Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Scopul iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României este reprezentat, pe de o parte, de modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României, în sensul înlocuirii termenului de „soţi“ cu sintagma „un bărbat şi o femeie“, astfel încât să se asigure implementarea precisă şi literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanţii imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută în art. 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului drept „elementul natural şi fundamental al societăţii“. În acelaşi context, doar „bărbatul şi femeia“ împreună se bucură de recunoaşterea şi garantarea universală a dreptului de a se căsători şi de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură culturală, istorică şi morală specific româneşti.
De asemenea, pe de altă parte, scopul iniţiativei legislative este reprezentat şi de consacrarea în Constituţia României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacţii, prin modificarea art. 45 şi 137 din legea fundamentală, având în vedere caracterul esenţial al protejării libertăţii individuale în cadrul tranzacţiilor financiare. În contextul evoluţiei digitale şi al tendinţei de reducere a utilizării numerarului, este crucial să fie protejată această modalitate de plată pentru a asigura accesul neîngrădit al persoanelor la bunuri şi servicii. Dreptul de a plăti în numerar este o componentă esenţială a libertăţii economice a cetăţenilor şi trebuie garantat în Constituţie.
Cu privire la modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României, în sensul înlocuirii termenului de „soţi“ cu expresia „un bărbat şi o femeie“, prezentul act normativ îşi propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de „soţi“ poate să o aducă noţiunii de „familie“, raportului dintre „familie“ şi dreptul bărbatului şi al femeii de a se căsători şi a întemeia o familie.
Înlocuirea termenului de „soţi“ cu expresia „un bărbat şi o femeie“ asigură implementarea precisă şi literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanţii imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută drept „elementul natural şi fundamental al societăţii“ în art. 16 din Declaraţia universală a drepturilor omului.
Atât Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cât şi Convenţia europeană a drepturilor omului utilizează în mod intenţionat noţiunea de „bărbat şi femeie“, iar nu cu cea de „soţi“, în ceea ce priveşte recunoaşterea dreptului la căsătorie şi consacrarea dreptului de a întemeia o familie.
Aşadar, este necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituţia României, atât pentru a evita interpretările contradictorii, cât şi pentru a recunoaşte în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie prin căsătorie este un drept al cărui conţinut trebuie să fie precis exprimat în sensul că familia nu poate fi formată, în acest context, decât dintre un bărbat şi o femeie.
În actuala reglementare, alin. (1) al art. 48 din Constituţie consfinţeşte principiul potrivit căruia „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor“.
Potrivit art. 16 pct. 1 al Declaraţiei universale a drepturilor omului adoptate de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în data de 10 decembrie 1948, „bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie“.
O formulare similară se regăseşte şi în Convenţia europeană a drepturilor omului, în care art. 12 prevede că: „Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept.“
În ceea ce priveşte România, în preocuparea sa continuă de a asigura respectarea obligaţiei constituţionale asumate prin art. 20 din Constituţie, potrivit căruia „dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia universală a drepturilor omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte“, legiuitorul român a adoptat în mod expres o definiţie a noţiunii de „soţi“ care se regăseşte în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. Astfel, art. 258 alin. (4) prevede: „în sensul prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.“ În ceea ce priveşte definiţia căsătoriei, art. 259 alin. (1) prevede: „Căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.“
Chiar dacă dispoziţiile Codului civil sunt de generală aplicare şi reglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, nu poate fi omis riscul ca, sub efectul unor presiuni de moment, extranee unei societăţi sănătoase, dreptul bărbatului şi al femeii de a se căsători şi de a întemeia o familie să sufere alterări, îngrădiri şi interpretări, chiar legislative, străine de spiritul şi interesul fundamental de ocrotire a celei mai importante instituţii umane de pretutindeni: familia.
Impactul modificării propuse este unul pozitiv, ce va contribui la soluţionarea unor probleme în materia drepturilor fundamentale ale bărbatului şi femeii.
