Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE Nr. 973 din 29 decembrie 1994 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata
ART. 1 Se aproba Normele pentru aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã, aprobatã prin <>Legea nr. 130/1992 , republicatã. ART. 2 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrîri se abroga <>Hotãrîrea Guvernului nr. 233/1993 cu privire la aprobarea normelor pentru aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 , precum şi <>Hotãrîrea Guvernului nr. 94/1994 .
PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU
Contrasemneazã: ---------------- p. Ministru de stat, ministrul finanţelor, Cornelius Gorcea, secretar de stat
N O R M E
pentru aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã *), aprobatã prin <>Legea nr. 130/1992 , republicatã *) <>Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 , republicatã, este reprodusa la pag. 1. CAP. 1 Operaţiuni impozabile Potrivit <>art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 , republicatã (denumita în continuare ordonanta), în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se cuprind operaţiunile privind: Livrãri de bunuri mobile şi prestãri de servicii efectuate în cadrul exercitãrii activitãţii profesionale 1.1. Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar cãtre beneficiar, direct sau prin cei care acţioneazã în numele acestora. Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizeazã transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã: vînzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societãţii comerciale, închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferãrii proprietãţii asupra bunurilor respective la o anumitã data, predarea de cãtre agenţii economici a unor bunuri cu titlu gratuit. Transferul dreptului de proprietate prin schimb de bunuri şi servicii are efectul a doua livrãri separate şi se impoziteazã distinct, în condiţii stabilite de Ministerul Finanţelor. Gazul, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate ca bunuri mobile corporale. 1.2. Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adãugatã, se înţelege prin orice activitate rezultatã dintr-un contract prin care o persoana se obliga sa execute o munca manualã sau intelectualã în scopul obţinerii de profit şi care nu reprezintã transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobiliare. Astfel de activitãţi pot avea ca obiect: a) lucrãri de construcţii-montaj; b) transport de persoane şi mãrfuri; c) servicii de posta şi telecomunicaţii; d) închiriere de bunuri mobile sau imobile; e) operaţiuni de intermediere sau de comision; f) reparaţii de orice natura; g) cesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ; de titluri de participare; h) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetãri şi expertize; i) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare. Transferul proprietãţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice 1.3. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind transferul proprietãţii bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã, potrivit precizãrilor de la pct. 1.1 de mai sus. În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanţei, se cuprind: a) toate construcţiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitãrii altor activitãţi; b) terenurile pentru construcţii şi cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localitãţilor urbane sau rurale, pe care sunt amplasate construcţiile sau alte amenajãri; c) bunurile de natura mobiliarã care nu pot fi detasate fãrã a fi deteriorate sau fãrã a antrena deteriorarea imobilelor insesi. Operaţiuni asimilate cu livrãri de bunuri şi prestãri de servicii 1.4. Vînzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietãţii asupra bunurilor respective dupã plata ultimei rate sau la o anumitã data. 1.5. Preluarea, de cãtre agentul economic, a unor bunuri pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, în vederea folosirii sub orice forma, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplica şi prestãrilor de servicii. Se excepteazã de la prevederile de mai sus bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevãzute prin lege. Acelaşi regim se aplica şi agenţilor economici din reţeaua comercialã pentru bunurile preluate din depozitele proprii. Importul de bunuri şi servicii 1.6. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã intra bunurile şi serviciile introduse în ţara, direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoana fizica sau juridicã, în condiţiile prevãzute de Regulamentul vamal al României. CAP. 2 Persoane fizice sau juridice care exercita activitãţi supuse taxei pe valoarea adãugatã 2.1. Potrivit art. 2 din ordonanta, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietãţii bunurilor sau prestãrile de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora sa între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, trebuie ca acestea sa rezulte dintr-o activitate economicã avînd drept scop obţinerea de profit, desfasurata de persoane fizice sau juridice, cum sunt: a) regiile autonome; b) societãţile comerciale; c) unitãţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale; d) societãţile agricole; e) unitãţile cooperatiste; f) asociaţiile şi organizaţiile cu scop lucrativ; g) persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfãşoare activitãţi economice pe baza liberei iniţiative; h) persoanele juridice, precum şi persoanele fizice, indiferent dacã au fost înregistrate sau nu ca agenţi economici, pentru bunurile şi serviciile introduse în ţara potrivit regulamentului vamal. 2.2. Intrãrile şi ieşirile de produse agricole vegetale constituite în rezerve materiale naţionale, administrate de Regia Autonomã "Romcereal", nu sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã. Produsele respective se supun taxei pe valoarea adãugatã la livrarea de cãtre Regia Autonomã "Romcereal" cãtre alţi beneficiari. Acelaşi regim se aplica şi bunurilor constituite ca rezerve de mobilizare la toţi agenţii economici mandatati în acest scop. 2.3. Nu sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile realizate de persoanele care nu acţioneazã de o maniera independenta, cum este cazul salariaţilor şi al altor persoane angajate printr-un contract de munca sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condiţiile de munca, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajeazã, cum sunt: a) persoanele fizice care presteazã munci salarizate sau remunerate de asociaţiile de locatari; b) voiajorii, reprezentanţii agenţilor economici sau comis-voiajorii; c) artiştii de spectacole; d) manechinii; e) jurnalistii, corespondenţii locali de presa. De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã indemnizaţiile primite de persoanele care desfãşoarã activitãţi în cadrul societãţilor comerciale şi regiilor autonome, ca împuterniciţii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în comisiile de administraţie sau în comisiile de cenzori. CAP. 3 Operaţiuni care nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã 3.1. Potrivit art. 3 din ordonanta, nu sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de: a) asociaţiile fãrã scop lucrativ, pentru activitãţile avînd caracter social-filantropic; b) organizaţiile care desfãşoarã activitãţi de natura religioasã, politica sau civicã; c) organizaţiile sindicale, pentru activitãţile legate direct de apãrarea colectivã a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor; c) instituţiile publice, pentru activitãţile lor administrative, sociale, educative, de apãrare, ordine publica, siguranta statului, culturale şi sportive; e) Camera de Comerţ şi Industrie a României, camerele de comerţ şi industrie teritoriale şi Registrul comerţului. 3.2. Acelaşi regim se aplica şi vinzarii cãtre populaţie a imobilelor sau pãrţilor de imobile construite şi date în folosinta înainte de introducerea taxei pe valoarea adãugatã, închirierii de imobile sau pãrţi ale acestora în scop de locuinta, precum şi închirierii de spaţii în scop de locuinta în cãmine, locuinţe de serviciu sau în alte spaţii destinate locuinţei, cu condiţia respectãrii prevederilor legale privind determinarea tarifului de închiriere. 