate în scris de către gestionari; c) s-au substituit gestionarilor în exercitarea atribuţiilor acestora; d) au dat gestionarilor sau altor militari care răspund de bunuri materiale ordine ilegale sau greşite care au condus la producerea de pagube; e) au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificării drepturilor la despăgubiri pentru cauzarea de prejudicii; f) pagubele au rezultat din neurmărirea unor sume cuvenite din orice cauză şi pentru care există titlu executoriu; g) nu au luat măsuri de siguranţă necesare pentru păstrarea în bune condiţii a bunurilor materiale şi a altor valori. D. În sarcina autorului faptei, când pagubele sunt produse în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 6 alin. (1). E. În sarcina persoanei vinovate, dacă fapta prin care paguba a fost pricinuită constituie infracţiune." Instrucţiune: ART. 16 Personalul MApN care îndeplineşte funcţii de gestionar răspunde integral pentru pagubele pe care le-a produs în gestiunea lui. ART. 17 (1) Gestionarul răspunde pentru lipsurile din gestiunea proprie atunci când, la primirea gestiunii, deşi putea face verificările necesare cu privire la starea calitativă şi cantitativă a bunurilor primite, la sumele de bani şi celelalte valori, nu le-a făcut, iar ulterior se constată diferenţe între existentul scriptic şi cel faptic. (2) Gestionarul are obligaţia de a solicita, în scris, comandantului/şefului unităţii militare asigurarea asistenţei tehnice de specialitate, atunci când primeşte bunuri ce au caracteristici pentru a căror verificare nu posedă cunoştinţele necesare. În caz contrar, se consideră că nu are dubii în privinţa bunurilor pe care le primeşte şi răspunde material pentru pagubele rezultate din operaţiunea efectuată. ART. 18 Atunci când atribuţiile ce îi revin gestionarului au fost exercitate de către delegaţi sau comisii şi nu se poate stabili, în urma cercetării administrative, că prejudiciul s-a produs în perioada în care gestionarul a lipsit, acesta răspunde material în limita prejudiciului. ART. 19 Persoanele care predau gestiunea şi care, cu rea-credinţă, cu ocazia predării, ascund existenţa unor lipsuri răspund material pentru respectivele lipsuri, cu încadrarea în termenul general de prescripţie. Dacă paguba nu poate fi determinată cu exactitate pe perioadele de gestionare, răspunderea materială a predătorului şi cea a primitorului se stabilesc până la ultima inventariere dacă bunurile respective au făcut obiectul acestei activităţi, iar după această perioadă răspunderea materială se stabileşte în sarcina predătorului, a primitorului şi a membrilor comisiei de inventariere care au participat la operaţiunea de predare-primire a gestiunii. ART. 20 Personalul care nu îndeplineşte funcţii de gestionar şi primeşte, transportă, păstrează sau eliberează bunuri, sume de bani sau alte valori răspunde material în condiţiile art. 12 lit. B din ordonanţă, pentru pagubele produse. Se încadrează în situaţiile prevăzute la prezentul articol militarii, indiferent de funcţia deţinută, care sunt împuterniciţi să primească sau să aducă de la depozite sau de la furnizori diferite materiale pe care urmează să le predea unităţii. ART. 21 Comandanţii/Şefii unităţilor militare răspund material de paguba produsă, dacă: a) nu au asigurat gestionarilor asistenţa tehnică de specialitate, deşi au primit o solicitare scrisă sau atunci când această obligaţie era prevăzută în mod expres de lege; b) s-au produs pagube ca urmare a numirii unor persoane care nu au pregătirea profesională necesară în diferite comisii constituite în unitate, precum cele de evaluare a ofertelor în cadrul procedurilor de achiziţii publice, valorificare, închiriere, tehnice, de predare-primire, inventariere, recepţie, scoatere din funcţiune/declasare şi casare, iar aceste persoane au raportat, în scris, comandantului/şefului unităţii militare care a numit comisia că nu dispun de cunoştinţele necesare îndeplinirii atribuţiilor în comisiile respective; c) nu au asigurat prezenţa delegaţilor stabiliţi prin dispoziţiile legale în vigoare, la predarea-primirea gestiunii; d) nu au asigurat condiţiile necesare păstrării, în unitate, a numerarului şi cele de transport de la şi la unitatea bancară. ART. 22 Comandantul/Şeful unităţii militare răspunde material pentru pagubele produse ca urmare a faptului că nu a urmărit şi nu a dispus măsuri pentru recuperarea creanţelor cuvenite din despăgubiri acordate MApN. Sunt considerate astfel de pagube sumele reprezentând despăgubiri acordate prin hotărâri judecătoreşti ca urmare a cauzării unor prejudicii patrimoniului MApN, care nu mai pot fi recuperate întrucât s-a depăşit termenul de prescripţie. ART. 23 (1) Persoanele care participă în calitate de delegaţi la operaţiunea de predare-primire a gestiunii, cele implicate în procesul de achiziţie publică, cele numite în comisii tehnice, de inventariere, stabilire şi aplicare a normelor de perisabilităţi, recepţie, scoatere din funcţiune/declasare şi casare răspund material, integral, pentru lipsurile sau viciile aparente descoperite ulterior sau când se constată că nu şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite în mod expres prin lege. (2) Orice persoană numită să acorde asistenţă tehnică de specialitate pentru verificarea calitativă a bunurilor răspunde material în cazul în care a produs o pagubă ca urmare a prestării unei asistenţe necorespunzătoare. ART. 24 Comandanţii/Şefii unităţilor militare care au fost sesizaţi în scris, prin rapoarte, acte de constatare, procese-verbale sau alte documente, şi nu au dispus măsuri de soluţionare a celor sesizate răspund material, integral, pentru pagubele produse din această cauză. ART. 25 Comandantul/Şeful unităţii militare, precum şi orice alt militar care execută în locul gestionarului, fără consimţământul acestuia, operaţiuni de primire, păstrare, transport sau eliberare de bunuri materiale şi valori se consideră că s-a substituit gestionarului în exercitarea atribuţiilor lui şi răspunde material, integral, pentru pagubele produse în aceste situaţii. ART. 26 (1) Comandantul/Şeful unităţii militare care a dat ordine ilegale gestionarului ori altei persoane subordonate, din a căror executare s-au produs pagube materiale, răspunde material, pentru recuperarea acestora. (2) Gestionarul sau persoana care sesizează, în scris, despre primirea unui ordin ilegal este exonerată de răspundere dacă sesizarea este făcută înainte de executare. Pagubele materiale produse din executarea unor asemenea ordine se recuperează integral de la persoanele vinovate de ordinele păgubitoare. ART. 27 În cazul neluării sau luării cu întârziere a măsurilor de siguranţă necesare pentru păstrarea bunurilor materiale şi altor valori, comandanţii/şefii unităţilor militare care au fost sesizaţi, în scris, despre necesitatea unor astfel de măsuri răspund material pentru pagubele produse ca urmare a acestor cauze. 7. Ordonanţa: "ART. 13 (1) Pentru pagubele produse unităţii militare în procesul instruirii, militarii răspund material, în limita a trei solde lunare nete, calculate la data constatării pagubei. (2) Partea din pagubă care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la alin. (1) se scade din evidenţa contabilă a unităţii militare păgubite." Instrucţiune: ART. 28 (1) Prin procesul instruirii se înţelege totalitatea misiunilor şi atribuţiilor de serviciu din structurile MApN, executate în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare pregătirii şi ducerii luptei. (2) Se încadrează în prevederile alin. (1), fără a se limita la prezenta enumerare, următoarele: instrucţia, pregătirea de specialitate, pregătirea fizică, aplicaţiile tactice şi operative, exerciţiile şi aplicaţiile de specialitate din tabere, laboratoare şi în teren, lucrul cu tehnica şi alte mijloace de luptă, folosirea mijloacelor de protecţie şi degazare, activităţile demonstrativ-metodice, antrenamentele în lucrul de stat major. ART. 29 (1) Pentru prejudiciile produse în procesul instruirii, personalul MApN răspunde individual, în limita a trei solde lunare nete sau salarii lunare nete, după caz. (2) Venitul prevăzut la alin. (1) este cel corespunzător lunii în care s-a constatat paguba. (3) Pentru personalul care, la data constatării pagubei, nu mai are raporturi de muncă sau de serviciu cu MApN, venitul prevăzut la alin. (1) se determină de către structura financiar-contabilă a unităţii la care a fost ultima dată încadrat, la nivel similar în plată pentru funcţia îndeplinită la data schimbării poziţiei de activitate. (4) În situaţia în care paguba a fost cauzată în procesul instruirii, de mai multe persoane, neputându-se stabili cu certitudine măsura în care fiecare a contribuit la producerea ei, cuantumul imputabil se determină conform modelului de calcul prevăzut în anexa nr. 1. ART. 30 Partea din pagubă, care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la art. 13 alin. (1) din ordonanţă, se scade din evidenţa contabilă conform prevederilor art. 34. 8. Ordonanţa: "ART. 14 (1) Dacă paguba a fost cauzată de mai mulţi militari, răspunderea materială a fiecăruia se stabileşte ţinându-se seama de măsura în care a contribuit la producerea ei. (2) Când nu se poate determina în ce măsură a contribuit fiecare la producerea pagubei, răspunderea materială a militarilor implicaţi se stabileşte proporţional cu solda netă de la data constatării pagubei. (3) În gestiunile în care manipularea bunurilor se face în colectiv sau în schimburi succesive, fără predarea gestiunii între schimburi, răspunderea materială se stabileşte proporţional cu timpul lucrat de fiecare gestionar de la ultima inventariere a bunurilor." Instrucţiune: ART. 31 (1) În situaţia în care paguba a fost cauzată de mai multe persoane, neputându-se stabili cu certitudine măsura în care fiecare a contribuit la producerea ei, cuantumul imputabil se determină conform modelului de calcul prevăzut în anexa nr. 2. (2) Prevederile art. 29 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. ART. 32 Atunci când într-o gestiune manipularea bunurilor se face de mai mulţi gestionari, concomitent sau în schimburi succesive, dacă nu se face predarea gestiunii între schimburi, răspunderea materială a gestionarilor se stabileşte proporţional cu timpul lucrat efectiv de fiecare, de la ultima inventariere a bunurilor. În toate celelalte situaţii, fiecare dintre gestionari răspunde material pentru prejudiciile produse pe perioada cât gestiunea bunurilor respective a fost în sarcina sa. 9. Ordonanţa: "ART. 15 În situaţia în care cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale şi de recuperare a pagubelor depăşesc cuantumul acesteia, paguba se scade din evidenţa contabilă." Instrucţiune: ART. 33 (1) În situaţia prevăzută la art. 15 din ordonanţă, operaţiunea de scădere se fundamentează pe baza unui calcul economic, materializat într-un act de constatare, care cuprinde evaluarea tuturor cheltuielilor efectuate în legătură cu cercetarea administrativă, stabilirea răspunderii materiale şi recuperarea pagubei. (2) În vederea stabilirii cuantumului cheltuielilor de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale şi de recuperare a pagubelor, se au în vedere cheltuielile de transport, cazare, diurnă, cheltuielile ocazionate de îndeplinirea procedurii de chemare a persoanelor pentru prezentarea de explicaţii, precum şi orice alte cheltuieli specifice. 10. Ordonanţa: "ART. 16 Competenţa pentru aprobarea scăderii din evidenţa contabilă a pagubelor produse în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. a)-c), ale art. 13 alin. (2) şi ale art. 15 se stabileşte prin instrucţiuni aprobate de conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 2." Instrucţiune: ART. 34 (1) Pagubele produse în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. a)-c), ale art. 13 alin. (2) şi ale art. 15 din ordonanţă se scad din evidenţa contabilă a unităţilor militare din cadrul MApN în baza aprobării comandanţilor/şefilor unităţilor militare respective, care au calitatea de ordonator de credite, dată pe actele de constatare ori cercetare, cu avizul comandantului/şefului eşalonului superior care are calitatea de ordonator de credite. (2) Competenţa de avizare prevăzută la alin. (1) ce revine ordonatorului principal de credite se exercită de către ministrul apărării naţionale sau, acolo unde este cazul, de către persoana căreia i-au fost delegate, prin ordin al ministrului apărării naţionale, competenţe de coordonare a structurilor subordonate nemijlocit ministrului apărării naţionale, pentru structurile aflate în coordonare. (3) În situaţia în care, pentru pagubele menţionate la alin. (1), cercetarea administrativă s-a făcut potrivit art. 20 alin. (3) sau (5) din ordonanţă, comandantul/şeful structurii care a efectuat cercetarea trimite un exemplar al procesului-verbal de cercetare administrativă ordonatorului de credite care are în evidenţă paguba, pentru aprobarea scăderii din evidenţa contabilă a acesteia, fără a mai fi necesar avizul comandantului/şefului eşalonului superior. 