Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARIREA Nr. 170 din 22 aprilie 1993 privind infiintarea Societatii Comerciale "Pomicola - S.A. Valu lui Traian, judetul Constanta
EMITENT: Guvernul Romaniei PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 99 din 19 mai 1993
ART. 1
Se înfiinţeazã Societatea Comercialã "Pomicola" -S.A. Valu lui Traian, prin preluarea activului şi pasivului, conform bilanţului contabil la data de 31 decembrie 1992, aferente activitãţii de producţie, precum şi terenurilor cu o suprafata totalã de 1018,5 ha destinate acestei activitãţi, din cadrul Statiunii de Cercetare şi Producţie Pomicola Valu lui Traian*), judeţul Constanta, care îşi diminueazã în mod corespunzãtor patrimoniul şi suprafata de teren, avutã în administrare, la 787 ha.
Sediul societãţii comerciale este în comuna Valu lui Traian, str. Pepinierei nr. 1 A, judeţul Constanta.
ART. 2
Societatea Comercialã "Pomicola" - S.A. Valu lui Traian se înfiinţeazã ca societate pe acţiuni cu capital integral de stat, cu personalitate juridicã şi va avea ca obiect de activitate producţia agricolã, industrializarea şi comercializarea produselor agricole, producerea şi comercializarea de utilaje specifice horticulturii şi operaţiuni de import-export.
ART. 3
Capitalul social iniţial, reevaluat conform Hotãrîrii Guvernului nr. 26/1992, al societãţii nou-înfiinţate este de 733.123 mii lei, la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicola Valu lui Traian raminind un capital social reevaluat de 887.101 mii lei.
ART. 4
Societatea Comercialã "Pomicola" - S.A. Valu lui Traian se organizeazã şi funcţioneazã în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu statutul propriu, prevãzut în anexa la prezenta hotãrîre.
ART. 5
Personalul care trece de la Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicola Valu lui Traian la Societatea Comercialã "Pomicola" - S.A. Valu lui Traian se considera transferat.
ART. 6
Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotãrîri.
-------------------
*) Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicola Valu lui Traian, unitate subordonata Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, este cuprinsã în anexa nr. 2 la Hotãrîrea Guvernului nr. 785/1992, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 28 decembrie 1992.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VACAROIU
Contrasemneazã:
----------------
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Ioan Oancea
Ministru de stat, ministrul finanţelor,
Florin Georgescu
ANEXA 1
STATUTUL
Societãţii Comerciale "Pomicola" - S.A. Valu lui Traian
CAP. 1
Denumirea, forma juridicã, sediul, durata
ART. 1
Denumirea societãţii
Denumirea societãţii este Societatea Comercialã "Pomicola" - S.A. Valu lui Traian.
În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanind de la societate, denumirea societãţii va fi precedatã sau urmatã de cuvintele "societate pe acţiuni" sau initialele "S.A.", de capitalul social şi numãrul de înregistrare.
ART. 2
Forma juridicã a societãţii
Societatea Comercialã "Pomicola" - S.A. Valu lui Traian este persoana juridicã romana, avînd forma juridicã de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile romane şi cu prezentul statut.
ART. 3
Sediul societãţii
Sediul societãţii este în România, localitatea Valu lui Traian, str. Pepinierei nr. 1 A, judeţul Constanta. Sediul societãţii poate fi schimbat în alta localitate din România, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor, potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentante, agenţii situate şi în alte localitãţi din ţara şi din strãinãtate.
ART. 4
Durata societãţii
Durata societãţii este nelimitatã, cu începere de la data înregistrãrii în Registrul comerţului.
CAP. 2
Scopul şi obiectul de activitate al societãţii
ART. 5
Scopul societãţii
Scopul societãţii este: desfãşurarea de activitãţi de producţie în domeniul agriculturii şi micii industrii, prelucrarea produselor agricole şi comercializarea acestora, prestãri servicii cãtre populaţie, import-export.
ART. 6
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societãţii este:
- producţia pomicola proprie, inclusiv valorificarea acesteia prin unitãţi proprii de prezentare şi desfacere;
- producerea, industrializarea şi comercializarea fructelor şi legumelor prin magazine proprii;
- import-export în profilul activitãţii;
- alimentaţie publica şi turism;
- fabricarea, experimentarea şi comercializarea maşinilor şi utilajelor specifice pentru horticultura (agricultura);
- producerea, industrializarea şi comercializarea produselor agrozootehnice prin magazine proprii;
- producerea industriala a ambalajelor pentru sucuri, geamuri şi alte produse horticole, din lemn, sticla, alte materiale;
- prestãri de servicii.