Potrivit unui raport publicat de Departamentul pentru politici economice şi sociale al Organizaţiei Naţiunilor Unite (World Population Prospects. The 2015 Revision), evoluţia demografică a României este mai mult decât îngrijorătoare. Astfel, dacă la începutul mileniului al treilea populaţia României număra peste 20 milioane de locuitori, conform studiului menţionat, până în anul 2100, numărul locuitorilor din România se va înjumătăţi, ajungând la aproximativ 10,7 milioane de locuitori.
Un alt aspect semnalat de acelaşi studiu este că vârsta medie a românilor va continua să crească în toată această perioadă de referinţă, reflectând astfel îmbătrânirea populaţiei: dacă în 1950 România era un stat cu o populaţie tânără, vârsta medie fiind de 26 de ani, în 2015 aceasta crescuse la peste 42 de ani; raportul menţionat preconizează că în 2030 vârsta medie va ajunge la 47 de ani, iar în 2050 la 48 de ani. Raportul conchide că România aparţine grupului de 48 de state în care populaţia va scădea până în 2050, în loc să crească. Mai mult, România se află între ţările care vor cunoaşte o scădere demografică accelerată, de peste 15%.
Nu doar rata în continuă scădere a natalităţii ar trebui să motiveze o politică fermă de încurajare şi protejare a familiei, ci şi rata alarmantă a copiilor născuţi în afara căsătoriei. Conform Eurostat, în România, 30% din numărul total de naşteri reprezintă copiii născuţi în afara căsătoriei^1, dând naştere aşa-numitelor „familii fragile“. Conform unui studiu amplu realizat de Princeton şi Columbia University^2, copiii născuţi în afara căsătoriei sunt mai predispuşi către sărăcie, rezultate academice mai slabe, depresie, abuz de substanţe stupefiante şi alte efecte negative similare.
^1 Eurostat, Marriage and Divorce Statistics, sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/ File:Crude_marriage_rate,_ selected_years,_1960%E2%80%932013_%28per_1_000_inhabitants%29_YB15.png.
^2 The Fragile Families and Child Wellbeing Study.
Astfel, este de aşteptat că dezbaterile şi consultările publice pe marginea modificării Constituţiei vor readuce în discuţie problematica îmbătrânirii populaţiei României şi vor avea ca efect mărirea gradului de conştientizare în cadrul societăţii civile a importanţei pe care încurajarea şi protejarea formării de familii sănătoase le vor avea pentru redresarea natalităţii - identificată încă din 2007 de către Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române ca singura cale de evitare a iminentului declin demografic al României^3.
^3 Vasile Gheţău, Declinul demografic şi viitorul populaţiei României. O perspectivă din anul 2007 asupra populaţiei României, Alpha MDN, Buzău, 2007.
Conform Eurostat, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale după Lituania, Cipru, Malta şi Letonia^4. Acest fapt indică nu numai că familia şi căsătoria au o importanţă majoră în societatea românească, ci relevă şi existenţa unei puternice cutume sociale în privinţa căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie.
^4 Eurostat, Marriage and Divorce Statistics, Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Crude_marriage_rate,_ selected_years,_1960%E2%80%932013_%28per_1_000_inhabitants%29_YB15.png.
La nivel european, însă, lipsa unei politici eficiente de protejare a familiei întemeiate pe actul căsătoriei, precum şi apariţia şi încurajarea unor noi forme de convieţuire legale au determinat, din 1965 până în prezent, o scădere cu 50% a ratei de căsătorie în statele membre^5. Pentru a evita această tendinţă, România trebuie să urmeze exemplul altor state membre, cum ar fi Polonia, Croaţia, Slovacia, Letonia, Lituania şi Ungaria, în a consfinţi explicit căsătoria ca o uniune dintre un bărbat şi o femeie şi a aplica o politică durabilă de stimulare şi protecţie a instituţiei familiei.
^5 Idem.
Conceptele de familie şi de căsătorie derivă din realitatea firească a evoluţiei socioumane şi definesc o sumă de drepturi şi obligaţii specifice bărbatului şi femeii, priviţi împreună ca elemente intrinseci şi naturale ale formării unui cuplu.