3.3. Nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile efectuate de unitãţile care nu au calitatea de agent economic şi al cãror venit este destinat autofinantarii. 3.4. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile realizate de unitãţile prevãzute la pct. 3.1. de mai sus care îndeplinesc condiţiile unei activitãţi economice, precum cele privind: - activitate comercialã cu bunuri cumpãrate sau realizate în unitãţi proprii; - activitate hoteliera; - alimentaţie publica; - activitate de turism; - prestãri de servicii. Unitãţile care realizeazã activitãţi de natura celor de mai sus sunt obligate sa organizeze distinct evidenta gestiunilor şi a contabilitãţii acestora. Unitãţilor respective li se atribuie cod fiscal potrivit <>art. 3 din Hotãrîrea Guvernului nr. 224/1993 . Unitãţile care realizeazã din activitãţile de mai sus venituri de pînã la 10 milioane lei anual sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã potrivit <>art. 6 lit. A i) 12 din Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 . Unitãţile care realizeazã din activitãţile de mai sus venituri de peste 10 milioane lei anual, dar pentru care nu pot fi organizate distinct gestiunile şi evidentele care sa permitã determinarea taxei pe valoarea adãugatã deductibilã, aferentã activitãţilor respective, nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã. 3.5. Unitãţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale, autorizate sa desfãşoare activitãţi cu caracter comercial, intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã. 3.6. Regiile autonome ale aeroporturilor de interes public naţional cu specific deosebit, Administraţia Nationala a Drumurilor, regiile autonome de interes local, avînd ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi a podurilor de interes judeţean şi comunal, intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã numai pentru prestaţiile pentru terţi. Prestaţiile efectuate cu finanţare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale nu se supun taxei pe valoarea adãugatã. CAP. 4 Teritorialitatea Conform art. 4 alineatul ultim din ordonanta, prestãrile de servicii sunt impozabile atunci cînd sunt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. În baza prevederilor de mai sus, se stabilesc criteriile în funcţie de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România. 1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliarã 4.1. Sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã lucrãrile de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobiliare existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului - în ţara sau în strãinãtate. Acelaşi regim se aplica şi serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrãrilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi agenţi economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparaţii şi alte prestãri ale agenţilor imobiliari). 2. Locul unde se presteazã transportul de persoane şi de mãrfuri 4.2. Operaţiunile rezultate din activitatea de transport de persoane şi de mãrfuri sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã corespunzãtor distantelor parcurse în România. Cotele de impozitare sunt cele prevãzute prin lege. 3. Locul unde sunt utilizate serviciile 4.3. Taxa pe valoarea adãugatã se plãteşte de beneficiari pentru urmãtoarele servicii din import: a) închirierea de bunuri mobile corporale, inclusiv pe baza de contracte de leasing; b) cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare; c) serviciile de publicitate, consulting, studii, cercetãri şi expertize, cît şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrãrii automate a datelor. 4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv 4.4. În aceasta categorie se cuprind urmãtoarele activitãţi: a) culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, recreative, tîrguri şi expoziţii, inclusiv organizarea şi serviciile accesorii acestor activitãţi; b) prestãrile accesorii transportului, cum sunt: încãrcarea-descãrcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi depozitarea mãrfurilor etc.; c) activitatea hoteliera, inclusiv în moteluri, vile, cabane, campinguri etc. 5. Locul unde este situat sediul prestatorului 4.5. Sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã, la locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1 - 4 de mai sus. CAP. 5 Operaţiuni scutite Operaţiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c şi art. 6 din ordonanta şi nu se admite extinderea lor prin analogie. În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanta, se precizeazã: Cu privire la livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate în ţara 5.1. Se încadreazã în scutirea de la art. 6 lit. A. a) din ordonanta operaţiunile efectuate de unitãţile autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare, inclusiv veterinare şi de asistenta socialã, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvari şi altele autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare şi de asistenta socialã. Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitãţile sanitare sau de alte unitãţi special autorizate. În cazul cînd unitãţile de mai sus desfãşoarã şi alte activitãţi decît cele sanitare şi de asistenta socialã, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei de valoarea adãugatã se efectueazã în mod distinct, ţinînd seama de prevederile normelor legale. Astfel, operaţiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obţinerii de profit, cum ar fi livrãrile de medicamente, de bunuri din gospodãriile anexe, prestãrile hoteliere, inclusiv pensiunile, activitãţile de comerţ se supun taxei pe valoarea adãugatã, dacã unitatea în cauza realizeazã din aceste activitãţi un venit total de peste 10 milioane lei anual. 5.2. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A. b) din ordonanta, operaţiunile efectuate de unitãţile de învãţãmînt primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar, şcolile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale; şcolile de maiştri; centrele de perfecţionare a pregãtirii profesionale; centrele de calificare; creşele şi grãdiniţele, taberele de copii şi de tineret; unitãţile de ocrotire şi învãţãmînt special. Activitãţile de mai sus sunt scutite, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate al unitãţilor care le efectueazã. Nu se încadreazã în prevederile de mai sus cursurile organizate, contra cost, de agenţii economici în domenii cum ar fi: a) conducerea auto sau pilotarea navelor şi aeronavelor; b) pregãtirea în diverse discipline: sportive, artistice, de agrement etc. Aceste activitãţi, precum şi altele desfãşurate în mod sistematic în scopul obţinerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã, dacã unitatea în cauza realizeazã din aceste activitãţi un venit total de peste 10 milioane lei anual. Sunt scutite unitãţile de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã pentru programele naţionale de cercetare-dezvoltare, inclusiv cercetarea fundamentalã din domeniul tehnic, de prospecţiuni şi lucrãri geologice de cercetare pentru descoperiri de zãcãminte noi, finanţate din bugetul de stat. 5.3. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A. d) din ordonanta, operaţiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual şi supuse impozitului pe venit în baza <>Decretului nr. 153/1954 şi <>Decretului-lege nr. 54/1990 , cum sunt: a) inginerii, informaticienii, arhitecţii, tehnicienii şi desenatorii tehnici şi de modele; b) profesorii de orice specialitate, inclusiv cei de muzica şi dans; c) contabilii, avocaţii şi notarii; d) experţii de orice fel; e) dactilografele şi stenodactilografele; f) traducatorii şi interpreţii; g) medicii, inclusiv stomatologi şi veterinari; h) dentistii şi tehnicienii dentari; i) asistentii medicali, surorile de caritate, moaşele şi infirmierii; f) fotografii; k) artiştii plastici; l) scriitorii; m) compozitorii. 5.4. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A. f) din ordonanta, organizaţiile de nevãzãtori şi asociaţiile persoanelor handicapate care desfãşoarã activitãţi în scop social, precum şi unitãţile protejate, special organizate în baza <>Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate. Unitãţile economice aparţinînd organizaţiilor de mai sus, care nu se încadreazã în reglementãrile prevãzute la alineatul precedent, sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã, dacã realizeazã un venit total de peste 10 milioane lei anual. 