Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
INCHEIERE DE SEDINTA din 5 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneratia datorata artistilor interpreti sau executanti si producatorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de catre organismele de televiziune a fonogramelor de comert sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectiva obligatorie
EMITENT: OFICIUL ROMAN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 26 iulie 2012
Arbitraj având drept obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie
La întâlnirea care a avut loc la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) din Calea Victoriei nr. 118, sectorul 1, municipiul Bucureşti, au fost prezenţi următorii arbitri:
● Tănăsescu Mihai Alexandru
● Ştiolică Florin
● David Alice Mihaela
● Nemeş Vasile
● Ciuraru Remus
Sunt prezenţi reprezentanţi ai Uniunii Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), Asociaţiei pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme (ADPFR), Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), Societăţii Române de Televiziune (SRTV), conform listei de prezenţă anexate.
Secretariatul General al Corpului de Arbitri comunică arbitrilor şi părţilor prezente înscrisurile depuse de UPFR la data de 3 iulie 2012, reprezentând practică europeană.
În şedinţă publică, reprezentantul SRTV depune înscrisuri reprezentând Hotărârea Guvernului nr. 617/2012 privind suspendarea executării silite a creanţelor fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală faţă de Societatea Română de Televiziune şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2012 privind unele măsuri pentru asigurarea furnizării serviciului public de televiziune.
SRTV precizează că se află într-o situaţie critică de natură a pune în discuţie însăşi existenţa SRTV, cu posibilitatea de adoptare a unui alt statut ori de a fi înfiinţată o societate mult mai mică; mai arată că au 6 luni pentru a putea achita datoriile fiscale şi a reeşalona celelalte datorii, drept pentru care solicită a beneficia de o situaţie distinctă faţă de celelalte televiziuni; nu îşi pot asuma decât o remuneraţie pe care o pot achita doar pe o perioadă de 6 luni ori solicită a se adopta soluţia de la drepturile de autor din 1999, când remuneraţia se stabilea direct prin negociere cu organismele de gestiune colectivă.
Nemaifiind chestiuni prealabile ori excepţii de invocat, Completul arbitral acordă cuvântul pe fond.
UPFR solicită admiterea propunerii de metodologie astfel cum a fost formulată. Arată că dreptul de radiodifuzare este prevăzut de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent dacă este al societăţilor de radiodifuziune ori de televiziune, de aceea a fost depusă Decizia nr. 153A din 12 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011 vizând stabilirea remuneraţiei pe radio. Mai arată că este esenţială natura gestiunii colective, invocând art. 123^1 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, - gestiune obligatorie; precizează că SRTV este de acord cu acest tip de gestiune, în timp ce Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), Societatea Comercială SBS BROADCASTING MEDIA - S.R.L. (Prima TV), Societatea Comercială PRO TV - S.A. (PROTV), Societatea Comercială ANTENA TV GROUP - S.A. (Antena 1) susţin gestiunea colectivă facultativă prevăzută la art. 123^2 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea de Apel defineşte fonogramele de comerţ ca reprezentând punerea la dispoziţie prin vânzare - gestiune obligatorie, iar fonogramele publicate în scop comercial - fie promovează un post de radio, fie sunt utilizate pentru publicitate ori pentru promovarea unui terţ - gestiune facultativă, pentru care prevede un alt procent pe lângă cel pentru fonograme de comerţ, lucru care nu se regăseşte în propunerea de metodologie.
UPFR mai arată că fonogramele de librărie ale SRTV nu sunt realizate cu scopul distribuirii, prin urmare sunt de acord cu exceptarea acestora de la plata remuneraţiilor aferente.
UPFR susţine că noţiunea de fonogramă de comerţ este utilizată pentru a evoca regimul juridic al gestiunii colective obligatorii, iar prin destinaţia şi modul de folosire ale acestora nu pot fi gestionate individual de producători ori de artiştii interpreţi şi executanţi, motiv pentru care a fost avută în vedere la elaborarea metodologiei ce face obiectul prezentului arbitraj gestiunea colectivă obligatorie.