într-un stat de drept, existenţa normelor sociale este necesară în vederea adoptării unor reglementări legale. Astfel, legile trebuie să ţină seama de acea normă socială, regulă şi acel standard de comportament care sunt împărtăşite de majoritatea populaţiei. În cazul căsătoriei, realitatea socioculturală românească impune consacrarea acestei instituţii ca o uniune liber consimţită între un bărbat şi o femeie, întemeiată pe egalitatea de drepturi şi obligaţii, ce are ca scop esenţial întemeierea unei familii.
Protejarea constituţională a familiei împotriva oricăror tentative de discreditare a instituţiei căsătoriei, ca uniune liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, în scopul întemeierii unei familii şi al procreării, se impune ca măsură esenţială pentru continuitatea poporului român, pentru identitatea şi unitatea acestuia.
în ceea ce priveşte prevederile dreptului european, statelor membre le revine competenţa exclusivă de a adopta acte normative în materia instituţiilor juridice specifice dreptului familiei, cu excepţia câtorva aspecte cu implicaţii transfrontaliere în vederea asigurării cooperării judiciare în materie civilă, care este supusă unei proceduri distincte în conformitate cu art. 81 (3) al Tratatului de funcţionare a Uniunii Europene.
în mod specific, în materie de căsătorie, jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie (CJUE) confirmă existenţa unei competenţe exclusive a statelor membre. Astfel, în Cauza Maruko6, CJUE precizează că „starea civilă şi prestaţiile care derivă din aceasta reprezintă materii ce intră în competenţa statelor membre, iar dreptul comunitar nu aduce atingere acestei competenţe“.
^6 C-267/06, Tadao Maruko vs Versorgungsanstalt der deutschen Bühnen, punctul 59.
în Cauza Romer7, CJUE a reiterat aceeaşi poziţie, întărind faptul că în materie de stare civilă competenţa le revine statelor membre. Citând din concluziile avocatului general Nilo Jδδskinen, „competenţa lăsată statelor membre în domeniul stării civile semnifică faptul că reglementarea căsătoriei sau a oricărei alte forme de uniune recunoscute din punct de vedere juridic între persoanele de acelaşi sex, ca şi de sex opus, precum şi statutul juridic al copiilor şi al celorlalţi membri ai familiei în sens larg sunt rezervate statelor membre (...) [n]umai statele membre trebuie să decidă (...) dacă instituţia căsătoriei este sau nu rezervată doar cuplurilor de sex opus.“
^7 C-147/08, Jürgen Römer v Freie und Hansestadt Hamburg, punctul 38.
Nu în ultimul rând, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene împărtăşeşte acelaşi punct de vedere în articolul 9 - dreptul la căsătorie şi dreptul de a întemeia o familie. Astfel, în documentul explicativ al Convenţiei care a elaborat Carta se evidenţiază faptul că statele membre sunt libere să dispună asupra componenţei uniunii căreia îi este atribuit statutul de căsătorie^8.
^8 Explicaţii cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 303, 15 decembrie 2009, pagina 21.
În acest sens, 13 state aparţinând continentului european^9 au adoptat reglementări constituţionale prin care căsătoria este în mod explicit recunoscută ca uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie.
^9 Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Belarus, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina.
Familia şi instituţia căsătoriei sunt protejate în temeiul art. 8 şi 12 din Convenţia europeană a drepturilor omului, norme care reglementează dreptul la viaţă privată şi de familie şi dreptul bărbatului şi al femeii de a se căsători şi întemeia o familie.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidenţiat în jurisprudenţa sa recentă privind încălcarea art. 8 din Convenţie dreptul imuabil al statelor membre de a proteja căsătoria şi familia în conformitate cu realităţile sociale specifice fiecărui stat şi cu nevoia fiecărei naţiuni de a-şi proteja valorile sociale fundamentale^10. De asemenea, instanţa europeană a confirmat că dreptul de a se căsători şi întemeia o familie înglobează conceptul tradiţional de căsătorie dintre un bărbat şi o femeie^11.
