Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
_________ *) Aprobat de <>Ordinul nr. 2058 din 7 noiembrie 2006 , , publicate in Monitorul Oficial nr. 9, Partea I, din 8 ianuarie 2007. PARTEA I Recomandari pentru elevii din invatamantul primar - Clasele I-II - Text si postere [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Ce trebuie sã facem pentru a şti sã ne protejãm în caz de cutremur 1. Afişãm posterele despre cutremur la loc vizibil 2. Învãţãm despre planul familiei pentru cutremur 3. Desenãm planul pericolelor din vecinãtatea casei şi şcolii. Pregãtim rucsacul de urgenţã pentru cutremur 4. Învãţãm ce sã facem în timpul şi dupã un cutremur Oriunde ne-ar surprinde un seism, dacã am învãţat din timp, vom şti sã ne protejãm! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Eu ştiu ce sã fac în caz de cutremur! Elevii din zonele seismice trebuie sã ştie sã se protejeze... ...Tu ai învãţat? DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ: RĂMÂNEM PE LOC! NU FUGIM! NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ! NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE! ASCULTĂM INSTITUTORII - ÎNVĂŢĂTORII ŞI PROFESORII! RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI Continutul rucsacului de urgenta pentru clasele I-II Este bine ca fiecare elev sa aiba pregatit, acasa (in camera sa ori langa iesirea din casa), sau/si la scoala (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare dupa un cutremur cu urmari deosebite: - 1-2 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabila/minerala, pahare plastic; - 1-2 pachete x 200 g biscuiti simpli; - trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic; - sapun, prosop mic, servetele de hartie, hartie igienica, pasta de dinti; - lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori si baterii de rezerva utilizabile in caz de urgenta pentru trei zile; - un pulover, o caciulita, manusi, o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 2 perechi ciorapi/2 dresuri groase, 2 tricouri, 2 perechi chiloti; - un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor; - un carnetel si pix, lista cu adrese si telefoane de acasa si de la rude, cheia de la casa, bani. [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentand RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Ce facem în timpul unui seism: - acasã - în clasã Ramânem pe loc! Ne protejãm în locuri sigure, sub bancã sau sub masã! Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre! Ascultãm pãrinţii, institutorii, învãţãtorii şi profesorii! Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã! Ce facem în timpul unui seism: - acasã - în clasã Rãmînem pe loc! Ne protejãm în locuri sigure, sub bancã sau sub masã! Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre! Ascultãm pãrinţii, învãţãtorii-institutorii şi profesorii! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã! Ce facem în timpul unui seism: - în incinta/curtea şcolii Ne îndepãrtãm de clãdiri! Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice! Atenţionãm calm, ordonat, fãrã a alerga! Stãm într-un loc sigur, cu învãţãtorii - institutorii, profesorii şi colegii! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã! Ce facem în timpul unui seism: - pe stradã - lângã clãdiri - în mijloacele de transport în comun Ne îndepãrtãm de clãdiri! Mergem într-un loc sigur! Evitãm sã producem aglomeraţie lângã clãdirile avariate! În vehicule rãmânem în interior! Coborâm numai dupã oprirea în staţie! Ascultãm indicaţiile personalului din vehicule! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Oriunde ne-am afla, ne pãstrãm calmul, ne protejãm şi nu întrãm în panicã! Ce facem dupã un seism puternic: - acasã - la şcoalã Rãmânem pe loc! Evitãm sã fugim pe uşã sau scãri! Plecãm numai conduşi de învãţãtori - institutori şi profesori! Atuncii când plecãm, vom fi încãlţaţi pentru a ne proteja şi luãm rucsacul de urgenţã! Pe drum, ne protejãm capul cu o geantã, un ghiozdan sau o carte groasã! Afarã, rãmânem lângã casã sau în curtea şcolii, într-un loc sigur, arãtat de învãţãtori - institutori şi profesori! Direcţia şcolii va decide dacã elevii pot pleca sau vor aştepta sã fie preluaţi de cãtre pãrinţi! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Dupã ce pãmântul şi casa nu se mai mişcã, am devenit mai curajoşi şi vom şti cum sã ne protejãm atunci când va fi un alt seism...! PARTEA a II-a Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul primar - Clasele III-IV - Text si postere [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Vom face împreunã cu pãrinţii un plan al fiecãrei camere din casã în care existã astfel de pericole şi le vom cere pãrinţilor sã mute sau sã fixeze mobilierul şi obiectele grele. ELEVII SI CUTREMURUL Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul primar - Clasele III-IV Ce este un cutremur si cum il simtim Cutremurele de pamant (seismele) sunt zguduiri bruste si de foarte scurta durata ale unor