5.5. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A. g) din ordonanta, vinzarile de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care îşi desfãşoarã activitatea în unitãţile care participa la finanţarea cheltuielilor de regie ale cantinelor. Acelaşi regim se aplica şi cantinelor care nu sunt organizate pe lîngã o unitate, însã numai pentru meniul propriu servit pe baza de abonament personalului unor unitãţi cu care s-a încheiat contract în acest sens şi la preţuri stabilite fãrã profit. Vînzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decît cele de mai sus, precum şi a altor produse achiziţionate în vederea revinzarii, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusã taxei pe valoarea adãugatã, dacã aceste operaţiuni depãşesc plafonul de scutire de 10 milioane lei anual. Cantinele care realizeazã o cifra de afaceri anuala de peste 10 milioane lei din activitãţile impozabile prevãzute la alineatul precedent vor fi luate în evidenta ca plãtitoare de taxa pe valoarea adãugatã şi vor prezenta deconturi distincte pentru intreaga activitate desfasurata de acestea. 5.6. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A. h) din ordonanta, operaţiunile efectuate de: a) Banca Nationala a României, bãncile comerciale şi alte persoane juridice pentru activitãţile reglementate prin <>Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancarã. Nu sunt scutite vinzarile de imobile cãtre salariaţi, precum şi tranzacţiile cu bunuri mobile şi imobile în executarea creanţelor, cu excepţia celor care se încadreazã în prevederile pct. 3.2. din prezentele norme; b) societãţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activitãţi; c) Regia Autonomã "Monetaria Statului", pentru producerea de monede, în sortimentele şi cantitãţile solicitate de Banca Nationala a României, de medalii şi insigne; d) Regia Autonomã "Loteria Nationala"; e) regiile autonome "Monitorul Oficial", "Imprimeria Bãncii Naţionale a României" şi "Imprimeria Nationala". Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A. h) din ordonanta, şi operaţiunile financiare referitoare la credite, acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de valoare. 5.7. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A. i) 3, operaţiunile de: a) tipãrire a timbrelor; b) vînzare a timbrelor, la valoarea declarata. Nu sunt scutite vinzarile de timbre filatelice pentru colecţii la alte valori decît cele declarate. 5.8. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A. i) 6 din ordonanta: - editarea, tipãrirea şi vînzarea de ziare, cu exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã hirtiei de ziar cumpãratã din ţara şi din import, exclusiv activitãţile cu caracter de reclama şi publicitate; - editarea, tipãrirea şi vînzarea de cãrţi şi reviste, exclusiv activitãţile cu caracter de reclama şi publicitate; - realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate. 5.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A i) 8 din ordonanta: a) vînzarea de deşeuri rezultate din activitatea industriala; b) vînzarea de materiale recuperate din casãri, dezmembrari, demolãri de bunuri mobile şi imobile; c) vînzarea materialelor recuperate, colectate de la populaţie, destinate utilizãrii în scop productiv; d) prestãrile de servicii legate de operaţiunile de mai sus, cum sunt cele privind: sortarea, presarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc. Prevederile de mai sus nu se aplica vinzarilor de produse obţinute din prelucrarea deşeurilor. 5.10. Produsele şi serviciile scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A. i) 11 din ordonanta, sunt cele prevãzute în: - lista-anexa la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1993 , pentru livrãri efectuate pînã la data de 31 decembrie 1994. - lista-anexa la <>Ordonanta Guvernului nr. 33/1994 , pentru livrãri efectuate începînd cu data de 1 ianuarie 1995. La poziţia "Pîine" se încadreazã: - piinea alba, semialba, neagra, simpla şi cu adaosuri, inclusiv specialitatile de pîine cu specific local, indiferent de denumire, gramaj şi producãtor; - produsele de franzelarie, simple şi cu adaosuri : chifle, cornuri, batoane, franzelute, bulci, produse traditionale; - covrigi simpli şi cu adaosuri. Agenţii economici care produc şi comercializeazã produsele încadrate la poziţia "Pîine" vor deduce taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor aprovizionate, destinate realizãrii operaţiunilor respective. Agenţii economici din reţeaua de alimentaţie publica şi cei care practica adaosul comercial de alimentaţie publica determina taxa pe valoarea adãugatã colectata pe baza preţului total aferent produselor culinare vîndute, inclusiv piinea, produsele de franzelarie şi de panificatie prevãzute mai sus. Cu privire la operaţiunile de import 5.11. Potrivit art. 6 lit. B din ordonanta, modificat şi completat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 6/1994 , sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã: a) bunurile din import care, prin lege sau prin hotãrîri ale Guvernului, sunt scutite de taxa vamalã; b) maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele şi mijloacele de transport din import necesare investiţiilor, constituite ca aport în natura sau achiziţionate din aportul în numerar al investitorilor strãini la capitalul social ori la majorarea acestuia; c) mãrfurile importate şi comercializate în regim de duty-free, precum şi prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice şi a personalului acestuia; d) bunurile introduse în ţara fãrã plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice; e) bunurile şi serviciile din import provenite sau finanţate direct din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne strãine, de organisme internaţionale, precum şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor; f) importul de aur al Bãncii Naţionale a României; g) reparaţiile şi transformãrile la nave şi aeronave româneşti în strãinãtate; h) aeronavele civile şi produsele prevãzute în nomenclatorul la Tariful vamal de import al României, provenite din ţãrile semnatare ale Acordului privind comerţul cu aeronave civile; i) bunurile din import similare bunurilor din ţara scutite de taxa pe valoarea adãugatã conform art. 6 lit. A. i) 6 şi i) 11 din ordonanta. CAP. 6 Operaţiuni impozabile prin opţiune 6.1. Potrivit art. 7 din ordonanta, agenţii economici, precum şi unitãţile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueazã operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A. f), i) 8 şi i) 12 din ordonanta, pot opta pentru plata acestei taxe pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. 6.2. Aprobarea se da de cãtre Ministerul Finanţelor prin organele fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plãtitori de impozite şi taxe, pe baza de cerere şi justificare economicã, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã nu influenţeazã negativ alte activitãţi specifice sau produse scutite de taxa pentru protecţia socialã. Cererile de opţiune pentru o parte a activitãţii desfãşurate de agenţii economici care se încadreazã în prevederile art. 6 lit. A. f) şi i) 8 se aproba de organele fiscale numai în condiţiile organizãrii unui sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile şi al dreptului de deducere. Aprobarea este invocabila pînã la data de 31 decembrie al celui de-al patrulea an urmãtor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adãugatã prin opţiune şi se prelungeşte, de drept, pentru încã 5 ani, dacã în cursul perioadei iniţiale agentul economic plãtitor prin opţiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpãrate. CAP. 7 Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã 7.1. Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 şi ale art. 12 din ordonanta, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã iau naştere, de regula, în momentul efectuãrii livrãrii bunurilor mobile, transferului proprietãţii bunurilor imobiliare sau prestãrii serviciilor. 