^10 Schalk şi Kopf c Austria, Appl. nr. 30141/04 (2010).
^11 Hδmδlδinen c Finlanda, Appl. nr. 37359/09 (2014).
Un alt aspect important ce trebuie menţionat este faptul că, la data de 3 iulie 2015, Consiliul drepturilor omului al Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie privind protecţia familiei^12. Printre altele, această rezoluţie reafirmă că familia reprezintă grupul natural şi fundamental al societăţii şi trebuie în mod esenţial protejată de către stat. De asemenea, se admite că familia joacă un rol crucial în prezervarea identităţii culturale, a tradiţiei, a moralei şi a valorilor societăţii şi se evidenţiază faptul că părinţii, având obligaţia primordială de creştere şi protecţie a copiilor, sunt primii care au rolul de a-i educa în privinţa normelor şi a valorilor fundamentale ale societăţii.
^12 Protecţia familiei: contribuţia familiei la realizarea dreptului la un standard de viaţă adecvat al membrilor ei, în particular prin rolul ei în eradicarea sărăciei şi o dezvoltare durabilă, A/HRC/29/L.25, sursa http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/LTD/G15/139/98/PDF/G1513998.pdf?OpenElement.
Scopul iniţiativei legislative este reprezentat şi de consacrarea în Constituţia României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacţii economice.
Dreptul de a efectua plăţi cu numerar a fost fundamental în istoria economică a omenirii. În evoluţia sa, moneda fizică a reprezentat şi continuă să reprezinte libertatea economică şi individuală a persoanelor în cadrul tranzacţiilor economice.
Odată cu avansul tehnologic şi digitalizarea rapidă, tranzacţiile fără numerar au câştigat teren, iar unele state sau entităţi comerciale au adoptat anumite măsuri menite să restricţioneze sau să descurajeze plăţile cu numerar. Există tendinţa de a impune limite sau chiar de a interzice tranzacţiile în numerar în anumite situaţii. Aceste acţiuni ridică serioase îngrijorări referitoare la libertatea financiară şi accesul universal la mijloacele de plată.
în actuala reglementare, art. 45 din Constituţie consfinţeşte principiul potrivit căruia „accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate“. Textul consacră un drept fundamental al persoanei de a se implica în activităţi economice.
Accesul liber la activităţi economice şi libera iniţiativă sunt recunoscute ca valori esenţiale ale economiei de piaţă. Garantarea acestor drepturi subliniază angajamentul legislativ pentru protecţia liberei iniţiative şi pentru facilitarea exercitării activităţilor economice fără obstacole inutile.
Este de necontestat faptul că există o legătură indisolubilă între modalităţile de plată (în numerar sau prin alte instrumente de plată) şi participarea la activităţi economice. Protejarea dreptului de a utiliza numerar devine astfel o componentă esenţială a desfăşurării activităţilor economice prevăzute de art. 45 din Constituţie.
Prin urmare, dacă restricţiile asupra utilizării numerarului sunt implementate fără o suficientă analiză având ca obiect diversitatea de modalităţi de plată preferate de diverse categorii de persoane, aceasta ar putea exclude anumite grupuri sociale care depind în mod tradiţional de numerar. Restrângerea utilizării numerarului poate crea bariere de acces în tranzacţiile economice pentru cei care preferă sau au nevoie să utilizeze numerarul.
În aceste condiţii, introducerea dreptului de a plăti cu numerar în Constituţie ajută la menţinerea unui echilibru între progresul tehnologic şi respectarea opţiunilor tradiţionale de plată. Este imperativ să fie asigurat că avansul către mijloace de plată electronice nu încalcă drepturile cetăţenilor care doresc să utilizeze în continuare numerarul.