portiuni din scoarta (crusta) terestra sau de sub aceasta. Undele seismice care se produc in interiorul Pamantului, intr-o zona denumita focar, denumita epicentru la suprafata de deasupra acestuia, se transmit spre suprafata ca vibratii sau oscilatii ale terenului. Oscilatiile produse de cutremure se inregistreaza cu aparate denumite seismografe sau accelerografe. Magnitudinea este o modalitate de a aprecia marimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (in focar), de aceea un anumit cutremur are o singura valoare a magnitudinii. Cu cat un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare. Intensitatea seismica masoara efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafata Pamantului. Cu cat un seism produce oscilatii mai puternice intr-un anumit amplasament, intensitatea sa in acel loc este mai mare. Intensitatea aceluiasi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificata) sau Scara Europeana EMS, poate sa varieze in diferite locuri din tara si se reduce treptat la distante mai mari Cele mai puternice cutremure din Romania se produc in zona Vrancea, langa muntii Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare. Aproape toti oamenii se simt neajutorati si chiar speriati in caz de cutremur, deoarece cladirile incep sa se legene puternic si se pot avaria. Cand balansul din cladiri creste, este greu sa stai in picioare sau sa mergi, de aceea nu este recomandabil sa incerci sa iesi din casa sau clasa. De multe ori, in orele sau zilele de dupa socul principal se produc si altele, de regula mai mici, denumite replici, dar care sunt mai putin periculoase. Cum ne protejam in caz de cutremur Acasa sau la scoala, parintii, invatatorii - institutorii si profesorii au grija ca in caz de cutremur sa nu fim loviti sau raniti. In acest scop, cladirile mai putin rezistente trebuie consolidate. Planul familial de protectie pentru cutremur Pentru ca fiecare membru al familiei sa stie cum sa se protejeze, parintii si copiii vor face din timp un plan familial de protectie, cu privire la diferitele situatii posibile si locuri in care ne putem afla in caz de cutremur. Protectia in casa sau apartament In casa sau apartament, trebuie sa ne protejam de caderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte care pot sa cada la seism, mai ales in vecinatatea locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circulate. Vom face impreuna cu parintii un plan al fiecarei camere din casa in care exista astfel de pericole si le vom cere parintilor sa mute sau sa fixeze mobilierul si obiectele grele. Planul unei bucatarii, cu pericolele posibile in caz de cutremur [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Parintii ne vor arata locurile din casa unde ne putem proteja cu totii, adica unde este tocul gros al unei usi ori o grinda solida, care sunt mesele din fiecare camera sau daca biroul la care ne facem lectiile este destul de rezistent pentru a ne proteja sub acesta. Vom discuta cu parintii despre cum ne putem proteja si atunci cand vom fi in alta situatie (in vacanta, in alta localitate, la spectacole, in vizita, etc.). Parintii ne vor arata locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici si ne vor invata cum sa le folosim. Fiecare familie va avea pregatit si la indemana un rucsac de urgenta, in care sa se gaseasca apa si cateva obiecte de prima necesitate pentru cazul in care ar fi necesar sa se stea in afara locuintei un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la scoala despre ceea ce ar trebui sa avem in rucsac. [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Toti membrii familiei trebuie sa stie ca atunci cand se va produce un seism, cei care sunt prezenti vor aplica planul familial si vor proceda astfel: - mama are grija de cei mici; - tata are grija de copiii mai mari; - fratii mai mari au grija de cei mici si de surori; - parintii vor indeparta copiii de ferestrele si mobilierul care ar putea cadea. Elevii trebuie sa discute cu parintii ce vor face, cum vor lua legatura cu ei si cum se vor intalni daca un cutremur s-ar produce in timp ce sunt la scoala sau in timp ce sunt pe drum. De asemenea, parintii vor stabili cine ii ia acasa pe elevi daca un seism important se produce in timp ce elevul este la scoala, si vor comunica decizia invatatorilor. [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Protectia in cartier si pe drumul spre scoala Cu ajutorul parintilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului si va retine in memorie particularitatile cartierului si imprejurimilor casei sau blocului, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la scoala. Planul pericolelor din vecinatatea casei si scolii [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentand Planul pericolelor din vecinatatea casei si scolii - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Parintii vor arata pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de: * caderea unor parti din cladiri (caramizi, tencuieli, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.), spargerea si caderea unor geamuri, la cladirile inalte; * caderea unor obiecte de pe cladiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.); * incendii, caderea unor stalpi si linii electrice; * alunecari de teren, avalanse in zona muntoasa, pericole care pot aparea pe drum si in mijloacele de transport catre scoala sau chiar la locurile obisnuite de joaca. Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare si protectie in cazul in care un seism are loc in timp ce elevul este pe drumul spre scoala sau spre casa, pe jos sau intr-un vehicul, sau cand seismul are loc noaptea si se va proceda potrivit recomandarilor care urmeaza. Parintii vor arata copiilor unde este un loc sigur de langa casa unde toti membrii familiei se vor intalni dupa seism. Protectia in clasa Impreuna cu invatatorii - institutorii si profesorii vom intocmi un mic plan al clasei in vederea protectiei in caz de cutremur. Mai intai vom identifica mobilierul si obiectele grele care sunt langa banci sau atarna peste pupitre, birouri, mese, si pot cadea peste acestea. Pentru a ne proteja in caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel incat sa nu ne pericliteze viata sau integritatea corporala in caz de oscilatii sau cadere. Astfel de obiecte sunt: televizoarele si calculatoarele, lampile grele, unele materiale didactice, tablourile si oglinzile mari, vasele si vazele, acvariile, boxele audio, dulapuri, rafturi etajere, etc. Cu invatatorii - institutorii, profesorii si parintii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situatii de urgenta. Rucsacul se va pastra acasa (in camera ori langa iesire), sau/si la scoala (in dulapul clasei; continutul recomandat este redat separat). Acesta se va folosi numai dupa un cu tremur cu urmari deosebite. Vom cunoaste locul unde se afla trusa de prim-ajutor si modul de utilizare a continutului acesteia. In clasa si pe coridor, vom cunoaste locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici si ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un inceput de incendiu. Protectia in scoala Vom cunoaste drumul pe care ne vom deplasa cu invatatorii - institutorii si profesorii in situatii de urgenta (dupa seism, in caz de incendiu) si a locului de adunare din incinta sau curtea scolii. [IMAGINE]_________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Cum ne putem proteja in timpul unui cutremur Ce trebuie sa facem in timpul unui cutremur Acasa sau la scoala CE FACEM IN CAZ DE CUTREMUR? [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 1. Pastram calmul si linistea, fara a intra in panica, indiferent de alte zgomote din jurul nostru! 2. Acasa ne protejam unde ne aflam, individual si impreuna cu parintii, asa cum am invatat in planul familial de protectie: - mama are grija de cei mici, tata are grija de copiii mai mari; - fratii mai mari au grija de cei mici si de surori; - parintii vor indeparta copiii de ferestrele si mobilierul care ar putea cadea; - parintii pot deschide usa de iesire ca sa nu se blocheze. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 3. Parintii sau fratii mai mari vor opri cat se poate de repede masinile de gatit cu gaze sau electrice, vor cauta sa stinga orice inceput de incendiu! [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 4. In timpul seismului, evitam sa fugim pe usa sau sa sarim pe fereastra, sa alergam pe scari sau sa utilizam liftul. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 5. Daca stam in picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom proteja mai bine sub banca de clasa, sub o masa sau birou, daca specialistii si profesorii ne-au spus ca sunt rezistente. Deoarece banca, masa sau biroul se pot misca, se recomanda sa ne tinem bine cu mana de piciorul bancii sau mesei pe durata seismului. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 6. Ramanem in cladire sau incapere, departe de ferestre care se pot sparge si ne pot accidenta, departe de pereti exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lampi! Daca avem o perna sau o carte, ne putem proteja capul cu aceasta. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 7. Daca este intuneric, asteptam sa ne protejeze parintii si sa treaca seismul, fara sa alergam prin casa. Suntem atenti la caine sau pisica, pot deveni nelinistiti sau chiar agresivi. 8. La scoala ne protejam individual si cu colegii, sub indrumarea invatatorilor - institutorilor sau profesorilor! Cadrele didactice se pot proteja sub tocul gros al unei usi ori o grinda solida, daca specialistii au spus ca sunt rezistente si pot lua si copiii cu ei. Dar invatatorii - institutorii sau profesorii pot deschide usa de iesire ca sa nu se blocheze. 9. Daca ne surprinde cutremurul in afara clasei, ne vom proteja prin ghemuire, in genunchi si pe coate, langa un perete interior, de ex. pe coridor, protejandu-ne capul cu palmele. 