CAP. 3
Capitalul social, acţiunile
ART. 7
Capitalul social
Capitalul social iniţial al societãţii comerciale este în valoare de 733.123 mii lei şi se compune din mijloace fixe la valoarea rãmasã de 433.631 mii lei, terenuri în valoare de 289.415 mii lei şi mijloace circulante în valoare de 10.077 mii lei.
Capitalul social iniţial este împãrţit în 146.625 acţiuni nominative în valoare de 5.000 lei fiecare, subscrise în întregime de statul roman, în calitate de acţionar unic, şi vãrsate integral la data constituirii societãţii comerciale. Capitalul social iniţial este deţinut integral de statul roman, ca acţionar unic, pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice, sau juridice, romane sau strãine, în condiţiile legii.
ART. 8
Acţiunile
Acţiunile nominative ale societãţii vor cuprinde toate elementele prevãzute de lege.
Acţiunile vor purta timbrul sec al societãţii şi semnatura a doi administratori.
Societatea va tine evidenta acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie, care se pãstreazã la sediul societãţii.
ART. 9
Reducerea sau mãrirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau mãrit pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor, în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ART. 10
Drepturi şi obligaţii decurgind din acţiuni
Fiecare acţiune subscrisã şi vãrsatã de acţionari conferã acestora dreptul la vot în adunarea generalã a actionarilor, dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut şi dispoziţiilor legale, respectiv la alte drepturi prevãzute în statut.
Deţinerea acţiunii implica adeziunea de drept la statut.
Drepturile şi obligaţiile legate de acţiuni urmeazã acţiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.
Obligaţiile societãţii sînt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii rãspund în limita valorii acţiunilor ce le deţin.
Patrimoniul societãţii nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligaţii personale ale actionarilor.
Un creditor al unui acţionar poate formula pretenţii asupra partii din profitul societãţii ce i se va repartiza de cãtre adunarea generalã a actionarilor sau a cotei-pãrţi cuvenite acestuia la lichidarea societãţii, efectuatã în condiţiile prezentului statut.
ART. 11
Cesiunea acţiunilor
Acţiunile sînt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaşte decît un proprietar pentru fiecare acţiune.
Cesiunea parţialã sau totalã a acţiunilor între acţionari sau terţi se face în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege.
Cesiunea acţiunilor se înregistreazã în registrul de evidenta a acţiunilor şi se menţioneazã pe titlu.
ART. 12
Pierderea acţiunilor
În cazul pierderii unor acţiuni, proprietarul va trebui sa anunţe consiliul de administraţie şi sa facã public faptul prin presa.
Dupã şase luni va putea obţine un duplicat al acţiunii.
CAP. 4
Adunarea generalã a actionarilor
ART. 13
Atribuţii
Adunarea generalã a actionarilor este organul de conducere al societãţii, care decide asupra activitãţii acesteia şi asigura politica ei economicã şi comercialã.
Adunãrile generale ale actionarilor sînt ordinare şi extraordinare şi au urmãtoarele atribuţii principale:
a) aproba structura organizatoricã a societãţii şi numãrul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor functionale şi de producţie;
b) aleg membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanţi, le stabilesc remuneraţia, îi descarca de activitate şi îi revoca;
c) aleg directorul, îl descarca de activitate şi îl revoca; directorul este şi preşedintele consiliului de administraţie;
d) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administraţie, a directorului, a membrilor comitetului de direcţie şi ai comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;
e) stabilesc bugetul de venituri şi cheltuieli şi, dupã caz, programul de activitate pe exerciţiul economico-financiar urmãtor;
f) examineazã, aproba sau modifica bilanţul şi contul de profit şi pierderi dupã analizarea raportului consiliului de administraţie şi al comisiei de cenzori, aproba repartizarea profitului;
g) hotãrãsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competentele şi nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale şi a garanţiilor; aproba orice fel de credit financiar acordat de societate;
h) hotãrãsc cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi agenţii;
i) hotãrãsc cu privire la mãrirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numãrului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea acţiunilor;
j) hotãrãsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum şi la transformarea formei juridice a societãţii;
k) hotãrãsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societãţii;
l) analizeazã rapoartele consiliului de administraţie privind stadiul şi perspectivele societãţii cu referire la profit şi dividende, poziţia pe piata interna şi internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii;
m) hotãrãsc cu privire la actionarea în justiţie a membrilor consiliului de administraţie, a directorului şi a cenzorilor, pentru pagube pricinuite societãţii;
n) hotãrãsc în orice alte probleme privind societatea.