11. Ordonanţa: "ART. 17 În cazul constatării insolvabilităţii autorului direct al prejudiciului, răspund, în limita valorii pagubei de recuperat, militarii vinovaţi de: a) nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcţia de gestionar, precum şi de neconstituire a garanţiilor de către gestionari; b) neluarea măsurilor de înlocuire a gestionarilor sau a persoanelor care gestionează bunuri materiale, fără a fi gestionari în înţelesul legii, deşi li s-a adus la cunoştinţă, în scris şi motivat, că nu îşi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător; c) neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, dacă prin aceasta s-ar fi putut evita producerea pagubei; d) neluarea sau luarea cu întârziere a măsurilor de recuperare a pagubelor, prin constituirea ca parte civilă, neemiterea deciziei de imputare sau a altor măsuri asigurătorii; e) nerespectarea oricărei atribuţii de serviciu, dacă, fără încălcarea acesteia, paguba nu s-ar fi produs." Instrucţiune: ART. 35 Pentru a fi angajată răspunderea materială în sarcina altor persoane decât autorul direct al pagubei sau a debitorului este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: a) debitorul sau autorul direct al pagubei să fie declarat insolvabil, înainte sau după obţinerea titlului executoriu; b) prejudiciul sau debitul rămas de recuperat să fie consecinţa faptelor prevăzute la art. 17 din ordonanţă. ART. 36 Starea de insolvabilitate a autorului direct al prejudiciului se dovedeşte conform prevederilor art. 1.417 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale art. 265 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 37 (1) Răspund material în limita valorii pagubei rămase de recuperat de la gestionarul autor direct al pagubei: a) comandanţii/şefii unităţilor militare şi şefii structurilor resurse umane şi financiar-contabile, după caz, vinovaţi de numirea, încadrarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar, fără respectarea prevederilor legale şi neconstituirea garanţiilor prevăzute de lege; b) comandanţii/şefii unităţilor militare, şefii structurilor de logistică, financiar-contabile, comandanţii de subunităţi/similar, după caz, pentru pagubele cauzate unităţii de personalul din subordine, când se dovedeşte că nu au executat controale potrivit obligaţiilor stabilite prin actele normative incidente în domeniu. (2) Comandanţii/Şefii unităţilor militare răspund material şi atunci când: a) nu au luat măsuri de organizare şi pregătire a comisiilor de inventariere, de scoatere din funcţiune/declasare şi casare a bunurilor materiale; b) nu au asigurat timpul necesar şi nu au urmărit ca persoanele numite în comisiile constituite să participe efectiv la executarea activităţilor specifice, conform programului stabilit; c) au admis înscrierea în documentele de inventariere şi de scoatere din funcţiune/declasare a unor date din contabilitate, fără ca aceste activităţi să fi fost executate în realitate; d) operaţiunile de casare a bunurilor materiale nu s-au efectuat în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare; e) nu au verificat dacă predarea-primirea gestiunii s-a făcut în condiţiile prevăzute de lege. (3) Comandanţii/Şefii unităţilor militare şi şefii structurilor financiar-contabile răspund material pentru neluarea măsurilor de recuperare a pagubelor, în termen, pe baza titlurilor executorii existente. 12. Ordonanţa: "ART. 18 (1) Militarii care au încasat sume nedatorate sunt obligaţi să le restituie; dacă au primit bunuri care nu li se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau le-au fost prestate servicii la care nu erau îndreptăţiţi, sunt obligaţi să plătească contravaloarea lor, calculată în condiţiile legii. (2) Contravaloarea bunurilor distribuite peste drepturile legale militarilor în termen, elevilor liceelor militare, elevilor şi studenţilor militari, precum şi minorilor din centrele de reeducare, arestaţilor preventiv şi condamnaţilor se recuperează de la cei din vina cărora s-a produs paguba." Instrucţiune: ART. 38 (1) Personalul MApN are obligaţia să restituie: a) sumele nedatorate, încasate fără drept; b) contravaloarea bunurilor ce nu i se datorau şi care nu mai pot fi restituite în natură; c) contravaloarea serviciilor prestate, la care nu era îndreptăţit, calculată în condiţiile legii. (2) Obligaţia de restituire a sumelor nedatorate, încasate fără drept: a) priveşte toate categoriile de sume primite de la unitate, dar nedatorate de aceasta, precum: salariu/soldă, compensaţii, sporuri şi indemnizaţii, premii, diurnă de delegare, cheltuieli de transport şi cazare; b) este integrală, adică priveşte întregul cuantum al sumei, încasate de beneficiar, indiferent dacă este vorba de o singură plată sau de plăţi succesive; c) există pentru toate sumele, indiferent de natura fondurilor din care sunt plătite. (3) Obligaţia de restituire a contravalorii bunurilor nedatorate şi care nu mai pot fi restituite în natură: a) priveşte bunurile materiale distribuite personalului MApN peste drepturile legal cuvenite; b) priveşte bunurile primite şi nedatorate care nu mai pot fi restituite în natură din cauza uzurii; c) nu se referă la militarii în termen, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ. (4) Obligaţia de restituire a contravalorii serviciilor la care nu erau îndreptăţiţi poate viza: cazarea gratuită, cazarea calculată la tarife mai mici decât cele legale într-o clădire aparţinând unităţii sau aflată în folosinţa acesteia, neplata în total sau în parte a cheltuielilor de întreţinere (apă, energie electrică, încălzit etc.) în aceleaşi clădiri, transport gratuit ori achitat sub nivelul tarifelor legale, efectuat cu autovehicule aparţinând unităţii ori închiriate de aceasta, costul meselor servite plătit parţial etc. (5) În situaţia în care personalul MApN a încasat sume ori a primit bunuri necuvenite sau i-au fost prestate servicii la care nu era îndreptăţit, acestuia trebuie să i se dovedească acest fapt, fără a mai fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1). 13. Ordonanţa: "ART. 19 (1) Instituţiile publice prevăzute la art. 2 sunt obligate să îi despăgubească pe militarii care au suferit din culpa unităţii un prejudiciu material în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare şi în legătură cu acestea. (2) În cazul decesului militarului căruia i se cuvin despăgubiri, acestea vor fi acordate urmaşilor legali. (3) Sumele plătite ca despăgubiri se vor recupera de la persoanele vinovate de producerea pagubei, în condiţiile prezentei ordonanţe." Instrucţiune: ART. 39 (1) În vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor care trebuie plătite în condiţiile prevăzute la art. 19 alin. (1) şi (2) din ordonanţă, comandantul/şeful unităţii militare care a constatat personal, a luat cunoştinţă în orice mod sau care a fost informat cu privire la producerea unui astfel de prejudiciu sau căruia i s-a înaintat o cerere de despăgubire dispune efectuarea unei cercetări administrative. (2) În situaţia în care comandantul/şeful unităţii militare prevăzut la alin. (1) nu are calitatea de ordonator de credite, acesta informează, de îndată, pe comandantul/şeful eşalonului superior care are calitatea de ordonator de credite, în vederea dispunerii măsurilor necesare pentru efectuarea cercetării administrative. (3) După efectuarea cercetării administrative, comandantul/ şeful unităţii militare, pe baza dosarului cercetării, dispune măsuri pentru plata despăgubirilor către personalul căruia i se cuvin şi măsurile necesare pentru recuperarea respectivelor sume de la cei care se fac vinovaţi de producerea prejudiciului sau pentru scăderea din evidenţa contabilă a prejudiciului, după caz. (4) Plata diferenţelor de drepturi salariale, drepturi de echipare, contravaloarea normelor de hrană, ajutoare sau altele asemenea, neacordate în cuantumul şi în temeiul actelor normative ce le reglementează, nu constituie despăgubiri în sensul art. 19 din ordonanţă. CAP. III Stabilirea şi recuperarea pagubelor 14. Ordonanţa: "ART. 20 (1) Comandantul sau şeful unităţii care a constatat sau a luat cunoştinţă de producerea unei pagube dispune, în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative. (2) Cercetarea pagubelor se face, de regulă, de către comisia de cercetare administrativă din unitatea în care acestea s-au produs. (3) În situaţia în care pagubele se referă la cauze complexe, stabilite prin instrucţiuni aprobate de conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 2, precum şi în cazul în care comandantul sau şeful unităţii în care s-a produs paguba este implicat în producerea acesteia, cercetarea administrativă se face de către o comisie numită de comandantul sau şeful eşalonului superior al unităţii în care s-a produs prejudiciul. (4) În situaţia în care comisiile de inspecţie sau control din cadrul eşaloanelor superioare constată, pe timpul desfăşurării misiunilor specifice, producerea unor pagube în patrimoniul unităţii controlate, cercetarea administrativă se face, după caz, de către o comisie desemnată de către comandantul sau şeful unităţii prevăzut la alin. (1) sau alin. (3), din ordinul comandantului sau şefului care a dispus efectuarea inspecţiei sau controlului. (5) Cercetarea administrativă a pagubelor se poate face şi de către structuri de control specializate, potrivit competenţelor stabilite prin legile de organizare şi funcţionare ale autorităţilor publice prevăzute la art. 2 sau prin ordine ale conducătorilor acestora." Instrucţiune: ART. 40 (1) Comandantul/Şeful unităţii militare care a constatat personal sau a luat cunoştinţă în orice mod de producerea unei pagube are obligaţia de a dispune, de îndată, efectuarea cercetării administrative, prin ordinul de zi pe unitate. Data înscrierii acesteia reprezintă data constatării pagubei. (2) Persoanele care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iau cunoştinţă de existenţa unei pagube sunt obligate ca, în cel mai scurt timp, să raporteze, în scris, comandantului/şefului unităţii militare din care fac parte. (3) Comandantul/Şeful unităţii militare are obligaţia de a dispune, de îndată, înscrierea în ordinul de zi pe unitate a pagubelor de care a luat cunoştinţă prin rapoarte, procese-verbale, sesizări ori alte documente depuse de către personalul din subordine ori alte persoane. Data luării la cunoştinţă de producerea pagubei în aceste cazuri o reprezintă data înregistrării respectivelor documente la unitatea militară al cărei comandant/şef numeşte comisia de cercetare administrativă. (4) În situaţia prevăzută la art. 20 alin. (4) din ordonanţă, data luării la cunoştinţă este data înregistrării la unitatea militară al cărei comandant/şef numeşte comisia de cercetare administrativă a ordinului comandantului/şefului care a dispus efectuarea inspecţiei sau controlului. (5) În cazul constatării existenţei unor posibile prejudicii de către Curtea de Conturi, structurile de audit intern, Direcţia de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor, data luării la cunoştinţă o reprezintă data înregistrării: a) la unitatea militară auditată a raportului de audit; b) la unitatea militară desemnată de ministrul apărării naţionale a formularului de constatare şi raportare a iregularităţii; c) la unitatea militară desemnată de ministrul apărării naţionale a documentului prin care s-a aprobat efectuarea cercetării administrative de către aceasta. ART. 41 (1) Cercetarea administrativă se efectuează de către o comisie formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3 persoane din cadrul unităţii militare în care s-a produs paguba, nominalizate de către comandantul/şeful unităţii militare. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cercetarea administrativă se efectuează de către o comisie numită de către comandantul/şeful eşalonului ierarhic superior al unităţii militare în care s-a produs paguba, atunci când: a) comandantul/şeful unităţii militare este implicat în producerea pagubei; b) cauzele care au stat la baza producerii pagubei sunt complexe. (3) Prin cauze complexe se înţelege: a) cauze în care valoarea prejudiciilor depăşeşte pragul de 100.000 lei; b) cauze în care prejudiciile vizează pierderi, sustrageri sau distrugeri de armament, tehnică de luptă, dispozitive militare şi muniţii, cu excepţia elementelor de muniţie consumate la trageri; c) cauze în care pagubele sunt produse prin pierderea, distrugerea sau degradarea bunurilor din stocul de mobilizare şi stocul de luptă; d) cauze în care pagubele sunt produse de persoane încadrate în unităţi militare diferite; e) cauze identificate de comisiile de control/audit intern ca fiind produse de persoane care fac parte din echipa de comandă a unităţii. (4) În alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (2), la cererea temeinic motivată a comandantului/şefului unităţii militare în care s-a produs paguba, comandantul/şeful eşalonului ierarhic superior poate dispune măsurile necesare pentru detaşarea/delegarea personalului din subordine la unitatea militară anterior amintită, în vederea completării comisiei de cercetare administrativă. (5) Membrilor comisiei li se aduce la cunoştinţă, pe bază de semnătură, de către structura de personal/persoana responsabilă, un extras din ordinul de zi pe unitate prin care au fost nominalizaţi să efectueze cercetarea administrativă. (6) În cazul în care comandantul/şeful unităţii militare ia cunoştinţă, în orice mod, că vreuna din persoanele numite pentru efectuarea cercetării administrative are legătură cu paguba produsă sau se află în relaţii de rudenie, subordonare sau coordonare, cu autorul/autorii pagubei, acesta este obligat să o înlocuiască. (7) Prevederile alin. (1), (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care cercetarea administrativă este efectuată de către structuri de control specializate. 