Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum)

EMITENT: REPREZENTANŢII UNUI GRUP DE CETĂŢENI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 26 ianuarie 2017
Comenteaza legea

                               EXPUNERE DE MOTIVE

    Ţinutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) este o regiune istorică cu un trecut aparte, care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte de a lungul secolelor trecute, chiar şi la începutul erei comuniste, până la reorganizarea administrativă a României din anul 1968.
    Principiul subsidiarităţii este unul unanim recunoscut, una dintre valorile de bază ale tuturor ţărilor Europei, îmbrăţişat şi de România prin ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, încă din anul 1997. Aceasta presupune ca comunităţile locale să aibă un cuvânt important în privinţa treburilor care prezintă interes pentru ele. O astfel de problemă este reorganizarea administrativă a ţării, care este pe agenda publică de ani de zile şi cu privire la care un număr de 62 de consilii locale, reprezentând aproape jumătate din locuitorii celor 149 de comune şi oraşe care se găsesc pe teritoriul Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum), şi-au expus punctul de vedere, solicitând formarea unei regiuni administrative care să cuprindă exact aceste 149 de comune şi oraşe.
    Văzând că acest proces trenează de multă vreme, considerăm că ar fi utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluţie şi pentru România. Asta devine şi mai evident dacă ţinem cont de faptul că regionalizarea întregii ţări presupune modificarea Constituţiei, un proces destul de anevoios, pe când crearea regiunii propusă de noi prin proiectul de lege anexat nu presupune acest lucru, putând fi realizat în limitele actualei constituţii, în baza art. 117 alin. (3), care stipulează: "Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică."
    Este totodată o evidenţă că existenţa regiunii administrate de responsabili aleşi prin vot universal şi învestiţi cu responsabilităţi efective permite o administrare eficace şi, în acelaşi timp, aproape de cetăţeni.
    Suntem conştienţi, pe de altă parte, de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarităţii.
    În altă ordine de idei trebuie să menţionăm că în Ţinutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) s-a desfăşurat un referendum (chiar dacă neoficial), în cadrul căruia 99,8% din participanţi (peste 210.000 de persoane cu drept de vot) s-au pronunţat în favoarea creării unei regiuni administrative cu prerogative sporite, menite a prezerva valorile, cultura, tradiţiile şi identitatea acestei regiuni.
    Dorim să remarcăm totodată că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităţilor locale şi că trebuie, dimpotrivă, să fie însoţită de măsuri care vizează protecţia acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta europeană a autonomiei locale. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere şi faptul că, cu ocazia aderării la Consiliu Europei, România s-a angajat să îşi bazeze politica faţă de minorităţi pe principiile Recomandării 1201 (1993) a CE, care în articolul 11 stipulează că:
    "În regiunile unde sunt majoritare, persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul de a dispune de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului" (sursa: http://www.dri.gov.ro/en/recomandarea-nr-1201-cu-referire-la-un-protocol-adiţional-la-convenţia-europeana-a-drepturilor-omului-privind-drepturile-persoanelor-apartinand-minorităţilor-naţionale/).
    Nu trebuie ignorat nici faptul că recunoaşterea autonomiei regionale implică loialitatea faţă de stat, ale cărui regiuni evoluează prin respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale, deci crearea unei regiuni autonome Ţinutul Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) ar contribui la coeziunea teritorială a României. Astfel autonomia Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea naţională.
    Ţinând cont de toate acestea, noi, subsemnaţii, propunem spre adoptare Parlamentului României prezenta propunere legislativă.

    Gheorgheni, 11 noiembrie 2016.

      Arus Zsolt Istvan    Baico Zsigmond      Czink Attila      Cziriak Karoly

     Elekes-Jozsa Martin    Kercso Attila      Kolcsar Gheza     Kovacs Laszlo

                           Marton Csaba        Takacs Jozsef



                  Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc
                        (Szekelyfold - Terra Siculorum)

    Preambul
    Considerând că dreptul cetăţenilor de a participa la gestionarea problemelor publice face parte din principiile democratice comune ale tuturor statelor membre ale Consiliului Europei şi că regiunea favorizează exercitarea acestui drept,
    convinşi fiind de faptul că existenţa regiunii administrate de responsabili aleşi prin vot universal şi învestiţi cu responsabilităţi efective permite o administrare eficace şi, în acelaşi timp, aproape de cetăţeni,
    convinşi că principiului subsidiarităţii constituie o contribuţie importantă la edificarea democraţiei în Europa,
    conştienţi de faptul că regiunea reprezintă un nivel de putere adecvat în vederea realizării efective a subsidiarităţii, unul dintre principiile fundamentale ce trebuie respectate atât în vederea integrării europene, cât şi în propria organizare specifică a statelor participante la acest proces,
    afirmând că regionalizarea nu trebuie să se realizeze în detrimentul autonomiei colectivităţilor locale şi că trebuie, dimpotrivă, să fie însoţită de măsuri care vizează protecţia acestora bazată pe deplina respectare a drepturilor dobândite prin Carta europeană a autonomiei locale,
    afirmând că recunoaşterea autonomiei regionale implică loialitatea faţă de stat ale cărei regiuni evoluează prin respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale,
    considerând că regiunea, ca o componentă esenţială a statului, stă mărturie, prin identitatea sa, la diversitatea Europei, contribuie la îmbogăţirea culturii acesteia într-un climat de respectare a tradiţiilor conform istoriei sale,
    conştienţi de faptul că legăturile interregionale şi transfrontaliere constituie un aport preţios şi indispensabil la edificarea Europei,
    recunoscând că în procesul de organizare a instituţiilor europene adecvate, la elaborarea şi realizarea politicilor europene trebuie avută în vedere existenţa regiunilor în cadrul statelor europene şi favorizată prezenţa regiunilor în aceste instituţii,
    afirmând că aceste principii presupun existenţa unui nivel de putere regională dispunând de organisme de decizie, democratic constituite şi beneficiind de o largă autonomie privind competenţele, modalităţile de exercitare ale acestora din urmă, precum şi mijloacele necesare în vederea împlinirii misiunii lor,
    afirmând că "autonomia teritorială" reprezintă un aranjament aplicat în interiorul statelor suverane, prin care locuitorii unor regiuni obţin competenţe, respectiv puteri mărite, care reflectă situaţia lor geografică specifică şi care protejează şi promovează tradiţiile lor culturale şi religioase, păstrarea şi dezvoltarea identităţii lor naţionale,
    considerând că autonomia Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum) nu lezează nici integritatea teritorială a României, nici suveranitatea naţională şi afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităţilor, pe principiul subsidiarităţii şi al autoadministrării,

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă.
    (2) Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei.
    (3) Aspiraţia locuitorilor regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale.
    (4) Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a unei părţi importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
    ART. 2
    Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României:
    a) competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege sau de dreptul internaţional;
    b) competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional;
    c) regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii;
    d) în limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop.
    ART. 3
    Autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român. Cu respectarea acestui principiu:
    a) competenţele, în limitele prezentului statut, pot fi delegate regiunii de către alte nivele de administrare;
    b) delegarea de competenţă trebuie să fie clar definită. Mijloacele materiale şi financiare, care permit punerea în aplicare efectivă a acestor competenţe adiţionale, trebuie să fie asigurate în mod adecvat pe parcursul actului de împuternicire;
    c) organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competenţe trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii, de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii.
    ART. 4
    Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszek) care aparţine judeţului Mureş. Anexa nr. 1. cuprinde limitele teritoriale ale Ţinutului Secuiesc, precum şi localităţile aparţinătoare acestuia.
    Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
    a) Scaunul Kezdi (Kezdiszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Secuiesc (Kezdivasarhely);
    b) Scaunul Orbai (Orbaiszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Covasna (Kovaszna);
    c) Scaunul Sepsi (Sepsiszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy);
    d) Scaunul Ciuc (Csikszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Miercurea-Ciuc (Csikszereda);
    e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Odorheiu Secuiesc (Szekelyudvarhely);
    f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos);
    g) Scaunul Mureş (Marosszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Târgu Mureş (Marosvasarhely);
    h) Scaunul Micoloşoara-Brăduţ (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszek), care cuprinde localităţile aparţinătoare, având reşedinţa la Baraolt (Barot).
    ART. 5
    (1) Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) nu aduc atingere dreptului de a recurge la consultarea prin referendum sau orice altă formă de participare a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
    ART. 6
    Sediul instituţiilor din Ţinutul Secuiesc va fi stabilit de autoritatea deliberativă aleasă a regiunii autonome.
    ART. 7
    (1) Consiliul de Autoadministrare este instituţia prin care ia fiinţă Ţinutul Secuiesc.
    (2) Atribuţiile Consiliului de Autoadministrare sunt stabilite de prezentul statut de autonomie şi de locuitorii Ţinutului Secuiesc, iar cadrul exercitării acestora este stabilit de către Consiliul de Autoadministrare, în conformitate cu prevederile prezentului statut, respectiv legislaţia internă şi internaţională.
    ART. 8
    (1) În conformitate cu prezentul statut de autonomie şi în concordanţă cu legile statului, autonomia Ţinutului Secuiesc se referă la toţi cetăţenii români cu domiciliul stabil în una dintre localităţile Ţinutului Secuiesc.
    (2) Persoanele născute în Ţinutul Secuiesc, cetăţeni români, cu domiciliul în străinătate, beneficiază de asemenea de drepturile stabilite prin prezentul statut de autonomie, în măsura în care ultimul lor domiciliu din ţară a fost într-o localitate din Ţinutul Secuiesc.
    ART. 9
    (1) În cadrul regiunii autonome este garantată egalitatea deplină şi efectivă pentru toţi cetăţenii.
    (2) În sfera de competenţă a Consiliului de Autoadministrare ca autoritate publică intră crearea acelor condiţii care asigură egalitatea deplină şi efectivă, precum şi libertatea persoanelor şi comunităţilor acestora, eliminarea tuturor obstacolelor care pot zădărnici sau obstrucţiona manifestarea deplină a acestora, facilitând participarea tuturor cetăţenilor la viaţa politică, economică, culturală şi socială.
    (3) Nu constituie discriminare adoptarea de către Consiliul de Autoadministrare a unor măsuri speciale pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a comunităţilor române din Ţinutul Secuiesc, în limitele legii.
    ART. 10
    (1) În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului.
    (2) Autorităţile regiunii autonome, ale scaunelor secuieşti aparţinătoare şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura folosirea oficială şi firească a ambelor limbi, adoptând reglementările necesare pentru cunoaşterea acestora, creând toate condiţiile care garantează egalitatea lor deplină.
    (3) În acele localităţi ale regiunii autonome în care cetăţenii aparţinând altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice cu domiciliu stabil în acele localităţi sunt în minoritate numerică, dar depăşesc o sută în comună, o mie în oraş, cinci mii în municipiu, zece mii la nivelul scaunului, limba acestor comunităţi beneficiază de acelaşi statut ca şi limba oficială a statului.
    ART. 11
    (1) Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ţinutului Secuiesc.
    (2) Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc.
    (3) Prezentul statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc.
    (4) În privinţa folosirii simbolurilor statului sunt valabile reglementările legale în vigoare.

    CAP. II
    Înfiinţarea şi desfiinţarea regiunii autonome

    ART. 12
    Regiunea autonomă Ţinutul Secuiesc se constituie conform prezentei legi, odată cu constituirea Consiliului de Autoadministrare, autoritate administrativă autonomă înfiinţată conform art. 117 alin. (3) din Constituţia României, în baza prevederilor prezentului statut ca lege organică, prin alegeri libere şi generale, prin votul secret şi direct al cetăţenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome.
    ART. 13
    Statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc se poate desfiinţa numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
    ART. 14
    (1) Prezentul statut de autonomie se adoptă prin lege de către Parlamentul României.
    (2) Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc.
    ART. 15
    În cazul modificării Statutului de autonomie trebuie respectate prevederile stabilite în art. 125.
    ART. 16
    Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc se exercită prin Consiliul de Autoadministrare ales prin alegeri libere şi generale, prin votul secret şi direct al cetăţenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome.
    ART. 17
    Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc şi Statutul său de autonomie pot fi desfiinţate numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

    CAP. III
    Autorităţile Ţinutului Secuiesc

    ART. 18
    a) Autorităţile regiunii autonome:
    - Consiliul de Autoadministrare;
    - Comisia de Autoadministrare;
    - Preşedintele Ţinutului Secuiesc.
    b) Autorităţile scaunelor:
    - Consiliul Scaunal;
    - Comisia Scaunală;
    - Preşedintele Scaunului.
    c) Autorităţile locale:
    - Consiliul Comunal;
    - Consiliul Orăşenesc;
    - Consiliul Municipal;
    - Primar.