În privinţa tarifelor, UPFR solicită a fi avută în vedere Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 104/2005 pentru publicarea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora de către organisme de radiodifuziune şi de televiziune, prin gestiune colectivă obligatorie convenită de părţi la momentul respectiv, declaraţiile utilizatorilor depuse la dosarul cauzei (opis II înscrisuri); arată că propunerea UPFR este pe 3 trepte de utilizare pe baza ponderilor de utilizare declarate de televiziuni, având în vedere specificul posturilor tv. Solicită a fi avute în vedere procentele stabilite prin Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 153A/2011, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011, şi Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 453/2006, unde ARCA a fost de acord cu treptele de utilizare şi practica europeană depusă la dosar.
UPFR mai arată că alocaţiile bugetare şi veniturile societăţilor terţe trebuie incluse în baza de calcul, solicitând a fi avute în vedere Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 271A din 2 noiembrie 2007, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 41/2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 271A din 2 noiembrie 2007 şi a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 271 din 2 noiembrie 2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 189/2010 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Hotărârii arbitrale din data de 12 aprilie 2010 având ca obiect forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, Decizia Curţii de Apel Bucureşti nr. 153A/2011, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 216/2011. Este esenţial faptul că veniturile respective sunt generate şi sunt susţinute de activitatea de radiodifuzare, trebuind să existe o strânsă legătură între aceste venituri şi activitatea de radiodifuzare.
UPFR solicită în mod imperios declararea de către utilizatori în mod distinct baza de calcul şi ponderea pe fiecare post de televiziune din grupul respectiv, pentru echitate atât pentru utilizatori, cât şi pentru titulari. De asemenea, solicită a fi prevăzute în forma finală a metodologiei inclusiv limitele acesteia.
În privinţa remuneraţiilor minime, UPFR arată că acestea se regăsesc la pct. 2 alin. 3 din propunerea de metodologie, cu precizarea că au fost depuse fişele de cont. Solicită a fi stabilit un format standardizat în privinţa raportărilor.
UPFR mai arată că un regim juridic distinct sau o remuneraţie care nu a fost discutată în prealabil în negocieri poate prejudicia titularii de drepturi.
ADPFR solicită admiterea cererii pentru motivele dezvoltate pe larg în concluziile scrise depuse în şedinţă publică.
CREDIDAM solicită verificarea şi constatarea faptului că din procesele-verbale încheiate în negocieri au rămas în divergenţă 6 puncte.
Cu privire la tipul gestiunii, invocă Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 211/2011 privind constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea de către organismele de televiziune a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, prin gestiune colectivă obligatorie care prevede gestiunea obligatorie chiar în titlu. Arată că a depus două decizii ale Curţii de Apel Bucureşti şi una a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care explicitează de ce nu pot coexista două tipuri de fonograme gestionate în mod diferit.
Pe obligativitatea obţinerii autorizaţiei, CREDIDAM arată că solicitarea vine din partea ARCA şi că este necesară.
CREDIDAM solicită stabilirea remuneraţiei în funcţie de utilizarea pe trepte. Cu privire la cuantumul solicitat pe trepte, precizează că este de analizat în raport cu practica europeană şi cu toate înscrisurile depuse la dosar. Procentul este de 1% neponderat; remuneraţia minimă trebuie aplicată întrucât există şi televiziuni care nu au venituri ori au înregistrate în contabilitate venituri foarte mici şi pentru o protecţie minimală a drepturilor titularilor.
Cu privire la baza de calcul, CREDIDAM arată că alocaţia bugetară nu trebuie inclusă în baza de calcul, cu precizarea că Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are o destinaţie extrem de clară.
Cu privire la evidenţierea bazei de calcul pentru fiecare post de televiziune în parte, CREDIDAM arată că aşa este corect, cu excepţia SRTV pe motivul structurării bugetului acestei societăţi.
CREDIDAM mai arată că, în raport cu art. 131^2 alin. (10) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de hotărârea care se va pronunţa în prezentul arbitraj, se aplică protocolul existent între CREDIDAM şi SRTV.