15. Ordonanţa: "ART. 21 (1) Termenul pentru efectuarea cercetării administrative şi înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă este de cel mult 180 de zile de la data când comandantul sau şeful unităţii în care s-a produs paguba sau, după caz, comandantul sau şeful eşalonului superior ori comandantul sau şeful structurii de control specializate a constatat sau a luat cunoştinţă de producerea pagubei. (2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripţie. (3) În situaţia în care, din motive temeinic justificate, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru finalizarea cercetării administrative în termenul prevăzut la alin. (1), comandantul sau şeful eşalonului superior poate aproba suspendarea cercetării administrative până la eliminarea cauzei care a împiedicat efectuarea cercetării administrative. Cererea de suspendare se face în termenul prevăzut la alin. (1) şi va fi însoţită de documente doveditoare ale motivului invocat. (4) În toate situaţiile, cercetarea împrejurărilor în care s-a produs paguba se face cu chemarea celor în cauză, pentru explicaţii scrise şi prezentarea de probe în apărare. Neprezentarea sau refuzul de a da explicaţii scrise nu împiedică finalizarea cercetării administrative. (5) Hotărârea asupra rezultatului cercetării administrative se ia de către comandantul sau şeful unităţii în care s-a produs paguba sau, după caz, comandantul sau şeful eşalonului superior ori comandantul sau şeful structurii de control specializate care a dispus efectuarea cercetării. (6) Pe baza dosarului cercetării administrative, comandantul sau şeful prevăzut la alin. (5) poate hotărî: a) înaintarea dosarului cercetării administrative la compartimentul juridic, în termen de 15 zile de la aprobarea procesului-verbal de cercetare administrativă, în vederea promovării acţiunii civile la instanţa de contencios administrativ competentă; b) sesizarea organelor de urmărire penală când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracţiuni; c) scăderea din evidenţa contabilă a valorii pagubei produse prin fapte sau împrejurări pentru care nu se stabileşte răspunderea materială, în condiţiile stabilite prin instrucţiuni aprobate de conducătorii autorităţilor publice prevăzute la art. 2. (7) Pentru luarea hotărârii, comandantul sau şeful care a dispus efectuarea cercetării este obligat să analizeze temeinicia constatărilor şi propunerilor comisiei de cercetare administrativă. (8) În cazul în care, în urma analizei prevăzute la alin. (7), este necesară o completare a cercetării administrative, aceasta se va efectua astfel încât comandantul sau şeful unităţii să poată lua hotărârea asupra cercetării în termen de 30 de zile de la înregistrarea procesului-verbal de cercetare administrativă." Instrucţiune: ART. 42 (1) Comisia de cercetare administrativă are obligaţia de a efectua cercetarea administrativă în termen de cel mult 180 de zile, calculat de la data constatării pagubei sau, după caz, a luării la cunoştinţă. (2) Termenul prevăzut la alin. (1) se stabileşte în funcţie de complexitatea pagubei, acesta putând fi prelungit, la solicitarea motivată a preşedintelui comisiei, de comandantul/şeful unităţii militare care a dispus efectuarea cercetării administrative, fără a depăşi cele 180 de zile. (3) Până la expirarea termenului stabilit potrivit alin. (2), procesul-verbal de cercetare administrativă trebuie să fie finalizat, semnat de membrii comisiei şi înregistrat la compartimentul documente clasificate. ART. 43 În situaţia în care structurile de audit public intern/alte structuri de control, în cadrul misiunilor specifice, iau cunoştinţă despre existenţa unor pagube în sensul art. 2 alin. (3) lit. p), vor sesiza, prin documentele întocmite, comandantul/şeful eşalonului superior al unităţii militare care a efectuat cercetarea administrativă sau şeful Direcţiei de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor, după caz, în vederea dispunerii măsurilor pentru recuperarea acestora. ART. 44 (1) Sunt considerate motive temeinice pentru solicitarea suspendării cercetării administrative în condiţiile art. 21 alin. (3) din ordonanţă, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) efectuarea unei expertize tehnice; b) efectuarea unor traduceri autorizate; c) imposibilitatea obiectivă şi dovedită prin documente justificative de a se prezenta la sediul unităţii, pentru ascultare şi exercitarea dreptului la apărare, a persoanelor care au produs sau au favorizat producerea pagubei; d) existenţa pe rolul instanţei a unei cauze conexe de a cărei soluţionare depinde finalizarea cercetării; e) incidenţa unei situaţii de forţă majoră; f) lipsa motivării hotărârii judecătoreşti prevăzute la art. 7 alin. (1). (2) Suspendarea cercetării se solicită comandantului/şefului eşalonului superior prin raport întocmit de preşedintele comisiei de cercetare administrativă şi semnat de comandantul/şeful unităţii militare. (3) Suspendarea operează doar în situaţia în care raportul prevăzut la alin. (2) este aprobat în interiorul termenului stabilit pentru efectuarea cercetării administrative. (4) Aprobarea suspendării cercetării administrative şi încetarea acesteia se înscriu în ordinul de zi pe unitate. ART. 45 Cercetarea administrativă se efectuează, de regulă, la sediul unităţii militare în care s-a produs paguba. În situaţia în care cercetarea administrativă se efectuează de o comisie desemnată potrivit prevederilor art. 41 alin. (2) sau (7), cercetarea administrativă se poate efectua atât la sediul unităţii militare în care s-a produs paguba, cât şi la sediul unităţii militare din care fac parte membrii comisiei de cercetare administrativă. ART. 46 (1) Cercetarea administrativă se efectuează după următoarele reguli: a) se analizează actul prin care a fost constatată (sesizată) paguba; b) se identifică documentele care trebuie verificate; c) ori de câte ori se impune, la cererea motivată a preşedintelui comisiei de cercetare administrativă, se dispun măsuri pentru efectuarea inventarierii generale a conturilor sau reperelor ce formează obiectul pagubei; d) se determină data producerii pagubei pe bază de dovezi (documente, expertize, martori etc.); e) se stabileşte valoarea pagubelor, întocmindu-se documentaţia din care să rezulte calculul valorii acestora; f) se cheamă, de regulă, la sediul unităţii militare în cadrul căreia se desfăşoară cercetarea, pentru ascultare, explicaţii, declaraţii şi prezentarea actelor legale justificative, persoanele care prin acţiunea sau inacţiunea lor au produs ori au favorizat producerea pagubelor şi orice alte persoane care pot da relaţii asupra împrejurărilor în care s-au produs pagubele. (2) În adresele de chemare, întocmite conform precizărilor preşedintelui comisiei de cercetare administrativă şi transmise, conform prevederilor legale, prin grija structurii de resurse umane a unităţii militare în care s-a produs paguba, se arată motivele chemării, data, ora şi locul prezentării. (3) Pentru persoanele care nu mai au raporturi de muncă sau de serviciu cu MApN, chemarea se face printr-o notificare care cuprinde informaţiile menţionate la alin. (2) şi care se transmite prin poştă, de către structura de resurse umane a unităţii militare în care s-a produs paguba, la ultima adresă cunoscută sau prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii notificării. (4) Pentru clarificarea circumstanţelor în care a fost produsă paguba, comisia de cercetare administrativă formulează întrebări, iar răspunsurile la acestea, precum şi orice alte detalii şi informaţii care au legătură cu paguba se consemnează într-o notă explicativă. (5) Dacă o persoană nu se poate prezenta în faţa comisiei de cercetare administrativă, din motive întemeiate şi dovedite prin documente justificative, dar consimte să răspundă la întrebări, acestea se înscriu într-un chestionar ce se transmite persoanei în cauză, care are obligaţia de a răspunde printr-o notă explicativă, însoţită de eventualele documente justificative, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii chestionarului. (6) Comisia de cercetare administrativă nu are dreptul să refuze primirea de la persoanele implicate în producerea prejudiciului a documentelor care pot ajuta la stabilirea circumstanţelor în care s-a produs paguba. (7) Nicio persoană nu poate fi constrânsă, în niciun fel, să prezinte comisiei de cercetare administrativă explicaţii scrise. (8) Neprezentarea, în alt caz decât cel prevăzut la art. 44 alin. (1) lit. c), refuzul persoanelor chemate pentru prezentarea de explicaţii, precum şi nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (5) se menţionează în mod obligatoriu şi detaliat în procesul-verbal al cercetării şi nu se interpretează în defavoarea acestora şi nu împiedică finalizarea cercetării administrative. În atari situaţii, comisia de cercetare administrativă efectuează şi finalizează cercetarea administrativă pe baza documentelor şi informaţiilor avute la dispoziţie. (9) Oricare dintre persoanele implicate în producerea pagubei sau care pot avea cunoştinţă despre împrejurările în care aceasta s-a produs poate fi chemată pentru a da explicaţii în faţa comisiei de cercetare administrativă ori de câte ori este necesar. ART. 47 Comisia de cercetare administrativă este obligată să asigure persoanelor cercetate dreptul la apărare. ART. 48 (1) Rezultatul cercetării administrative se consemnează într-un proces-verbal, ale cărui elemente orientative sunt prevăzute în anexa nr. 3. (2) Comisia de cercetare administrativă are obligaţia de a informa persoanele implicate în producerea pagubei că au dreptul să ia cunoştinţă, sub semnătură, de conţinutul procesului-verbal şi să îşi exprime, în scris, eventualele observaţii ori obiecţii, într-un termen ce nu poate depăşi 3 zile lucrătoare. (3) Procesul-verbal poate fi studiat numai în prezenţa unui membru al comisiei de cercetare administrativă, la sediul unităţii militare unde comisia îşi desfăşoară activitatea şi cu respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate. (4) După îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (2) faţă de toate persoanele implicate în producerea pagubei: a) în cazul în care observaţiile ori obiecţiile sunt întemeiate, comisia de cercetare administrativă modifică procesul-verbal în mod corespunzător; b) în cazul în care observaţiile sau obiecţiile sunt considerate neîntemeiate, comisia de cercetare administrativă completează procesul-verbal cu o notă cuprinzând punctul de vedere, fundamentat, al comisiei cu privire la fiecare dintre observaţiile sau obiecţiile formulate. (5) Atunci când cei în cauză nu se prezintă sau refuză să ia cunoştinţă de conţinutul procesului-verbal, comisia de cercetare administrativă consemnează situaţia în procesul-verbal, anexând şi dovada înştiinţării celor în cauză. ART. 49 (1) Procesul-verbal de cercetare administrativă se întocmeşte astfel: a) 1 exemplar pentru unitatea militară în care s-a produs paguba; b) 1 exemplar pentru eşalonul superior al unităţii militare în care s-a produs paguba sau pentru structura de control specializată, dacă cercetarea administrativă a fost efectuată de o comisie numită de comandantul/şeful acestuia/acesteia; c) 1 exemplar pentru a fi trimis organelor de urmărire penală, dacă paguba a fost produsă prin fapte ce pot constitui infracţiuni; d) 1 exemplar pentru Direcţia generală juridică, dacă se impune promovarea acţiunii civile la instanţa de contencios administrativ competentă. (2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplică în situaţia în care paguba s-a produs la o unitate militară care are personalitate juridică. (3) Procesele-verbale de cercetare administrativă se înregistrează la unitatea militară al cărei comandant/şef a numit comisia. (4) Procesul-verbal de cercetare administrativă trebuie redactat cu respectarea următoarelor cerinţe: a) claritate, pentru a nu da naştere la confuzii şi interpretări greşite; b) concizie, evitându-se repetarea faptelor şi a descrierilor deja consemnate; c) precizie, consemnându-se doar faptele care prezintă importanţă pentru stabilirea răspunderii materiale, date concrete şi care pot fi verificate; d) documentare, fiecare constatare fiind argumentată temeinic, indicându-se totodată prevederile legale încălcate, precum şi actele şi documentele care dovedesc vinovăţia persoanelor responsabile. Vor fi prezentate calculele care stau la baza cuantificării prejudiciului. (5) Procesul-verbal de cercetare administrativă este însoţit de anexe care susţin constatările şi propunerile comisiei de cercetare administrativă, declaraţii, note explicative, tabele, situaţii şi documente justificative, în copie, angajamente scrise şi orice alte documente doveditoare. Anexele se certifică de comisia de cercetare administrativă ori de persoanele sau