    SECŢIUNEA I
    Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc

    ART. 19
    Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului Secuiesc.
    ART. 20
    (1) Consiliul de Autoadministrare se compune din consilierii regionali aleşi pe o perioadă de 4 ani prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct.
    (2) Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripţiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populaţiei.
    (3) Simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc şi alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale, alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor şi a primarilor.
    (4) Referitor la alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor, a primarilor şi a consilierilor, sunt valabile prevederile Legii nr. 70/1991, modificate, privind alegerile locale.
    (5) Alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor se face în conformitate cu prevederile legale.
    ART. 21
    Principiile de bază ale funcţionării Consiliului de Autoadministrare sunt:
    a) Consiliul are competenţa de a apăra interesele cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, de a exercita democraţia reprezentativă în interesul acestora şi de a administra regiunea;
    b) exercită competenţe ce îi revin din descentralizarea competenţelor;
    c) asigură caracterul public al şedinţelor Consiliului;
    d) garantează caracterul public al bugetului regiunii;
    e) aplică şi respectă legalitatea.
    ART. 22
    Competenţele administrative-decizionale ale Consiliului de Autoadministrare se referă la:
    a) organizarea instituţiilor proprii;
    b) adoptarea deciziilor valabile în regiune, competenţă ce derivă din caracterul juridic special al Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc;
    c) cultura;
    d) învăţământul;
    e) folosirea limbii materne;
    f) tradiţiile istorice, artistice, arhitectonice, arheologice, ştiinţifice;
    g) problemele sociale;
    h) domeniul mass-media;
    i) administrarea patrimoniului de stat de interes regional;
    j) introducerea taxelor şi impozitelor regionale;
    k) autonomia financiară a Ţinutului Secuiesc;
    l) reprezentarea Ţinutului Secuiesc.
    ART. 23
    Deciziile Consiliului de Autoadministrare la care se referă art. 22. lit. b) se emit în următoarele domenii, respectând legislaţia în vigoare:
    a) ordinea interioară privind instituţiile şi personalul acestora;
    b) ordinea interioară privind organismele scaunelor secuieşti;
    c) stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale ale regiunii, înfiinţarea de noi comune;
    d) exproprierea de interes public, care nu afectează în mod direct statul şi nici sfera de competenţă a scaunelor;
    e) administrarea cărţii funciare;
    f) apărarea contra incendiilor;
    g) sănătate;
    h) ordinea privind activitatea camerelor de comerţ;
    i) înfiinţarea şi supravegherea societăţilor comerciale proprii;
    j) cooperative de credit asigurări de bunuri;
    k) servicii publice de interes regional;
    l) în vederea asigurării ordinii publice, supravegherea şi controlul structurilor regionale ale poliţiei comunitare şi colaborarea cu structurile Poliţiei;
    m) mineritul, industria energetică;
    n) producerea şi utilizarea de energie de interes local;
    o) agricultura;
    p) silvicultura, regimul vânatului;
    q) protecţia mediului;
    r) transport de persoane şi de mărfuri de interes local;
    s) informare în masă.
    ART. 24
    În sfera de competenţă a Consiliului de Autoadministrare intră, de asemenea, protecţia socială şi asigurările sociale, domenii în care poate emite decizii valabile în regiune şi poate crea instituţii proprii.
    ART. 25
    Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie.
    ART. 26
    Consiliul de Autoadministrare are în responsabilitate completarea reglementărilor legale referitoare la emisiunile de radio şi de televiziune cu prevederi specifice.
    ART. 27
    Consiliul de Autoadministrare are putere decizională pe întreg teritoriul Ţinutului Secuiesc, conform competenţelor conferite de prezentul statut, respectiv legislaţiei în vigoare.
    ART. 28
    Consiliul de Autoadministrare poate solicita ca Guvernul să îi atribuie sau să îi încredinţeze competenţe ce nu sunt reglementate în prezentul statut de autonomie.
    ART. 29
    În termen de 30 de zile de la înfiinţare Consiliul de Autoadministrare elaborează şi aprobă Regulamentul de funcţionare. În această perioadă de timp activitatea Consiliului este condusă de preşedintele Ţinutului Secuiesc.

    SECŢIUNEA II
    Comisia de Autoadministrare a Ţinutului Secuiesc

    ART. 30
    (1) Comisia de Autoadministrare este organul executiv al regiunii.
    (2) Preşedintele Comisiei de Autoadministrare este numit de preşedintele Ţinutului Secuiesc.
    (3) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt desemnaţi la propunerea preşedintelui Comisiei, în termen de 30 de zile de la numirea sa de către Consiliul de Autoadministrare, prin vot secret pe o perioadă de 4 ani. În această perioadă, în cazul unui vot de neîncredere, membrul Comisiei poate fi eliberat din funcţie de către preşedintele Ţinutului Secuiesc, în conformitate cu reglementările prevăzute în Regulamentul de funcţionare.
    (4) Membrii Comisiei de Autoadministrare sunt numiţi în funcţie de preşedintele Ţinutului Secuiesc.
    ART. 31
    Regulamentul de funcţionare şi modul de organizare al Comisiei de Autoadministrare este elaborat de Consiliul de Autoadministrare şi se aprobă în aceeaşi şedinţă şi înainte de votarea membrilor Comisiei.
    ART. 32
    Competenţele executive ale Comisiei de Autoadministrare cuprind:
    a) aplicarea, controlul, executarea ordonanţelor adoptate de Consiliul de Autoadministrare;
    b) funcţionarea organelor proprii de autoadministrare;
    c) iniţierea proiectelor de decizie;
    d) încadrarea şi avansarea în cadrul instituţiilor proprii;
    e) controlul asupra serviciilor publice de interes regional, asupra activităţii instituţiilor publice, ale societăţilor comerciale cu capital de stat şi de interes regional;
    f) administrarea domeniului public şi privat al regiunii;
    g) administrarea domeniului public şi privat de stat de interes regional;
    h) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii;
    i) exercitarea competenţelor în domeniul finanţelor;
    j) elaborarea şi executarea bugetului autonom al regiunii;
    k) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a regiunii;
    l) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a regiunii;
    m) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice ale regiunii;
    n) supravegherea şi controlul activităţii poliţiei comunitare, colaborarea cu celelalte organele poliţieneşti;
    o) încheierea contractelor internaţionale referitoare la regiune, realizarea şi aplicarea colaborărilor interregionale,
    p) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune;
    q) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară;
    r) alte domenii privind colectivitatea regiunii;
    s) aplicarea legilor statului.
    ART. 33
    Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
    ART. 34
    (1) Comisia de Autoadministrare are în competenţă numirea funcţionarilor publici în funcţii de conducere.
    (2) Ocuparea acestor funcţii se face prin concurs în condiţiile stabilite în statutul funcţionarilor publici. Este interzisă orice formă de discriminare pe bază de origine etnică, religioasă sau de domiciliu.
    (3) Funcţionarii publici din Ţinutul Secuiesc trebuie să cunoască, pe lângă limba oficială a statului, şi limba maghiară, iar în unităţile administrativ-teritoriale ale regiunii, în care sunt satisfăcute condiţiile prevăzute în art. 10 alin. (3) al prezentului statut, şi limba comunităţii naţionale în cauză.
    ART. 35
    Comisia de Autoadministrare în domeniile aparţinând exclusiv sferei de competenţă poate încheia convenţii cu alte colectivităţi autonome, poate colabora cu alte regiuni în domeniul cultural, economic, social. Aceste convenţii şi colaborări vor fi aduse la cunoştinţa Guvernului României.
    ART. 36
    Comisia de Autoadministrare răspunde în faţa Consiliului de Autoadministrare, fără ca acest lucru să limiteze răspunderea personală a membrilor Comisiei.

    SECŢIUNEA III
    Preşedintele Ţinutului Secuiesc

    ART. 37
    (3) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.
    (4) Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de 4 ani, în conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul statut.
    ART. 38
    Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al Ţinutului Secuiesc pe o perioadă mai mare de două mandate.
    ART. 39
    Preşedintele Ţinutului Secuiesc poate renunţa la învestitură printr-o declaraţie înaintată Consiliului de Autoadministrare. Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul de Autoadministrare ia act de această declaraţie.
    ART. 40
    (1) Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc poate iniţia printr-o majoritate de 2/3 a voturilor membrilor săi eliberarea din funcţie a preşedintelui Ţinutului Secuiesc în cazul trădării intereselor comunităţii din Ţinutul Secuiesc, lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, neîndeplinirii obligaţiilor ce decurg din prezentul statut de autonomie.
    (2) În baza moţiunii de cenzură adoptate, Consiliul de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc se adresează Guvernului României ca în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului de Autoadministrare să dispună organizarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte a Ţinutului Secuiesc.
    (3) În cazul în care funcţia devine vacantă, desemnarea noului preşedinte este valabilă pentru un mandat complet.
    ART. 41
    Preşedintele ales al Ţinutului Secuiesc se instalează în funcţie în cadrul şedinţei Consiliului de Autoadministrare, în ultima zi a mandatului preşedintelui anterior sau în cea de-a 10-a zi de la anunţarea rezultatelor alegerilor organizate pentru ocuparea postului vacant.
    ART. 42
    Mandatul preşedintelui ales al Ţinutului Secuiesc se exercită de la depunerea jurământului:
    "Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcţia care mi s-a încredinţat, voi reprezenta şi ocroti interesele populaţiei Ţinutului Secuiesc, voi respecta legile ţării şi deciziile autorităţilor regiunii, Constituţia României. Aşa să mă ajute Dumnezeu!"
    ART. 43
    În perioada limitării temporare a exercitării prerogativelor preşedintelui Ţinutului Secuiesc sau în cazul în care funcţia devine vacantă, până la instalarea noului preşedinte ales, atribuţiile acestuia revin preşedintelui Consiliului de Autoadministrare sau, în caz de indisponibilitate, locţiitorului acestuia.
    ART. 44
    Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor.
    ART. 45
    Preşedintele Ţinutului Secuiesc nu poate îndeplini alte funcţii publice sau private.
    ART. 46
    Competenţele preşedintelui Ţinutului Secuiesc:
    a) propune Guvernului României data desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare organizate pe teritoriul regiunii;
    b) convoacă sesiunea extraordinară a Consiliului de Autoadministrare;
    c) numeşte preşedintele Comisiei de Autoadministrare;
    d) numeşte, respectiv eliberează din funcţie membrii Comisiei de Autoadministrare desemnaţi de către Consiliul de Autoadministrare;
    e) prezidează şedinţa Comisiei de Autoadministrare la solicitarea preşedintelui acestuia;
    f) contrasemnează şi promulgă în termen de 20 de zile deciziile adoptate de Consiliul de Autoadministrare; nesemnarea sau nepromulgarea de către preşedintele Ţinutului Secuiesc atrage nulitatea ordonanţelor;
    g) supraveghează legalitatea ordonanţelor Consiliului Scaunal. În cazul în care consideră că actul este ilegal, în termen de 15 zile de la adoptarea acestuia se poate adresa contenciosului administrativ;
    h) poate solicita din partea Curţii Constituţionale control prealabil de constituţionalitate a proiectelor de decizii;
    i) poate solicita din partea Curţii Constituţionale controlul în privinţa constituţionalităţii actelor normative emise;
    j) poate iniţia referendum, în urma consultării Consiliului de Autoadministrare, privind problemele fundamentale ale regiunii, în conformitate cu Legea nr. 3/2000 privind organizarea referendumului la nivel local.

    CAP. IV
    Autorităţile Scaunelor

    SECŢIUNEA I
    Consiliul Scaunal

    ART. 47
    (1) Consiliul Scaunal este organul deliberativ de autoadministrare al Scaunului.
    (2) Consiliul Scaunal este ales de către cetăţenii cu drept de vot ai Scaunului, în conformitate cu prevederile art. 20 al prezentului statut.
    (5) Consiliul Scaunal, în termen de 30 de zile de la înfiinţare, elaborează şi aprobă Regulamentul său de funcţionare; în această perioadă activitatea consiliului este condusă de preşedintele scaunului.
    (4) Numărul consilierilor aleşi în Consiliul Scaunal este de 33 sau câte un consilier după fiecare 3.000 de locuitori ai Scaunului.
    ART. 48
    Competenţele Consiliului Scaunal cuprind emiterea de hotărâri în următoarele domenii:
    a) ordinea interioară privind instituţiile scaunale şi personalul acestora;
    b) aprobarea în limbile română şi maghiară a denumirilor localităţilor, a indicatoarelor de străzi şi de circulaţie, a celor comerciale şi a reclamelor;
    c) ocrotirea valorilor istorice, artistice şi etnografice;
    d) obiceiuri şi tradiţii locale;
    e) activitatea instituţiilor culturale de interes scaunal;
    f) sistematizare teritorială;
    g) organizarea instituţiilor de autoadministrare;
    h) modificarea limitelor unităţilor administrative-locale, la iniţiativa autorităţilor locale;
    i) apărarea ordinii publice;
    j) drept de utilitate publică;
    k) cooperative meşteşugăreşti;
    l) sprijinirea construirii locuinţelor, construirea locuinţelor sociale;
    m) asistenţa socială şi de bunăstare;
    n) şcolarizare, construirea şcolilor;
    o) perfecţionare profesională, învăţământul profesional;
    p) comerţ;
    q) pieţe şi târguri locale;
    r) producţia industrială de interes teritorial;
    s) silvicultura, personal silvic;
    t) vânătoarea, ocrotirea vânatului;
    u) agricultura;
    v) gospodărirea apelor;
    w) valorificarea apelor minerale, apelor termale, staţiunilor balneare;
    x) dezvoltarea şi organizarea turismului pe teritoriul propriu;
    y) turismul rural;
    z) gospodărirea pajiştilor;
    aa) ocrotirea florei şi faunei;
    bb) protecţia mediului;
    cc) ocrotirea sănătăţii;
    dd) reţeaua de drumuri, de ape şi gaze de interes local;
    ee) căile de comunicaţii şi de transport public de interes local;
    ff) sistemul de căi ferate, de drumuri publice care traversează teritoriul scaunului, precum şi transportul pe căi ferate, drumurile publice şi prin cablu;
    gg) servicii publice;
    hh) personalul administrativ şi de deservire publică;
    ii) expropriere de interes public, în folosul public al scaunului, cu despăgubiri juste;
    jj) munca voluntară de interes local;
    kk) reglementarea în ansamblu a vieţii economice, ţinând cont de libertatea economiei de piaţă;
    ll) sprijinirea sportului.
    ART. 49
    Consiliul Scaunal poate adopta hotărâri cu privire la controlul asupra activităţii poliţiei locale, asupra colaborării cu această instituţie, cu privire la numirea, demiterea personalului, la înfiinţarea poliţiei proprii, în conformitate cu reglementările în vigoare. În termen de cel puţin 3 ani, fiecare membru al corpului poliţienesc trebuie să cunoască limba maghiară şi limba română, iar ofiţerii de poliţie cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. Compoziţia corpului poliţienesc trebuie să reflecte compoziţia naţională a regiunii pe care o deserveşte.
    ART. 50
    Consiliul Scaunal asigură avantaje locuitorilor scaunului în procesul de ofertă a locurilor de muncă. Pe teritoriul scaunului este interzisă discriminarea pe bază de apartenenţă la o comunitate lingvistică sau naţională.
    ART. 51
    Consiliul Scaunal asigură organizarea, funcţionarea, controlul şi îndrumarea învăţământului la nivel preşcolar, elementar, liceal, postliceal şi superior.
    ART. 52
    Consiliul Scaunal are în competenţă adoptarea hotărârilor privind informarea în masă pe teritoriul scaunului.
    ART. 53
    Competenţa Consiliului Scaunal este aprobarea bugetului Scaunal.
    ART. 54
    În acele domenii în care Consiliul Scaunal nu are competenţă, se aplică ordonanţele Consiliului de Autoadministrare al Ţinutului Secuiesc, respectiv legile statului.