10. Daca suntem in curtea scolii, ne deplasam imediat, calm si ordonat cat mai departe de cladiri, spre un loc deschis si sigur. Ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, fire electrice care de obicei se pot prabusi. Pe drum 1. Daca seismul ne surprinde in autoturism, cel care conduce trebuie sa opreasca intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje si linii electrice aeriene. Stam inauntru. Ne ferim de firele de curent electric si orice cabluri care pot sa cada peste noi. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 2. Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stam pe loc pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargem ferestrele. 3. In metrou ne pastram calmul si ascultam recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 4. Daca ne aflam intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sali de intrunire), stam calmi si ne protejam pe loc, pana se termina miscarea, fara sa alergam catre iesire. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. In localitate, in afara cladirilor 1. In afara cladirilor, ne deplasam calm si ordonat cat mai departe de cladiri, spre un loc deschis si sigur, fara maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prabusi. 2. Oriunde am fi, suntem calmi, numaram rar si calm pana la 100 ca sa ajungem cu bine la sfarsitul miscarii seismice! Ce trebuie sa facem imediat dupa cutremur 1. Suntem calmi, ramanem in cladirea in care ne-a surprins seismul! 2. Aplicam regulile de comportament dupa un cutremur puternic, asa cum ne spun invatatorii - institutorii si profesorii. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 3. Pentru a nu fi raniti de caderea unor caramizi sau tencuieli crapate, si pentru ca nu stim starea scarilor dupa seism, nu fugim pe usa, nu sarim pe fereastra, nu alergam pe scari, nu utilizam liftul! 4. Acordam mai intai primul ajutor celor raniti sau afectati de seism. Calmam persoanele intrate in panica sau speriate, in special copiii mai sensibili. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 5. Ii ajutam pe cei raniti sau prinsi sub mobilier sau alte obiecte. Nu miscam ranitii grav pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical de catre cei de la ambulanta. 6. Ascultam si urmam profesorii, care vor verifica mai intai scara si drumul spre iesire spre a nu ne expune la pericole. Daca la iesire sunt usi blocate, profesorii vor solicita ajutor pentru deblocare. 7. Prevenim ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc. la iesirea din cladire punand un obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.) deasupra capului. 8. La plecare toti vom fi incaltati pentru a nu ne rani in cioburi si vom avea imbracaminte potrivita cu starea vremii de afara. Atunci cand este frig, ploua sau ninge, conducerea scolii ne va arata o cladire sigura. Daca avem rucsacul de urgenta, il vom lua pentru a face fata situatiei de dupa cutremur. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 9. Vom ramane in curtea scolii, intr-un loc liber, indicat de profesori si care prezinta siguranta. Daca este vreme rea, conducerea scolii ne va indruma catre o cladire sigura. Este recomandat sa dam telefoane doar pentru cazuri de urgenta, pentru a nu aglomera si bloca liniile. 10. Profesorii ne vor da informatii daca in zona invecinata nu sunt alte pericole (incendii, inundatii) si pot decide plecarea catre case a elevilor mai mari. Elevii mai mici vor fi preluati de catre parinti. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 11. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stalpi si panouri electrice cazute la pamant. 12. Daca am fost invoiti sa plecam de la scoala, ne intalnim cu familia in locul pe care l-am stabilit dinainte. CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gaseste in Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII lectura suplimentara - la clasele III-IV EDUCATIA SI PROTECTIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR Cunostinte si recomandari pentru elevii din invatamantul primar CUM SA NE PROTEJAM IN CAZ DE CUTREMUR Suport curricular la EDUCATIE CIVICA, STIINTELE NATURII lectura suplimentara - la clasele III-IV Cutremurele sunt fenomene naturale care se intampla din cand in cand in multe tari, intre care se numara si tara noastra. Cele mai puternice cutremure din Romania se produc in zona Vrancea, de la curbura muntilor Carpati, dar miscarea seismica se simte puternic la sute de kilometri departare. Aproape toti oamenii se simt neajutorati si chiar speriati cand incepe sa se legene puternic cladirea in care se afla. La inceputul seismului se simte o vibratie si un zgomot surd, ca si cand ar trece un camion foarte greu pe strada. Este posibil sa se legene deja si lampa din tavan. Balansul pe care il simtim in cladiri creste, iar planseul se misca sub noi. Este greu sa stai in picioare sau sa mergi, dar nici pe scaun nu este usor sa te mentii. Parca ar fi ceva asemanator cu mersul pe bicicleta pe un drum accidentat ... ! Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de imprejurare nu se sperie si se comporta cumpatat. Ei au invatat ca este foarte important si folositor sa se protejeze in timpul cutremurului ca sa nu fie loviti sau raniti de diferite obiecte care cad. Cand simtim un cutremur trebuie sa fim calmi, desi poate vom simti o anumita senzatie de rau in zona stomacului, emotie, temperatura si chiar frica. Daca in incaperea in care ne aflam este un foc deschis, cei mari trebuie sa caute sa il opreasca. Ca sa ne protejam, specialistii recomanda sa intram imediat sub banca din clasa, sub o masa sau un birou, daca specialistii le-au evaluat ca sunt rezistente, departe de ferestre care se pot sparge. Vom sta ghemuiti pe genunchi si coate, ridicand bratele pe langa urechi ca sa ne protejam capul cu palmele. Daca banca, masa sau biroul se misca, ne vom tine cu o mana de picioarele acestora. Invatatorii - institutorii sau profesorii, ori parintii se pot proteja sub tocul gros al unei usi ori o grinda solida, despre care stiu de la specialisti ca sunt rezistente si pot lua si copiii cu ei. La fel se protejeaza cei din Japonia, S.U.A. si toate tarile din zone seismice. Cutremurele nu dureaza decat 1-2 minute, in cazul celor mai puternice, desi noua ni se pare, de obicei, o vesnicie. Este bine sa numaram rar si calm pana la 100 ca sa ajungem cu bine la sfarsitul miscarii seismice. Cat tine miscarea seismica, se intampla ca diferite mobile zvelte si obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice sa se dezechilibreze si chiar sa cada pe podea langa noi. Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra cladirilor si mobilierului. Din vecinatate se pot auzi cum cad unele cosuri de fum din caramida pe acoperisul casei vecine sau unele calcane. De aceea este bine sa stim ca afara sunt multe pericole si trebuie sa ne protejam singuri, mai intai in interior! Dupa ce miscarea inceteaza, in jurul nostru se asterne parca o liniste ciudata. Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine sa ne grabim sa iesim afara din clasa sau apartament. Invatatorii - institutorii, profesorii sau parintii vor verifica cu grija daca in clasa sau in apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie sa il stingem, sau daca afara sunt alte pericole in urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidarii, tencuieli, cosuri de fum, ornamente si geamuri. De abia atunci cand cei mari au controlat drumul, putem merge incet si fara sa aglomeram scara, catre iesire. Vom fi bine imbracati, in functie de anotimp si vreme, dar intotdeauna ne vom incalta, ca sa ne ferim de cioburi. Este bine sa avem rucsacul de urgenta cu noi, ca sa avem apa, ceva de mancare, haine etc. Cand ajungem afara din cladire, vom merge intr-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alaturat sau terenul de sport, mai departe de cladiri sau alte ziduri. Daca este un anotimp rece sau ploua, conducerea scolii ne va indruma catre o cladire sigura. Dupa un timp este posibil sa mai fie niste mici cutremure. Dar deoarece am invatat cum sa ne protejam, data viitoare nu ne va mai fi atat de teama.
Cum ne pregatim - acasa
pentru ne proteja - in clasa
in caz de cutremur - in localitate
Oriunde ne-ar surprinde un seism,
daca am invatat din timp,
vom sti sa ne protejam!
┌────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Grad│SCARA MERCALLI-MODIFICATA │SCARA MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK │
│ │MM │MSK 64 │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│I │Cutremurul nu este perceput decat de putine │Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea │
│ │persoane aflate in conditii favorabile │se afla sub limita sensibilitatii oamenilor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│II │Se simte de putine persoane, in special de │Miscarea foarte slaba, resimtita numai de │
│ │cele ce se gasesc la etajele superioare ale │persoanele care locuiesc la etajele superioare. │
│ │cladirilor. │ │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│III │Se percepe in interiorul cladirilor, mai │Se produc oscilatii slabe, similare celor │
│ │pronuntat la etajele superioare. Durata │produse de circulatia autocamioanelor usoare, │
│ │poate fi apreciata. │fiind sesizat de majoritatea persoanelor din │
│ │ │interiorul locuintelor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│IV │In timpul zilei este resimtit de multe │Cutremurul este destul de puternic, vibratii │
│ │persoane care se afla in interiorul │similare celor produse de circulatia │
│ │cladirilor. In exterior putin perceptibil. │autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, │
│ │ │precum si lichidele din vase oscileaza. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│V │Este simtit aproape de toti oamenii. Usoare │Se percepe de toate persoanele din interiorul │
│ │degradari ale tencuielilor, iar unele │locuintelor si de majoritatea celor din │