Relativ la situaţia critică a SRTV şi la eventualitatea adoptării unei poziţii preferenţiale pentru SRTV, CREDIDAM arată că nu poate fi infirmată existenţa înscrisurilor depuse în şedinţă de către SRTV; nu pledează pentru o poziţie favorabilă SRTV, însă este posibil ca în sarcina SRTV să se stabilească nişte sume pe care nu ar avea de unde să le achite.
SRTV îşi începe cuvântul pe fond prin a invoca faptul că unii dintre arbitri s-au mai pronunţat în cauze arbitrale similare. Acest fapt este echivalent, în opinia SRTV, cu o antepronunţare. La interpelarea completului arbitral, reprezentantul SRTV arată că înţelege să formuleze o cerere de recuzare împotriva domnului arbitru Florin Ştiolica. Completul arbitral pune în vedere SRTV să formuleze cererea în scris, cu indicarea temeiurilor de fapt şi de drept.
Reprezentantul SRTV, domnul Laurenţiu Oprea, învederează completului arbitral că a înregistrat şedinţa de arbitraj, afirmaţie pe care nu mai înţelege ulterior să o susţină.
Completul arbitral arată că nu a fost formulată nicio cerere din partea SRTV pentru înregistrarea şedinţei, motiv pentru care înregistrarea nu este autorizată.
La interpelarea completului arbitral, reprezentantul SRTV arată că înregistrarea a fost efectuată numai pentru uzul propriu, pentru ca, imediat, să arate că, în fapt, nu a realizat nicio înregistrare a şedinţei.
Completul arbitral acordă cuvântul SRTV pentru continuarea susţinerilor pe fondul cauzei.
SRTV solicită suspendarea şedinţei pentru câteva minute. Completul arbitral încuviinţează cererea şi dispune suspendarea şedinţei pentru 5 minute.
La reluarea şedinţei după suspendare SRTV îşi continuă susţinerile pe fondul cauzei.
SRTV arată că regimul juridic distinct al SRTV există, solicitând o remuneraţie forfetară.
Pe fond, SRTV arată că noţiunea de fonograme de comerţ există în Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi este supusă gestiunii colective. Este necesară o distincţie între muzică şi fonograme, o muzică poate fi fixată în mai multe modalităţi, chiar şi fără fonogramă (spre exemplu: un concert neînregistrat); în practică există două tipuri de fonograme: publicate în scop comercial (care sunt supuse gestiunii colective), fonograme de librărie (care sunt folosite în producţia audiovizuală şi care nu fac obiectul gestiunii colective nicăieri în lume), drept pentru care dacă se dă o definiţie fonogramei de comerţ, deşi nu există în legislaţie, nu poate fi acceptată prin fonograme destinate comunicării către public şi cu scopul distribuirii; trebuie avută în vedere decizia Curţii de Apel Bucureşti şi tratatele internaţionale care definesc publicarea.
SRTV precizează că nu este admisibil să existe o definiţie a fonogramelor la radio şi o alta la televiziune.
Referitor la tarife, SRTV arată că nu au fost aduse argumente de către organismele de gestiune colectivă cu privire la creşterea tarifelor. Metodologia din 2007 a fost acceptată de părţi, la acel moment era echitabil, iar în prezent acestea susţin o creştere de 10 ori mai mare fără o justificare reală; SRTV precizează că a depus un studiu complet cu privire la ţări care au procente chiar de 6%, studiu din care rezultă şi procentele şi suma plătită, iar media practicilor europene este 0,313%; SRTV, televiziune publică, plăteşte în prezent, pe metodologia actuală, 0,40%, adică mai mult decât media europeană.
Tot cu privire la tarife, SRTV arată că în metodologia actuală au fost negociate cu UPFR remuneraţii forfetare; cu CREDIDAM suma este de 110 lei plus TVA anual, plătită în baza protocolului existent, protocol pe care nu îl pot depune întrucât este mai larg decât obiectul prezentului arbitraj, cuprinzând inclusiv domeniul audiovizual - susţineri confirmate de către CREDIDAM.
SRTV arată că în prezent este foarte dificil să facă faţă acestor remuneraţii faţă de acum 7 ani, situaţia arătând că remuneraţiile ar trebui să scadă.