    SECŢIUNEA II
    Comisia Scaunală

    ART. 55
    (1) Comisia Scaunală este organul executiv de autoadministrare al Scaunului.
    (2) Preşedintele Comisiei Scaunale este numit de preşedintele Scaunului.
    (3) Membrii Comisiei Scaunale sunt desemnaţi pe o perioadă de 4 ani prin vot secret de către Comisia Scaunală, la propunerea preşedintelui Comisiei, în termen de 30 de zile de la numirea acestuia. În timpul mandatului, membrii Comisiei pot fi revocaţi de către Consiliul Scaunal în condiţiile stabilite de regulamentul de funcţionare, respectiv prin vot secret pot fi desemnaţi noi membri ai Comisiei.
    (4) Pe baza deciziei Consiliului Scaunal, membrii Comisiei Scaunale sunt numiţi sau revocaţi din funcţie de către preşedintele Scaunului.
    ART. 56
    Consiliul Scaunal stabileşte structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare a Comisiei Scaunale, care este aprobată cu ocazia votării membrilor Comisiei.
    ART. 57
    Competenţele Comisiei Scaunale sunt:
    a) aplicarea, controlul şi executarea deciziilor Consiliului de Autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc, hotărârilor Consiliului Scaunal;
    b) funcţionarea propriilor organe de autoadministrare;
    c) iniţierea proiectelor de hotărâre,
    d) angajare şi avansare în cadrul instituţiilor proprii;
    e) supravegherea serviciilor publice de interes local, funcţionării instituţiilor de interes local, a societăţilor comerciale cu capital de stat de interes local;
    f) administrarea patrimoniului din domeniul public şi privat al Scaunului;
    g) înfiinţarea şi administrarea societăţilor comerciale proprii;
    h) exercitarea atribuţiilor fiscale,
    i) elaborarea şi aplicarea bugetului Scaunului;
    j) planificarea şi facilitarea dezvoltării economice a Scaunului;
    k) aplicarea politicii fiscale, financiare şi comerciale a Scaunului;
    l) înfiinţarea, respectiv desfiinţarea instituţiilor publice ale Scaunului;
    m) apărarea siguranţei publice, colaborarea cu organele poliţieneşti şi controlul asupra activităţii acestora, numirea şi revocarea acestora;
    n) ocrotirea angajaţilor autorităţilor locale;
    o) garantarea folosirii libere a limbilor cu statut egal în regiune;
    p) funcţionarea sistemului de învăţământ de stat şi în cadrul acestuia a sistemului de învăţământ în limba maghiară;
    r) funcţionarea instituţiilor culturale, rezolvarea problemelor culturale de interes scaunal;
    s) funcţionarea şi supravegherea patrimoniului artistic, a muzeelor, a altor instituţii culturale şi ştiinţifice;
    u) armonizarea ocrotirii naturii, gospodărirea apelor de interes local, irigarea, desecarea, apărarea contra inundaţiilor, pe teritoriul Scaunului;
    v) dezvoltarea turismului;
    w) asistenţa socială;
    x) sănătatea, înfiinţarea şi controlul spitalelor, farmaciilor, cabinetelor medicale, azilurilor de bătrâni şi caselor de copii;
    y) administrarea domeniului privat şi public al Scaunului;
    z) alte domenii de interes scaunal;
    aa) aplicarea legilor statului.
    ART. 58
    Comisia Scaunală poate dispune, înfiinţa, întreţine posturi proprii de televiziune şi de radio, în scopul realizării obiectivelor stabilite.
    ART. 59
    Comisia Scaunală poate să încheie convenţii cu alte comunităţi de autoadministrare, poate colabora în domeniul cultural, economic, social cu alte colectivităţi din alte regiuni.
    ART. 60
    Comisia Scaunală dispune de un aparat administrativ propriu, stabileşte structura funcţiilor proprii, repartizarea acestora şi numeşte funcţionarii.
    ART. 61
    Comisia Scaunală răspunde în faţa Consiliului Scaunal, fără ca acest lucru să limiteze răspunderea personală a membrilor Comisiei.

    SECŢIUNEA III
    Preşedintele Scaunului

    ART. 62
    (1) Preşedintele Scaunului reprezintă teritoriul aparţinător Scaunului.
    (2) Preşedintele Scaunului este ales de către cetăţenii cu drept de vot din teritoriul Scaunului, prin vot general, secret şi direct pe o perioadă de 4 ani, în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în art. 20 al prezentului Statut de autonomie.
    ART. 63
    (1) Consiliul Scaunal poate iniţia destituirea preşedintelui Scaunului, în baza votului unei majorităţi de 2/3.
    (2) În baza moţiunii de cenzură adoptate, Guvernul României, în termen de 30 de zile de la data deciziei Consiliului Scaunal, stabileşte data alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Scaunului.
    (3) În cazul în care funcţia devine vacantă, mandatul preşedintelui nou-ales este valabil pe întreaga perioadă.
    ART. 64
    Preşedintele ales al Scaunului se instalează în funcţie în cadrul şedinţei Consiliului Scaunal, în ultima zi a mandatului preşedintelui anterior, sau în cea de-a 10-a zi de la anunţarea rezultatelor alegerilor organizate pentru ocuparea postului vacant.
    ART. 65
    În momentul instalării, preşedintele ales al Scaunului depune următorul jurământ:
    "Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcţia care mi s-a încredinţat, voi reprezenta şi ocroti interesele populaţiei din acest Scaun, voi respecta legile ţării, deciziile regiunii şi Constituţia României. Aşa să mă ajute Dumnezeu!"
    ART. 66
    (1) Preşedintele Scaunului poate să renunţe la funcţia încredinţată printr-o declaraţie înaintată Consiliului Scaunal.
    (2) Demisia devine valabilă în momentul în care Consiliul Scaunal ia act de această declaraţie.
    ART. 67
    În perioada limitării temporare a exercitării de către preşedintele Scaunului a prerogativelor sale, respectiv în cazul în care funcţia devine vacantă, până la instalarea noului preşedinte ales, atribuţiile preşedintelui Scaunului vor fi îndeplinite de către preşedintele Consiliului Scaunal sau, în caz de indisponibilitate, de locţiitorul acestuia.
    ART. 68
    Competenţele Preşedintelui Scaunului:
    a) propunerea organizării şi datei desfăşurării alegerilor ordinare şi extraordinare pe teritoriul Scaunului;
    b) convocarea sesiunii extraordinare a Consiliului Scaunal;
    c) numirea preşedintelui Comisiei Scaunale;
    d) numirea, respectiv eliberarea din funcţie a membrilor Comisiei Scaunale desemnaţi de către Consiliul Scaunal;
    e) prezidarea şedinţei Comisiei Scaunale la solicitarea preşedintelui acesteia;
    f) semnarea şi promulgarea în termen de 20 de zile a ordonanţelor adoptate de Consiliul Scaunal, care pe teritoriul Scaunului au putere de lege. Nesemnarea sau nepromulgarea de către preşedintele Scaunului atrage nulitatea ordonanţelor;
    g) iniţierea referendumului, în urma consultării Consiliului Scaunal, privind problemele cardinale ale regiunii;
    h) reprezintă Scaunul în relaţiile interne.

    CAP. V
    Autorităţile locale

    SECŢIUNEA I
    Statutul special şi competenţele autorităţilor administraţiei publice locale

    ART. 69
    Autorităţile administraţiei publice locale - comunale, orăşeneşti, municipale - se organizează şi funcţionează în baza Legii nr. 215/2001, modificată, privind administraţia locală, în baza prezentului statut de autonomie, respectiv în baza reglementărilor cuprinse în Carta europeană a autonomiei locale.
    ART. 70
    Autorităţile administraţiei publice locale din Ţinutul Secuiesc au statut special, constând în completarea reglementărilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările ulterioare, cu competenţe suplimentare, rezultate din condiţiile istorice, culturale şi teritoriale specifice, a căror aplicare este garantată prin prezentul statut.
    ART. 71
    Autorităţile administraţiei publice locale, în baza dreptului la autonomie locală, în domeniile de competenţe stabilite de lege şi de prezentul statut de autonomie, dispun de puterea decizională şi executivă locală.
    ART. 72
    Pe teritoriul administraţiei publice locale limba maternă a comunităţii naţionale maghiare şi limba maternă a celorlalte comunităţi naţionale, etnice şi lingvistice, în condiţiile art. 10 alin. (3) al prezentului statut, are acelaşi statut ca limba oficială a statului.
    ART. 73
    Principiile de bază ale autoadministrării locale sunt:
    a) autorităţile locale dispun de prerogative discreţionare în exercitarea competentelor transferate;
    b) responsabilităţile publice să fie îndeplinite de către organele administrative cele mai apropiate de cetăţeni;
    c) deplinătatea şi exclusivitatea competenţelor, care nu pot fi îngrădite decât prin dispoziţii legale ale autorităţilor centrale sau regionale;
    d) adaptabilitatea la condiţiile locale a competenţelor transferate de la autorităţile centrale sau regionale la autorităţile locale;
    e) participarea în timp util şi într-o formă corespunzătoare la procesul de planificare şi deciziile care vizează autorităţile locale.
    ART. 74
    Competenţele care conferă statut special autorităţilor publice locale se referă la următoarele domenii:
    a) învăţământul în limba maternă a comunităţilor, înfiinţarea, ocrotirea, funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor de învăţământ;
    b) cultura în limba maternă a comunităţilor, înfiinţarea, ocrotirea, funcţionarea şi dezvoltarea instituţiilor culturale;
    c) informarea în masă în limba comunităţilor, garantarea libertăţii informării în masă;
    d) folosirea neîngrădită a limbii materne a comunităţilor în viaţa particulară şi în public, în instituţiile publice şi în justiţie;
    e) problemele sociale;
    f) dezvoltarea rurală şi dezvoltarea localităţilor;
    g) dezvoltarea economică;
    h) administrarea patrimoniului public şi privat al comunităţii şi al statului, de interes local;
    i) înfiinţarea şi funcţionarea instituţiilor comunale;
    j) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
    k) împiedicarea tendinţelor de modificare forţată a componenţei naţionale a localităţilor;
    l) împiedicarea tendinţelor de modificare forţată a limitelor administraţiilor publice locale;
    m) iniţierea înfiinţării de noi comune;
    n) asigurarea ordinii publice prin poliţie comunitară subordonată autorităţilor locale;
    o) bugetul local, folosirea propriilor resurse materiale şi financiare;
    p) stabilirea denumirilor localităţilor, stabilirea şi modul de folosire a simbolurilor, distincţiilor locale;
    r) stabilirea şi organizarea sărbătorilor naţionale ale comunităţilor locale;
    s) întreţinerea şi ocrotirea monumentelor istorice;
    t) stabilirea şi organizarea licitaţiilor;
    u) înfiinţarea de burse;
    v) înfiinţarea şi administrarea instituţiilor, întreprinderilor de comerţ, turistice, prestări de servicii, bănci, societăţi de asigurări şi a altor organisme economice;
    w) exproprierea în interes public în funcţie de reglementările cuprinse în lege şi în prezentul Statut de autonomie;
    x) înfiinţarea şi administrarea bibliotecilor, arhivelor, muzeelor care păstrează valorile lingvistice ale comunităţilor, precum şi a altor instituţii asemănătoare;
    y) toate formele de instruire a tineretului şi adulţilor;
    z) silvicultura şi gospodărirea apelor;
    aa) controlul, gospodărirea şi valorificarea pădurilor comunale;
    bb) controlul, gospodărirea şi valorificarea pajiştilor comunale;
    cc) ocrotirea, administrarea, valorificarea resurselor de ape minerale, apelor termale, staţiunilor balneare, bogăţiilor naturale de interes local;
    dd) păstrarea, dezvoltarea, valorificarea vânatului din teritoriul aparţinător autorităţii publice locale;
    ee) un raport de 90% în favoarea administraţiei locale din impozitul pe venituri, stabilit prin lege;
    ff) un raport de 80% în favoarea administraţiei locale din taxe şi impozite stabilite de lege;
    gg) averea comunală retrocedată de către stat.
    ART. 75
    Autoritatea publică locală, în decursul rezolvării problemelor publice locale, garantează egalitatea deplină a cetăţenilor de naţionalitate română cu cetăţenii aparţinând celorlaltor comunităţi naţionale, etnice şi lingvistice.
    ART. 76
    Limitele localităţilor nu pot fi modificate fără referendum. Modificarea forţată a raportului etnic al localităţii este interzisă.
    ART. 77
    (1) Autoritatea publică locală stabileşte propria ei structură administrativă internă, conform necesităţilor şi în scopul asigurării eficienţei.
    (2) Supravegherea organelor autorităţii publice locale poate viza doar legalitatea activităţii acestora.
    ART. 78
    Autoritatea publică locală, în timpul exercitării competenţelor şi realizării responsabilităţilor, poate colabora şi se poate asocia cu alte comunităţi în scopul îndeplinirii sarcinilor de interes comun.
    ART. 79
    Autoritatea publică locală şi organele acesteia pot deveni membri ai unor uniuni de profil din ţară şi din străinătate, având ca scop realizarea unor obiective comune.
    ART. 80
    Autoritatea publică locală şi organele acesteia, în condiţiile prevăzute de lege, pot colabora cu alte autorităţi publice locale şi cu organele acestora din alte state.
    ART. 81
    Autoritatea publică locală poate solicita asistenţă juridică în vederea apărării exercitării libere a competenţelor şi a autonomiei locale.