7.2 Prin art. 10 ultimul alineat şi art. 11 din ordonanta se reglementeazã condiţiile în care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adãugatã aferentã unor operaţiuni specifice, condiţii care determina şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferentã operaţiunilor respective. 7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporarã în ţara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia naştere la data cînd bunurile în cauza sunt scoase din regimul de mai sus şi s-au întocmit formalitãţile vamale corespunzãtoare noii destinaţii. 7.4. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data cînd bunurile respective au fost valorificate cãtre beneficiarii interni. 7.5. Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci cînd: a) factura este emisã înaintea efectuãrii livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor; b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încaseazã înaintea efectuãrii livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor; c) se încaseazã avansuri sau se fac decontãri succesive, cu excepţia avansurilor acordate pentru: - obţinerea valutei necesare importurilor; - realizarea producţiei destinate exportului; - efectuarea de plati în contul clientului; - activitatea de intermediere în turism. 7.6. Pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate între agenţii economici plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã cu încasare în termen de peste 90 de zile, exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã colectata la furnizor şi deductibilã la beneficiar ia naştere la data scadentei plãţii stabilite conform clauzelor contractuale. Data scadentei plãţii se înscrie în mod obligatoriu în factura sau în alt document legal întocmit. 7.7. Pentru bunurile din import predate producãtorilor în cadrul operaţiunilor legale, import-export, în vederea realizãrii produselor ce urmeazã a fi exportate, a cãror contravaloare reprezintã plata importurilor, exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã ia naştere atît la furnizor, cît şi la beneficiar la data livrãrii produselor la export. 7.8. Pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii, care se efectueazã continuu sau succesiv, precum şi pentru cele la care se încaseazã, de regula, avansuri, cu autorizarea organelor fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe baza de factura sau alt document legal aprobat. 7.9. Antreprenorii de lucrãri imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrilor, pentru lucrãrile şi în condiţiile urmãtoare: 1. Lucrãri ce pot fi supuse plãţii taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrii: a) lucrãrile imobiliare cu caracter deosebit, executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva; b) lucrãrile imobiliare, la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depãşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar. 2. Condiţii şi modalitãţi de opţiune Opţiunea se aproba de organul fiscal la care agentul economic este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, pe baza unei declaraţii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrãrilor, taxa pe valoarea adãugatã aferentã lucrãrilor care se încadreazã în prevederile pct. 1 de mai sus. Aprobarea opţiunii se comunica beneficiarilor în termen de 10 zile de la acordare. Dupã obţinerea aprobãrii opţiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adãugatã înainte de efectuarea livrãrii, iar beneficiarilor, sa deducã taxa înainte de receptionarea lucrãrii. Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea opţiunii şi obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã, în condiţiile prevãzute de art. 12 din ordonanta. Antreprenorul poate renunţa oricind la opţiunea primitã. În aceasta situaţie, are obligaţia achitãrii taxei pe valoarea adãugatã aferentã avansurilor încasate. 7.10. În cazurile în care se fac decontãri parţiale pe baza de situaţie de lucrãri, facturi sau alte documente legal aprobate, exigibilitatea ia naştere la data întocmirii documentelor respective. 7.11. Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferentã sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrãrilor ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitiva sau, dupã caz, la data încasãrii sumelor, dacã încasarea este anterioarã acestuia. CAP. 8 Baza de impozitare 8.1. Ca regula generalã, baza de impozitare este constituitã, pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau care urmeazã a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrãrile sau prestãrile efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã. 8.2. În cazul plãţii în natura, valoarea tuturor bunurilor sau a serviciilor primite trebuie sa asigure acoperirea integrala a contravalorii bunurilor livrate sau, dupã caz, a serviciilor prestate. 8.3. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau la prestarea serviciilor sau, dupã caz, la întocmirea facturilor, chiar dacã în contract se prevede plata în rate sau la anumite termene. 8.4. Agenţii economici care realizeazã atît livrãri de bunuri şi prestãri de servicii, cît şi operaţiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzãtor fiecãrei categorii de operaţiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanta. 8.5. Pentru vinzarile de bunuri în regim de consignaţie, baza de impozitare se determina dupã cum urmeazã: a) suma obţinutã din vînzarea bunurilor cumpãrate de la agenţii economici sau încredinţate de aceştia pentru a fi vîndute. Pentru bunurile încredinţate, vîndute, agenţii economici respectivi sunt obligaţi sa emita facturi conţinînd elementele prevãzute în art. 25 lit. B din ordonanta, cel mai tirziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vînzarea; b) suma reprezentind comisionul aplicat asupra vinzarilor de bunuri aparţinînd persoanelor fizice neinregistrate ca agenţi economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plata taxei pe valoarea adãugatã. 8.6. Pentru activitatea de intermediere în turism baza de impozitare o constituie diferenţa dintre preţul total, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, plãtit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, şi preţul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi de alţi prestatori care executa material serviciile utilizate de client. Din taxa calculatã pe baza cotei de 15,254%, aplicatã asupra bazei de impozitare determinata potrivit prevederilor de mai sus, se scade taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesitãţilor proprii de funcţionare a agenţiei de turism sau a organizatorilor de circuite turistice. Agenţii economici care presteazã serviciile de turism folosind mijloace proprii sau închiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante, etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanta. 8.7. Operaţiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã astfel: a) corespunzãtor comisionului încasat, cînd împrumutul este restituit la termen; b) corespunzãtor valorii obţinute din vînzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet ca urmare a nerestituirii împrumutului; c) corespunzãtor preţului de piata, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt reţinute de cãtre aceasta. 8.8. Echipamentul de lucru suportat parţial de salariaţi se supune taxei de valoarea adãugatã numai corespunzãtor valorii bunurilor, care este suportatã de salariaţi, iar exigibilitatea intervine la data prevãzutã pentru plata ratelor. 8.9. Bunurile din import introduse în ţara în regim de leasing, dupã 1 iulie 1993, se supun taxei pe valoarea adãugatã la beneficiar corespunzãtor sumelor şi termenelor de plata prevãzute în contractele încheiate pentru perioada de leasing. În cazul în care la expirarea perioadei de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã pentru suma negociata de pãrţi, în plus fata de suma prevãzutã în contractul de leasing. Sumele rãmase de plata, aferente bunurilor introduse în ţara în regim de leasing înainte de 1 iulie 1993 prevãzute în contracte cu scadente dupã aceasta data, nu se supun taxei pe valoarea adãugatã. La expirarea perioadei de leasing se aplica prevederile alin. 2 de mai sus. 8.10. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sunt determinate în mod precis în momentul desfacerii mãrfurilor sau prestãrii serviciilor, toate sumele percepute ulterior dau loc la impozitare din momentul facturarii. Reprezintã cheltuieli accesorii ale livrãrilor de bunuri sau prestãrilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpãrãtor, în mãsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate. Conform art. 14 din ordonanta nu se cuprind în baza de impozitare: 8.11. Remizele şi alte reduceri de preţ acordate de cãtre furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate dupã facturarea bunurilor sau serviciilor. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele şi alte reduceri de preţ trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sa fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului; b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare; c) sa fie reflectate în facturi, iar pentru cele acordate dupã facturare sa se respecte prevederile art. 28 din ordonanta. 8.12. Penalizãrile pentru neîndeplinirea totalã sau parţialã a obligaţiilor contractuale. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacã acestea sunt percepute peste preţurile şi tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintã contravaloarea bunurilor livrate. 8.13. Dobinzile percepute pentru plãţile cu intirziere, pentru vinzari cu plata în rate sau la termen de peste 90 de zile. 8.14. Sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteazã acestuia. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã sumelor respective se face numai de cãtre clientul în contul cãruia s-au achitat sumele respective. 8.15. Ambalajele care circula între furnizorii de marfa şi clienţi prin schimb, fãrã facturare. 8.16. Sumele încasate de la bugetul de stat de cãtre agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã şi care sunt destinate finanţãrii investiţiilor, acoperirii diferenţelor de preţ şi de tarif, finanţãrii stocurilor de produse cu destinaţie specialã. Conform art. 15 din ordonanta, baza de impozitare va fi redusã corespunzãtor în situaţiile: 8.17. refuzurilor totale sau parţiale rãmase definitive; 8.18. ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite şi facturate de clienţi; 8.19. neincasarii totale sau parţiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienţi, declaraţi insolvabili prin hotãrîri judecãtoreşti definitive. CAP. 9 Cotele de impozitare 9.1. În conformitate cu art. 17 din ordonanta, în România se aplica urmãtoarele cote: - cota normalã de 18 % - cota redusã de 9 % - cota zero. 1. Cota de 18 % 9.2. Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. A din ordonanta, asupra operaţiunilor privind: A) Vinzarile de bunuri mobile şi imobile, efectuate de cãtre persoanele fizice sau juridice autorizate, cãtre beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia bunurilor supuse cotei reduse de 9% şi a celor scutite potrivit legii. Aceeaşi cota se aplica şi vinzarilor de bunuri cãtre persoanele fizice nerezidente în România. B) Importul de bunuri mobile, precum şi vînzarea acestora cãtre beneficiari, în condiţiile prevãzute la lit. A de mai sus. C) Prestãrile de servicii în favoarea persoanelor fizice şi juridice prevãzute la lit. A de mai sus, şi anume: a) prestãrile aferente bunurilor de natura imobiliarã situate în România; b) transportul de persoane şi de mãrfuri cînd atît punctul de plecare, cît şi cel de sosire se afla pe teritoriul României; c) transportul pe parcurs intern al mãrfurilor importate, cînd acesta nu a fost inclus în valoarea în vama; d) serviciile prevãzute la cap. IV pct. 3, 4 şi 5 din prezentele norme, cu excepţia prestãrilor accesorii transportului, legate direct de exportul mãrfurilor sau de transportul internaţional de persoane. 2. Cota redusã de 9% 9.3. Se aplica începînd cu 1 ianuarie 1995 pentru: a) carne de animale şi pãsãri domestice, inclusiv organe şi mãruntaie, vîndute în stare proaspãta, ca produse şi conserve; b) peste şi produse din peste, inclusiv semiconserve şi conserve, exclusiv icre; c) lapte, lapte praf şi produse lactate; d) uleiuri şi grãsimi comestibile; e) medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe farmaceutice, plante medicinale, aparatura de tehnica medicalã şi alte bunuri destinate exclusiv utilizãrii în scopuri medicale, chirurgicale, dentare sau veterinare. 3. Cota zero Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. B din ordonanta pentru: 9.4. exportul de bunuri şi prestãrile de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenţii economici cu sediul în România. Se considera export livrãrile de bunuri efectuate de agenţii economici cu sediul în România cãtre beneficiari cu sediul în strãinãtate şi care sunt transportate în afarã teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalitãţilor vamale pentru export. Cota zero se aplica şi prestãrilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt: a) serviciile prestate de comisionari sau alţi intermediari care intervin în operaţiunile de export; b) serviciile prestate de agenţii economici autorizaţi pentru certificarea calitãţii produselor livrate la export, pentru eliberarea certificatelor de origine şi a altor avize solicitate de exportator ; c) transportul mãrfurilor exportate la destinaţie în strãinãtate; d) prestãrile accesorii la transportul bunurilor exportate: încãrcãri-descãrcãri ale mijloacelor de transport, manipulari ale mãrfurilor; e) închirierea mijloacelor de transport, inclusiv a celor dotate cu materiale necesare pentru protecţia mãrfurilor exportate; f) paza şi depozitarea mãrfurilor exportate; g) operaţiunile de prezentare şi ambalare a produselor destinate exportului; h) livrãrile de bunuri destinate aprovizionarii navelor şi aeronavelor care presteazã transporturi internaţionale de persoane şi de mãrfuri. 9.5. Prestatorii de servicii beneficiazã de cota zero numai în condiţiile în care prestarea se efectueazã pe baza de documente prezentate de beneficiari din care sa rezulte ca operaţiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri. În cazul în care nu se îndeplineşte condiţia de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmînd ca exportatorul sa aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanta. 9.6. Justificarea realitãţii exportului se face cu: a) declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale; b) documentele de transport internaţional şi, dupã caz, polita de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi cu alte documente specifice prestãrilor efectuate în porturi, aeroporturi, gãri şi autogãri. 9.7. Prestãrile de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiarii din strãinãtate. Se considera export prestãrile de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în strãinãtate şi care sunt folosite în afarã României, referitoare la: a) închiriere de bunuri mobile corporale; b) cesiuni şi concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare; c) servicii de publicitate, consulting, studii, cercetãri şi expertize, ca şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrãrii automate a datelor; d) serviciile de arhitectura, proiectare, studii, expertize şi alte prestãri ale agenţilor imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate în strãinãtate; e) reparaţiile, transformãrile, întreţinerea şi alte prestãri, efectuate la navele de comerţ maritim sau pe fluvii internaţionale, precum şi la aeronave. Sunt, de asemenea, expuse cotei zero: 9.8. prestãrile de servicii efectuate în porturi şi aeroporturi, aferente navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale, precum şi aeronavelor aparţinînd companiilor de transport strãine; 9.9. transportul de marfa şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave româneşti, comandate de beneficiari cu sediul în strãinãtate. 