Hotãrîrile în problemele prevãzute la lit. k) vor putea fi aduse la îndeplinire numai dupã aprobarea lor de cãtre organul care a aprobat constituirea societãţii, în perioada în care statul este acţionar unic.
Atribuţiile adunãrilor generale ordinare şi extraordinare ale actionarilor se diferentiaza potrivit legii.
ART. 14
Convocarea adunãrii generale a actionarilor
Adunarea generalã a actionarilor se convoacã de preşedintele consiliului de administraţie sau de vicepreşedinte, pe baza împuternicirii date de preşedinte.
Adunãrile generale ordinare au loc cel puţin o data pe an, în cel mult doua luni de la încheierea exerciţiului economico-financiar, pentru examinarea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe anul în curs.
Adunãrile generale extraordinare se convoacã la cererea actionarilor, reprezentind cel puţin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum şi în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu cel mult 10% timp de doi ani consecutiv, cu excepţia primilor doi ani de la înfiinţarea societãţii.
Adunarea generalã va fi convocatã de administratori de cîte ori va fi nevoie, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã.
Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial al României şi într-unul din ziarele de larga circulaţie din localitatea în care se afla sediul societãţii sau din cea mai apropiatã localitate.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu arãtarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul adunãrii.
Cînd în ordinea de zi figureazã propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindã textul integral al propunerilor.
Adunarea generalã a actionarilor se întruneşte la sediul societãţii sau în alt loc din aceeaşi localitate.
ART. 15
Organizarea adunãrii generale a actionarilor
Adunarea generalã ordinarã a actionarilor este constituitã valabil şi poate lua hotãrîri dacã la prima convocare actionarii sau reprezentanţii lor deţin cel puţin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã a actionarilor este prezidata de preşedintele consiliului de administraţie, iar în lipsa acestuia, de cãtre vicepreşedinte.
Preşedintele consiliului de administraţie desemneazã, dintre membrii adunãrii generale, doi secretari care sa verifice lista de prezenta a actionarilor şi sa întocmeascã procesul-verbal al adunãrii.
Procesul-verbal al adunãrii se va scrie într-un registru sigilat şi parafat.
Procesul-verbal al adunãrii va fi semnat de persoanele care au prezidat şedinţa şi de secretarul care l-a întocmit.
La şedinţele ordinare şi extraordinare ale adunãrii generale a actionarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de munca cu personalul societãţii, pot fi invitaţi şi reprezentanţii salariaţilor.
ART. 16
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generalã a actionarilor
Hotãrîrile adunãrilor generale se iau prin vot deschis sau secret, dupã caz. Actionarii voteazã prin vot deschis sau secret, dupã caz.
La propunerea persoanei care prezideazã sau a unui grup de acţionari prezenţi sau reprezentaţi, ce deţin cel puţin 1/5 din capitalul social, se va putea decide ca votul sa fie secret. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea şi pentru luarea hotãrîrilor referitoare la rãspunderea administratorilor.
Hotãrîrile adunãrii generale sînt obligatorii chiar pentru actionarii absenţi sau nereprezentati.
ART. 17
În perioada în care statul este acţionar unic, atribuţiile adunãrii generale a actionarilor vor fi exercitate de împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.
Împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare şi funcţionare, aprobat de organul care a înfiinţat societatea.
Împuterniciţii mandatati vor reprezenta interesele capitalului de stat pînã la aplicarea prevederilor art. 39 din Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societãţilor comerciale.
CAP. 5
Consiliul de administraţie
ART. 18
Organizare
Societatea pe acţiuni este administratã de cãtre consiliul de administraţie compus din trei administratori, aleşi de adunarea generalã a actionarilor pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acţionari.