│ │obiecte instabile se rastoarna. │exterior. Obiectele usoare, nefixate, se │
│ │ │rastoarna. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VI │Miscarea este simtita de toata lumea │Miscarea este simtita in intregime producand │
│ │producand panica. Tencuiala cade, cladirile │panica. Obiectele grele se deplaseaza. Degradari│
│ │sufera degradari. Avarii neinsemnate la │moderate in elementele nestructurale ale │
│ │cladirile slab executate. │constructiilor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VII │Produce panica, iar oamenii parasesc │Cutremurul produce panica, iar majoritatea │
│ │locuintele. Avarii usoare pana la moderate │oamenilor parasesc locuintele, in cladirile slab│
│ │la structurile de rezistenta obisnuite. │executate apar avarii importante sau chiar │
│ │Avarii considerabile la constructiile slab │distrugeri. In constructiile proiectate si │
│ │executate sau necorespunzator proiectate. │executate corespunzator se inregistreaza │
│ │Cosurile se prabusesc. │degradari moderate. Cosurile de fum se disloca │
│ │ │puternic sau cad. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VIII│Avarii usoare la structurile proiectate │Panica are un caracter general. Toate │
│ │seismic. Avarii considerabile la cladirile │constructiile sunt afectate. Se produc avarii │
│ │obisnuite. Prabusirea structurilor de │majore si distrugeri la cladirile obisnuite, │
│ │rezistenta executate defectuos. Dislocari │fara asigurare antiseismica, sau executate │
│ │ale zidariei de umplutura, caderea cosurilor│defectuos. Structurile proiectate in concept │
│ │inalte, monumentelor etc. │seismic pot suferi avarii moderate. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│IX │Avarii insemnate la structurile de │Se produc avarii insemnate in structurile │
│ │rezistenta proiectate antiseismic. Se │proiectate antiseismic. Constructiile cu │
│ │produc inclinari ale cladirilor cu schelet │asigurare seismica moderata se distrug partial │
│ │de rezistenta bine proiectate. Distrugeri │sau se prabusesc. Castelele de apa, turnurile │
│ │ale cladirilor slab executate. Crapaturi in │izolate, monumentele etc. se prabusesc. │
│ │pamant. Conductele subterane se rup. │Crapaturi in terenuri. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│X │Majoritatea constructiilor proiectate │Constructiile proiectate antiseismic se │
│ │antiseismic se distrug odata cu fundatiile. │prabusesc partial sau in totalitate. Degradari │
│ │Pamantul se crapa puternic. Se produc │importante in baraje. Sinele de cale ferata se │
│ │alunecari de terenuri. │deformeaza. Masive alunecari de teren. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│XI │Putine structuri de rezistenta raman │Se distrug majoritatea constructiilor │
│ │nedistruse. Apar falii la suprafata │corespuzator proiectate si executate (cladiri, │
│ │pamantului. Conductele subterane complet │poduri, baraje, cai ferate etc.). Distrugerea │
│ │distruse. Prabusiri si alunecari puternice │conductelor subterane. Fracturi si deplasari ale│
│ │ale terenului. │terenurilor pe toate directiile. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│XII │Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate │Distrugere totala a constructiilor. Modificarea │
│ │ascendent in aer. │radicala a formei suprafetei pamantului. │
└────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘
Forma scurta a scarii EMS-98
┌────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Intensitatea│ Definitie │ Descrierea efectelor tipice observate (condensata) │
│ EMS │ │ │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ I │Nesesizat │Neresimtit. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ II │Putin sesizat │Simtit numai de foarte putine persoane individuale, in stare de │
│ │ │repaos in case. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ III │Slab │Simtit in interior de putini oameni. Persoanele culcate simt o │
│ │ │leganare sau o usoara trepidatie. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IV │Observat pe scara │Simtit in interior de multi oameni, in exterior de foarte │
│ │larga │putini. Putine persoane sunt trezite. Ferestrele, usile si │
│ │ │vesela trepideaza. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V │Puternic │Simtit in interior de cei mai multi, in exterior de putini. │
│ │ │Multi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriati. │
│ │ │Cladirile trepideaza in ansamblu. Obiectele atarnate oscileaza │
│ │ │considerabil. Obiecte mici aluneca. Usile si ferestrele se │
│ │ │leagana, se deschid sau se inchid. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VI │Producator de │Multi oameni sunt speriati si fug afara. Unele obiecte cad. │
│ │avariere usoara │Multe case sufera avariere nestructurala usoara, ca fisuri │
│ │ │subtiri si caderi de mici bucati de tencuiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VII │Producator de │Majoritatea oamenilor sunt speriati si fug in exterior. Mobila │