Unele persoane, inclusiv cele din medii socioeconomice vulnerabile sau din zonele rurale, pot avea dificultăţi în accesarea sau utilizarea mijloacelor de plată electronice. Numerarul reprezintă, de regulă, unica opţiune pentru aceste persoane, asigurându-le participarea în economie. Limitarea plăţilor în numerar poate duce la excluderea unor segmente de populaţie care nu au acces sau nu doresc să utilizeze mijloace de plată electronice, crescând astfel diviziunea socială şi economică.
În acelaşi timp, restricţionarea plăţilor cu numerar prezintă numeroase riscuri. O dependenţă exclusivă de sistemele electronice, respectiv o societate în care se elimină complet sau aproape complet plata cu numerar poate deveni vulnerabilă la erori tehnologice sau atacuri cibernetice, punând în pericol accesul la bunuri şi servicii esenţiale.
Fragilitatea sistemului financiar global şi nenumăratele riscuri sunt identificate şi analizate în Raportul emis de European Systemic Risk Board (ESRB) în februarie 2020^13. Conform documentului, riscul cibernetic poate afecta funcţionarea normală a pieţelor financiare, inclusiv capacitatea acestora de a absorbi şocuri şi de a continua să furnizeze funcţiile economice cheie, cum ar fi facilitarea plăţilor, asigurarea unor pieţe sănătoase de creditare, transferul şi transformarea riscului prin intermediere, precum şi furnizarea de lichiditate şi mecanisme de descoperire a preţurilor.
^13 https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/reports/esrb.report200219_systemiccyberrisk~101a09685e.en.pdf?fdefe8436b08c6881d492960ffc7f3a9.
Pe lângă pierderile financiare directe, incertitudinea şi pierderea încrederii sunt catalizatori critici în declanşarea instabilităţii financiare. Pierderea încrederii poate duce la comportamente precum retrageri masive de fonduri, care generează instabilitate pe piaţă.
Riscul sistemic asociat cu atacurile cibernetice poate apărea atât prin canale de transmitere directă (de exemplu, insolvabilitatea unei bănci importante), cât şi prin canale de transmitere indirectă (prin scăderea generală a încrederii în piaţă). Un incident cibernetic la scară largă în sectorul financiar ar putea, în viitor, crea perturbări atât de mari încât să aibă consecinţe foarte grave atât pentru piaţa internă, cât şi pentru economia mondială.
Este evident că plăţile fără numerar, în ciuda riscurilor cibernetice amintite anterior, continuă să se dezvolte. Această evoluţie implică riscuri şi din perspectiva protejării vieţii private, nu numai a sistemului financiar global. Toate tranzacţiile efectuate fără numerar sunt înregistrate, iar datele sunt păstrate în condiţii cel puţin opace, fără o posibilitate reală de control pentru persoanele fizice sau pentru profesioniştii care utilizează aceste mijloace de plată.
Inclusiv reglementările europene recunosc explicit riscurile asociate cu plăţile electronice, respectiv importanţa menţinerii plăţilor cu numerar în cadrul diversităţii opţiunilor de plată. Directiva (UE) 2015/2.366, cunoscută şi ca Directiva Serviciilor de Plată, deşi promovează tehnologiile de plată digitale, recunoaşte şi importanţa plăţilor cu numerar.
Consacrarea dreptului de a achita cu numerar în Constituţie este în deplină concordanţă cu normele europene, garantează respectarea acestui drept fundamental şi protejează societatea de riscul controlului de tip totalitar.
Membrii Comitetului de iniţiativă pentru promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României
Piperea Gheorghe
în nume propriu şi în calitate de mandatar al
Apopei Marius-Vasile
Neamţu George-Mihail
Puric Liviu Dan
Stanciu Bogdan-Ioan
în nume propriu şi în calitate de mandatar al
Manta Oana-Andreea
Preotu Simona
Munteanu Marian-Teofan-Dragoş
Moldoveanu Dragoş
în nume propriu şi în calitate de mandatar al
Capsali Pericle-Iulian
Catrangiu Bogdan-Ion
Petcu Simona-Maria
Vlăescu Virgiliu-George
Şerban Georgeta-Carmen
Radovici Dan
LEGE
de revizuire a Constituţiei României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
ART. I
Articolul 45 din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 45
Libertatea economică
(1) Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.