Cînd se creeazã un loc vacant în consiliul de administraţie, adunarea generalã a actionarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Adunarea generalã a actionarilor va alege ca nou administrator o persoana indicatã de acelaşi acţionar care a desemnat pe predecesorul sau. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a rãmas pînã la expirarea mandatului predecesorului sau.
Sînt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administraţie, al comisiei de cenzori şi de director, persoanele care, potrivit legii, sînt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere, fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare de mitã, precum şi pentru alte infracţiuni prevãzute de lege referitor la societãţile comerciale.
Pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice, consiliul de administraţie al societãţii comerciale va fi numit de împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.
Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte.
Componenta consiliului de administraţie şi desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generalã a actionarilor.
La prima şedinţa, consiliul de administraţie alege, dintre membrii sãi, un preşedinte şi un vicepreşedinte.
Consiliul de administraţie se întruneşte la sediul societãţii ori de cîte ori este nevoie, la convocarea unuia dintre membrii sãi. El este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. Preşedintele numeşte un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afarã acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesarã prezenta a cel puţin 2 dintre membrii consiliului de administraţie şi deciziile se iau cu votul acestora.
Dezbaterile consiliului de administraţie au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de preşedinte, cu cel puţin 15 zile înainte. Acestea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei, care se scrie într-un registru sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie. Procesul-verbal se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretarul care l-a întocmit.
În relaţiile cu terţii, societatea este reprezentatã de cãtre preşedintele consiliului de administraţie pe baza şi în limitele împuternicirilor date de adunarea generalã a actionarilor sau, în lipsa lui, de cãtre vicepreşedinte. Cel ce reprezintã societatea semneazã actele care o angajeazã fata de terţi.
Membrii consiliului de administraţie vor putea exercita orice act care este legal şi legat de administrarea societãţii, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã.
Preşedintele consiliului de administraţie este obligat sa punã la dispoziţia actionarilor şi comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societãţii.
Membrii consiliului de administraţie rãspund individual sau solidar, dupã caz, fata de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracţiuni sau abateri de la dispoziţiile legale, de la statut sau pentru greşeli în administrarea societãţii. În astfel de situaţii, ei vor putea fi revocaţi prin hotãrîrea adunãrii generale.
ART. 19
Atribuţiile consiliului de administraţie
Consiliul de administraţie are, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) angajeazã şi concediazã personalul şi stabileşte drepturile şi obligaţiile acestora;
b) stabileşte îndatoririle şi responsabilitãţile personalului societãţii pe compartimente;
c) aproba operaţiunile de cumpãrare şi vînzare de bunuri, potrivit competentelor acordate;
e) stabileşte tactica şi strategia de marketing;
f) aproba încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competentelor aprobate;
g) supune anual adunãrii generale a actionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societãţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societãţii pe anul în curs;
h) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generalã a actionarilor.
CAP. 6
Gestiunea societãţii
ART. 20
Comisia de cenzori
Gestiunea societãţii este controlatã de acţionari şi de comisia de cenzori formatã din trei membri care trebuie sa fie asociaţi, cu excepţia cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg în adunarea generalã a actionarilor.
În perioada în care statul este acţionar unic, cenzorii sînt reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.
Adunarea generalã alege, de asemenea, acelaşi numãr de cenzori supleanţi, care vor înlocui, în condiţiile legii, pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control, actionarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societãţii, situaţia patrimoniului, a profitului şi a pierderilor. Comisia de cenzori are urmãtoarele atribuţii principale:
a) în cursul exerciţiului economico-financiar verifica gospodãrirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenta contabila şi informeazã consiliul de administraţie asupra neregulilor constatate;
b) la încheierea exerciţiului economico-financiar controleazã exactitatea inventarului, a documentelor şi a informaţiilor prezentate de consiliul de administraţie asupra conturilor societãţii, a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, prezentind adunãrii generale a actionarilor un raport scris;
c) la lichidarea societãţii controleazã operaţiunile de lichidare;
d) prezintã adunãrii generale a actionarilor punctul sau de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului societãţii.
Comisia de cenzori se întruneşte la sediul societãţii şi ia decizii în unanimitate. Dacã nu se realizeazã unanimitatea, raportul cu divergenţe se înainteazã adunãrii generale.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generalã extraordinarã a actionarilor, dacã aceasta nu a fost convocatã de consiliul de administraţie, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepţia primilor 2 ani de la constituirea societãţii) sau ori de cîte ori considera necesar pentru alte situaţii privind încãlcarea dispoziţiilor legale şi statutare.