comisiile care le-au întocmit, iar documentele puse la dispoziţia comisiei de cercetare administrativă în copie se certifică conform cu originalul. (6) Comisia care efectuează cercetarea administrativă trebuie să stabilească următoarele: a) cauzele şi împrejurările producerii pagubei; b) valoarea pagubei, determinată cu certitudine; c) persoanele care trebuie să repare paguba, cei vinovaţi sau beneficiarii de sume şi servicii necuvenite ori bunuri ce li s-au distribuit din eroare; d) îndeplinirea condiţiilor obligatorii în vederea stabilirii răspunderii materiale sau a cauzelor care apără de răspundere materială, după caz; e) întinderea răspunderii materiale; f) partea de vină a fiecărei persoane vinovate de pagubă, iar dacă aceasta nu se poate stabili, elementele care conduc la stabilirea răspunderii în comun şi felul acesteia; g) documentele şi faptele pe care se fundamentează concluziile cercetării administrative; h) concluziile şi propunerile formulate. ART. 50 Comandantul/Şeful prevăzut la art. 21 alin. (5) din ordonanţă înscrie în rezoluţie pe procesul-verbal de cercetare administrativă hotărârea adoptată şi: a) dacă ia hotărârea prevăzută la art. 21 alin. (6) lit. a) din ordonanţă, transmite dosarul cercetării administrative, în termen de 15 zile de la aprobarea procesului-verbal de cercetare administrativă, structurii juridice care asigură reprezentarea intereselor MApN în justiţie, potrivit legii; b) dacă apreciază că există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală, potrivit prevederilor Codului de procedură penală; c) dacă ia hotărârea prevăzută la art. 21 alin. (6) lit. c) din ordonanţă, dispune sau înaintează propunerea de scădere din evidenţa contabilă a valorii pagubei, conform competenţelor prevăzute la art. 34. ART. 51 În situaţia în care este necesară completarea cercetării administrative: a) comandantul/şeful prevăzut la art. 21 alin. (5) din ordonanţă trebuie să indice în mod expres aspectele care fac obiectul completării cercetării administrative, prin rezoluţie pe procesul-verbal; b) comisia de cercetare administrativă consemnează rezultatul analizei într-un proces-verbal de completare a procesului-verbal iniţial, înregistrat conform prevederilor art. 49 alin. (3), cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (8) din ordonanţă. 16. Ordonanţa: "ART. 22 (1) Răspunderea materială a militarilor pentru pagubele produse instituţiilor publice prevăzute la art. 2 poate fi stabilită numai în cazul în care acestea au fost constatate în cel mult 3 ani de la data producerii lor. (2) Obligarea la restituirea sumelor încasate fără drept, a contravalorii bunurilor ori serviciilor nedatorate se poate face numai în cazurile în care paguba a fost constatată în cel mult 3 ani de la data primirii sumelor sau bunurilor ori de când au beneficiat de serviciile nedatorate. (3) Termenele prevăzute de prezentul articol sunt termene de decădere." Instrucţiune: ART. 52 (1) În situaţia în care comisia de cercetare administrativă face dovada că paguba a fost constatată la mai mult de 3 ani de la data producerii acesteia, MApN este decăzut din dreptul de a o recupera, atât de la autorul direct al pagubei, cât şi de la cei care aveau obligaţia constatării înăuntrul acestui termen, dacă omisiunea respectivă nu constituie infracţiune. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă paguba nu s-a produs prin fapte ce pot constitui infracţiuni, aceasta se scade din evidenţa contabilă pe baza actului de cercetare administrativă. 17. Ordonanţa: "ART. 23 Acoperirea pagubelor, precum şi restituirea sumelor sau plata contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite în natură ori a serviciilor nedatorate, recunoscute, se fac prin angajament de plată, în scris, al celui în cauză. În acest caz angajamentul de plată constituie titlu executoriu de la data semnării acestuia." Instrucţiune: ART. 53 (1) Angajamentul de plată este actul juridic unilateral prin care persoana care a produs paguba cercetată administrativ recunoaşte că datorează suma prevăzută în cuprinsul său şi îşi asumă obligaţia de a o plăti integral. (2) Modelul angajamentului de plată este prevăzut în anexa nr. 4. (3) Angajamentul de plată se întocmeşte de persoana care se angajează, în condiţiile în care există documente din care rezultă cuantumul pagubei sau alte obligaţii de plată, precum procesul-verbal de inventariere, actul de control/constatare sau procesul-verbal de cercetare administrativă, şi se înregistrează la compartimentul documente clasificate. (4) Angajamentul de plată însoţit de procesul-verbal de cercetare administrativă se transmite la structura financiar-contabilă pentru înregistrarea angajamentului şi, după caz, regularizarea evidenţei contabile. (5) În situaţia în care angajamentul de plată nu este corect şi complet întocmit este necesară semnarea unui nou angajament. Dacă, din orice motiv, deficienţa constatată nu este remediată în termen de cel mult 10 zile de la data notificării/primirii confirmării de primire poştale/a dovezii electronice în cazul persoanei care a semnat angajamentul de plată, dosarul cercetării administrative se transmite structurii juridice care asigură reprezentarea intereselor MApN în justiţie, potrivit legii, în vederea promovării acţiunii civile, la instanţa de contencios administrativ competentă. CAP. IV Dispoziţii speciale 18. Ordonanţa: "ART. 24 (1) Dacă există suspiciuni rezonabile că faptele prin care s-a produs paguba au caracter infracţional, dosarul cercetării administrative se trimite parchetului competent pentru a lua măsurile legale. Autorităţile publice prevăzute la art. 2 se constituie parte civilă în condiţiile Codului de procedură penală, prin comandanţii sau şefii unităţilor care hotărăsc asupra rezultatului cercetării. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), termenul prevăzut la art. 21 alin. (1) se întrerupe de drept." Instrucţiune: ART. 54 Dacă în cursul cercetării administrative, comisia de cercetare apreciază că există o suspiciune rezonabilă cu privire la producerea pagubei prin săvârşirea unor fapte cu caracter infracţional, procedează astfel: a) ia măsuri de conservare a locului săvârşirii infracţiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă; b) ia declaraţii de la persoanele vinovate şi de la persoanele care pot da informaţii despre circumstanţele săvârşirii infracţiunii; c) determină valoarea pagubei, cu luarea în considerare a prevederilor art. 59 alin. (2); d) încetează activităţile de cercetare şi întocmeşte procesul-verbal de cercetare administrativă; e) înregistrează şi prezintă, de îndată, procesul-verbal de cercetare administrativă comandantului/şefului prevăzut la art. 21 alin. (5) din ordonanţă. ART. 55 (1) Comandantul/Şeful unităţii militare, după primirea dosarului cu rezultatul cercetării pagubelor, în care faptele au fost apreciate ca având caracter infracţional, este obligat să analizeze temeinicia constatărilor şi propunerilor şi, în cazul în care este de acord cu acestea, să dispună: a) sesizarea organelor de urmărire penală; b) înscrierea în ordinul de zi pe unitate a sistării cercetării administrative; c) măsuri pentru urmărirea soluţionării dosarului. (2) În situaţia în care comandantul/şeful unităţii militare apreciază ca netemeinice constatările şi propunerile comisiei, dispune, în rezoluţie pe procesul-verbal prevăzut la art. 54 lit. d), continuarea cercetării administrative, cu încadrarea în termenul stabilit. ART. 56 (1) MApN se constituie parte civilă, în condiţiile Codului de procedură penală, prin comandanţii/şefii unităţilor militare păgubite, pentru toate prejudiciile produse prin fapte care constituie infracţiuni. (2) Dacă unitatea militară în care s-a produs paguba are personalitate juridică, cererea prin care se constituie parte civilă se promovează prin grija structurii juridice a unităţii militare respective. (3) În cazul sesizării organelor de cercetare penală cu privire la producerea prejudiciului prin fapte care au caracter infracţional, termenul de efectuare a cercetării administrative se întrerupe de drept, la data înregistrării la unitatea militară a sesizării. 19. Ordonanţa: "ART. 25 (1) Când parchetul competent a dispus clasarea cauzei sau renunţarea la urmărirea penală, actul de soluţionare se comunică unităţii de la care s-a primit sesizarea, în vederea stabilirii răspunderii materiale, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (2) Termenul pentru noua prescripţie începe să curgă de la data rămânerii definitive a soluţiei prevăzute la alin. (1). ART. 26 (1) Dacă instanţa de judecată pronunţă achitarea pentru motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală, încetarea procesului penal pentru lipsa plângerii prealabile, autorizării sau sesizării organului competent ori a altei condiţii prevăzute de lege, precum şi în cazul când există autoritate de lucru judecat, unitatea militară stabileşte răspunderea materială în sarcina celor vinovaţi, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. (2) În celelalte cazuri de achitare ori de încetare a procesului penal, instanţa judecătorească se pronunţă şi asupra acţiunii civile. (3) În cazul în care achitarea s-a pronunţat pentru motivul că fapta imputată nu există ori nu a fost săvârşită de cel în cauză, nu pot fi acordate despăgubiri civile şi nu vor fi stabilite răspunderi materiale." Instrucţiune: ART. 57 Dacă parchetul competent a dispus clasarea cauzei sau renunţarea la urmărirea penală, precum şi în situaţia în care instanţa de judecată a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la art. 26 din ordonanţă, căile de atac se exercită conform prevederilor Instrucţiunilor privind activitatea legislativă, de reprezentare şi asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.75/2009, republicat. 20. Ordonanţa: "ART. 27 Când încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. 7 şi 9, unităţile care au înregistrate în contabilitate debite, indiferent de valoarea lor, transmit titlurile executorii, spre executare, organelor fiscale teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în raza cărora domiciliază debitorii. Confirmarea de către aceste organe a primirii titlului executoriu constituie actul pe baza căruia creanţa se scade din contabilitatea unităţii care a transmis titlul executoriu." Instrucţiune: ART. 58 (1) Debitele stabilite prin titluri executorii rămase definitive, ce privesc persoane care nu mai sunt în serviciul MApN, se transmit pentru înregistrare şi urmărire organelor fiscale teritoriale, indiferent de valoarea lor, şi se scad din evidenţa contabilă a unităţilor militare, pe baza chitanţei de luare în debit sau a confirmării primite. Transmiterea debitelor se face în termen de 30 de zile de la data când persoana debitoare încetează raporturile de muncă sau de serviciu cu MApN. (2) Titlurile executorii se transmit printr-o adresă, care trebuie să cuprindă: a) denumirea cu indicativ a unităţii militare şi localitatea; b) temeiul legal al transmiterii titlului executoriu spre executare; c) numele, prenumele şi codul numeric personal al debitorului; d) ultimul domiciliu cunoscut al debitorului; e) alte elemente de identificare a acestuia (locul şi data naşterii, seria şi numărul actului de identitate etc.); f) natura debitului şi suma de plată rămasă; g) alte informaţii necesare încasării debitului prin executarea silită. (3) În cazul când organele fiscale teritoriale trimit spre soluţionare unităţii militare care a transmis debitul cereri formulate de debitori în legătură cu sumele transmise spre urmărire, aceasta este obligată să le rezolve şi să le comunice rezultatul în termenul legal. (4) În situaţia în care MApN a fost obligat prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive la despăgubiri sub formă de plăţi periodice (lunare) către terţe persoane, pentru daune cauzate acestora de către persoane care au încetat raporturile de muncă sau de serviciu cu MApN, debitele stabilite în sarcina persoanelor vinovate prin titluri executorii, ca urmare a efectuării plăţilor, se transmit semestrial, spre executare, organelor fiscale teritoriale în raza cărora domiciliază debitorii. Transmiterea se face de Direcţia generală financiar-contabilă în prima lună a semestrului următor celui în care s-au efectuat plăţile. (5) Pentru personalul care se mută/transferă de la o unitate la alta în cadrul MApN, titlul executoriu rămâne la unitatea militară la care s-a produs paguba, în vederea recuperării acesteia, iar la noua unitate se transmite o copie a titlului executoriu şi o comunicare scrisă care conţine suma rămasă de recuperat şi contul unităţii în care se virează suma reţinută lunar. (6) La mutarea succesivă a personalului, debitul se transmite la noua unitate conform alin. (5) până la stingerea debitului. (7) La încetarea raporturilor de muncă/de serviciu, ultima unitate militară la care au activat persoanele prevăzute la alin. (5) comunică unităţii militare care are în evidenţă debitul acest lucru, pentru transmiterea debitului rămas de recuperat la organul fiscal teritorial. 