(2) Statul recunoaşte şi garantează libertatea oricărei persoane de a utiliza numerar pentru orice tranzacţie economică."
ART. II
Articolul 48 alin. (1) din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 48
Familia
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor."
ART. III
Articolul 137 din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 137
Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. Emiterea şi circulaţia monedei naţionale în numerar sunt garantate.
(3) În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene."
ART. IV
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
PREŞEDINTELE SENATULUI
AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei României
Analizând iniţiativa legislativă cetăţenească de revizuire a Constituţiei României, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R2585 din 21.12.2023, şi înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D1.323 din 21.12.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor dispoziţii constituţionale în sensul garantării posibilităţii efectuării în numerar a plăţilor în tranzacţiile economice, precum şi în sensul definirii noţiunii de familie ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.
2. Prin obiectul său de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.
3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunţă asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.
4. Menţionăm că soluţia legislativă propusă pentru art. 48 alin. (1) din Legea fundamentală are un conţinut identic cu obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 883 din 25 noiembrie 2015.
Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra respectivei iniţiative legislative a cetăţenilor prin Decizia nr. 580/2016 şi a constatat că modificarea propusă este constituţională în raport cu prevederile art. 152 alin. (1) din Constituţie. Curtea a reţinut că „Prin înlocuirea sintagmei «între soţi» cu sintagma «între un bărbat şi o femeie», se realizează doar o precizare în privinţa exercitării dreptului fundamental la căsătorie, în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificaţia originară a textului. În anul 1991, când Constituţia a fost adoptată, căsătoria era privită în România în accepţiunea sa tradiţională, de uniune între un bărbat şi o femeie“.
5. Analizând soluţiile legislative preconizate din perspectiva respectării dispoziţiilor art. 152 din Legea fundamentală, menţionăm că nu au fost identificate încălcări ale limitelor revizuirii Constituţiei.
6. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, soluţiile legislative preconizate vor face obiectul unor puncte cuprinse într-un articol unic, a cărui parte introductivă va avea următoarea redactare:
"ARTICOL UNIC
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18 şi 19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică după cum urmează:
Părţile dispozitive ale punctelor care conţin modificările celor trei articole vor fi redactate astfel:
1. Articolul 45 va avea următorul cuprins:“;
2. Articolul 48 va avea următorul cuprins:“;
3. Articolul 137 va avea următorul cuprins:"
7. Precizăm că, potrivit art. 6 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, „Cetăţenii României sunt chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul referendumului naţional cu privire la revizuirea Constituţiei, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzute la art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituţionale, Guvernul având obligaţia de a aduce la cunoştinţa publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia şi data referendumului naţional.“
Având în vedere aceste dispoziţii, norma propusă pentru actualul art. IV se va elimina ca superfluă.
PREŞEDINTE
FLORIN IORDACHE
Bucureşti, 8 ianuarie 2024.
Nr. 19.