Atribuţiile şi modul de funcţionare a comisiei de cenzori, precum şi drepturile şi obligaţiile cenzorilor se completeazã cu dispoziţiile legale în acest sens.
Cenzorii şi cenzorii supleanţi se numesc pe o perioada de maximum 3 ani şi pot fi realeşi; numãrul cenzorilor trebuie sa fie impar.
Sînt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intra sub incidenta art. 18 alin. 3, precum şi cei care sînt rude sau afini pînã la al patrulea grad cu administratorii, cei care primesc, sub orice forma, pentru alte funcţii decît aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate.
CAP. 7
Activitatea societãţii
ART. 21
Exerciţiul economico-financiar
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecãrui an. Primul exerciţiu începe la data constituirii societãţii.
ART. 22
Personalul societãţii
Personalul de conducere al societãţii şi cenzorii sînt aleşi de adunarea generalã a actionarilor. În perioada cît statul este acţionar unic, personalul de conducere şi cenzorii vor fi numiţi de împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministerului de resort.
Restul personalului este angajat de cãtre directorul general al societãţii comerciale.
Salarizarea personalului se face conform legislaţiei în vigoare.
Plata salariilor, a impozitelor pe acestea şi a cotei de asigurãri sociale se va face potrivit legii.
Drepturile şi obligaţiile societãţii sînt stabilite de cãtre consiliul de administraţie sau de cãtre directorul general al societãţii.
ART. 23
Amortizarea fondurilor fixe
Amortizarea fondurilor fixe se determina şi se utilizeazã în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 24
Evidenta contabila şi bilanţul contabil
Societatea va tine evidenta contabila, în lei, va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi pierderi, avînd în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.
Bilanţul şi contul de profit şi pierderi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, conform legii.
ART. 25
Calculul şi repartizarea profitului
Profitul impozabil se stabileşte în condiţiile legii şi se reflecta în bilanţul contabil.
Profitul rãmas dupã plata impozitului pe profit se repartizeazã conform prevederilor legale.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de societate, în condiţiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanţului contabil de cãtre adunarea generalã a actionarilor.
În cazul înregistrãrii de pierderi, adunarea generalã a actionarilor va analiza cauzele şi va acţiona în consecinta.
Suportarea pierderilor de cãtre acţionari se va face proporţional cu aportul la capital şi în limitele capitalului subscris.
ART. 26
Registrele societãţii
Societatea va tine registrele prevãzute de lege.
CAP. 8
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
ART. 27
Modificarea formei juridice
Societatea va putea fi transformata în alta forma de societate prin hotãrîrea adunãrii generale a actionarilor.
Noua societate va îndeplini formalitãţile legale de înregistrare şi publicitate cerute la înfiinţarea societãţilor.
ART. 28
Dizolvarea societãţii
Urmãtoarele situaţii duc la dizolvarea societãţii:
- imposibilitatea realizãrii obiectului social;
- falimentul;
- pierderea unei jumãtãţi din capitalul social, dupã ce s-a consumat fondul de rezerva, dacã adunarea generalã a actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rãmasã;
- numãrul de acţionari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni;
- la cererea oricãrui acţionar, dacã împrejurãrile de forta majorã şi consecinţele lor dureazã mai mult de 8 luni, iar adunarea generalã a actionarilor constata ca funcţionarea societãţii nu mai este posibila;
- în orice alte situaţii, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor, luatã în unanimitate.
Dizolvarea societãţii comerciale trebuie sa fie înscrisã în Registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
ART. 29
Lichidarea societãţii
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidatã.
Lichidarea societãţii şi repartizarea patrimoniului se fac în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ART. 30
Litigii
Litigiile societãţii cu persoane fizice sau juridice romane sînt de competenta instanţelor judecãtoreşti din România.
Litigiile nãscute din raporturile contractuale dintre societate şi persoanele juridice romane pot fi soluţionate şi prin arbitraj, potrivit legii.
CAP. 9
Dispoziţii finale
ART. 31
Prevederile prezentului statut se completeazã cu dispoziţiile legale referitoare la societãţile comerciale.
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