9.10. reparaţiile la mijloace de transport feroviar şi rutier, maşini şi utilaje tehnologice, contractate cu beneficiari din strãinãtate; 9.11. transportul internaţional de persoane în şi din strãinãtate, efectuat de agenţii economici autorizaţi cu sediul în România. Cota zero pentru transportul internaţional auto de persoane se aplica numai dacã este efectuat cu autocare pe rute stabilite cu grafic de circulaţie aprobat şi dacã durata acestuia pe parcurs extern depãşeşte 24 ore. Efectuarea transportului se dovedeşte cu documente oficiale de transport, precum şi cu cele emise de prestatorii serviciilor de cazare, masa etc. din strãinãtate. Cota zero se aplica şi prestãrilor de servicii legate direct de transportul internaţional de persoane; 9.12. bunurile şi serviciile în favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare şi a reprezentantelor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi a personalului acestora, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor pe baza de reciprocitate; 9.13. bunurile cumpãrate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua comercialã, expediate sau transportate în strãinãtate de cãtre cumpãrãtorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor. 9.14. bunurile şi serviciile destinate realizãrii unor obiective pe teritoriul României cu finanţare directa asigurata din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne strãine, de organisme internaţionale, precum şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor. 4. Cotele de 18% şi 9%, recalculate Cotele prevãzute de art. 17 din ordonanta se aplica asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanta, în care nu este cuprinsã taxa pe valoarea adãugatã. Pentru bunurile comercializate prin comerţul cu amãnuntul (magazine comerciale, consignatii, unitãţi de alimentaţie publica sau alte unitãţi care au relaţii directe cu populaţia), precum şi pentru unele prestãri de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), preţurile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adãugatã. În aceste condiţii, taxa pe valoarea adãugatã se determina prin aplicarea unei cote recalculate asupra sumei obţinute din vînzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor respective, astfel: - (18 : 118) x 100 = 15,254 pentru operaţiunile supuse cotei de 18% - ( 9 : 109) x 100 = 8,257 pentru operaţiunile supuse cotei de 9% CAP. 10 Regimul deducerilor 10.1. Potrivit art. 18 din ordonanta, plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizãrii de: a) operaţiuni supuse taxei pe valoarea adãugatã conform art. 17 din ordonanta; b) bunuri şi servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere; c) acţiuni de sponsorizare, reclama şi publicitate, precum şi pentru alte acţiuni prevãzute în lege, cu respectarea plafoanelor şi destinaţiilor prevãzute în legi. 10.2. Taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrãrilor, dedusã potrivit prevederilor de mai sus. Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizeazã pe baza deconturilor plãtitorilor. 10.3. Bunurile şi serviciile achiziţionate pentru realizarea operaţiunilor prevãzute la pct. 10.1 cuprind materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmeazã a se reflecta în cheltuielile de producţie sau, dupã caz, de circulaţie. 10.4. Nu poate fi dedusã, potrivit legii, taxa pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor referitoare la: a) bunuri şi servicii destinate realizãrii de operaţiuni scutite, pentru care legea nu prevede exercitarea dreptului de deducere; b) bunuri şi servicii achiziţionate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteazã acestuia; c) servicii de transport, hoteliere, de restaurant şi altele efectuate pentru activitatea de intermediere în turism şi care sunt utilizate sau consumate de turişti; d) alte cheltuieli care nu au legatura directa şi exclusiva cu activitatea agentului economic, cum ar fi cele pentru: distractie, divertisment, achiziţionarea şi întreţinerea autoturismelor folosite pentru activitãţi ce nu au drept scop obţinerea de profit; e) bunuri şi servicii aprovizionate pe baza de documente, care nu îndeplinesc prevederile legale privind taxa pe valoarea adãugatã; f) bunuri pierdute pe timpul transportului, bunuri lipsa sau depreciate calitativ constatate la inventariere peste normele legale. 10.5. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni. 10.6. În situaţia în care un agent economic realizeazã atît operaţiuni cu drept de deducere, cît şi operaţiuni fãrã drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina potrivit art. 20 din ordonanta, în raport cu participarea bunurilor şi a serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere. Operaţiunile realizate de crese, grãdiniţe şi cluburi sportive nu se includ în decontul întocmit de unitatea pe lîngã care sunt organizate. Gradul de participare a bunurilor şi a serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere se determina ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate, în condiţii stabilite de Ministerul Finanţelor. Vînzarea de deşeuri rezultate din activitatea industriala şi de materiale recuperate din casãri, dezmembrari, demolãri de bunuri mobile şi imobile destinate utilizãrii în scopuri productive nu se ia în calcul la determinarea gradului de participare prevãzut la alineatul precedent. 10.7. Pentru exercitarea dreptului de deducere, agenţii economici plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã sunt obligaţi: A. Sa justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei. Documentele legale sunt: a) facturile, pentru bunurile şi serviciile cumpãrate de la furnizorii din ţara; b) declaraţia vamalã de import sau actul constatator al organelor vamale pentru importuri; c) documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adãugatã de cãtre agentul economic, pentru operaţiunile prevãzute la art. 8 din ordonanta; d) documentele specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adãugatã aprobate conform <>Hotãrîrii Guvernului nr. 768/1992 . Documentele aferente intrãrilor de bunuri şi servicii care nu sunt legate direct şi exclusiv de activitatea agentului economic, precum şi cele destinate folosirii în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpãrãri, iar taxa pe valoarea adãugatã aferentã nu este deductibilã. B. Sa justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru desfãşurarea activitãţii agentului economic şi sunt proprietatea acestuia. 10.8. Modalitãţile de exercitare a dreptului de deducere sunt: a) prin reţinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adãugatã aferentã livrãrilor de bunuri şi prestãrilor de servicii a taxei pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor; b) prin rambursarea de cãtre organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentã intrãrilor şi taxa aferentã iesirilor. 10.9. Termenele de regularizare cu bugetul de stat a diferenţelor de taxa sunt urmãtoarele: A. Diferenţa rezultatã potrivit art. 21 lit. a) din ordonanta, respectiv pct. 10.8 lit. a) de mai sus, se achitã pînã la data de 25 a lunii urmãtoare. B. Diferenţa rezultatã potrivit art. 21 lit. b) din ordonanta, respectiv pct. 10.8. lit. b) de mai sus, se ramburseazã în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii decontului, a cererii de rambursare şi a documentaţiei justificative, la organul fiscal component, pentru: a) operaţiunile de export; b) societãţile agricole constituite în baza Legii nr. 31/1990 şi a Legii nr. 36/1991, indiferent de forma de organizare şi titularul dreptului de proprietate; c) unitãţile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale; d) unitãţile autorizate sa efectueze operaţiuni de contractare, achiziţie şi depozitare a produselor agricole vegetale; e) unitãţile care livreaza produsele sau presteazã serviciile, prevãzute la poziţiile 1-5 din lista-anexa la ordonanta, pentru populaţie; f) redactiile de ziar pentru taxa pe valoarea adãugatã aferentã hirtiei de ziar; g) unitãţile productive noi pînã la punerea în funcţiune, precum şi cele care îşi retehnologizeaza secţiile de producţie. C. Taxa pe valoarea adãugatã deductibilã aferentã livrãrilor de bunuri şi prestãrilor de servicii în ţara, cu excepţiile prevãzute la lit. B de mai sus, se compenseazã cu taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat în lunile urmãtoare. În situaţia în care din deconturile întocmite pe o perioada de 3 luni consecutiv sumele datorate bugetului de stat nu acoperã integral taxa deductibilã, diferenţa se ramburseazã de organul fiscal competent în termen de 30 de zile de la data depunerii decontului aferent lunii a treia şi a cererii de rambursare. 10.10. Sumele sub 1.000.000 lei nu se ramburseazã, urmînd a fi regularizate prin reportare în perioadele urmãtoare. 