DECLARAŢIE
de constituire a Comitetului de iniţiativă pentru promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României
- extras -
Subsemnaţii:
1. Apopei Marius-Vasile, prin mandatar Piperea Gheorghe;
2. Capsali Pericle-Iulian, prin mandatar Moldoveanu Dragoş;
3. Catrangiu Bogdan-Ion, prin mandatar Moldoveanu Dragoş;
4. Neamţu George-Mihail, prin mandatar Piperea Gheorghe;
5. Manta Oana-Andrea, prin mandatar Stanciu Bogdan-Ioan;
6. Moldoveanu Dragoş;
7. Piperea Gheorghe;
8. Petcu Simona-Maria, prin mandatar Moldoveanu Dragoş;
9. Preotu Simona, prin mandatar Stanciu Bogdan-Ioan;
10. Puric Liviu Dan, prin mandatar Piperea Gheorghe;
11. Stanciu Bogdan-Ioan;
12. Şerban Georgeta-Carmen, prin mandatar Răcănelu Daniela;
13. Vlăescu Virgiliu-George, prin mandatar Moldoveanu Dragoş;
14. Munteanu Marian-Teofan-Dragoş;
15. Radovici Dan,
în temeiul art. 2 alin. (1)-(3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi al art. 150 din Constituţia României, republicată, declarăm, pe propria răspundere, sub sancţiunea prevăzută de Codul penal pentru falsul în declaraţii, următoarele:
- suntem cetăţeni români cu calitatea de alegător, titulari ai dreptului de vot prevăzut de art. 36 din Constituţia României;
– nu facem parte din categoriile de persoane prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, respectiv nu suntem persoane alese în funcţie prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcţie de către prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice;
– suntem de acord să ne constituim în Comitetul de iniţiativă pentru promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României;
– scopul iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României este reprezentat de următoarele:
(i) modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României în sensul înlocuirii termenului de „soţi“ cu sintagma „un bărbat şi o femeie“, astfel încât să se asigure implementarea precisă şi literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanţii imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută în art. 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului drept „elementul natural şi fundamental al societăţii“. În acelaşi context, doar „bărbatul şi femeia“ împreună se bucură de recunoaşterea şi garantarea universală a dreptului de a se căsători şi de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură culturală, istorică şi morală specific româneşti;
(ii) introducerea în Constituţia României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacţii, prin modificarea art. 45 şi 137 din Legea fundamentală, având în vedere caracterul esenţial al protejării libertăţii individuale în cadrul tranzacţiilor financiare. În contextul evoluţiei digitale şi al tendinţei de reducere a utilizării numerarului, este crucial să fie protejată această modalitate de plată pentru a asigura accesul neîngrădit al persoanelor la bunuri şi servicii. Dreptul de a plăti în numerar este o componentă esenţială a libertăţii economice a cetăţenilor şi trebuie garantat în Constituţie
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu unanimitate de voturi desemnăm ca preşedinte al Comitetului de iniţiativă pe membrul Apopei Marius-Vasile pentru rezolvarea problemelor operative şi pentru reprezentarea comitetului atât în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv, dar fără a se limita la, Consiliul Legislativ, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Camera Deputaţilor, Senatul, Curtea Constituţională şi autorităţile publice locale ale tuturor localităţilor din România, cât şi în raporturile sale cu persoanele fizice şi juridice private.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Moldoveanu Dragoş pentru sesizarea Consiliului Legislativ în vederea avizării propunerii legislative şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, împuternicim pe membrul Moldoveanu Dragoş pentru a împuternici în numele comitetului oricâte persoane fizice dintre susţinătorii propunerii legislative, astfel încât acestea să întocmească şi să semneze listele de susţinători şi să ateste prin semnătură conţinutul dosarelor cu listele de susţinători.
Tehnoredactat, redactat, editat şi autentificat astăzi, 14.12.2023, la Biroul Individual Notarial Dumitrache Valerica într-un exemplar original care a rămas în arhiva biroului notarial şi în 17 (şaptesprezece) duplicate, din care 16 (şaisprezece) duplicate au fost eliberate părţilor şi 1 (un) duplicat pentru arhiva biroului notarial.
Declaranţi:
S.S. Piperea Gheorghe
în nume propriu şi în calitate de mandatar al
Apopei Marius-Vasile
Neamţu George-Mihail
Puric Liviu Dan
S.S. Stanciu Bogdan-Ioan
în nume propriu şi în calitate de mandatar al
Manta Oana-Andreea
Preotu Simona
S.S. Munteanu Marian-Teofan-Dragoş
S.S. Moldoveanu Dragoş
în nume propriu şi în calitate de mandatar al
Capsali Pericle-Iulian
Catrangiu Bogdan-Ion
Petcu Simona-Maria
Vlăescu Virgiliu-George
S.S. Răcănelu Daniela
în calitate de mandatar al
Şerban Georgeta-Carmen
S.S. Radovici Dan
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