│ │avariere │este deplasata, iar obiectele cad de pe rafturi in numar mare. │
│ │ │Multe cladiri bine realizate sufera avariere moderata: mici │
│ │ │fisuri in pereti, caderi de tencuiala, parti ale cosurilor cad, │
│ │ │cladiri mai vechi pot prezenta crapaturi pronuntate in pereti │
│ │ │si ruperi de pereti de umplutura. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VIII │Producator de │Multi oameni simt dificultate in a sta in picioare. Multe case │
│ │avariere grava │prezinta crapaturi mari in pereti. Unele cladiri obisnuite bine │
│ │ │realizate prezinta distrugeri serioase ale peretilor, in timp │
│ │ │ce structuri mai vechi, slabe, se pot prabusi. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IX │Distrugator │Panica generala. Multe constructii slabe se prabusesc. Chiar │
│ │ │cladiri obisnuite bine realizate prezinta avariere foarte grea: │
│ │ │distrugeri serioase de pereti si cedare structurala partiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ X │Puternic distrugator│Multe cladiri obisnuite bine realizate se prabusesc. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XI │Devastator │Majoritatea cladirilor bine realizate se prabusesc, chiar unele │
│ │ │cu o buna proiectare antiseismica sunt distruse. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XII │Complet devastator │Aproape toate cladirile sunt distruse. │
└────────────┴────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Sa invatam sa ne pregatim - acasa
pentru - in clasa
protectia in caz de cutremur - in localitate
Oriunde ne-ar surprinde un seism,
daca am invatat si ne-am pregatit din timp
sa ne protejam,
putem sa ii facem fata!
┌────┬─────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Grad│ SCARA MERCALLI-MODIFICATA │ SCARA MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK │
│ │ MM │ MSK 64 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│I │Cutremurul nu este perceput decat de putine │Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea│
│ │persoane aflate in conditii favorabile │se afla sub limita sensibilitatii oamenilor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│II │Se simte de putine persoane, in special de │Miscarea foarte slaba, resimtita numai de │
│ │cele ce se gasesc la etajele superioare ale │persoanele care locuiesc la etajele superioare.│
│ │cladirilor. │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│III │Se percepe in interiorul cladirilor, mai │Se produc oscilatii slabe, similare celor │
│ │pronuntat la etajele superioare. Durata poate│produse de circulatia autocamioanelor usoare, │
│ │fi apreciata. │fiind sesizat de majoritatea persoanelor din │
│ │ │interiorul locuintelor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│IV │In timpul zilei este resimtit de multe │Cutremurul este destul de puternic, vibratii │
│ │persoane care se afla in interiorul │similare celor produse de circulatia │
│ │cladirilor. In exterior putin perceptibil. │autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, │
│ │ │precum si lichidele din vase oscileaza. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│V │Este simtit aproape de toti oamenii. Usoare │Se percepe de toate persoanele din interiorul │
│ │degradari ale tencuielilor, iar unele obiecte│locuintelor si de majoritatea celor din │
│ │instabile se rastoarna. │exterior. Obiectele usoare, nefixate, se │
│ │ │rastoarna. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VI │Miscarea este simtita de toata lumea │Miscarea este simtita in intregime producand │
│ │producand panica. Tencuiala cade, cladirile │panica. Obiectele grele se deplaseaza. │
│ │sufera degradari. Avarii neinsemnate la │Degradari moderate in elementele nestructurale │
│ │cladirile slab executate. │ale constructiilor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VII │Produce panica, iar oamenii parasesc │Cutremurul produce panica, iar majoritatea │
│ │locuintele. Avarii usoare pana la moderate la│oamenilor parasesc locuintele, in cladirile │
│ │structurile de rezistenta obisnuite. Avarii │slab executate apar avarii importante sau chiar│
│ │considerabile la constructiile slab executate│distrugeri. In constructiile proiectate si │
│ │sau necorespunzator proiectate. Cosurile se │executate corespunzator se inregistreaza │
│ │prabusesc. │degradari moderate. Cosurile de fum se disloca │
│ │ │puternic sau cad. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VIII│Avarii usoare la structurile proiectate │Panica are un caracter general. Toate │
│ │seismic. Avarii considerabile la cladirile │constructiile sunt afectate. Se produc avarii │
│ │obisnuite. Prabusirea structurilor de │majore si distrugeri la cladirile obisnuite, │
│ │rezistenta executate defectuos. Dislocari │fara asigurare antiseismica, sau executate │
│ │ale zidariei de umplutura, caderea cosurilor │defectuos. Structurile proiectate in concept │
│ │inalte, monumentelor etc. │seismic pot suferi avarii moderate. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│IX │Avarii insemnate la structurile de rezistenta│Se produc avarii insemnate in structurile │