Mai arată SRTV că se propune de către organismele de gestiune colectivă fără temei şi inechitabil remuneraţia pe trepte, sens în care invocă art. 131^1 alin. (2) teza finală din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede în mod expres raportul direct proporţional dintre utilizare şi remuneraţie. Principalul criteriu este cel al ponderii utilizării; prin urmare, remuneraţia procentuală nu se poate calcula decât direct proporţional, conform legii în vigoare. Conform aceluiaşi articol anterior precizat, remuneraţia se determină din venituri şi doar în lipsa acestora din cheltuieli. SRTV arată că au venituri, astfel încât nu poate fi pusă în discuţie problema raportării şi defalcării cheltuielilor pe fiecare canal de televiziune pe care îl deţine, este ilegal şi imposibil de efectuat.
Cu privire la baza de calcul, SRTV invocă prevederile Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi arată că trebuie să ne raportăm la veniturile obţinute din utilizarea repertoriului/radiodifuzare, venituri care se pot demonstra contabil; nu face obiectul arbitrajului modificarea ori completarea, interpretarea in extenso a legii; prin urmare, solicită în mod expres eliminarea sintagmei deosebit de vagi "alte activităţi corelate".
Un alt aspect important este relativ la alocaţia bugetară; SRTV arată că o obţine în temeiul unei legi speciale în interesul unui serviciu public care trebuie să asigure informaţie, educaţie şi acces la cultură şi este destinată asigurării emisiei terestre care tranzitează TVR; nu are legătură destinaţia alocaţiei bugetare cu activitatea de radiodifuzare. Beneficiul TVR este minim, însă este o cheltuială pe care statul o susţine.
SRTV arată că practica completelor arbitrale este excluderea alocaţiei bugetare, cu o singură excepţie în Dosarul nr. 3/2012. Curtea de Apel Bucureşti statuează, pe de o parte, că alocaţia bugetară nu constituie venit şi trebuie exclusă de la baza de calcul, iar, pe de altă parte, analiza trebuie extinsă pentru a nu determina o discriminare şi o concurenţă între televiziuni.
Cu privire la includerea limitelor metodologiei susţinute de organismele de gestiune colectivă, SRTV arată că nu este necesar, este contrar legii a fi precizat în metodologie unde nu se aplică ori ce se întâmplă în alte cazuri care nu intră în sfera metodologiei. Invocă în acest sens prevederile art. 112^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu privire la raport, SRTV este de acord că trebuie să existe un standard al playlist-elor, însă sunt cerute nişte informaţii imposibil de obţinut (de exemplu: anul înregistrării, numărul de artişti participanţi la o înregistrare). Solicită a impune obligaţia utilizatorilor de a fi transmise prin playliste numai anumite informaţii obligatorii.
Cu privire la sancţiuni, SRTV arată că se poate vorbi eventual de penalităţi de întârziere; sancţiunile sunt prevăzute de Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sens în care invocă art. 139 alin. (2).
SRTV solicită ca numai pentru situaţia sa specială - de instituţie publică cu regim special - remuneraţiile să fie determinate prin negociere directă cu organismele de gestiune colectivă; în subsidiar, solicită stabilirea unei remuneraţii forfetare numai pentru următoarele 6 luni, astfel: 550.000 lei plus TVA pentru artişti interpreţi şi 450.000 plus TVA pentru producători de fonograme, însemnând contravaloarea a 6 luni de utilizare; în subsidiar, solicită un procent ponderat determinat conform legii, egal cu procentul actual.
UPFR solicită repunerea pe rol a prezentului arbitraj faţă de lipsa de interes a CREDIDAM în toate susţinerile cu privire la existenţa protocolului cu SRTV semnat, deşi acesta nu fost depus la dosar.
SRTV şi CREDIDAM solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.
Pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, Completul amână pronunţarea la data de 9 iulie 2012.
După încheierea dezbaterilor pe fondul cauzei şi ridicarea şedinţei, reprezentantul SRTV depune cerere de recuzare a domnului arbitru Florin Ştiolică.
Arbitri
Tănăsescu Mihai Alexandru
David Alice Mihaela
Ştiolică Florin
Nemeş Vasile
Ciuraru Remus
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