    CAP. VI
    Folosirea limbii materne în învăţământ

    ART. 82
    (1) Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a învăţa în limba maternă în instituţii de învăţământ de stat şi particulare, la toate nivelurile, tipurile, formele şi specialităţile învăţământului.
    (2) Persoanele fizice, organizaţiile şi societăţile au dreptul de a înfiinţa instituţii de învăţământ particular în limba maternă a comunităţilor, iar cultele religioase au dreptul la învăţământ confesional în limba enoriaşilor.
    ART. 83
    Învăţământul de stat şi confesional în limba maternă este finanţat de la bugetul de stat şi în mod proporţional de la bugetul autorităţilor administraţiilor publice locale, iar învăţământul particular este sprijinit de stat.
    ART. 84
    Limba de şcolarizare a minorilor este hotărâtă de părinţii sau tutorele legal al acestora.
    ART. 85
    În raport de cerinţe şi necesităţi, funcţionează un sistem de învăţământ aparte în limba maternă a cetăţenilor:
    a) în învăţământul preşcolar, grupe de grădiniţe, în funcţie de cerinţe,
    b) în învăţământul elementar, în funcţie de necesităţi în şcoli, secţii, clase sau grupe de sine stătătoare,
    c) în învăţământul mediu - gimnazial, liceal, profesional -, în funcţie de cerinţe în unităţi, secţii, clase sau grupe de sine stătătoare,
    d) în învăţământul profesional, în funcţie de cerinţe în unităţi, secţii, clase sau grupe de sine stătătoare,
    e) în învăţământul superior, în colegii, în funcţie de cerinţe în universităţi, colegii, facultăţi, secţii şi grupe de sine stătătoare,
    f) în învăţământul postgradual.
    ART. 86
    În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, etnice şi lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale.
    ART. 87
    (1) În instituţiile de învăţământ şi educaţie cu limba de predare maghiară trebuie asigurată posibilitatea însuşirii limbii române.
    (2) În învăţământul elementar, mediu şi liceal cu limba de predare maghiară, în vederea asigurării însuşirii cât mai temeinice a limbii române, disciplina de limba şi literatura română se predă după programe şi manuale speciale.
    ART. 88
    În învăţământul profesional desfăşurat într-o altă limbă decât limba oficială a statului, însuşirea termenilor de specialitate în limba română trebuie asigurată.
    ART. 89
    În unităţile de învăţământ respectiv în cazul cursurilor de perfecţionare din Ţinutul Secuiesc, examenele de admitere şi finale pot fi ţinute în limba maternă.
    ART. 90
    Asigurarea condiţiilor adecvate pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice din grădiniţe, scoli, în învăţământul superior revine statului, respectiv autorităţilor Ţinutului Secuiesc.
    ART. 91
    Posibilitatea de angajare a profesorilor din străinătate în instituţiile de învăţământ în limba maternă este garantată.
    ART. 92
    La inspectoratul general şcolar al regiunii şi la inspectoratele şcolare ale scaunelor funcţionează direcţii şi corpuri profesorale cu competenţe de control şi de supraveghere pentru învăţământul în limba maternă.
    ART. 93
    În cazul învăţământului confesional se va respecta autonomia cultelor religioase, iar în învăţământul superior, autonomia universitară.

    CAP. VII
    Folosirea limbii materne în viaţa culturală

    ART. 94
    În Ţinutul Secuiesc, folosirea limbii materne este garantată:
    a) în domeniul cultural;
    b) în domeniul creaţiei artistice, al criticii de artă, cercetării şi literaturii de specialitate;
    c) în domeniul traducerii, sincronizării, titrajului;
    d) în domeniul popularizării culturilor naţionale specifice;
    e) în toate domeniile de informare în masă.
    ART. 95
    Organizaţiile comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice pot desfăşura în limba maternă activităţi ştiinţifice şi culturale. În acest scop pot înfiinţa instituţii care, la rândul lor, pot avea legături internaţionale.
    ART. 96
    Autoritatea de autoadministrare a Ţinutului Secuiesc sprijină:
    a) descoperirea, colecţionarea valorilor materiale ale culturilor naţionale, înfiinţarea colecţiilor şi îmbogăţirea acestora;
    b) editarea de cărţi din partea comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice, apariţia tipăriturilor periodice;
    c) instituţiile teatrale în limba maternă şi alte instituţii culturale;
    d) editarea diferitelor anunţuri de interes public în limba comunităţilor cu identitate diferită.

    CAP. VIII
    Folosirea limbii materne în administraţia publică şi în viaţa publică

    ART. 97
    În scopul folosirii neîngrădite a limbii materne în administraţia publică locală şi regională, vor fi numite, respectiv angajate persoane care cunosc limba comunităţilor naţionale, etnice, lingvistice din regiune, respectiv care aparţin acestor comunităţi, respectând raportul dintre naţionalităţi rezultat în urma ultimului recensământ.
    ART. 98
    Autorităţile Ţinutului Secuiesc au obligaţia:
    a) să asigure inscripţionarea denumirilor localităţilor, străzilor, pieţelor şi instituţiilor în limba oficială a statului, în limba comunităţii naţionale aflate în majoritate în regiune şi, dacă se solicită, în limba oricărei comunităţi aflate în minoritate numerică;
    b) rezoluţiile, alte hotărâri sau comunicări ale instituţiilor administraţiei locale trebuie difuzate în limba oficială a statului, în limba maghiară şi în conformitate cu condiţiile prezentate la alin. (3) din art. 10 al prezentului statut în limba altor comunităţi naţionale, etnice, lingvistice;
    c) formularele folosite în administraţia publică trebuie editate în mai multe limbi, în conformitate cu cele prevăzute la punctul b).
    Cheltuielile sunt suportate de autorităţile competente.
    ART. 99
    În unităţile administraţiei publice ale Ţinutului Secuiesc:
    a) autorităţile administraţiei publice folosesc limba română şi limba maghiară, precum şi limbile celorlaltor comunităţi în condiţiile prevăzute la alin. (3) al art. 10, ca limbi cu statut egal;
    b) documentele administrative şi juridice se difuzează în limbile prevăzute la punctul a).
    ART. 100
    Folosirea neîngrădită a limbilor comunităţilor cu identitate naţională diferită din Ţinutul Secuiesc în domeniul informării în masă şi în orice domeniu al vieţii sociale, economice este garantată prin prezentul statut.

    CAP. IX
    Folosirea limbii materne în justiţie

    ART. 101
    Cetăţenii Ţinutului Secuiesc au dreptul de a-şi folosi limba maternă în faţa organelor judecătoreşti.
    ART. 102
    (1) Cetăţenii Ţinutului Secuiesc pot folosi liber limba lor maternă în procesele şi procedurile penale, civile şi în contenciosul administrativ,
    (2) Procesele se desfăşoară în limba maternă a cetăţeanului, actele rezultate se redactează în limba maternă a persoanei în cauză şi în limba oficială a statului.

    CAP. X
    Probleme financiare

    ART. 103
    Autorităţile publice locale, respectiv autorităţile de autoadministrare scaunală şi regională ale Ţinutului Secuiesc, dispun de autonomie financiară, iar în decursul exercitării acesteia respectă principiul armonizării cu bugetul de stat în scopul asigurării dezvoltării lor interne şi îndeplinirii competenţelor atribuite, şi anume:
    a) sistemul de finanţare al regiunii trebuie să asigure o sumă totală previzibilă de încasări proporţionale cu competenţele acestora, permiţându-i să desfăşoare o politică proprie;
    b) sursele de finanţare a regiunii trebuie să fie suficient de diversificate şi evolutive pentru a-i permite să urmeze, pe cât posibil, evoluţia reală a costurilor exercitării competenţelor şi dezvoltarea generală a economiei;
    c) pentru exercitarea propriei competenţe, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituită din resurse proprii de care să poată dispune liber;
    d) principiul solidarităţii implică implementarea în cadrul statului a unui mecanism de repartiţie financiară, având în vedere atât resursele potenţiale, cât şi cheltuielile regiunii, precum şi scopul aproprierii nivelului de viaţă al cetăţenilor din diferitele regiuni;
    e) transferurile şi subvenţiile de la bugetul de stat, în principiu, trebuie să fie efectuate ţinându-se seama de respectarea principiului de neafectare. Transferurile financiare către regiune, precum şi eventuala împărţire a impozitelor trebuie să fie efectuate potrivit unor reglementări stabilite în prealabil, bazate pe criterii obiective şi să corespundă unor nevoi reale ale regiunii;
    f) regiunea, în limitele legii, trebuie să aibă acces la piaţa de capital pentru a-şi finanţa cheltuielile de investiţii prin împrumut cu condiţia ca aceasta să poată demonstra capacitatea de a garanta serviciul datoriei pe durata întregii perioade de restituire, în baza propriilor încasări;
    g) obligaţia, instituită prin lege, de a urma anumite reguli bugetare sau un sistem de contabilitate standardizată nu poate constitui un prejudiciu adus autonomiei financiare a regiunii.
    ART. 104
    Autorităţile de autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc efectuează colectarea impozitelor de stat şi locale, luând măsuri în domeniul fiscal care vizează această activitate.
    ART. 105
    Impozitele şi taxele sunt reglementate de lege, respectiv de deciziile autorităţilor de autoadministrare.
    ART. 106
    Autorităţile de autoadministrare dispun de resurse financiare proprii, reglementate prin decizii şi utilizate pe baza bugetelor proprii.
    ART. 107
    Resursele financiare ale autorităţilor de autoadministrare:
    a) impozitele transferate în întregime sau parţial de către stat;
    b) taxele cuvenite după impozitele de stat;
    c) procentul provenit din încasările de stat;
    d) impozitele şi taxele proprii, impozite suplimentare;
    e) venituri provenite din patrimoniul propriu;
    f) venituri provenite din domeniul privat al colectivităţii;
    g) donaţii;
    h) mijloace financiare provenite în urma serviciilor şi responsabilităţilor preluate de la stat care sunt transferate de la bugetul statului.
    ART. 108
    Modalităţile de îndeplinire a competenţelor financiare prevăzute în art. 107 se reglementează prin lege organică.
    ART. 109
    Volumul mijloacelor financiare ale autorităţilor de autoadministrare este proporţional cu cel necesar îndeplinirii atribuţiilor şi competenţelor prevăzute în prezentul statut şi în Legea nr. 215/2001, modificată, privind administraţia publică locală.
    ART. 110
    (1) În scopul garantării funcţionării autorităţilor de autoadministrare, bugetul de stat prevede o echilibrare financiară care are ca scop anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potenţiale şi corectarea dezavantajelor financiare provocate.
    (2) Măsurile prevăzute la alineatul precedent nu pot diminua libertatea decizională a autorităţilor locale de a dispune de libertatea decizională în domeniul lor de competenţă.
    ART. 111
    Autorităţile de autoadministrare locală, scaunală şi regională au putere de decizie asupra utilizării mijloacelor financiare provenite de la bugetul de stat.
    ART. 112
    Mijloacele financiare transferate autorităţilor de autoadministrare de la bugetul de stat nu pot fi utilizate pentru finanţarea proiectelor speciale.
    ART. 113
    90% din volumul impozitelor pe venit stabilit de lege devine parte componentă a bugetului local.
    ART. 114
    80% din volumul impozitelor şi taxelor stabilite de lege devine parte componentă a bugetului local.
    ART. 115
    Bugetul administraţiei scaunale se compune din:
    a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale;
    b) compensare bugetară transferată de la bugetul de stat;
    c) venituri proprii;
    d) donaţii;
    e) alte mijloace financiare legale.
    ART. 116
    Bugetul administraţiei regionale se compune din:
    a) compensare bugetară transferată de la bugetele locale;
    b) compensare bugetară proporţională transferată de la bugetul de stat;
    c) venituri proprii;
    d) donaţii;
    e) alte mijloace financiare legale.