10.11. Dupã întocmirea documentaţiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva, nu mai poate fi inclusã în decont şi reţinutã din taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmãtoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea. 10.12. Nu beneficiazã de rambursare în termenele de mai sus: - agenţii economici care nu au achitat facturile furnizorilor din care rezulta taxa pe valoarea adãugatã deductibilã, solicitatã la rambursare; - agenţii economici care justifica cererea de rambursare cu documente întocmite de furnizori sau prestatori neinregistrati ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã sau care nu au respectat obligaţiile prevãzute la art. 25 lit. C. şi D. din ordonanta. 10.13. În baza art. 24 din ordonanta se stabilesc urmãtoarele cazuri în care organele Ministerului Finanţelor pot cere agenţilor economici garanţii personale sau solidare, dacã rambursarea se face înainte de verificarea documentaţiei: a) cînd suma de rambursat depãşeşte 100 milioane lei, ca urmare a livrãrii produselor la export; b) cînd din documentaţia prezentatã rezulta ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adãugatã, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau de calitate necorespunzãtoare sau nelivrarii produselor sau serviciilor prestate; c) cînd din verificãri au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligaţiile plãtitorilor. Garanţiile vor fi constituite de cãtre agenţii economici din bunuri şi din valori, pînã la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate. Organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferenţe. CAP. 11 Obligaţiile plãtitorilor A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale 11.1. Agenţii economici nou-infiintati vor fi luati în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã pe baza declaraţiei depuse conform <>Hotãrîrii Guvernului nr. 224/1993 , în vederea atribuirii codului fiscal. Organele fiscale vor remite agenţilor economici care au declarat o cifra de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declaraţiei, înştiinţarea de luare în evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã concomitent cu transmiterea codului fiscal. 11.2. Agenţii economici care în cursul anului au depãşit plafonul de scutire prevãzut la art. 6 lit. A. i) 12 din ordonanta sunt obligaţi sa solicite luarea în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. Cererea se depune la organul fiscal care a atribuit codul fiscal, pînã la data de 15 a lunii urmãtoare celei în care plafonul a fost depãşit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor. În cazul în care cererea de luare în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã se prezintã în luna în care s-a depãşit plafonul de scutire, luarea în evidenta se va face începînd cu data de 1 a lunii urmãtoare celei în care organele fiscale au primit cererea. 11.3. Pentru agenţii economici care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile de plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, nu au depus cerere de luare în evidenta şi nu au îndeplinit obligaţiile prevãzute de art. 25 lit. B, C şi D din ordonanta, organele fiscale vor proceda astfel: a) vor stabili taxa datoratã bugetului de stat prin diferenţa dintre taxa pe valoarea adãugatã deductibilã determinata potrivit legii, pe baza documentelor legale primite de la furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii, şi taxa colectata aferentã bunurilor livrate şi serviciilor prestate. În cazurile prevãzute de ultimul alineat al art. 32 din ordonanta, taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat se va stabili prin estimare; b) vor calcula majorãrile legale pentru intirzierea plãţii şi vor aplica amenzile contravenţionale prevãzute de lege. 11.4. Pentru agenţii economici care, potrivit legii, au devenit plãtitori prin depãşirea plafonului de scutire şi, care, deşi nu au depus cererea de luare în evidenta ca plãtitori, au respectat obligaţiile prevãzute de art. 25 lit. B şi C din ordonanta, organele fiscale vor proceda astfel: a) vor accepta deconturile prezentate; b) îi vor lua în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã; c) vor aplica amenzile contravenţionale pentru fapta prevãzutã de art. 36 lit. a) din ordonanta. 11.5. Agenţii economici care realizeazã exclusiv operaţiuni scutite, fãrã drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã aprovizionarilor, nu vor fi înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. 11.6. Agenţii economici care efectueazã operaţiuni comerciale atît cu bunuri şi servicii scutite, cît şi bunuri şi servicii impozabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adãugatã, devin plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã în funcţie de volumul total al cifrei de afaceri declarate sau realizate la unitãţile centrale, inclusiv la subunitati. 11.7. La încetarea activitãţii, agenţii economici sunt obligaţi sa solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care consemneazã situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, concomitent cu depunerea declaraţiei prevãzute la <>art. 5 din Hotãrîrea Guvernului nr. 224/1993 . B. Cu privire la întocmirea documentelor de vînzare 11.8. Persoanele fizice şi juridice care realizeazã operaţiuni impozabile sunt obligate sa consemneze livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii în facturi sau în documente specifice aprobate în condiţiile prevãzute la <>art. 26 din ordonanta şi în Hotãrîrea Guvernului nr. 768/1992 . Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire, furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 3 zile lucrãtoare de la data livrãrii sa emita facturi şi sa le transmitã clienţilor. 11.9. În baza prevederilor art. 25 lit. B din ordonanta, sunt scutiţi de obligaţia emiterii unei facturi agenţii economici care realizeazã urmãtoarele operaţiuni impozabile: a) transport cu taximetre, precum şi transport de persoane pe baza de bilete de cãlãtorie şi abonamente; b) vinzari de bunuri şi prestãri de servicii pentru populaţie pe baza de documente fãrã nominalizãri privind cumpãrãtorul; c) vinzari de bunuri şi prestãri de servicii consemnate în documentele specifice aprobate prin <>Hotãrîrea Guvernului nr. 768/1992 . La cererea cumparatorilor, agenţii economici prevãzuţi la lit. a) şi b) au obligaţia de a emite chitanţe fiscale. 11.10. Pentru avansuri, furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligaţi sa emita facturi. Se excepteazã agenţii economici care beneficiazã şi de excepţiile prevãzute la cap. VII pct. 7.5. lit. c) din prezentele norme. C. Cu privire la evidenta operaţiunilor 11.11. Sa organizeze gestionarea, evidenta şi utilizarea documentelor privind taxa pe valoarea adãugatã, conform prevederilor <>Hotãrîrii Guvernului nr. 768/1992 , şi sa ţinã în mod regulat evidenta contabila potrivit prevederilor <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 şi a normelor de aplicare a acesteia. 11.12. Sa întocmeascã şi sa depunã lunar la organul fiscal, pînã la data de 25 a lunii urmãtoare, decontul privind taxa pe valoarea adãugatã. Formularul se procura de la organul fiscal, se completeazã cu toate datele solicitate, se semneazã de persoanele autorizate şi i se aplica ştampila care angajeazã agentul economic. Agenţii economici plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã sunt obligaţi sa depunã deconturi în fiecare luna, indiferent dacã au realizat sau nu operaţiuni ori dacã suma de plata sau de rambursat este zero. 11.13. Sa furnizeze organelor fiscale toate informaţiile şi documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adãugatã aferentã operaţiunilor efectuate, atît la sediul principal, cît şi la subunitati. 