21. Ordonanţa: "ART. 30 Evaluarea pagubelor se face, potrivit dispoziţiilor legale, la data constatării acestora." Instrucţiune: ART. 59 (1) Evaluarea pagubelor produse MApN prin lipsuri ori degradări de bunuri, pentru care se stabilesc răspunderi materiale ori obligaţii de restituire, potrivit ordonanţei, se face în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, aplicându-se măsura imputării la valoarea lor de înlocuire, la data constatării pagubelor. (2) În cazul pagubelor produse prin fapte ce constituie infracţiune, evaluarea acestora se face la valoarea de înlocuire a bunurilor lipsă ori degradate la care se adaugă foloasele nerealizate de către unitatea militară păgubită. ART. 60 Prin valoare de înlocuire, în sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv, şi se stabileşte potrivit precizărilor din anexa nr. 5. ART. 61 Comisia de cercetare este obligată să stabilească valoarea reală a pagubelor, precizând în toate cazurile dispoziţia legală care stă la baza calculelor făcute. Documentele întocmite în acest scop cuprind, în mod obligatoriu, pentru fiecare bun care face obiectul pagubei, baza legală a preţului folosit la evaluarea pagubei respective. ART. 62 Pentru pagubele pentru care, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a)-c), art. 13 alin. (2) şi art. 15 din ordonanţă, nu se stabileşte răspundere materială şi urmează a fi scăzute din evidenţa contabilă a unităţii militare păgubite, evaluarea bunurilor materiale se face la valoarea contabilă (valoarea de intrare în patrimoniul unităţii). ART. 63 Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni. ANEXA 1 la instrucţiuni EXEMPLE DE CALCUL al cuantumului imputabil în situaţia în care paguba a fost cauzată, în procesul instruirii, de mai multe persoane, neputându-se stabili cu certitudine măsura în care fiecare a contribuit la producerea ei a) Dacă valoarea pagubei este mai mică decât totalul a trei solde/salarii lunare nete ale persoanelor vinovate de producerea acesteia, calculate la data constatării pagubei, răspunderea materială individuală se va stabili proporţional cu cele trei solde/salarii lunare nete ale fiecăreia. Exemplu: • Valoarea pagubei = 36.000 lei; • Cuantumurile celor trei solde/salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, ale persoanelor vinovate, astfel: A = 36.000 lei; B = 22.800 lei; C = 13.200 lei. ----------------- TOTAL = 72.000 lei • Răspunderea materială individuală: (a se vedea imaginea asociată) Răspunderea materială individuală stabilită proporţional cu cele trei solde/salarii lunare nete ale persoanelor vinovate se poate determina şi astfel: - valoarea pagubei se împarte la totalul soldelor/salariilor lunare nete ale persoanelor vinovate, calculate la data constatării pagubei, obţinându-se un coeficient unic; – coeficientul unic se înmulţeşte cu solda lunară netă/salariul lunar net al fiecărei persoane vinovate, obţinându-se răspunderea materială individuală. Rezultă: • Stabilirea coeficientului: 36.000 lei: 72.000 lei = 0,5 • Răspunderea materială individuală: (a se vedea imaginea asociată) b) Dacă valoarea pagubei este mai mare decât totalul celor trei solde/salarii lunare nete ale persoanelor vinovate de producerea acesteia, calculate la data producerii pagubei, răspunderea materială individuală se va stabili în limita a trei solde/salarii lunare nete ale fiecăreia. Diferenţa de pagubă care depăşeşte această limită se scade din evidenţa contabilă a unităţii militare. Exemplu: • valoarea pagubei = 75.000 lei; • totalul celor trei solde/salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, ale persoanelor vinovate = 72.000 lei, din care: A = 36.000 lei; B = 22.800 lei; C = 13.200 lei. • diferenţa de 3.000 lei, până la valoarea integrală a pagubei, se scade din evidenţa contabilă a unităţii militare păgubite, conform competenţelor stabilite. ANEXA 2 la instrucţiuni EXEMPLE DE CALCUL al cuantumului imputabil în situaţia în care paguba a fost cauzată de mai multe persoane, neputându-se stabili cu certitudine măsura în care fiecare a contribuit la producerea ei a) În cazul în care paguba a fost cauzată în comun de mai multe persoane, fără a se putea determina măsura în care a participat fiecare la producerea acesteia, iar fapta generatoare nu constituie infracţiune, răspunderea materială individuală se va determina proporţional cu solda netă/salariul net din luna constatării pagubei. Exemplu: Într-o unitate militară s-a constatat o pagubă în valoare de 20.000 lei, pentru care răspund un ofiţer având solda netă de 7.340 lei, un subofiţer având o soldă netă de 4.968 lei şi un personal civil cu un salariu net de 3.692 lei. Cuantumul răspunderii materiale individuale se calculează astfel: - se stabileşte totalul soldelor/salariilor nete ale persoanelor vinovate: 7.340 lei + 4.968 lei + 3.692 lei = 16.000 lei; – valoarea pagubei de 20.000 lei se raportează la acest total, obţinându-se coeficientul de repartizare: 20.000 lei: 16.000 lei = 1,25; – coeficientul de repartizare se înmulţeşte cu solda netă/salariul net al fiecărei persoane, obţinându-se suma pentru care se angajează răspunderea materială individuală: (a se vedea imaginea asociată) b) În cazul în care paguba s-a produs într-o gestiune în care manipularea bunurilor se face în colectiv sau în schimburi succesive, fără predarea gestiunii între schimburi, şi nu se poate determina măsura în care fiecare a contribuit la producerea ei, iar fapta generatoare nu constituie infracţiune, răspunderea materială a fiecăruia se determină în funcţie de solda netă/salariul net de la data constatării pagubei, proporţional cu timpul lucrat de fiecare gestionar de la ultima inventariere a bunurilor. Exemplu: Într-o gestiune s-a constatat o pagubă în valoare de 40.000 lei. Manipularea bunurilor s-a făcut în comun de trei persoane care au soldele/salariile nete la data constatării pagubei, astfel:
┌────────────┬──────────┬──────────────┐
│Gestionarul │Solda netă│Timpul lucrat │
│ │ │(zile) │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│A │5.520 lei │40 │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│B │6.150 lei │20 │
├────────────┼──────────┼──────────────┤
│C │6.300 lei │60 │
└────────────┴──────────┴──────────────┘
Stabilirea cuantumului răspunderii materiale individuale a celor trei gestionari se va face proporţional cu solda netă/salariul net din luna în care s-a constatat paguba şi timpul cât a manipulat fiecare bunurile, de la ultima inventariere, astfel*): *) Tabelul este reprodus în facsimil. (a se vedea imaginea asociată) ANEXA 3 la instrucţiuni ELEMENTE ORIENTATIVE privind conţinutul procesului-verbal de cercetare administrativă Procesul-verbal de cercetare administrativă trebuie să cuprindă, în principiu, următoarele părţi: 1) partea introductivă; 2) conţinutul (cuprinsul); 3) concluziile şi propunerile comisiei de cercetare; 4) încheierea procesului-verbal. 1. La partea introductivă, orice proces-verbal de cercetare administrativă trebuie să cuprindă următoarele elemente: - denumirea cu indicativ a unităţii (eşalonului) de care aparţine comisia de cercetare; – denumirea de „proces-verbal“; – localitatea şi data când s-a încheiat; – compunerea comisiei de cercetare, cu indicarea gradului, numelui şi prenumelui persoanelor şi calităţii acestora (funcţia de bază), documentele prin care se atribuie calitatea de membru în comisia de cercetare (ordin de zi pe unitate, delegaţie permanentă, ordin de serviciu); – denumirea cu indicativ a unităţii în care s-a produs paguba, arătându-se natura, obiectul şi valoarea pagubei; – timpul întrebuinţat pentru efectuarea cercetării administrative, exprimat în zile. 2. La partea privind conţinutul (cuprinsul) procesului-verbal de cercetare administrativă se vor indica: A. În cazul pagubelor imputabile produse prin fapte ce nu au aspect infracţional: a) obiectul cercetării, arătându-se rezumativ conţinutul actului de constatare (sesizare) a existenţei pagubei; b) constatările ce rezultă din cercetarea administrativă, precizându-se: - cauzele, împrejurările şi condiţiile în care s-au produs pagubele; – actele normative existente în vigoare la data producerii pagubelor, încălcate de către persoanele vinovate; – legătura cauzală ce există între acţiunea persoanelor şi paguba produsă; – registrele şi operaţiile contabile, precum şi orice alte acte sau documente care prin conţinutul sau încheierea lor confirmă în mod cert existenţa pagubei; – denumirea bunurilor, cantitatea, starea calitativă, preţul unitar şi valoarea totală, cu indicarea bazei legale a preţurilor; – valoarea totală a pagubelor, arătându-se când este cazul şi partea din valoarea ce urmează a fi aprobată la scădere datorită depăşirii cuantumului maxim imputabil; – persoanele care se fac vinovate de pagubele produse, caracterul faptelor săvârşite, partea de vină a fiecărei persoane, precizându-se valoarea pagubei ce urmează să fie acoperită, prevederile legale în baza cărora trebuie să răspundă material; c) persoanele care urmează să răspundă material pentru recuperarea pagubelor vor fi menţionate cu următoarele date obligatorii: - numele şi prenumele vinovatului; – data şi locul naşterii (comuna, oraşul, judeţul); – codul numeric personal; – gradul, funcţia, unitatea militară, agentul economic, societatea sau instituţia publică unde este încadrat în momentul când se întocmeşte procesul-verbal de cercetare administrativă; – seria, numărul, data eliberării actului de identitate şi autoritatea care l-a emis; – domiciliul la data întocmirii procesului-verbal (localitatea, strada, numărul, sectorul şi judeţul); – funcţia îndeplinită în exercitarea căreia a produs sau înlesnit producerea pagubei şi durata îndeplinirii acesteia, cu indicarea numărului ordinului de zi pe unitate de numire şi schimbare din funcţie. Pentru militarii în termen se va menţiona, în plus, domiciliul avut înainte de încorporare şi centrul militar prin care au fost încorporaţi şi trecuţi în rezervă. Pentru cadrele militare în rezervă (retragere) se vor arăta centrele militare care i-au luat în evidenţă; – recapitularea pagubelor imputabile şi răspunderilor materiale pe persoane, în raport cu partea de vină a fiecăreia sau prin aplicarea principiului răspunderii materiale solidare. B. În cazul pagubelor produse prin fapte ce constituie infracţiuni Conţinutul procesului-verbal de cercetare administrativă a pagubelor produse prin fapte pentru care există suspiciuni rezonabile cu privire la caracterul infracţional al acestora cuprinde, de regulă, aceleaşi elemente ca şi procesul-verbal de cercetare a pagubelor produse prin fapte ce nu au caracter infracţional. În aceste situaţii, răspunderea materială fiind integrală, în conţinutul procesului-verbal vor lipsi elementele privitoare la răspunderea materială limitată. Cauzele, împrejurările şi documentele care susţin caracterul infracţional al faptelor săvârşite se vor consemna în amănunt în cuprinsul procesului-verbal. Procesul-verbal de cercetare administrativă a unor pagube produse prin fapte ce constituie infracţiuni nu se fracţionează pe persoane sau pe acţiuni păgubitoare decât în cazurile în care organele de urmărire penală dau indicaţii în acest sens. În cuprinsul procesului-verbal de cercetare administrativă a pagubelor produse prin fapte ce constituie infracţiuni, comisia de cercetare nu va face calificarea faptelor prin care s-au produs pagubele (delapidare, furt, abuz în serviciu, înşelăciune etc.) şi nici încadrarea lor în textele Codului penal, întrucât calitatea faptelor şi încadrarea lor juridică sunt de competenţa parchetelor şi instanţelor competente. De asemenea, în cuprinsul oricărui proces-verbal de cercetare administrativă, dar mai ales în cel care priveşte pagubele produse prin fapte ce constituie infracţiuni, nu se vor folosi termeni ca: învinuit, infractor, delapidator, inculpat, ci numai acela de vinovat sau persoană răspunzătoare. C. În cazul pagubelor produse de către persoane din afara Ministerului Apărării Naţionale Procesul-verbal de cercetare administrativă privind pagubele produse de către persoane din afara Ministerului Apărării Naţionale trebuie să cuprindă: a) obiectul cercetării; b) constatările în care se concretizează: - în ce constau pagubele şi valorile lor; – cauzele, împrejurările şi condiţiile în care s-au produs; – documentele şi faptele care dovedesc aceste pagube; – persoanele (fizice sau juridice) care trebuie să răspundă de repararea lor, cărora li se vor arăta toate datele cu privire la identificare: locul şi data naşterii, domiciliul (sediul), locul de muncă şi alte date similare; – martorii - cu indicarea datelor de identitate - sau oricare alte probe ce trebuie administrate de instanţele judecătoreşti, la cererea Direcţiei generale juridice din Ministerul Apărării Naţionale. D. În cazul pagubelor produse prin fapte sau împrejurări pentru care, potrivit dispoziţiilor legale, pagubele se dau la scădere: a) obiectul cercetării; b) constatările, în care se arată: - în ce constau pagubele şi valoarea lor; – cauzele, împrejurările şi condiţiile care justifică darea la scădere, cu indicarea documentelor justificative; – temeiul legal în baza căruia comisia de cercetare, ţinând seama de elementele arătate mai sus, face propuneri pentru darea la scădere a valorii unor asemenea pagube; – eşalonul care urmează să avizeze darea la scădere. La pagubele ce se propun a fi date la scădere în condiţiile art. 15 din ordonanţă, întrucât cheltuielile de cercetare, stabilire a răspunderii materiale şi de recuperare întrec cuantumul valorii lor, în actul de constatare se va face un calcul economic care să ducă la necesitatea dării la scădere. E. În cazul când cercetarea are ca obiect compensarea reciprocă între lipsuri şi plusuri de mijloace materiale: a) în ce constau plusurile, starea calitativă şi valoarea lor; b) în ce constau lipsurile, starea calitativă şi valoarea lor; c) împrejurările în care s-au constatat plusurile şi lipsurile, cauzele care le-au determinat, gestiunile în care s-au produs, legătura de cauzalitate între plusuri şi lipsuri; d) dacă, între plusuri şi lipsuri, compensarea reciprocă se încadrează în prevederile actelor normative în vigoare şi măsura în care cauzele şi împrejurările justifică aceste compensări. 