    CAP. XI
    Domeniul public şi administrarea acestuia

    ART. 117
    (1) Situaţia juridică a patrimoniului din domeniul public al Ţinutului Secuiesc este reglementată de prevederile Legii nr. 215/2001, modificată, de Legea privind domeniul public, precum şi de regulamentul de funcţionare al autorităţilor de autoadministrare.
    (2) Patrimoniul Ţinutului Secuiesc se compune din bunuri imobiliare şi mobiliare care aparţin domeniului privat sau public al regiunii.
    (3) Domeniului public al Ţinutului Secuiesc îi aparţin acele bunuri, care în conformitate cu dispoziţiile legale, prin natura sau destinaţia lor deservesc interesul public al regiunii, se găsesc pe teritoriul acesteia şi nu constituie proprietatea vreunei autorităţi locale sau scaunale.
    (4) Resursele şi bogăţiile naturale ale regiunii - bogăţiile subsolului, apele cu potenţial energetic valorificabile, apele termale şi minerale -, precum şi căile de comunicaţii terestre şi fluviale constituie domeniul public al regiunii.
    (5) Bunurile de proprietate publică ale Ţinutului Secuiesc sunt inalienabile.
    (6) În cazul aplicării prevederilor prevăzute la alineatul (1), regiunea şi scaunele au acelaşi statut ca şi autorităţile administrative judeţene.
    ART. 118
    (1) În termen de 60 de zile de la înfiinţarea autorităţilor de autoadministrare ale Ţinutului Secuiesc, Guvernul, printr-o hotărâre, va nominaliza patrimoniul din domeniul public şi privat al statului.
    (2) Apartenenţa şi gestionarea patrimoniului din domeniul public şi privat al regiunii, al scaunelor şi localităţilor vor fi reglementate de autorităţile de autoadministrare competente.

    CAP. XII
    Legătura dintre stat şi regiune

    ART. 119
    (1) Guvernul numeşte prefectul care veghează asupra respectării legalităţii în regiune.
    (2) În cazul unor divergenţe dintre Regiune şi Guvern, prefectul are competenţa de mediere.
    (3) Legile şi ordonanţele, precum şi alte acte normative emise de către Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare îşi poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză.
    ART. 120
    Deciziile Ţinutului Secuiesc sunt controlate din punctul de vedere al constituţionalităţii de către Curtea Constituţională.
    ART. 121
    Contestaţiile împotriva documentelor şi actelor emise de autorităţile executive pot fi adresate autorităţilor juridice administrative competente.
    ART. 122
    În regiune exercitarea competenţelor autorităţii judecătoreşti este responsabilitatea instanţelor judecătoreşti înfiinţate şi organizate prin lege.
    ART. 123
    Exercitarea controlului asupra autorităţilor de autoadministrare ale regiunii revine:
    a) Curţii Constituţionale, privind constituţionalitatea actelor normative adoptate;
    b) Guvernului, privind exercitarea competenţelor delegate de stat;
    c) Contenciosul administrativ, privind activitatea şi actele normative ale organelor administrative din cadrul autorităţilor de autoadministrare;
    d) Curţii de Conturi, privind activitatea economico-financiară cu interes de stat şi gestionarea resurselor financiare provenite de la bugetul de stat.
    ART. 124
    Preşedintele Ţinutului Secuiesc, respectiv Preşedintele Scaunal, pe baza hotărârii Consiliului de Autoadministrare, a Consiliului Scaunal, poate contesta prevederile legale în instanţe judecătoreşti, în cazul lezării prevederilor prezentului statut a reglementărilor referitoare la ocrotirea limbii maghiare sau a altor limbi folosite tradiţional în regiune.

    CAP. XIII
    Dispoziţii finale

    ART. 125
    Prezentul statut de autonomie poate fi modificat prin următoarea procedură:
    a) modificarea este iniţiată de 1/5 din membrii Consiliului de Autoadministrare;
    b) modificarea este adoptată prin vot în raport de 2/3 din membrii Consiliului de Autoadministrare;
    c) modificarea adoptată este aprobată de Parlamentul României;
    d) în termen de 60 de zile de la adoptarea modificărilor Statutului de autonomie de către Parlament, Statutul de autonomie modificat se supune referendumului în Ţinutul Secuiesc;
    e) în cazul neadoptării de către Consiliul de Autoadministrare sau prin referendum a modificărilor propuse, modificări asemănătoare pot fi iniţiate numai după un an de zile.
    ART. 126
    Prevederile prezentului statut de autonomie completează reglementările legale în vigoare.
    ART. 127
    Pe data intrării în vigoare a prezentului statut de autonomie orice alte prevederi contrare se abrogă.

               PREŞEDINTELE SENATULUI         PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR


    Anexă la proiectul de lege: Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc

┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire scaun                       │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Bardoc-Miklosvarszek      │Scaunul Micloşoara-Brăduţ    │  32,505│  23,172│   71.29│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Csikszek                  │Scaunul Ciuc                 │ 115,965│  97,985│   84.50│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Gyergyoszek               │Scaunul Gheorgheni           │  82,441│  52,749│   63.98│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Kezdiszek                 │Scaunul Kezdi                │  53,506│  48,474│   90.60│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Marosszek                 │Scaunul Mureş                │ 282,793│ 151,626│   53.62│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Orbaiszek                 │Scaunul Orbai                │  25,627│  17,474│   68.19│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Sepsiszek                 │Scaunul Sepsi                │  88,034│  64,870│   73.69│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Udvarhelyszek             │Scaunul Odorhei              │ 117,555│ 109,551│   93.19│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │ 798,426│ 565,901│   70.88│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Micloşoara-Brăduţ

┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire localitate                  │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Apaca                     │Apata                        │   3,169│   1,093│   34.49│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Bardoc                    │Brăduţ                       │   4,728│   3,612│   76.40│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Alsorakos                 │Racoş                        │   3,336│   1,741│   52.19│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Barot                     │Baraolt                      │   8,672│   8,129│   93.74│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Bolon                     │Belin                        │   2,859│   1,024│   35.82│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Nagyajta                  │Aita Mare                    │   1,715│   1,546│   90.15│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Nagybacon                 │Băţani                       │   4,403│   3,658│   83.08│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Urmos                     │Ormeniş                      │   1,976│     757│   38.31│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  9│Vargyas                   │Vârghiş                      │   1,647│   1,612│   97.87│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │  32,505│  23,172│   71.29│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Ciuc

┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire localitate                  │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Balanbanya                │Bălan                        │   6,115│   2,092│   34.21│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Csikcsicso                │Ciceu                        │   2,679│   2,629│   98.13│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Csikdanfalva              │Dăneşti                      │   2,292│   2,259│   98.56│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Csikkarcfalva             │Cârţa                        │   2,709│   2,656│   98.04│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Csikkozmas                │Cozmeni                      │   2,115│   2,005│   94.80│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Csikmadaras               │Mădăraş                      │   2,199│   2,168│   98.59│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Csikmadelfalva            │Siculeni                     │   2,726│   2,568│   94.20│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Csikpalfalva              │Păuleni-Ciuc                 │   1,831│   1,779│   97.16│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  9│Csikrakos                 │Racu                         │   1,607│   1,571│   97.76│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10│Csikszentdomokos          │Sândominic                   │   6,110│   5,906│   96.66│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 11│Csikszentgyorgy           │Ciucsângeorgiu               │   4,839│   4,648│   96.05│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 12│Csikszentimre             │Sântimbru                    │   2,063│   1,994│   96.66│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 13│Csikszentkiraly           │Sâncrăieni                   │   2,526│   2,332│   92.32│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 14│Csikszentlelek            │Leliceni                     │   2,010│   1,935│   96.27│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 15│Csikszentmarton           │Sânmartin                    │   2,322│   2,263│   97.46│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 16│Csikszentmihaly           │Mihăileni                    │   2,644│   2,103│   79.54│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 17│Csikszentsimon            │Sânsimion                    │   3,482│   3,363│   96.58│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 18│Csikszenttamas            │Tomeşti                      │   2,563│   2,528│   98.63│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 19│Csikszereda               │Miercurea-Ciuc               │  38,966│  30,607│   78.55│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 20│Csikszepviz               │Frumoasa                     │   3,682│   3,466│   94.13│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 21│Gyimesbukk                │Ghimeş-Făget                 │   5,094│   2,578│   50.61│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 22│Gyimefelsolok             │Lunca de Sus                 │   3,242│   3,148│   97.10│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 23│Gyimeskozeplok            │Lunca de Jos                 │   5,328│   5,213│   97.84│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 24│Kaszonaltiz               │Plăieşii de Jos              │   3,033│   2,760│   91.00│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 25│Tuşnad                    │Tuşnad                       │   2,147│   1,951│   90.87│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 26│Tusnadfurdo               │Băile Tuşnad                 │   1,641│   1,463│   89.15│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │ 115,965│  97,985│   84.50│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Gheorgheni

┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire localitate                  │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Belbor                    │Bilbor                       │   2,638│       7│    0.27│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Borszek                   │Borsec                       │   2,585│   1,972│   76.29│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Galocas                   │Gălăuţaş                     │   2,498│     504│   20.18│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Gyergyoalfalu             │Joseni                       │   5,536│   5,332│   96.32│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Gyergyocsomafalva         │Ciumani                      │   4,328│   4,280│   98.89│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Gyergyoditro              │Ditrău                       │   5,483│   5,379│   98.10│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Gyergyohollo              │Corbu                        │   1,520│     137│    9.01│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Gyergyoremete             │Remetea                      │   6,165│   6,055│   98.22│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  9│Gyergyoszarhegy           │Lăzarea                      │   3,424│   3,300│   96.38│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10│Gyergyoszentmiklos        │Gheorgheni                   │  18,377│  15,388│   83.74│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 11│Gyergyotolgyes            │Tulgheş                      │   3,279│     946│   28.85│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 12│Gyergyoujfalu             │Suseni                       │   5,114│   4,838│   94.60│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 13│Gyergyovarhegy            │Subcetate                    │   1,832│      80│    4.37│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 14│Marosheviz                │Topliţa                      │  13,929│   3,080│   22.11│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 15│Salamas                   │Sărmaş                       │   3,804│     681│   17.90│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 16│Vaslab                    │Voşlăbeni                    │   1,929│     770│   39.92│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │  82,441│  52,749│   63.98│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Kezdi


┌───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┬────────┬────────┬────────┐
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│Maghiari│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┤   %    │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Bereck                    │Breţcu                       │   3,550│   2,537│   71.46│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Csernaton                 │Cernat                       │   3,978│   3,867│   97.21│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Dalnok                    │Dalnic                       │     956│     933│   97.59│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Esztelnek                 │Estelnic                     │   1,182│   1,150│   97.29│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Gelence                   │Ghelinţa                     │   4,815│   4,551│   94.52│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Kezdialmas                │Mereni                       │   1,324│   1,280│   96.68│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Kezdiszentkereszt         │Poian                        │   1,768│   1,745│   98.70│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Kezdiszentlelek           │Sânzieni                     │   4,582│   4,492│   98.04│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  9│Kezdivasarhely            │Târgu Secuiesc               │  18,491│  16,292│   88.11│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10│Lemheny                   │Lemnia                       │   1,936│   1,863│   96.23│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 11│Ozsdola                   │Ojdula                       │   3,519│   2,498│   70.99│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 12│Szentkatolna              │Cătălina                     │   3,378│   3,307│   97.90│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 13│Torja                     │Turia                        │   4,027│   3,959│   98.31│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │  53,506│  48,474│   90.60│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Mureş


┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire localitate                  │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Akosfalva                 │Acăţari                      │   4,738│   4,067│   85.84│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Backamadaras              │Păsăreni                     │   1,919│   1,535│   79.99│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Balavasar                 │Bălăuşeri                    │   4,889│   3,174│   64.92│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Beresztelke               │Breaza                       │   2,473│   1,025│   41.45│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Csikfalva                 │Vărgata                      │   1,945│   1,577│   81.08│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Erdoszentgyorgy           │Sângeorgiu de Pădure         │   5,166│   3,808│   73.71│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Gernyeszeg                │Gorneşti                     │   5,577│   3,912│   70.15│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Gyulakuta                 │Fântânele                    │   4,693│   4,301│   91.65│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  9│Havad                     │Neaua                        │   1,369│   1,224│   89.41│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10│Jedd                      │Livezeni                     │   3,266│   1,640│   50.21│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 11│Kibed                     │Chibed                       │   1,762│   1,687│   95.74│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 12│Koronka                   │Corunca                      │   2,785│   1,804│   64.78│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 13│Lukafalva                 │Gheorghe Doja                │   2,982│   2,169│   72.74│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 14│Makfalva                  │Ghindari                     │   3,250│   2,874│   88.43│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 15│Maroskeresztur            │Cristeşti                    │   5,824│   2,512│   43.13│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 16│Marossarpatak             │Glodeni                      │   3,817│   2,587│   67.78│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 17│Marosszentanna            │Sântana de Mureş             │   5,723│   2,309│   40.35│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 18│Marosszentgyorgy          │Sângeorgiu de Mureş          │   9,304│   4,681│   50.31│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 19│Marosszentkiraly          │Sâncraiu de Mureş            │   7,489│   2,254│   30.10│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 20│Marosvasarhely            │Târgu Mureş                  │ 134,280│  57,532│   42.84│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 21│Mezocsavas                │Ceauşu de Câmpie             │   5,964│   2,624│   44.00│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 22│Mezoband                  │Band                         │   6,446│   2,161│   33.52│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 23│Mezomadaras               │Mădăraş                      │   1,299│   1,003│   77.21│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 24│Mezopanit                 │Pănet                        │   6,033│   4,707│   78.02│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 25│Mezosamsond               │Şincai                       │   1,622│     538│   33.17│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 26│Nagyernye                 │Ernei                        │   5,835│   4,284│   73.42│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 27│Nyaradgalfalva            │Găleşti                      │   3,067│   2,611│   85.13│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 28│Nyaradkaracson            │Crăciuneşti                  │   4,470│   2,827│   63.24│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 29│Nyaradmagyaros            │Măgherani                    │   1,309│   1,177│   89.92│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 30│Nyaradremete              │Eremitu                      │   3,893│   3,465│   89.01│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 31│Nyaradszereda             │Miercurea Nirajului          │   5,554│   4,452│   80.16│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 32│Nyaradto                  │Ungheni                      │   6,945│     580│    8.35│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 33│Sovarad                   │Sărăţeni                     │   1,608│   1,326│   82.46│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 34│Szekelybere               │Bereni                       │   1,203│   1,161│   96.51│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 35│Szekelyhodos              │Hodoşa                       │   1,261│   1,121│   88.90│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 36│Szekelyvecke              │Vetca                        │     892│     757│   84.87│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 37│Szovata                   │Sovata                       │  10,385│   9,104│   87.66│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 38│Vajdaszentivany           │Voivodeni                    │   1,756│   1,056│   60.14│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │ 282,793│ 151,626│   53.62│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Orbai


┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire localitate                  │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Baratos                   │Brateş                       │   1,531│   1,484│   96.93│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Kommando                  │Comandău                     │   1,006│     938│   93.24│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Kovaszna                  │Covasna                      │  10,114│   6,354│   62.82│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Nagyborosnyo              │Boroşneu Mare                │   3,097│   2,890│   93.32│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Zabola                    │Zăbala                       │   4,597│   3,166│   68.87│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Zagon                     │Zagon                        │   5,282│   2,642│   50.02│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │  25,627│  17,474│   68.19│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenţa etnică a localităţilor din Scaunul Sepsi


┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire localitate                  │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Arkos                     │Arcuş                        │   1,519│   1,450│   95.46│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Elopatak                  │Vâlcele                      │   4,475│     430│    9.61│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Gidofalva                 │Ghidfalău                    │   2,660│   2,526│   94.96│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Hidveg                    │Hăghig                       │   2,315│     633│   27.34│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Ilyefalva                 │Ilieni                       │   2,036│   1,749│   85.90│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Kokos                     │Chichiş                      │   1,537│     818│   53.22│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Maksa                     │Moacşa                       │   1,201│   1,123│   93.51│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Malnaş                    │Malnaş                       │   1,087│   1,004│   92.36│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  9│Mikoujfalu                │Micfalău                     │   1,805│   1,753│   97.12│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10│Rety                      │Reci                         │   2,304│   2,247│   97.53│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 11│Sepsibodok                │Bodoc                        │   2,553│   2,396│   93.85│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 12│Sepsibukszad              │Bixad                        │   1,799│   1,708│   94.94│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 13│Sepsikorospatak           │Valea Crişului               │   2,307│   2,136│   92.59│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 14│Sepsiszentgyorgy          │Sfântu Gheorghe              │  56,006│  41,233│   73.62│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 15│Uzon                      │Ozun                         │   4,430│   3,664│   82.71│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │  88,034│  64,870│   73.69│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘


    Componenta etnică a localităţilor din Scaunul Odorhei


┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────┐
│                       Denumire localitate                  │ Număr locuitori │Maghiari│
├───┬──────────────────────────┬─────────────────────────────┼────────┬────────┤   %    │
│Nr.│    În limba maghiară     │       În limba română       │ Total  │Maghiari│        │
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  1│Bogoz                     │Mugeni                       │   3,491│   3,388│   97.05│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  2│Eted                      │Atid                         │   2,705│   2,283│   84.40│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  3│Farkaslaka                │Lupeni                       │   4,473│   4,231│   94.59│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  4│Felsoboldogfalva          │Feliceni                     │   3,297│   3,191│   96.78│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  5│Fenyed                    │Brădeşti                     │   1,915│   1,871│   97.70│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  6│Galambfalva               │Porumbeni                    │   1,805│   1,753│   97.12│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  7│Homorodalmas              │Mereşti                      │   1,339│   1,305│   97.46│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  8│Homorodszentmarton        │Mărtiniş                     │   2,838│   2,741│   96.58│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│  9│Kanyad                    │Ulieş                        │   1,193│   1,086│   91.03│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 10│Kapolnasfalu              │Căpâlniţa                    │   2,026│   1,925│   95.01│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 11│Korond                    │Corund                       │   6,135│   5,760│   93.89│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 12│Lovete                    │Lueta                        │   3,439│   3,346│   97.30│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 13│Marefalva                 │Satu Mare                    │   1,995│   1,944│   97.44│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 14│Okland                    │Ocland                       │   1,293│   1,239│   95.82│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 15│Oroszhegy                 │Dealu                        │   3,907│   3,855│   98.67│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 16│Parajd                    │Praid                        │   6,502│   5,961│   91.68│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 17│Romanandrasfalva          │Săcel                        │   1,253│     750│   59.86│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 18│Simenfalva                │Şimoneşti                    │   3,776│   3,633│   96.21│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 19│Szentabraham              │Avrămeşti                    │   2,465│   2,105│   85.40│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 20│Szentegyhaza              │Vlăhiţa                      │   6,898│   6,704│   97.19│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 21│Szekelyderzs              │Dârjiu                       │   1,036│     948│   91.51│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 22│Szekelykeresztur          │Cristuru Secuiesc            │   9,650│   8,923│   92.47│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 23│Szekelyudvarhely          │Odorheiu Secuiesc            │  34,257│  31,665│   92.43│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 24│Szekelyvarsag             │Vărşag                       │   1,580│   1,565│   99.05│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 25│Ujszekely                 │Secuieni                     │   2,644│   1,921│   72.66│
├───┼──────────────────────────┼─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│ 26│Zetelaka                  │Zetea                        │   5,643│   5,458│   96.72│
├───┴──────────────────────────┴─────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│    Total                                                   │ 117,555│ 109,551│   93.19│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┘



                                      AVIZ
          referitor la iniţiativa legislativă cetăţenească intitulată
                  Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc
                        (Szekelyfold - Terra Siculorum)


    Analizând iniţiativa legislativă cetăţenească intitulată Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum), formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1.780 din 15 noiembrie 2016,

                             CONSILIUL LEGISLATIV,

    în temeiul art. 2 alin (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,

    avizează negativ iniţiativa legislativă cetăţenească, pentru următoarele considerente:

    1. Iniţiativa legislativă cetăţenească intitulată Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc conţine propuneri privitoare la autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român.
    Sunt redate limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc, pentru care este prevăzută şi o organizare administrativă proprie, cu autorităţi publice şi instituţii proprii la toate nivelurile, conferirea unor competenţe specifice, folosirea limbii maghiare ca limbă oficială a Ţinutului Secuiesc şi a simbolurilor naţiunii maghiare.
    Scopurile politice urmărite - exprimarea "identităţii sale istorice", protecţia "identităţii naţionale maghiare", stabilirea unei "ordini administrative" separate, pe baza "condiţiilor geografice, economice, sociale şi culturale" specifice, în scopul realizării "dezideratului istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei" şi al ocrotirii "realizării intereselor teritoriale", ca şi revendicarea, pentru "colectivitatea majoritară autohtonă a ţinutului istoric" a dreptului de a dispune de "unele prerogative de ordin statal" în scopul "preluării sub propria ei responsabilitate" a unei "părţi importante a problemelor de interes public" (art. 1), precum şi dobândirea "personalităţii juridice a unei regiuni autohtone în cadrul României" (art. 2) - vizează, practic, crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.
    Prin natura lor, problemele reglementate prin prezenta iniţiativă legislativă sunt rezervate domeniului legii organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţia României, republicată, întrucât privesc organizarea administrativă a teritoriului, iar prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României.
    2. Referitor la condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, semnalăm că la dnul Arus Zsolt Istvan, care este şi împuternicitul Comitetului de iniţiativă, data eliberării cărţii de identitate este incorectă în ceea ce priveşte luna în care a fost emisă, în Încheierea de autentificare nr. 2.862/2016 figurând data de "19.0.2011".
    3. Semnalăm că în anii 2004 şi 2005 Consiliul Legislativ a primit spre avizare de la Camera Deputaţilor două propuneri legislative având acelaşi obiect de reglementare şi formă aproape identică cu cele ale prezentei iniţiative cetăţeneşti, propuneri care au fost avizate negativ cu avizele nr. 405 din 11 martie 2004, respectiv nr. 1.251 din 14 septembrie 2005.
    Ambele proiecte au fost respinse, primul de către Senat, în calitate de Cameră decizională, în şedinţa din 29 iunie 2004, iar al doilea de către Senat în şedinţa din 25 septembrie 2012.
    4. Din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene se impune a se preciza că problematica organizării administrative a teritoriului statului, implicit a înfiinţării unor regiuni autonome de genul celei propuse de către iniţiatorii prezentului demers legislativ, nu cade sub incidenţa dreptului Uniunii Europene, competenţa de reglementare aparţinând exclusiv autorităţilor naţionale ale statelor membre.
    Trebuie însă menţionat că organismele europene nu promovează crearea unor entităţi infrastatale, de genul regiunilor autonome, asimetrice, neuniforme ori pur şi simplu singulare, constituite exclusiv pe criterii etnice.
    5. Din punctul de vedere al dreptului internaţional, analiza prezentei iniţiative legislative se impune a fi făcută în principal prin raportare la instrumentele juridice internaţionale existente în materia drepturilor omului, acceptate ca reglementări fundamentale şi de Uniunea Europeană, în special a celor statuate la nivelul Consiliului Europei, dintre care se detaşează Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr. 33/1995.
    Această Convenţie nu conferă drepturi colective minorităţilor naţionale, ci are doar menirea de a garanta fiecărei persoane aparţinând unei minorităţi, în principal, dreptul la egalitate în faţa legii şi la egala protecţie a legii interzicând orice discriminare bazată pe apartenenţa la o minoritate naţională. Convenţia stabileşte că statele se angajează să adopte, dacă este cazul, măsuri adecvate pentru a promova, în toate domeniile vieţii economice, sociale, politice şi culturale, egalitatea deplină şi efectivă între persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale şi cele aparţinând majorităţii.
    În acest context, Convenţia europeană impune obligaţia statelor de a promova condiţii de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să îşi menţină şi să îşi dezvolte cultura, să îşi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural. Totodată, o serie de drepturi specifice sunt recunoscute fiecărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale, precum dreptul de a folosi numele şi prenumele său în limba minoritară, dreptul de a învăţa limba sa minoritară şi de a primi o educaţie în această limbă, de a expune în limba sa însemne, inscripţii şi alte informaţii cu caracter privat, vizibile pentru public.
    Dincolo însă de toate aceste drepturi specifice, pe care statele semnatare ale Convenţiei se obligă să le promoveze prin măsuri speciale, se impune a se preciza că, în contextul principiului privind egalitatea deplină şi efectivă între persoanele aparţinând minorităţii naţionale şi cele aparţinând majorităţii, potrivit aceloraşi prevederi ale Convenţiei europene, aceste măsuri trebuie să fie adecvate, conforme principiului proporţionalităţii, evitându-se încălcarea drepturilor ori discriminarea celorlalte persoane.
    Sub aceste aspecte, iniţiativa legislativă cetăţenească excedează nu numai dispoziţiilor Convenţiei europene, ci şi spiritului şi literei ansamblului reglementării internaţionale la care România este parte, statuând o discriminare pozitivă, în defavoarea cetăţenilor majorităţii.
    În acelaşi sens sunt şi prevederile Cartei europene a autonomiei locale, ale cărei dispoziţii sunt transpuse în dreptul intern prin Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.
    În accepţiunea Cartei europene, autonomia locală este un fenomen eminamente de ordin administrativ şi, în subsidiar, unul financiar. Ea trebuie să fie recunoscută în legislaţia internă şi, pe cât posibil, în Constituţie, obligaţie căreia i s-a dat curs prin prevederile art. 120-123 din Constituţia României şi prin dispoziţiile Legii nr. 215/2001.
    A se acorda drepturi speciale şi sporite, de autoadministrare unor entităţi administrativ-teritoriale, nerecunoscute de Constituţia statului, organizate exclusiv pe baze etnice, pe baza ponderii unei minorităţi naţionale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalităţii dintre cetăţenii aceluiaşi stat, indiferent de apartenenţa lor la o majoritate sau la una dintre minorităţi, contravenind flagrant normelor dreptului internaţional în materie, dar şi prevederilor constituţionale.
    Rezoluţia nr. 1.334/2003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind experienţele pozitive ale regiunilor autonome ca sursă de inspiraţie în rezolvarea conflictelor în Europa prevede la pct. 16 că "punerea în aplicare a unei autonomii nu trebuie să dea impresia cetăţenilor că administraţia locală este o afacere exclusivă a minorităţii", iar la pct. 17 că "un statut de autonomie reuşit presupune dezvoltarea de relaţii echilibrate în cadrul statului între majoritate şi minoritate şi, de asemenea, între toate minorităţile naţionale; orice statut de autonomie trebuie să respecte principiile de egalitate şi de nondiscriminare şi să se fondeze pe integritatea teritorială şi suveranitatea statelor".
    Din ansamblul reglementărilor, precum şi din spiritul acestor documente internaţionale la care România a aderat rezultă o serie de reguli cu valoare europeană, ce guvernează problematica protecţiei minorităţilor naţionale, cum sunt: egalitatea în drepturi a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale cu cei ai majorităţii; nediscriminarea cetăţenilor aparţinând majorităţii în raport de cei ai unei minorităţi, ca de altfel, nici între diferitele minorităţi naţionale de la nivelul statului; circumscrierea drepturilor persoanelor ce aparţin unei minorităţi naţionale exclusiv în sfera elementelor esenţiale ale păstrării identităţii lor - cultură, limbă, religie, tradiţii; excluderea oricăror categorii de drepturi de natură colectivă ale minorităţilor naţionale, respectarea ordinii juridice constituţionale şi a valorilor fundamentale ale statelor în care se regăsesc asemenea minorităţi naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte organizarea administrativ-teritorială a acestora - un atribut de suveranitate al fiecărui stat, promovarea conceptului de autonomie teritorială, ca fenomen predominant administrativ, şi nu politic, determinat de raţiuni de eficienţă a organizării administraţiei statului, de regulă de la nivelul tuturor categoriilor de colectivităţi locale din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale recunoscute prin ordinea juridică a statelor, şi nu de considerente exclusiv de ordin etnic.
    6. Din punctul de vedere al dreptului intern, iniţiativa legislativă cetăţenească contravine flagrant ordinii constituţionale a statului român. Astfel, ea instituie unităţi administrativ-teritoriale noi, distincte de celelalte unităţi administrativ-teritoriale consacrate de Constituţie, atât prin modul de organizare, cât şi prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităţilor publice constituite în acestea.
    Semnalăm că proiectul nu ţine seama de dispoziţiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit cărora România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil [art. 1 alin. (1)].
    Reamintim că statul unitar constituie o singură formaţiune statală, este el însuşi, şi numai el, subiect de drept internaţional, presupune o singură ordine juridică bazată pe o unică Constituţie şi un singur sistem de organizare prin care se exercită cele trei puteri fundamentale, populaţia sa având o singură cetăţenie.
    Sfera de cuprindere a ordinii juridice, ca şi cea de exercitare a autorităţii organelor puterii, este raportată la întreg teritoriul statului şi la întreaga populaţie, indiferent de etnie sau naţionalitate.
    Legiuitorul constituant a stabilit că România nu este numai un stat unitar, ci şi indivizibil, în sensul că el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări, totale sau parţiale, cu regimuri juridice diferite.
    7. În ceea ce priveşte suveranitatea naţională, Constituţia statuează în art. 2 că aceasta "aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".
    Potrivit textului constituţional, deşi suveranitatea este "naţională", titularul acesteia nu este naţiunea, ci poporul.
    De asemenea, suveranitatea este inalienabilă, întrucât ceea ce se transmite organelor reprezentative este doar "exerciţiul" acesteia. Ea este, totodată, şi indivizibilă, deoarece nu poate fi fragmentată şi distribuită "niciunui grup şi niciunei persoane". Această ultimă precizare accentuează caracterul inalienabil al suveranităţii, de vreme ce suveranitatea nu poate fi apropriată pentru a fi exercitată "în nume propriu".
    Or, "Supremaţia puterii", exprimată prin dreptul statului român de a decide, fără niciun fel de limitare din partea altor "puteri", în toate problemele ce ţin de guvernarea statului este practic înlăturată în cea mai mare parte în "Ţinutul Secuiesc", prin competenţele speciale, uneori exclusive, ale autorităţilor acestuia, precum şi ale Scaunelor componente şi autorităţilor publice locale care fac parte din acestea.
    Autonomia teritorială preconizată a se acorda respectivei regiuni autonome excedează aspectului administrativ, conferindu-se veritabile prerogative de putere publică desprinse din suveranitatea statului, accentuându-se, aşadar, componenta politică a descentralizării, prin cristalizarea unui nou subiect de drept [de exemplu: "competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional" - art. 2 lit. a) din iniţiativa legislativă cetăţenească].
    8. Referitor la organizarea administrativ-teritorială, potrivit art. 3 alin. (3) din Constituţie, teritoriul statului român este organizat în comune, oraşe şi judeţe. Rezultă, deci, că acestea sunt singurele unităţi administrativ-teritoriale recunoscute de Legea fundamentală a ţării. Organizarea lor nu are la bază criterii de naţionalitate, de origine etnică ori religioasă, întrucât România este, conform art. 4 alin. (2) din Constituţie, patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
    Or, determinarea geografică a acestei regiuni autonome se realizează exclusiv pe baze etnice, regrupând părţi ale teritoriului de stat în care populaţia majoritară este formată din cetăţeni români de naţionalitate maghiară, respectiv judeţele Harghita şi Covasna şi o parte din judeţul Mureş.
    De altfel, norma prevăzută la art. 7 din iniţiativa cetăţenească este greşită, deoarece o unitate administrativ-teritorială nu poate lua naştere prin constituirea "Consiliului de Autoadministrare", aşa cum se prevede, raportul fiind tocmai invers. În plus, atribuţiile acestui consiliu nu pot fi stabilite "de locuitorii Ţinutului", cum se prevede în proiect, ci prin lege.
    Este evident că o asemenea structură nici nu ar putea funcţiona, dat fiind regimul special al regiunii, care ar însemna o vădită discriminare faţă de cetăţenii din celelalte unităţi administrativ-teritoriale recunoscute de Constituţie.
    Potrivit iniţiativei legislative cetăţeneşti, dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase este înlocuit cu un drept la "identitate naţională" de natură politică, simultan cu înlăturarea de pe teritoriul "Ţinutului Secuiesc" a dreptului la identitate naţională a populaţiei majoritare în statul român.
    În aceste fel, iniţiativa legislativă cetăţenească contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 6 alin. (2), privind dreptul la identitate, potrivit cărora "Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români".
    Mai mult, organizarea administrativ-teritorială a acestei regiuni autonome este una proprie (Ţinut, Scaune) în cadrul sistemului general uniform al descentralizării administrative a statului. Sunt consacrate instituţii politico-administrative specifice, cum sunt un "preşedinte", cu o competenţă într-o evidentă similitudine cu Preşedintele României, "Consiliul de Autoadministrare" - un adevărat Parlament local, "Comisia de Autoadministrare" cu competenţe similare unui Guvern, precum şi "Consiliul Scaunal", "Comisia Scaunală", "Preşedintele Scaunului", altele decât cele prevăzute de Constituţie. Se are în vedere ca organizarea, sub aspectul administrativ, a "Ţinutului Secuiesc" să se facă pe trei niveluri: local, scaunal şi regional, în timp ce, în prezent, organizarea administrativă a teritoriului României este numai pe două niveluri - local şi judeţean. În aceste condiţii se creează disfuncţionalităţi şi impedimente în cooperare, atât pe plan intern, cât şi în relaţiile externe, deoarece în unul şi acelaşi stat, declarat unitar şi indivizibil prin Constituţie, nu pot exista concomitent structuri administrative de aceeaşi natură, toate organizate pe două niveluri şi doar una singură organizată pe trei niveluri.
    În plus, dispoziţiile art. 20 alin. (1) din proiect limitează alegerea "consilierilor regionali" numai la votul "secret şi direct", deşi, potrivit Constituţiei, dreptul de vot este "universal, egal, direct, secret şi liber exprimat".
    Referindu-se la regiune, ţinuturi şi scaune, structuri neconsacrate constituţional, ca şi la organe proprii, altele decât cele consfinţite de Constituţie, iniţiativa legislativă cetăţenească depăşeşte limitele organizării statale recunoscute de Legea fundamentală, reprezentând, aşa cum am arătat, o gravă încălcare a dispoziţiilor şi principiilor constituţionale sus-menţionate.
    Precizăm că la baza oricărei organizări administrative a teritoriului, indiferent pe câte niveluri este concepută, trebuie să stea o serie de indicatori minimali, ştiinţific determinaţi, şi cuantificabili, ierarhizaţi de legiuitor, pe baza cărora se constituie fiecare categorie de unităţi administrativ-teritoriale. Sub acest aspect este de menţionat că, în prezent, în România există astfel de indicatori, stabiliţi prin Legea nr. 351/2001, cu modificările şi completările ulterioare, care se referă numai la reţeaua de localităţi, respectiv la municipii, oraşe şi comune şi, implicit, la judeţe, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, cu modificările ulterioare.
    Dacă legiuitorul român va considera necesară, oportună şi posibilă crearea şi a unui al treilea nivel de organizare administrativă a teritoriului, va trebui să definească, mai întâi, criteriile minimale şi prioritare pe baza cărora acesta se va constitui. Constituirea acestui nivel va privi însă întregul teritoriu al statului, nu doar o anumită zonă, pentru că numai astfel statul va putea funcţiona potrivit principiilor constituţionale, repartizând competenţele în mod echitabil la fiecare nivel, inclusiv prin descentralizarea unor activităţi de la nivelurile superioare către unităţile de bază, cele mai apropiate de cetăţeni.
    9. Consacrarea, în Legea fundamentală, a unui regim de descentralizare în administraţia publică este de natură să asigure autonomia locală, în cadrul căreia autorităţile alese de colectivităţile locale (şi nu numite de la centru) se pot exprima în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor locale, nefiind subordonate ierarhic autorităţilor centrale, iar actele emise de acestea nu pot fi anulate decât de instanţele judecătoreşti.
    Menţionăm că aceste principii constituţionale îşi găsesc aplicarea concretă prin dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care, la art. 3 alin. (1), precizează că autonomia locală înseamnă dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
    Precizăm însă că existenţa unor colectivităţi teritoriale locale, în cadrul sistemului de descentralizare administrativă, nu poate aduce atingere caracterului unitar al statului român.
    Pornind de la principiul autonomiei locale consacrat de Constituţie, iniţiatorii înţeleg şi aplică în mod greşit elementele specifice acestui principiu.
    Că autonomia este greşit înţeleasă şi că sub pretextul acesteia se doreşte existenţa unui teritoriu rupt de statul naţional, unitar şi indivizibil, o denotă şi intenţia, expres exprimată prin proiect, de a avea instituţii şi societăţi comerciale proprii, camere de comerţ, poliţie proprie, protecţie socială şi asigurări sociale proprii, ca şi o structură administrativă internă proprie. Or, în cadrul statului român, asemenea posibilităţi nu sunt îngăduite de Constituţie.
    Autonomia poate fi numai administrativă şi financiară şi ea nu poate avea la bază criterii etnice, lingvistice sau teritoriale (regionale).
    Organizarea şi funcţionarea, în cadrul entităţii propuse, a unor organe cu competenţe statale paralele, contravine conceptului de stat unitar, care presupune existenţa unui singur centru de putere, de impulsionare politică şi guvernamentală şi a unei comenzi unice care se transmite pe întreg teritoriul statului.
    Prin declararea Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă cu personalitate juridică, populaţia României şi teritoriul acesteia n-ar mai beneficia de o singură organizare politică şi juridică, un singur aparat de stat, respectiv o organizare statală unică, fiind ştirbită plenitudinea suveranităţii sale, prin instituirea unui partaj teritorial.
    De asemenea, prin proiect se doreşte a fi consacrat un principiu inedit, anume cel al autoadministrării, într-un conţinut special, de natură deosebită, ce excedează semnificaţiilor juridice ale conceptului de autonomie locală fundamentat de constituantul român, principiu care operează exclusiv la nivelul unei regiuni autonome, cu statut propriu, determinată pe baze exclusiv etnice. Prin aceste prevederi ale proiectului sunt încălcate dispoziţiile art. 120 din Constituţia României, care reglementează principiile de bază din administraţia publică locală, potrivit cărora "administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice".
    10. Totodată, organizarea Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă conduce la încălcarea şi perturbarea ordinii constituţionale şi la imposibilitatea aplicării, pe întreg teritoriul României, a legilor şi a celorlalte acte normative adoptate de Guvern.
    Acest fapt este evidenţiat şi de dispoziţiile art. 119 alin. (3) din iniţiativa legislativă cetăţenească, potrivit cărora "actele normative emise de Parlamentul României şi de către Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare", care are "dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză".
    Din formulările utilizate de proiect se degajă ideea că actele normative adoptate în condiţiile Legii fundamentale nu au forţa juridică necesară dacă dispoziţiile acestora nu convin autorităţilor Regiunii autonome, fiind supuse cenzurii lor şi creându-se o situaţie inacceptabilă pentru un stat unitar. Aceste prevederi reprezintă o încălcare gravă a principiului constituţional consacrat de art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
    În ceea ce priveşte raporturile juridice neconstituţionale preconizate a se stabili între Regiunea autonomă şi statul român, pe acelaşi principiu al autonomiei politice a Ţinutului Secuiesc, sunt relevante şi prevederile art. 123 lit. a) din proiect, conform cărora controlul privind constituţionalitatea actelor normative adoptate de autorităţile de autoadministrare ale regiunii revine Curţii Constituţionale, ceea ce evidenţiază asimilarea Consiliului de Autoadministrare cu un veritabil Parlament local, abilitat să emită norme juridice cu caracter primar în teritoriul respectiv. (Cu privire la denumirea acestor acte, proiectul este şi inconsecvent în utilizarea termenilor, referindu-se când la "ordonanţe", când la "decizii", când la "hotărâri".)
    Mai mult, fără a lua în considerare atribuţiile Curţii Constituţionale stabilite de Constituţie, proiectul încalcă şi din acest punct de vedere Legea fundamentală, trasându-i acestei autorităţi a statului noi atribuţii.
    11. Totodată, prevederile proiectului sunt de natură a contraveni unor dispoziţii exprese ale Constituţiei României ce consacră valorile fundamentale ale statului român, integrate aceluiaşi concept al suveranităţii.
    Astfel, iniţiativa legislativă cetăţenească precizează la art. 11 folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, referindu-se la "stabilirea simbolurilor Ţinutului Secuiesc". Prin aceste norme însă se încalcă prevederile art. 12 din Constituţie care, reglementând simbolurile naţionale, se referă la drapelul României, la ziua naţională a României, la imnul naţional al României şi la stema şi sigiliul statului român, precum şi reglementările cu privire la folosirea acestora.
    12. Depăşind graniţele constituţionale, limba maternă în Ţinutul Secuiesc se doreşte a avea "acelaşi statut ca şi limba oficială a statului" [art. 10 alin. (1)], care, potrivit art. 13 din Constituţie, este limba română.
    În acelaşi sens poate fi amintită şi norma prevăzută la art. 102 alin. (2) din iniţiativa cetăţenească, potrivit căreia procesele se desfăşoară în limba maternă a cetăţeanului, iar actele rezultate se redactează atât în limba maternă, cât şi în limba oficială a statului, încălcându-se, de această dată, şi principiul constituţional consacrat prin art. 128, conform căruia procedura juridică se desfăşoară în limba română. Textul constituţional menţionează că modalităţile de exercitare a dreptului de a se exprima în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, inclusiv folosirea de interpreţi sau traduceri, trebuie stabilite de aşa natură "încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei", pe de o parte, "şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi", pe de altă parte. În orice caz, nu trebuie omis faptul că procedura judiciară se desfăşoară în limba română, în sensul că judecătorul dictează şi grefierul consemnează în limba oficială a statului, nu în limba maternă a părţilor din proces.
    Menţionăm că, în temeiul autonomiei locale, Constituţia asigură cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale cu o pondere semnificativă într-o unitate administrativ-teritorială folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile deconcentrate. Or, posibilitatea folosirii limbii materne este cu totul altceva decât acordarea aceluiaşi statut cu limba oficială a statului român.
    În legătură cu folosirea limbii materne în învăţământ, prevăzută la capitolul VI din iniţiativa cetăţenească, reamintim faptul că în scopul promovării convieţuirii interetnice armonioase, prin Legea învăţământului nr. 84/1995, abrogată în prezent, şi continuând cu normele din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, aflate în vigoare, statul român a creat condiţii optime pentru toate minorităţile naţionale, acestea având posibilitatea de a organiza colegii şi facultăţi cu predare în limba maternă şi de a înfiinţa instituţii de învăţământ superior multiculturale, administrate de persoane aparţinând respectivelor minorităţi naţionale. Ca urmare, propunerile formulate prin iniţiativa cetăţenească referitoare la aceste aspecte au avut şi au şi în prezent o reglementare legală.
    13. Temeiul constituţional invocat de către iniţiatori în art. 12, privind crearea Consiliului de Autoadministrare a Regiunii autonome, respectiv art. 117 alin. (3) din Legea fundamentală, este înţeles şi aplicat în mod eronat, deoarece aceste prevederi nu se referă la autorităţi administrative autonome locale, deci la cele din unităţile administrativ-teritoriale, ci la autorităţi autonome din structura administraţiei publice centrale de specialitate, deci la autorităţi publice statale.
    Că este aşa o constituie şi faptul că legiuitorul constituant a inclus "autorităţile administrative autonome" la secţiunea 1 a capitolului V din Constituţie, intitulată "Administraţia publică centrală de specialitate", fără a nominaliza care sunt aceste autorităţi autonome. Când este însă vorba despre autorităţi autonome ale administraţiei publice locale, acestea sunt expres prevăzute în art. 121 din Constituţie şi ele nu pot fi decât consiliile locale şi primarii, care funcţionează numai în comune, oraşe şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, precum şi în consiliile judeţene, care funcţionează în judeţe.
    Faţă de cele de mai sus rezultă că înfiinţarea altor autorităţi administrative autonome la nivel local, astfel cum se preconizează prin iniţiativa legislativă cetăţenească, excedează prevederilor constituţionale.
    14. Semnalăm că prevederile de la art. 22-26 din iniţiativa cetăţenească referitoare la competenţele Consiliului de Autoadministrare nu pot fi exercitate decât de autorităţile publice ale statului, cum este cazul exproprierilor în interes public, stabilirii hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale ale regiunii şi înfiinţării de noi comune, supravegherea şi controlul poliţiei, protecţia socială şi asigurările sociale ori înfiinţarea de organe pentru asigurarea ordinii publice.
    De asemenea, norma de la art. 74 excedează competenţelor constituţionale şi legale recunoscute în prezent tuturor autorităţilor administraţiei publice locale. Avem în vedere, în mod deosebit, problemele referitoare la stabilirea denumirilor localităţilor, stabilirea şi folosirea simbolurilor, exproprierea în interes public, retrocedarea averii comunale ş.a.
    15. În ceea ce priveşte capitolul X, intitulat "Probleme financiare", semnalăm că normele acestuia nu sunt corelate cu dispoziţiile art. 138 şi 139 din Constituţie, deoarece:
    - potrivit art. 138 alin. (1) din Legea fundamentală, în România există: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi ale judeţelor, şi nicidecum "bugetele regionale" ori "bugetele scaunale";
    - conform art. 139 alin. (2) din Constituţie, impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.
    Menţionăm şi faptul că niciuna dintre normele acestui capitol nu este corelată cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi nici cu cele ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.
    Din redactarea art. 113 şi 114 nici măcar nu se înţelege dacă iniţiatorii au avut în vedere procente aplicate asupra categoriilor de venituri ale bugetului de stat sau doar a cotei-părţi aferente judeţelor vizate a fi transformate într-o regiune etnică.
    Totodată, semnalăm că noţiunea de "compensare bugetară" desemnează operaţiunea de utilizare a unor sume plătite în plus în contul unei obligaţii bugetare, pentru o altă obligaţie, a aceluiaşi subiect şi aceluiaşi buget, astfel că utilizarea acesteia în cuprinsul art. 115 şi 116 este greşită şi lipsită de sens.
    16. Pe aceleaşi coordonate ale încălcării ordinii de drept de către prezenta iniţiativă cetăţenească amintim şi dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, legea organică în materie, în special prevederile capitolului I, secţiunea 1, consacrat Regimului general al autonomiei locale. Sunt încălcate următoarele dispoziţii ale acestui act normativ:
    - art. 2 alin. (2), conform cărora aplicarea principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României;
    - art. 3 alin. (2), potrivit cărora autonomia locală se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene(...) (nu şi de alte autorităţi administrative, precum cele prevăzute prin proiect);
    - art. 4 alin. (1), conform cărora autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege, excluzându-se orice alt conţinut al autonomiei - politic, etnic, religios;
    - art. 20 alin. (1), potrivit cărora doar comunele, oraşele şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale", nu şi scaunele ori ţinutul, aşa cum se propune prin prezenta iniţiativă cetăţenească.
    Din cele menţionate mai sus rezultă că prezenta iniţiativă legislativă cetăţenească contravine, în ansamblul său, normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei Uniunii Europene şi dreptului internaţional.

