Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
INCHEIERE din 24 mai 2012 privind solutionarea cererii de apel impotriva Hotararii arbitrale nr. 2 din 22 februarie 2012
Curtea constituită din: Preşedinte - Georgeta Stegaru Judecător - Andreea Vasile Grefier - Elena Dana Ciobanu
Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulate de apelanta Asociaţia Hârtiei din României împotriva Hotărârii arbitrale nr. 2 din 22 februarie 2012, pronunţată de Corpul de Arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în contradictoriu cu intimaţii COPYRO, PERGAM şi VISARTA. La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelanta prin reprezentant legal Maria Valeanu şi avocat Zorcă Valentin, potrivit împuternicirii avocaţiale nr. 338.754/2012 depuse la dosar, şi intimata PERGAM prin Marinescu Ana-Maria, care depune la dosar delegaţie de reprezentare juridică, lipsă fiind intimaţii COPYRO şi VISARTA. Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care: Părţile, reprezentate, arată că nu au alte cereri care să conducă la amânarea dezbaterilor. Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat ori probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe cererea de apel. Apelanta, prin avocat, solicită admiterea apelului. Susţine că există neconcordanţe între Legea nr. 8/1996 şi dispoziţiile comunitare, respectiv tratatele europene, care prin dispoziţiile cuprinse în ele indică faptul că recomandările sunt prioritare. Tratatul Comunităţii Europene şi cel de funcţionare a Uniunii Europene au fost ratificate ulterior apariţiei Legii nr. 8/1996 . Există o decizie a Curţii Europene de Justiţie ce face referire la faptul că orice judecător naţional are obligaţia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor nume, lăsând, la nevoie, neaplicată orice dispoziţie contrară a legislaţiei naţionale, chiar ulterioară, fără a solicita sau a aştepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituţional. Susţine că noua metodologie propusă de intimaţi prevede o aplicare a cuantumului remuneraţiei compensatorii pentru copia privată la valoarea în vamă şi, respectiv, la valoarea facturii externe, la valoarea facturată fără TVA, ceea ce înseamnă în fapt introducerea unei discriminări între operatorii cu această hârtie, precum şi a unei concurenţe neloiale pe piaţă, având în vedere că unii facturează marfa în condiţia de livrare franco fabrică, alţii la graniţa ţării vânzătoare. Metodologia nouă propusă de intimaţi nu poate fi acceptată deoarece propune extinderi ale aplicării remuneraţiei compensatorii pentru copia privată la achiziţiile din cadrul Uniunii Europene, introducând o definire a importului care contravine legislaţiei europene, precum şi însăşi esenţei constituirii Uniunii Europene din punctul de vedere al asigurării liberei circulaţii a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene. Reglementarea importurilor şi instituirea de taxe vamale de import reprezintă atribute legislative exclusive ale Comisiei Europene şi nu pot face obiectul metodologiei. Importul de bunuri este taxat atunci când bunurile aflate pe teritoriul comunităţii nu se află în libera circulaţie ori aceste bunuri provin dintr-un stat terţ. Legea nr. 8/1996 prevede o serie de excepţii de la datorarea remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, indicată în temei de drept în cerere. Reprezentantul avocat al apelantei face referire la Directiva nr. 48/2004, pct. 20, a CE, care impune asigurarea garanţiilor necesare pentru respectarea dreptului de apărare, care să stabilească, prin dovezi, violarea dreptului de proprietate intelectuală. Această directivă europeană obligă autorităţile să dovedească lezarea şi să instituie toate garanţiile, prin care cel care nu lezează să nu fie tras la răspundere. Arată că prin activitatea unui importator de hârtie nu se poate obţine un beneficiu generat prin reproducerea şi distribuirea unei opere protejate. Mai arată că noţiunea de reproducere nu se ataşează conceptului de suport, astfel încât, după cum au făcut arbitrii, indicând termenul de "suport de reproducere", să se ajungă la concluzia că prin hârtie au activităţi de reproducere. Susţine că prin acceptarea penalităţilor, Comisia arbitrală nu a impus dispoziţiile legii, libertatea de negociere, buna-credinţă şi liberul consimţământ, căci îşi întemeiază acest abuz de impunere, prin raportare la art. l538-1543 din Codul civil, ceea ce reprezintă o clauză abuzivă. Apreciază că sunt inaplicabile pentru că penalităţile se convin, nu se impun, existând obligaţia previzibilităţii, pentru a se da conţinut principiului bunei-credinţe. Reprezentantul avocat al apelantei depune la dosar practică judiciară şi concluzii scrise. Intimata PERGAM, prin reprezentant legal, solicită respingerea apelului ca nefondat şi să păstreze în tot metodologia pronunţată de Completul de arbitraj, ca fiind legală şi temeinică, pentru motivele arătate în întâmpinare şi în notele scrise pe care le depune la dosar.
CURTEA, având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE: Amână pronunţarea în cauză la data de 31 mai 2012. Pronunţată în şedinţa publică de la data de 24 mai 2012.
PREŞEDINTE, GEORGETA STEGARU
Judecător, Andreea Vasile
Grefier, Elena Dana Ciobanu
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