3. La partea de concluzii şi propuneri a procesului-verbal de cercetare administrativă, comisia de cercetare este obligată să arate succint cauzele şi împrejurările în care au fost săvârşite faptele păgubitoare, natura faptelor şi întinderea prejudiciului, persoanele vinovate şi care trebuie să răspundă de repararea prejudiciului, întinderea răspunderii materiale la fiecare persoană în parte şi alte concluzii ce rezultă din constatări şi cercetări, precum şi propuneri cu privire la hotărârea pe care o poate adopta comandantul/şeful unităţii, pe baza dosarului cercetării, astfel: înaintarea dosarului cercetării administrative la structura juridică, în termen de 15 zile de la aprobarea procesului-verbal de cercetare administrativă, în vederea promovării acţiunii civile la instanţa de contencios administrativ competentă; sesizarea organelor de urmărire penală când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracţiuni; darea la scădere a pagubelor - integral sau parţial - şi alte propuneri similare. 4. La partea de încheiere a procesului-verbal de cercetare administrativă se arată: a) numărul de exemplare în care s-au întocmit procesul-verbal de cercetare şi destinaţia fiecărui exemplar; b) menţiunea că anexele (se arată numărul lor) fac parte integrantă din procesul-verbal şi că s-au ataşat la procesul-verbal exemplarul nr. 1. În cazul când documentele sprijinitoare ale constatărilor consemnate în procesul-verbal de cercetare sunt numeroase sau voluminoase, acestea se constituie în dosare separate, se numerotează, se certifică şi se ataşează la procesul-verbal de cercetare exemplarul nr. 1. Pe fiecare filă a procesului-verbal şi a documentelor din dosarul cercetării se aplică pe colţul din dreapta jos ştampila structurii de control sau ştampila cu indicativ a unităţii, în cazul în care comisia de cercetare administrativă nu face parte dintr-o structură de control specializată. Procesul-verbal de cercetare administrativă poartă semnătura (semnăturile) membrilor comisiei de cercetare administrativă, a comandantului (şefului) unităţii militare păgubite când cercetarea se face de către comisii de la eşalonul superior, a şefului compartimentului în care s-a produs paguba şi a persoanelor vinovate. În cazul cercetărilor executate de către comisii ale eşaloanelor superioare/structurii de control specializate şi când procesele-verbale respective se încheie la sediul acestor eşaloane/structuri, fără a mai fi necesară deplasarea acestor comisii la sediul unităţii militare păgubite, precum şi în cazul în care de la persoanele vinovate s-au primit prin poştă chestionare, note explicative şi angajamente scrise pentru acoperirea pagubei, nu se mai semnează procesul-verbal de către persoanele în cauză, comisia de cercetare având obligaţia de a proceda după cum se arată la alineatul următor. În situaţii deosebite, temeinic justificate, când deşi procesul-verbal de cercetare administrativă se încheie la sediul unităţii păgubite şi persoanele vinovate nu pot semna acest proces-verbal, comisia de cercetare va face menţiunea despre aceasta, justificând cauzele şi făcând legătura cu notele explicative de la dosar; c) eventualele obiecţii făcute de către reprezentanţii unităţii sau persoanele vinovate cu ocazia semnării procesului-verbal. Dacă reprezentanţii unităţii sau persoanele vinovate refuză să semneze procesul-verbal, comisia de cercetare menţionează aceasta chiar pe procesul-verbal la partea de încheiere. Dacă aceste persoane au obiecţii de făcut asupra constatărilor din cuprinsul procesului-verbal, comisia de cercetare va solicita acestora să depună obiecţii scrise ori să le scrie pe ultima filă a procesului-verbal. Comisia de cercetare este obligată să verifice obiecţiile făcute şi, dacă le găseşte întemeiate, să modifice în mod corespunzător procesul-verbal. În cazul în care constată că obiecţiile nu sunt întemeiate, le respinge printr-o notă separată, care constituie anexă la procesul-verbal. Pentru prevenirea obiecţiilor, comisia de cercetare va aduce constatările la cunoştinţa reprezentanţilor unităţii sau persoanelor vinovate pe parcursul cercetării şi înainte de a se scrie procesul-verbal. În cazul în care comisia de cercetare nu consideră întemeiate obiecţiile formulate, va expune documentat în procesul-verbal motivele netemeiniciei lor. ANEXA 4 la instrucţiuni ÎNREGISTRAT LA UNITATEA MILITARĂ Nr. .................... din .................... .................................................... ANGAJAMENT DE PLATĂ - Model - Subsemnatul, ................., cod numeric personal ................ domiciliat în ......................, str. ............... nr. ......, bl. ......, sc. ....., ap. ......., judeţul/sectorul .............., posesor al actului de identitate* ........ seria ....... nr. ......., eliberat de ............. la data de .............., având funcţia de .................. la ............................, luând cunoştinţă de faptul că prin .................. s-a constatat că din vina mea am produs la Unitatea Militară nr. ...............** o pagubă de ................ (..................) lei, provenită din ..............., (recunosc că am beneficiat fără temei legal de drepturi băneşti, bunuri materiale, în sumă de ......... lei), constatată cu ocazia ............. (predării-primirii gestiunii, controlului financiar, trecerii în rezervă etc.). * Se ataşează o copie a actului de identitate la prezentul angajament. ** Unitatea militară, instituţia, agentul economic la care lucrează la data semnării angajamentului. Îmi iau angajamentul de a plăti această sumă entităţii păgubite astfel: ..................... Prezentul angajament l-am luat în conformitate cu ................ În cazul nerespectării angajamentului de plată se va proceda la executarea silită. Dat astăzi, .................. Semnătura ................... Semnat în faţa noastră, Comisia de cercetare administrativă ......................................................... ......................................................... ......................................................... ANEXA 5 la instrucţiuni PRECIZĂRI privind evaluarea pagubelor şi stabilirea valorii de înlocuire 1. În cazul lipsurilor de bunuri materiale, evaluarea pagubelor se face astfel: a) pentru bunurile cu specific militar se iau ca bază preţurile actualizate, solicitate în scris de cei interesaţi de la autorităţile contractante cu competenţe stabilite în achiziţia centralizată de bunuri. Comunicarea preţurilor se face în termen de 5 zile de la data înregistrării raportului unităţii interesate. Când pentru unul şi acelaşi bun sunt stabilite preţuri diferenţiate se va lua ca bază de calcul preţul cel mai mare; b) pentru bunurile care se vând prin reţeaua comercială, evaluarea pagubelor se face pe baza preţurilor care se practică pe piaţă la data constatării acestora, preluate din ofertele de preţ (catalogul electronic), cel puţin 3 oferte, luându-se în calcul preţul cel mai mic rezultat din analiza acestora, dar cel puţin egal cu preţul la care au fost procurate bunurile de către MApN; c) în cazul bunurilor care nu pot fi cumpărate de pe piaţă, valoarea de înlocuire se stabileşte de către comisia de cercetare împreună cu o comisie formată din specialişti în domeniul respectiv, pe baza unei analize temeinice şi documentate, astfel încât să fie asigurată acoperirea pagubelor. În legătură cu aplicarea acestor prevederi se fac următoarele precizări: - pentru bunurile materiale realizate în cadrul unităţilor militare, evaluarea se face astfel încât să se recupereze toate cheltuielile efectuate cu materiile prime, materiale, combustibil etc., calculate conform Instrucţiunilor privind managementul activităţilor de producţie din unităţile Ministerului Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.9/2011, cu completările ulterioare; – pentru bunurile materiale cu specific militar (armament, muniţii, explozivi, mijloace de iniţiere şi darea focului, bunuri materiale din categoria tehnicii de luptă, piese de schimb din complete sau loturi, accesorii, similare) aprovizionate cu mult timp în urmă şi care se mai menţin în înzestrarea unităţilor militare, valoarea bunurilor se stabileşte cu avizul Direcţiei generale pentru armamente (DGArm), prin compararea sau asocierea lor cu preţurile bunurilor aprovizionate în ultimul timp de MApN. Comunicarea preţurilor se face în cel mult 5 zile de la data înregistrării solicitării unităţilor militare interesate la DGArm; – pentru obiectele de muzeu şi lucrările de artă plastică, cărora nu li se poate determina preţul, valoarea de înlocuire se stabileşte ţinându-se seama de condiţiile în care s-au achiziţionat (valoarea de estimare actualizată în inventar), valoarea istorică, documentară sau artistică şi alte elemente necesare pentru o corectă evaluare, ţinând seama de metodologia care se aplică pentru aceste situaţii pe plan naţional; – pentru cărţile şi publicaţiile din fondul bibliotecilor militare, care nu se mai găsesc de vânzare pe piaţă, valoarea de înlocuire se stabileşte prin compararea sau asocierea lor cu preţul unor cărţi sau publicaţii din acelaşi domeniu, acelaşi gen literar, de acelaşi autor sau autori diferiţi, editate în condiţii similare şi cu un număr comparabil de pagini; – în cazul în care în vederea evaluării pagubei este necesară o expertiză, aceasta se va efectua prin grija unităţii păgubite, de către persoane de specialitate, aplicându-se corespunzător dispoziţiile legale privind expertizele. În acest scop se vor folosi cu prioritate persoane din cadrul MApN, care au calitatea de experţi evaluatori. Până la întocmirea raportului de expertiză termenul pentru efectuarea cercetării administrative poate fi suspendat; d) bunurile reprezentând producţia neterminată, care fac obiectul pagubei, se evaluează pe baza tuturor cheltuielilor efectuate până la data constatării acesteia potrivit evidenţelor (materii prime şi materiale, manoperă, cota de regie etc.). Valoarea materiilor prime şi materialelor se calculează prin aplicarea prevederilor lit. a) şi b), după caz; e) documentele militare de transport pierdute din neglijenţă înainte de a fi folosite, indiferent dacă au fost sau nu completate, se impută luându-se ca bază de calcul preţurile cu care se procură de Ministerul Apărării Naţionale, la data constatării pagubelor; f) documentele militare de transport întrebuinţate în mod ilegal se impută la valoarea costului real al călătoriei pe distanţa pe care au fost folosite, după tarifele în vigoare practicate la data constatării pagubei. În cazul în care această valoare este mai mică decât preţul plătit de către MApN pentru procurarea documentelor militare de transport respective, valoarea de imputare se stabileşte luând ca bază de calcul preţul de procurare; g) evaluarea pagubelor cauzate prin pierderea (decesul) unui animal se face luându-se ca bază de calcul preţul animalului din categoria respectivă, la data constatării pagubei, după metodologia stabilită de organele în drept; h) materialele rezultate din casarea bunurilor constatate lipsă se evaluează luând ca bază de calcul preţul cu care acestea se achiziţionează de către operatorii economici de profil, la data constatării pagubei. 2. În cazul degradărilor de bunuri, evaluarea pagubelor se face astfel: a) dacă bunurile pot fi reparate sau recondiţionate pentru a fi repuse în stare de funcţionare (utilizare) se iau în calcul cheltuielile efectuate în acest scop. Pentru bunurile reparate sau recondiţionate în unităţile militare, evaluarea se va face având în vedere cheltuielile efectuate cu: - materiile prime, materialele, piesele de schimb folosite; – manopera personalului care a participat la reparare (recondiţionare). Costul reparaţiei (costul de producţie) cuprinde cheltuielile directe la care se adaugă cheltuielile indirecte prin cota de regie aplicată valorii cheltuielilor directe cu personalul direct productiv: C_p = N · S_m · (1 + c_r) + C_mat, unde: – C_p reprezintă costul reparaţiei (costul de producţie); – N este norma de manoperă pentru executarea reparaţiei, conform comenzii; – S_m - salariul mediu orar, în vigoare la secţia de mentenanţă a echipamentelor militare (SMEM) care execută reparaţia; – C_mat - suma cheltuielilor directe cu materialele, piesele de schimb etc.; – c_r - cota de regie, în vigoare la SMEM care execută reparaţia; b) dacă bunurile degradate pot fi, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, valorificate ca atare, cu preţuri reduse, se va lua ca bază de calcul diferenţa dintre preţul bunului respectiv (la valoarea de înlocuire), după caz, şi preţul ce se obţine prin valorificare; c) dacă prin reparare sau recondiţionare se obţine un bun de calitate inferioară, la cheltuielile prevăzute la lit. a) se adaugă diferenţa de preţ dintre preţul bunului respectiv (la valoarea de înlocuire), după caz, şi preţul bunului reparat sau recondiţionat; d) dacă bunurile degradate se utilizează ca materie primă pentru producerea altor bunuri se va lua ca bază de calcul diferenţa de preţ dintre preţul bunului şi preţul materiei prime pe care a înlocuit-o; e) dacă bunurile degradate au fost produse în unitatea păgubită şi nu mai pot fi reparate, recondiţionate sau valorificate se va lua ca bază de calcul costul real potrivit evidenţelor, iar în cazul în care au fost cumpărate se iau în calcul toate cheltuielile făcute pentru achiziţia bunurilor; f) evaluarea pagubelor produse la autovehicule se va face potrivit prevederilor pct. 5. 