                                   PREŞEDINTE
                               dr. Dragoş Iliescu

    Bucureşti, 13 decembrie 2016.
    Nr. 1.288.


                                    DUPLICAT

                   S-a cerut autentificarea următorului act:

                                   DECLARAŢIE

    Având în vedere prevederile articolului 74 din Constituţia României, respectiv prevederile Legii nr. 189/1999, republicată, subsemnaţii:
    1. ARUS ZSOLT ISTVAN, alegător: Da, domiciliul în municipiul Gheorgheni, str. Gabor Aron nr. 26, judeţul Harghita;
    2. CZINK ATTILA, alegător: Da, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 1, sc. C, ap. 51, judeţul Harghita;
    3. KERCSO ATTILA, alegător: Da, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 18, sc. E, ap. 90, judeţul Harghita;
    4. BAICO ZSIGMOND, alegător: Da, domiciliul în municipiul Topliţa, str. Luncani nr. 19C, judeţul Harghita;
    5. KOVACS LASZLO, alegător: Da, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 587, judeţul Harghita;
    6. CZIRIAK KAROLY, alegător: Da, domiciliul în municipiul Topliţa, bd. Nicolae Bălcescu, bl. B, sc. 1, ap. 8, judeţul Harghita;
    7. ELEKES-JOZSA MARTIN, alegător: Da, domiciliul în comuna Suseni, satul Suseni nr. 895, judeţul Harghita;
    8. TAKACS JOZSEF, alegător: Da, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 1.277, judeţul Harghita;
    9. KOLCSAR GHEZA, alegător: Da, domiciliul în comuna Lăzarea, satul Lăzarea nr. 724, judeţul Harghita;
    10. MARTON CSABA, alegător: Da, domiciliul în comuna Ditrău, satul Ditrău, str. Dealul Frumos nr. 14, bl. 7, ap. 3, judeţul Harghita.
    Declarăm că ne-am constituit azi, data prezentei, într-un comitet de iniţiativă în vederea promovării iniţiativei legislative intitulate: Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc.
    Declarăm totodată că niciunul dintre noi nu încalcă prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată.
    În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999, republicată, îl desemnăm prin unanimitate de voturi pe Arus Zsolt Istvan drept preşedintele Comitetului de iniţiativă, care să rezolve problemele operative şi să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autorităţile publice centrale şi locale.
    Redactat de notarul public Solyom Csilla-Maria, cu sediul în Gheorgheni, într-un singur exemplar original şi 5 duplicate, din care un duplicat pentru arhiva biroului notarial şi 4 (patru) duplicate s-au eliberat părţii.

                                  Semnăturile

    Arus Zsolt Istvan     semnătură indescifrabilă      Czink Attila      semnătură indescifrabilă
    Kercso Attila         semnătură indescifrabilă      Baico Zsigmond    semnătură indescifrabilă
    Kovacs Laszlo         semnătură indescifrabilă      Cziriak Karoly    semnătură indescifrabilă
    Elekes-Jozsa Martin   semnătură indescifrabilă      Takacs Jozsef     semnătură indescifrabilă
    Kolcsar Gheza         semnătură indescifrabilă      Marton Csaba      semnătură indescifrabilă


    ROMÂNIA
    Uniunea Naţională a Notarilor Publici
    Birou Individul Notarial: SOLYOM CSILLA-MARIA
    Licenţa de funcţionare nr. 2.485/2.188/10.12.2013
    Sediul: municipiul Gheorgheni, str. Kossuth Lajos nr. 6/A/1, judeţul Harghita

                   ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 2.862/2016
                       anul 2016, luna noiembrie, ziua 10

    În faţa mea, Solyom Csilla-Maria, notar public, la sediul biroului din municipiul Gheorgheni, str. Kossuth Lajos nr. 6/A/1, judeţul Harghita s-au prezentat:
    1. ARUS ZSOLT ISTVAN, CNP 1610816190691, născut la data de 16.08.1961 în municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş, domiciliul în municipiul Gheorgheni, str. Gabor Aron nr. 26, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 359941, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 19.0.2011, valabilă până la data de 16.08.2021, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    2. CZINK ATTILA, CNP 1700203190707, născut la data de 03.02.1970 în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 1, sc. C, ap. 51, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 395389, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 13.09.2012, valabilă până la data de 03.02.2022, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    3. KERCSO ATTILA, CNP 1580816190692, născut la data de 16.08.1958 în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, domiciliul în municipiul Gheorgheni, cartierul Bucin, bl. 18, sc. E, ap. 90, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 392106 eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 13.08.2012, valabilă până la data de 16.08.2022, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    4. BAICO ZSIGMOND, CNP 1750719193797, născut la data de 19.07.1975 în municipiul Topliţa, judeţul Harghita, domiciliul în municipiul Topliţa, str. Luncani nr. 19C, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 538436, eliberată de SPCLEP Topliţa la data de 12.09.2016, valabilă până la data de 19.07.2026, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    5. KOVACS LASZLO, CNP 1690410190821, născut la data de 10.04.1969 în municipiul Gheorgheni, judeţul Harghita, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 587, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 418493, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 04.04.2013, valabilă până la data de 10.04.2023, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    6. CZIRIAK KAROLY, CNP 1640112193783, născut la data de 12.01.1964 în municipiul Topliţa, judeţul Harghita, domiciliul în municipiul Topliţa, bd. Nicolae Bălcescu, bl. B, sc. 1, ap. 8, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 335157, eliberată de SPCLEP Topliţa la data de 30.12.2010, valabilă până la data de 12.01.2020, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    7. ELEKES-JOZSA MARTIN, CNP 1511002190703, născut la data de 02.10.1951 în comuna Suseni, judeţul Harghita, domiciliul în comuna Suseni, satul Suseni nr. 895, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 225302, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 26.04.2006, valabilă până la data de 02.10.2066, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    8. TAKACS JOZSEF, CNP 1430514190699, născut la data de 14.05.1943 în municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş, domiciliul în comuna Joseni, satul Joseni nr. 1.277, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 169783, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 21.06.2004, valabilă până la data de 14.05.2064, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    9. KOLCSAR GHEZA, CNP 1430722190696, născut la data de 22.07.1943 în comuna Lăzarea, judeţul Harghita, domiciliul în comuna Lăzarea, satul Lăzarea nr. 724, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 227118, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 29.05.2006, valabilă până la data de 22.07.2066, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar;
    10. MARTON CSABA, CNP 1820706192355, născut la data de 06.07.1982 în comuna Ditrău, judeţul Harghita, domiciliul în comuna Ditrău, satul Ditrău, str. Dealul Frumos nr. 14, bl. 7, ap. 3, judeţul Harghita, identificat prin CI seria HR nr. 423552, eliberată de SPCLEP Gheorgheni la data de 16.05.2013, valabilă până la data de 06.07.2023, în nume propriu, care după ce a citit actul a declarat că i-a înţeles conţinutul, că cele cuprinse în act reprezintă voinţa lui, a consimţit la autentificarea prezentului înscris şi a semnat unicul exemplar.

    În temeiul art. 12 lit. b) din Legea nr. 36/1995, se declară autentic prezentul înscris.
    S-a încasat onorariul în suma de 36 lei cu TVA inclus cu chitanţa nr. 3.041/2016

                                 Notar public,
                              Solyom Csilla-Maria

    Prezentul duplicat s-a întocmit în 5 exemplare, de Solyom Csilla-Maria, notar public, astăzi, data autentificării actului, şi are aceeaşi forţă probantă ca originalul din care s-au eliberat 4 exemplare părţii.

                                 Notar public,
                              Solyom Csilla-Maria

                                    ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Altele, Alte Institutii,  INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016