│ │proiectate antiseismic. Se produc inclinari │proiectate antiseismic. Constructiile cu │
│ │ale cladirilor cu schelet de rezistenta bine │asigurare seismica moderata se distrug partial │
│ │proiectate. Distrugeri ale cladirilor slab │sau se prabusesc. Castelele de apa, turnurile │
│ │executate. Crapaturi in pamant. Conductele │izolate, monumentele etc. se prabusesc. │
│ │subterane se rup. │Crapaturi in terenuri. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│X │Majoritatea constructiilor proiectate │Constructiile proiectate antiseismic se │
│ │antiseismic se distrug odata cu fundatiile. │prabusesc partial sau in totalitate. Degradari │
│ │Pamantul se crapa puternic. Se produc │importante in baraje. Sinele de cale ferata se │
│ │alunecari de terenuri. │deformeaza. Masive alunecari de teren. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│XI │Putine structuri de rezistenta raman │Se distrug majoritatea constructiilor │
│ │nedistruse. Apar falii la suprafata │corespuzator proiectate si executate (cladiri, │
│ │pamantului. Conductele subterane complet │poduri, baraje, cai ferate etc.). Distrugerea │
│ │distruse. Prabusiri si alunecari puternice │conductelor subterane. Fracturi si deplasari │
│ │ale terenului. │ale terenurilor pe toate directiile. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│XII │Distrugere totala. Obiectele sunt aruncate │Distrugere totala a constructiilor. Modificarea│
│ │ascendent in aer. │radicala a formei suprafetei pamantului. │
└────┴─────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
Forma scurta a scarii EMS-98
┌────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Intensitatea│ Definitie │ Descrierea efectelor tipice observate (condensata) │
│ EMS │ │ │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ I │Nesesizat │Neresimtit │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ II │Putin sesizat │Simtit numai de foarte putine persoane individuale, in stare de │
│ │ │repaos in case. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ III │Slab │Simtit in interior de putini oameni. Persoanele culcate simt o │
│ │ │leganare sau o usoara trepidatie. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IV │Observat pe scara │Simtit in interior de multi oameni, in exterior de foarte │
│ │larga │putini. Putine persoane sunt trezite. Ferestrele, usile si │
│ │ │vesela trepideaza. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V │Puternic │Simtit in interior de cei mai multi, in exterior de putini. │
│ │ │Multi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriati. │
│ │ │Cladirile trepideaza in ansamblu. Obiectele atarnate oscileaza │
│ │ │considerabil. Obiecte mici aluneca. Usile si ferestrele se │
│ │ │leagana, se deschid sau se inchid. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VI │Producator de │Multi oameni sunt speriati si fug afara. Unele obiecte cad. │
│ │avariere usoara │Multe case sufera avariere nestructurala usoara, ca fisuri │
│ │ │subtiri si caderi de mici bucati de tencuiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VII │Producator de │Majoritatea oamenilor sunt speriati si fug in exterior. Mobila │
│ │avariere │este deplasata, iar obiectele cad de pe rafturi in numar mare. │
│ │ │Multe cladiri bine realizate sufera avariere moderata: mici │
│ │ │fisuri in pereti, caderi de tencuiala, parti ale cosurilor cad, │
│ │ │cladiri mai vechi pot prezenta crapaturi pronuntate in pereti │
│ │ │si ruperi de pereti de umplutura. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VIII │Producator de │Multi oameni simt dificultate in a sta in picioare. Multe case │
│ │avariere grava │prezinta crapaturi mari in pereti. Unele cladiri obisnuite bine │
│ │ │realizate prezinta distrugeri serioase ale peretilor, in timp ce│
│ │ │structuri mai vechi, slabe, se pot prabusi. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IX │Distrugator │Panica generala. Multe constructii slabe se prabusesc. Chiar │
│ │ │cladiri obisnuite bine realizate prezinta avariere foarte grea: │
│ │ │distrugeri serioase de pereti si cedare structurala partiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ X │Puternic distrugator│Multe cladiri obisnuite bine realizate se prabusesc. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XI │Devastator │Majoritatea cladirilor bine realizate se prabusesc, chiar unele │
│ │ │cu o buna proiectare antiseismica sunt distruse. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XII │Complet devastator │Aproape toate cladirile sunt distruse. │
└────────────┴────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Pregatirea anticipata - acasa
pentru protectia activa - in clasa
in caz de cutremur - in localitate
Oriunde ne-ar surprinde un seism,
ne vom aduce aminte de cunostintele acumulate
si vom putea sa ne protejam!
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