11.14. Sa atribuie subunitatilor, înregistrate în baza <>art. 3 din Hotãrîrea Guvernului nr. 224/1993 , calitatea de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã numai dacã subunitatile respective au asigurate condiţii pentru respectarea art. 25 din ordonanta şi numai în condiţiile obţinerii avizului organului fiscal la care sunt înregistraţi ca plãtitori. D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adãugatã 11.15. Sa achite taxa datoratã potrivit decontului întocmit, lunar, pînã la data de 25 a lunii urmãtoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plãtitor sau la banca comercialã, dupã caz. 11.16. În cazul locatiilor de gestiune, taxa pe valoarea adãugatã aferentã livrãrilor de bunuri şi prestãrilor de servicii se plãteşte de locatar, dacã acesta are calitatea de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã. În cazul în care locatarul este o persoana fizica sau juridicã neinregistrata ca plãtitor, taxa pe valoarea adãugatã se plãteşte de cãtre locator. Sumele încasate de locator reprezentind contravaloarea locatiei de gestiune nu se supun taxei pe valoarea adãugatã. 11.17. Pentru operaţiunile realizate pe baza de contracte de asociere, drepturile şi obligaţiile prevãzute de reglementãrile legale privind taxa pe valoarea adãugatã revin agentului economic care conduce evidenta contabila, potrivit legii. Repartizarea profitului între asociaţi nu se supune taxei pe valoarea adãugatã. 11.18. Sa achite taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor din import la organul vamal, conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale. 11.19. Taxa pe valoarea adãugatã se determina de cãtre importator inclusiv pentru bunurile exceptate de taxa vamalã şi se înscrie în declaraţia vamalã de import care se prezintã organului vamal. Taxa achitatã se confirma prin semnatura şi ştampila care angajeazã organul vamal. 11.20. Ministerul Finanţelor poate aproba ca taxa pe valoarea adãugatã aferentã importurilor de maşini şi utilaje tehnologice destinate investiţiilor productive, precum şi materiilor prime şi materialelor destinate producţiei sa fie inclusã în decontul lunar şi supusã aceloraşi reglementãri ca şi taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor livrate şi serviciilor prestate. Aprobarea se da anual, la cererea importatorilor, în condiţiile stabilite prin normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor. 11.21. Pentru mãrfurile din import aflate sub regim vamal care suspenda temporar încasarea taxelor vamale, importatorul sau reprezentantul acestuia este obligat sa garanteze şi plata taxei pe valoarea adãugatã. Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri de la garantarea plãţii taxei pe valoarea adãugatã, conform regimului în vigoare pentru plata taxei vamale. 11.22. Pentru materiile prime, materialele şi accesoriile trimise de clienţii externi, în vederea executãrii de comenzi de export pentru aceiaşi clienţi, nu se va calcula taxa pe valoarea adãugatã şi nu se va solicita garanţie pentru aceasta. La constatarea schimbãrii destinaţiei bunurilor respective, organele vamale vor sesiza organele fiscale teritoriale competente pentru a lua mãsuri potrivit prevederilor legale în vigoare. 11.23. Sa achite taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat concomitent cu declaraţia înaintatã organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b) din ordonanta. CAP. 12 Dispoziţii finale 12.1. Formularele tipizate comune şi specifice în legatura cu aplicarea taxei pe valoarea adãugatã sunt cele aprobate conform <>Hotãrîrii Guvernului nr. 768/1992 . 12.2. Corectarea erorilor de înregistrare în evidenta se va face conform prevederilor Regulamentului de aplicare a <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , iar corectarea taxei pe valoarea adãugatã facturatã eronat prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmeazã a fi scãzute, şi în negru, pentru cele de adãugat. Noile facturi se emit conform <>Precizãrilor nr. 4175/1/1993 ale Ministerului Finanţelor, se înregistreazã în jurnale şi se reflecta în deconturile întocmite de furnizor şi beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea. 12.3. Conform art. 31 din ordonanta, taxa pe valoarea adãugatã se aplica pentru toate livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate dupã intrarea în vigoare a ordonanţei, indiferent de data încheierii contractelor, executãrii produselor sau prestãrii serviciilor. 12.4. Produsele livrate şi serviciile prestate pînã la data introducerii taxei pe valoarea adãugatã, justificate cu documente de expediţie şi transport, procese-verbale de recepţie sau alte documente similare din care sa rezulte ca livrarea şi, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicãrii ordonanţei, vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuãrii operaţiunilor respective. 12.5. Impozitul pe circulaţia mãrfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor şi utilajelor aflate în stoc sau încorporate în producţia neterminatã, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unitãţile producãtoare la data aplicãrii ordonanţei, nu este deductibil din taxa pe valoarea adãugatã datoratã pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate dupã aceasta data. Bunurile aflate pe drum, expediate şi facturate de furnizori înainte de data introducerii taxei pe valoarea adãugatã şi recepţionate de beneficiari dupã aceasta data, se considera în stoc la beneficiari şi urmeazã reglementãrile prevãzute la alineatul precedent. 12.6. Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulaţia mãrfurilor, potrivit autorizãrii şi metodologiei în vigoare pînã la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã. 12.7. Impozitul pe circulaţia mãrfurilor cuprins în facturi sau în documente legal aprobate, emise dar neîncasate la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã, se vãrsa la bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuãrii operaţiunilor respective. 12.8. Sumele rãmase de încasat la data aplicãrii ordonanţei, pentru livrãri de bunuri şi prestãri de servicii cu plata în rate, nu se supun taxei pe valoarea adãugatã la termenele scadente supa intrarea în vigoare a ordonanţei. 12.9. Avansurile încasate de furnizori şi prestatori pînã la data introducerii taxei pe valoarea adãugatã se impoziteazã potrivit reglementãrilor în vigoare existente la data efectuãrii operaţiunilor respective, urmînd ca la facturarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate baza de impozitare sa se diminueze corespunzãtor. 12.10. Preţurile de cumpãrare aferente mãrfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adãugatã vor fi corectate de cãtre agenţii economici din reţeaua comercialã, plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã prin eliminarea impozitului pe circulaţia mãrfurilor cuprins în facturile emise de furnizori. Corectarea preţurilor şi regularizarea diferenţelor se efectueazã potrivit <>Precizãrilor nr. 4175/1/1993 , emise de Ministerul Finanţelor. 12.11. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor achiziţionate, existente în stoc la 31 decembrie 1994 şi destinate realizãrii produselor care se supun cotei de 9%, urmeazã regimul de deducere prevãzut în art. 18 din ordonanta. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã obiectivelor de investiţii care au fost puse în funcţiune în anul 1994, precum şi obiectivelor a cãror execuţie continua şi dupã 31 decembrie 1994 se recalculeazã corespunzãtor noului regim de impozitare aprobat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 33/1994 , iar diferenţele se regularizeazã prin decontul întocmit pentru luna ianuarie 1995 sau, dupã caz, la punerea în funcţiune a obiectivelor. 12.12. Art. 32 - 34 din ordonanta reglementeazã dreptul organelor fiscale de a controla modul în care se respecta prevederile normelor legale privind determinarea taxei pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat şi de a calcula majorãri pentru plãţile cu intirziere. În situaţiile prevãzute la art. 32 ultimul alineat din ordonanta, organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat prin estimare. Estimarea se face tinindu-se seama de volumul activitãţii din perioada precedenta şi prin comparatie cu taxa pe valoarea adãugatã datoratã de alţi agenţi economici cu profil similar. Organele fiscale pot compensa sumele cuvenite a fi rambursate cu taxa pe valoarea adãugatã datoratã şi neplatita din deconturile lunilor anterioare. Majorãrile de intirziere se calculeazã începînd cu prima zi lucrãtoare dupã expirarea termenului legal de plata şi pînã la data depunerii decontului din care rezulta sumele de rambursat, verificat de organele fiscale. ------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