3. În cazul bunurilor pentru care sunt stabilite durate normale de serviciu ori de funcţionare (norme de timp, norme de parcurs etc.), determinarea gradului de uzură din momentul producerii pagubei se face în raport cu gradul de îndeplinire a normei, dacă acesta se poate stabili pe baza datelor din evidenţă ori din alte documente (cărţi de exploatare, fişe din care rezultă introducerea bunului în serviciu, inventare ale completelor, procese-verbale de declasare, liste de inventariere etc.). În acest caz, evaluarea pagubei se face scăzând din preţul integral al bunului respectiv în stare nouă cota-parte corespunzătoare gradului de îndeplinire a normei (durata reală de funcţionare raportată la durata normală de funcţionare; numărul de motokilometri efectivi sau echivalenţi parcurşi, raportat la numărul de motokilometri prevăzuţi prin norma de parcurs). 4. Determinarea gradului de uzură pentru alte bunuri decât cele prevăzute la pct. 3 se face în raport cu starea calitativă la care se găseau la data lipsei (pierderii) sau degradării acestora, stabilită pe baza datelor din evidenţa operativă (documente) şi altor probe legale. În acest caz, evaluarea pagubei se face astfel: a) pentru bunurile având stare calitativă „Nou“, se face la preţul integral stabilit potrivit pct. 1; b) pentru bunurile având starea calitativă „Folosit“, preţul integral se reduce cu 20%; c) pentru bunurile având starea calitativă „Cu nevoi de reparaţii“, preţul integral se reduce cu 50%; d) pentru bunurile având starea calitativă „Propus pentru declasare/scoatere din funcţiune“, preţul integral se reduce cu 85%. Încadrarea bunurilor în una dintre stările calitative de mai sus se face potrivit criteriilor stabilite prin instrucţiunile pentru evidenţa bunurilor materiale din armată. 5. Modul de evaluare a pagubelor produse prin: neîndeplinirea normelor de parcurs între reparaţii, consumul ilegal de resurse, avarii şi accidente de circulaţie la autovehicule Constatarea tehnică şi cercetarea situaţiilor de neîndeplinire a normelor de parcurs între reparaţiile de nivel intermediar şi de nivel complex ale autovehiculelor, a avariilor, stricăciunilor şi accidentelor de circulaţie se execută conform prevederilor regulamentelor şi instrucţiunilor în vigoare. I. Evaluarea pagubelor produse prin neîndeplinirea normelor de parcurs între reparaţii Valoarea pagubelor produse prin neîndeplinirea normei de parcurs între reparaţii de nivel intermediar şi de nivel complex la autovehiculele, motoarele şi agregatele acestora, în cazul în care acestea sunt stabilite a se executa prin normativele tehnice ale producătorului, actele normative în vigoare sau Planurile MCF elaborate şi aprobate la nivelul MApN, se calculează după cum urmează: A. Când autovehiculul (motorul, agregatul) se găseşte după reparaţia de nivel intermediar şi de nivel complex şi nu a îndeplinit norma până la prima reparaţie de nivel intermediar sau se află după ultima reparaţie de nivel intermediar şi nu a îndeplinit norma până la următoarea reparaţie de nivel complex: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 1 de calcul Un autovehicul reparat de nivel complex nu a îndeplinit norma până la introducerea în reparaţie de nivel intermediar cu 700 km (ore). Reparaţia de nivel intermediar executată pentru repunerea lui în stare de funcţionare a costat 30.000 lei. Norma de parcurs pe care autovehiculul trebuia să o efectueze după reparaţia de nivel complex până la următoarea reparaţie de nivel intermediar este de 1.400 km (ore). În această situaţie, valoarea pagubei este: (a se vedea imaginea asociată) Exemplul 2 de calcul Un autovehicul nu a îndeplinit cu 200 km (ore) norma de parcurs până la introducerea în reparaţie de nivel complex. Reparaţia ce s-a executat pentru repunerea lui în stare de funcţionare a costat 60.000 lei. Norma de parcurs între două reparaţii de nivel complex este de 6.000 km (ore). Valoarea pagubei este: (a se vedea imaginea asociată) B. Când autovehiculul se găseşte între două reparaţii de nivel intermediar succesive (de nivel complex la motoare, agregate): (a se vedea imaginea asociată) Exemplu de calcul Un motor V2 nu a îndeplinit din normă până la introducerea în reparaţie de nivel complex 140 km (ore). Costul reparaţiei executate pentru repunerea în stare de funcţionare a fost de 12.000 lei. Norma de parcurs între două reparaţii de nivel complex ale motorului este de 1.400 km (ore). În acest caz, valoarea pagubei este: (a se vedea imaginea asociată) II. Evaluarea pagubelor produse prin consumul ilegal de resurse A. Resursele consumate peste drepturile anuale alocate fără aprobarea organului competent stabilit prin normativele în vigoare, precum şi folosirea autovehiculelor în interesul serviciului, dar în alte condiţii decât cele prevăzute prin actele normative, chiar dacă nu au fost depăşite drepturile anuale alocate, se consideră pagubă pentru care se stabilesc răspunderi materiale în sarcina celor vinovaţi. Pentru aceste situaţii, valoarea pagubei se stabileşte pe baza cheltuielilor efective de transport [costul carburanţilor şi lubrifianţilor, solda (salariul) conducătorului auto, uzura autovehiculelor, alte date] calculate în funcţie de kilometrii (orele) consumaţi. B. Paguba produsă prin folosirea ilegală a autovehiculelor în interes personal se calculează prin înmulţirea numărului de kilometri efectivi (ore) consumaţi cu valoarea acestora prevăzută în dispoziţiile emise de şeful Statului Major al Apărării. Exemplu de calcul La o unitate militară s-au consumat peste drepturile alocate la un autoturism Dacia Duster un număr de 500 km. Costul unui kilometru pentru acest tip şi marcă de autovehicul stabilit prin actele normative în vigoare este de 3,50 lei. Valoarea pagubei (P) = 500 km x 3,50 lei/km = 1.650 lei. III. Evaluarea pagubelor produse prin avarii şi stricăciuni A. În cazul în care autovehiculele, motoarele, agregatele deteriorate înaintea îndeplinirii normei de rulaj se repun în stare de funcţionare printr-o reparaţie, acestea vor funcţiona în continuare până la îndeplinirea normei de introducere în reparaţie de nivel intermediar sau de nivel complex, dacă este cazul. În aceste situaţii, valoarea pagubei este egală cu valoarea reparaţiei, stabilită după cum urmează: a) în cazul în care reparaţia se execută la un operator economic autorizat, valoarea pagubei este reprezentată de valoarea facturii emise de acesta după efectuarea reparaţiei şi executarea recepţiei acesteia de către unitatea militară beneficiară; b) în cazul în care reparaţia se execută în cadrul unei SMEM, valoarea reparaţiei se determină în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (2) din Instrucţiunile privind managementul activităţilor de producţie din unităţile Ministerului Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.9/2011, cu completările ulterioare. Costul reparaţiei (costul de producţie) cuprinde cheltuielile directe, la care se adaugă cheltuielile indirecte prin cota de regie aplicată valorii cheltuielilor directe cu personalul direct productiv: C_p = N · S_m · (1 + c_r) + C_mat, unde: – C_p reprezintă costul reparaţiei (costul de producţie); – N este norma de manoperă pentru executarea reparaţiei, conform comenzii; – S_m - salariul mediu orar, în vigoare la SMEM care execută reparaţia; – C_mat - suma cheltuielilor directe cu materialele, piesele de schimb etc.; – c_r - cota de regie, în vigoare la SMEM care execută reparaţia. Exemplul 1 de calcul Un motor V_2 s-a gripat din cauza ruperii axului vertical de comandă a pompei de ulei ca urmare a cedării materialului, din cauze analizate şi justificate. La demontare s-a constatat că motorul necesită o reparaţie prin înlocuirea axului vertical şi a cuzineţilor, reparaţie pe care operatorul economic autorizat o facturează la suma de 8.200 lei. Aceasta constituie valoarea pagubei produse în urma gripării motorului. Întrucât suma de 8.200 lei constituie pagubă pentru care nu se stabileşte răspundere materială, va fi aprobată la scădere de către organul competent, în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni. Exemplul 2 de calcul S-a deteriorat o cutie de viteză de tanc ca urmare a nerespectării regulilor de exploatare. Aceasta a fost repusă în stare de funcţionare printr-o reparaţie de nivel luptă executată în SMEM. Cu ocazia reparaţiei s-au înlocuit următoarele piese: (a se vedea imaginea asociată) Pentru efectuarea reparaţiei s-au consumat în mod real N = 30 ore/om. Salariul mediu orar în vigoare la SMEM care a executat reparaţia este de S_m = 50 lei. Cota de regie în vigoare la SMEM care a executat reparaţia este de c_r = 100%. Valoarea pagubei este: (a se vedea imaginea asociată) Pentru această sumă se stabilesc răspunderi materiale în sarcina persoanelor care se fac vinovate de nerespectarea regulilor de exploatare, în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni. B. Dacă la un autovehicul (motor, agregat) avariat înainte de îndeplinirea normei de introducere în reparaţie de nivel intermediar sau de nivel complex se execută una dintre aceste reparaţii pentru repunerea lui în stare de funcţionare, i se acordă o nouă normă de rulaj corespunzătoare ciclului în care se află. În această situaţie, cuantumul pagubei (P) va fi egal cu: P = P_1 + P_2, în care: P_1 = paguba rezultată din costul pieselor şi subansamblelor deteriorate prin avarie care nu se înlocuiesc în mod normal la o reparaţie de nivel ridicat sau de nivel complex; P_2 = paguba rezultată din costul resurselor neîndeplinite din norma de funcţionare până la reparaţia de nivel intermediar (de nivel complex) calculată după relaţia: (a se vedea imaginea asociată) C = costul total al reparaţiei înscris în factura emisă de operatorul economic autorizat sau valoarea devizului emis de SMEM; N = norma de resurse stabilită între două reparaţii de nivel intermediar sau de nivel complex (după caz); n = numărul de kilometri (ore) neefectuaţi de autovehiculul (motorul, agregatul) avariat. Exemplul 1 de calcul Un motor V_2 s-a avariat prin cedarea materialului unei biele, din cauze analizate şi justificate, după 1.260 km de rulaj. Norma de funcţionare între două reparaţii este de 1.400 km. Nu a îndeplinit din această normă: 1.400 km – 1.260 km = 140 km. Avaria motorului se remediază printr-o reparaţie de nivel complex. În actul de constatare se menţionează că au fost deteriorate din cauza avariei următoarele piese ce nu se înlocuiesc în mod normal la reparaţia de nivel complex: una pereche cartere, una bielă principală, una bielă anexă. Valoarea pagubei rezultată din costul pieselor deteriorate şi care nu trebuiau înlocuite (Pi) este următoarea: (a se vedea imaginea asociată) Reparaţia de nivel complex a fost facturată cu suma de 45.000 lei. Valoarea pagubei provenită din neîndeplinirea normei de resurse între reparaţii: (a se vedea imaginea asociată) Paguba totală va fi în acest caz: P1 + P2 = 11.600 lei + 3.340 lei = 14.940 lei. Întrucât avaria s-a produs ca urmare a cedării materialului, din cauze analizate şi justificate, şi nu se stabilesc răspunderi materiale, această sumă urmează să fie dată la scădere. În mod similar se calculează valoarea pagubei şi pentru situaţia în care avaria s-a produs ca urmare a nerespectării regulilor de exploatare, în acest caz urmând să se stabilească răspunderi materiale în sarcina vinovaţilor. Exemplul 2 de calcul Din cauza exploatării necorespunzătoare s-a avariat prin griparea cuzineţilor palieri un motor V2 după 1.000 km de rulaj. Norma de funcţionare până la introducerea în reparaţie de nivel complex este de 1.400 km. Nu a îndeplinit din normă: 1.400 km – 1.000 km = 400 km. Pentru repunerea în stare de funcţionare motorul necesită reparaţie de nivel complex. La constatarea tehnică nu au fost găsite piese deteriorate în afara celor care se înlocuiesc în mod normal la reparaţia de nivel complex. Reparaţia de nivel complex a fost facturată cu suma de 35.000 lei. În acest caz valoarea pagubei rezultă numai din neîndeplinirea normei de funcţionare: (a se vedea imaginea asociată) Avaria producându-se ca urmare a nerespectării regulilor de exploatare, valoarea pagubei urmează să fie imputată în sarcina vinovaţilor. Similar se face calculul şi pentru avariile la care nu se stabilesc răspunderi materiale, iar pagubele urmează să fie date în totalitate la scădere. C. Dacă la demontarea autovehiculului (motorului, agregatului) se constată piese ce nu se înlocuiesc în mod normal la reparaţii de nivel complex, care s-au deteriorat ca urmare a funcţionării îndelungate a acestora, şi nu din cauza avariei, la stabilirea valorii pagubei se va proceda astfel: - valoarea pieselor uzate normal sub cotele admise de documentaţia tehnică şi înlocuite la reparaţia de nivel complex va fi evaluată ca pagubă în condiţiile precizate la pct. 3 şi 4 din prezenta anexă; – valoarea pieselor uzate normal, de tipuri mai vechi, care nu mai prezintă siguranţă în funcţionare, dar care se înlocuiesc cu altele de tip modernizat nu constituie pagubă şi va fi dedusă în totalitate din costul reparaţiei. Exemplul 1 de calcul Din cauza nerespectării regulilor de exploatare a fost gripat un motor V2 după 900 km de rulaj. Norma de funcţionare până la introducerea în reparaţie de nivel complex este de 1.400 km. Nu a îndeplinit până la reparaţie: 1.400 km – 900 km = 500 km. La demontarea motorului s-a constatat griparea cuzineţilor palieri şi de bielă. Avaria s-a remediat printr-o reparaţie de nivel complex facturată de operatorul economic autorizat cu suma de 48.000 lei. La verificarea bielelor s-a constatat că prezintă deformaţii şi microfisuri neadmise de documentaţie, care însă nu sunt cauzate de avarie. Deoarece aceste biele nu mai prezintă siguranţă în funcţionare, agentul economic autorizat/SMEM reparatoare le-a înlocuit cu un nou set modernizat, care costă 12.000 lei. Costul acestora nu constituie pagubă şi, ca urmare, se deduce din valoarea totală a reparaţiei: 48.000 lei – 12.000 lei = 36.000 lei La acest caz de avarie, valoarea pagubei rezultă numai din neîndeplinirea normei de funcţionare. (a se vedea imaginea asociată) Pentru această sumă urmează să se stabilească răspunderi materiale, în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni. Similar se face calculul şi pentru avariile la care nu se stabilesc răspunderi materiale, iar pagubele urmează să fie date în totalitate la scădere. D. Autovehiculele (motoarele, agregatele) avariate după îndeplinirea normei de funcţionare se introduc în reparaţie de nivel intermediar sau de nivel complex în aceleaşi condiţii ca şi cele avariate înaintea îndeplinirii normei. În aceste cazuri, valoarea pagubei va fi stabilită în raport cu costul pieselor deteriorate prin avarie, care nu se înlocuiesc în mod normal la o reparaţie de nivel intermediar sau de nivel complex. E. În cazul în care autovehiculele, motoarele, agregatele deteriorate nu au stabilite niveluri de reparaţii a se executa prin normativele tehnice ale producătorului, actele normative în vigoare sau Planurile MCF elaborate şi aprobate la nivelul MApN, valoarea pagubei se calculează după cum urmează: - constatarea stării tehnice a autovehiculului deteriorat în vederea introducerii acestuia în reparaţie se face de către SMEM sau de un operator economic autorizat, în conformitate cu prevederile clauzelor contractuale şi în funcţie de tipul lucrărilor de mentenanţă pe care acesta este autorizat să le execute, care emite deviz cu valoarea reparaţiei; – operatorul economic autorizat/SMEM va executa reparaţiile necesare autovehiculelor deteriorate în timpul de imobilizare legal stabilit. Devizul postcalcul se va întocmi obligatoriu la terminarea reparaţiei şi se va preda beneficiarului odată cu primirea autovehiculului din reparaţie; – devizele postcalcul de reparaţii se vor calcula şi întocmi în conformitate cu anexa nr. 17 la Instrucţiunile privind managementul activităţilor de producţie din unităţile Ministerului Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.9/2011, cu completările ulterioare; – plata facturilor emise de operatori economici autorizaţi să execute reparaţii la autovehiculele deteriorate se va face de către unitatea militară care a emis comanda de reparaţie. Facturile respective vor fi însoţite de un exemplar al devizului de reparaţii postcalcul, din care să rezulte costul pieselor şi materialelor intrate în reparaţie. În vederea stabilirii exacte a pagubei, unitatea militară va întocmi un alt deviz, conform modelului din anexa nr. 17 la Instrucţiunile privind managementul activităţilor de producţie din unităţile Ministerului Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.9/2011, cu completările ulterioare. NOTĂ: Preţurile pieselor, costul reparaţiilor şi alte date similare, luate în calcul, în cadrul exemplelor date în prezenta anexă, sunt ipotetice. IV. Modul de constatare şi evaluare a pagubelor produse la autovehicule prin accidente de circulaţie A. Constatarea şi stabilirea valorii pagubelor produse prin accidente de circulaţie de orice categorie (uşoare, mijlocii, grave) se fac prin aplicarea corectă a prevederilor actelor normative privind răspunderea materială a militarilor. B. La cercetarea accidentului la locul faptei, conducătorul, şeful autovehiculului respectiv/organul de control auto de circulaţie al MApN se vor îngriji ca în procesul-verbal de constatare/constatarea amiabilă întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare să se menţioneze toate stricăciunile produse autovehiculelor angajate în accident, inclusiv celor ce nu aparţin MApN, precum şi felul şi cantitatea materialelor transportate ce au fost degradate sau distruse. De asemenea, şeful structurii de logistică al unităţii căreia îi aparţine autovehiculul va urmări ca accidentul să fie anunţat în termen la societatea de asigurare, în vederea recuperării despăgubirilor de la aceasta. C. După obţinerea autorizaţiei de reparare a autovehiculului accidentat, înmatriculat la MApN, unitatea militară în cauză va lua măsuri de introducere a acestuia în reparaţie. D. Constatarea stării tehnice a autovehiculului accidentat în vederea introducerii acestuia în reparaţie, indiferent dacă aparţine MApN sau altor persoane, se va face în prezenţa delegatului unităţii şi a persoanelor ce urmează să răspundă pentru paguba produsă, semnând actul de constatare tehnică cu sau fără obiecţii. Când la constatarea stării tehnice urmează să participe persoane din afara MApN, această activitate se va face la locul stabilit de comandantul unităţii. La constatarea stării tehnice a autovehiculelor ce aparţin terţelor persoane şi accidentate din vina conducătorilor de pe autovehiculele aparţinând MapN vor participa autorul accidentului şi un delegat din serviciul tehnic al unităţii. Autorul accidentului va semna actul de constatare/constatarea amiabilă cu sau fără obiecţii. E. SMEM vor executa reparaţiile necesare autovehiculelor accidentate în timpul de imobilizare legal stabilit. Devizul postcalcul se va întocmi obligatoriu la terminarea reparaţiei şi se va preda beneficiarului odată cu primirea autovehiculului din reparaţie. F. Devizele postcalcul de reparaţii se vor calcula şi întocmi în conformitate cu anexa nr. 17 la Instrucţiunile privind managementul activităţilor de producţie din unităţile Ministerului Apărării Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.9/2011, cu completările ulterioare, avându-se în vedere următoarele precizări: - devizul postcalcul se întocmeşte de SMEM. Verificarea şi aprobarea devizului se fac după cum urmează: a) când autovehiculul accidentat şi atelierul de reparaţii aparţin nemijlocit aceleiaşi unităţi, verificarea se execută de şeful serviciului tehnic (similar) al acesteia, iar aprobarea se dă de comandantul unităţii; b) când unitatea al cărei autovehicul accidentat şi SMEM sunt subordonate nemijlocit aceleiaşi mari unităţi, verificarea se face de către şeful serviciului tehnic al marii unităţi, iar aprobarea se dă de comandantul marii unităţi; c) când unitatea al cărei autovehicul accidentat şi SMEM nu sunt subordonate aceleiaşi mari unităţi, verificarea se execută de şeful serviciului tehnic (similar) al SMEM (Centrul de mentenanţă) şi se aprobă de comandantul/şeful SMEM (Centrului de mentenanţă); – în devizul postcalcul de reparaţii se vor include lucrările efectuate, piesele şi materialele deteriorate şi înlocuite ca urmare a producerii accidentului; – valoarea pieselor şi materialelor se calculează folosindu-se preţurile cu care se procură de MApN. În deviz se va menţiona baza legală a preţului piesei sau a materialului deteriorat; – valoarea manoperei se calculează ţinându-se seama de timpul în ore efectiv prestat pentru repararea autovehiculului accidentat, înmulţindu-se cu preţul mediu al unei ore lucrate. G. Plata facturilor emise de operatori economici autorizaţi să execute reparaţii la autovehiculele accidentate se va face de către unitatea militară care a emis comanda de reparaţie. Facturile respective vor fi însoţite de un exemplar al devizului de reparaţii postcalcul din care să rezulte costul pieselor şi materialelor intrate în reparaţie. În vederea stabilirii exacte a pagubei produse ca urmare a accidentului de circulaţie, unitatea militară va întocmi un alt deviz, în care vor fi înscrise numai cheltuielile ocazionate ca urmare a avariilor produse prin accident. Pentru alte lucrări de reparaţii solicitate de unităţile militare ce nu au legătură cu accidentul se va întocmi un deviz separat, a cărui valoare va fi suportată din fondurile unităţii militare. Devizul astfel întocmit se trimite organului în drept (parchet, instanţă de judecată, Direcţia generală juridică a MApN) în termen de 24 ore de la aprobare, dar nu în mai mult de 5 zile de la ieşirea autovehiculului din reparaţie. H. Despăgubirile reclamate de terţe persoane se plătesc în condiţiile stabilite la art. 7 din instrucţiuni. I. Pentru explicaţii cu caracter tehnic de specialitate, solicitate de parchetul militar, instanţele de judecată, Direcţia generală juridică a MApN sau alte organe abilitate, unităţile militare sunt obligate să trimită personal de specialitate bine pregătit pentru a da relaţiile necesare, a formula observaţii la expertizele tehnice şi a colabora cu consilierii juridici delegaţi pentru apărarea intereselor patrimoniale ale MApN. Exemplu de calcul al valorii pagubei în cazul reparării autovehiculelor accidentate Prin accidentarea unui autocamion FA 16215, ca urmare a nerespectării vitezei legale, au rezultat următoarele piese deteriorate: - una mască radiator; – una aripă faţă dreapta; – un far principal; – una uşă cabină dreapta; – un ventilator cu 6 palete; – una pompă apă completă; – un radiator apă; – un arbore planetar dreapta asamblat. Pentru repararea autocamionului au mai fost întrebuinţate următoarele materiale: - 10 kg oţel arc; – 0,10 mc cherestea răşinoase; – 1,000 kg chit; – 5 kg vopsea kaki ulei; – 1 mc oxigen; – 6 kg carbid. Valoarea pieselor şi materialelor consumate s-a calculat ţinând seama de preţurile cu care au fost procurate de MApN, astfel: - 1 buc. mască radiator = 190 lei; – 1 kg oţel arc = 7 lei; – 1 buc. ventilator = 300 lei. Înainte de producerea accidentului, autocamionul a parcurs de la începutul exploatării 39.000 km din norma minimă de parcurs până la casare de 390.000 km. Gradul de uzură generală al oricărui tip şi marcă de autovehicul se poate calcula după relaţia: (a se vedea imaginea asociată) U = gradul de uzură prin rulaj al autocamionului în procente; Dc = parcursul realizat de autocamion de la începutul exploatării şi până în momentul producerii accidentului, în km; Dn = norma minimă de parcurs a autocamionului până la casare, în km. Se fac înlocuirile necesare şi se obţine: (a se vedea imaginea asociată) Pentru a afla valoarea uzurii pieselor de schimb sau materialelor înlocuite se înmulţeşte preţul unitar al fiecăruia din acestea cu valoarea gradului de uzură generală a autocamionului (U). Valoarea uzurii pentru masca de radiator este de 190 x 10% = 19 lei. Deci, valoarea pagubei de recuperat pentru masca de radiator este de 190 – 19 = 171 lei. Procedând în acest fel, se calculează preţul pentru toate piesele deteriorate şi se completează devizul. În facturile de livrare se găseşte la oţel arc preţul de 7 lei pentru un kg. Valoarea care va fi luată în calculul pagubei este de: 10 x 7 x 90% = 63 lei. Pentru ventilator, valoarea pagubei este de: 1 x 300 x 90% = 270 lei. Pentru celelalte materiale se procedează în mod similar. Totalizând, rezultă că valoarea pagubei provenită din costul pieselor şi materialelor întrebuinţate este de 171 + 63 +270 = 504 lei. La acestea se adaugă: - cheltuieli de manoperă. Considerând că timpul efectiv prestat pentru repararea autocamionului este de 80 ore/om, valoarea manoperei este: 80 x 200 = 16.000 lei; – cota de regie (minimum 100% din valoarea manoperei) este de 16.000 lei; Total: 504 + 16.000 + 16.000 = 32.504 lei. Se deduce valoarea deşeurilor (provenite din piesele deteriorate în accident şi înlocuite) valorificate prin vânzare, care în exemplul nostru este de 130 lei, şi rămâne valoarea totală a pagubei: 32.504 – 130 = 32.374 lei. NOTĂ: În mod similar se calculează valoarea pagubei şi în situaţia în care autovehiculul accidentat a fost reparat la un operator economic autorizat. ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
