Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1
Se înfiinţeazã Societatea comercialã "Protan" - S.A. cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Tabacarilor nr. 6-10, sector 4, prin preluarea activului şi pasivului de la Întreprinderea "Protan", care se desfiinţeazã.
Capitalul social iniţial, în valoare de 387.630 mii lei, stabilit pe baza bilanţului la 30 septembrie 1990, are urmãtoarea structura:
- mijloace fixe la valoarea rãmasã - 343.124 mii lei;
- mijloace circulante şi alte active - 44.506 mii lei.
Valoarea capitalului societãţii va fi corectatã dupã finalizarea evaluãrii patrimoniului, potrivit legii.
Capitalul social se constituie prin acţiuni nominative în valoare nominalã de 5000 lei fiecare.
ART. 2
Societatea comercialã "Protan - S.A. se înfiinţeazã ca societate pe acţiuni, cu personalitate juridicã, şi va avea ca obiect de activitate:
- ecarisarea teritoriului tarii, în scopul evitãrii apariţiei şi difuzãrii bolilor epizootice - infectocontagioase şi parazitare - la animale, la igienizarii abatoarelor, precum şi a altor unitãţi de industrie alimentara, prin preluarea şi prelucrarea cadavrelor de animale şi deşeurilor de origine animala;
- producerea fainurilor proteice furajere de origine animala, a grasimilor industriale şi furajare, precum şi a derivatelor obţinute din prelucrarea superioarã a unor produse de baza.
Cadavrele şi deşeurile de origine animala - materie prima - se preiau pe baza de contracte comerciale, în conformitate cu cadrul legal, adoptat potrivit principiilor economiei de piata şi prevederilor Codului civil, Codului comercial roman şi statutului propriu.
ART. 3
Societatea comercialã "Protan" - S.A. îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu statutul din anexa.
ART. 4
Personalul trecut la societate de la "Întreprinderea "Protan" se considera transferat în interesul serviciului.
Personalul încadrat cu salariu mai mic are dreptul, timp de 3 luni, la diferenţa pînã la salariul tarifar avut şi la sporul de vechime, dupã caz.
ART. 5
Anexa face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
ART. 6
Pe data prezentei hotãrîri orice dispoziţie contrarã se abroga.
PRIM-MINISTRU
PETRE ROMAN
ANEXA 1
STATUTUL
Societãţii comerciale "Protan" - S.A.
CAP. 1
Denumirea, forma juridicã, sediul, durata
ART. 1
Denumirea societãţii
Denumirea societãţii este Societatea comercialã "Protan" - S.A.
ART. 2
Forma juridicã a societãţii
Societatea comercialã "Protan" - S.A. este persoana juridicã romana, avînd forma juridicã de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile romane şi cu prezentul statut.
ART. 3
Sediul societãţii
Sediul societãţii este în România, municipiul Bucureşti, str. Tabacarilor nr. 6-10, sector 4. Sediul societãţii poate fi schimbat în alt loc din România, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor, potrivit legii.
Societatea are în componenta sa filiale situate în teritoriu.
ART. 4
Durata societãţii
Durata societãţii este nelimitatã, cu începere de la data înmatriculãrii în registrul comerţului.
CAP. 2
Obiectul de activitate al societãţii
ART.5
Obiectul de activitate al societãţii este:
- ecarisarea teritoriului tarii, în scopul evitãrii apariţiei şi difuzãrii bolilor epizootice - infectocontagioase şi parazitare - la animale, al igienizarii abatoarelor, precum şi a altor unitãţi de industrie alimentara, prin preluarea şi prelucrarea cadavrelor de animale şi deşeurilor de origine animala;
- producerea fainurilor proteice furajere de origine animala, a grasimilor industriale şi furajare, precum şi a derivatelor obţinute din prelucrarea superioarã a unor produse de baza.
Cadavrele şi deşeurile de origine animala - materie prima - se preiau pe baza de contracte comerciale, în conformitate cu noul cadru legal, adoptat potrivit principiilor economiei de piata şi prevederilor Codului civil, Codului comercial roman şi statutului propriu. La cererea clienţilor sau a organelor de protecţie sanitar veterinara, societatea poate proceda, contra cost, la colectarea şi distrugerea unor cantitãţi de deşeuri de origine animala sau cadavre animaliere ce nu pot fi valorificate prin prelucrare superioarã, dacã aceste cantitãţi depãşesc prevederile contractuale.
CAP. 3
Capitalul social, acţiunile
ART. 6
Capitalul social
Capitalul social iniţial al societãţii comerciale este în valoare de 387.630 mii lei şi se compune din: mijloace fixe în valoare de 343.124 mii lei şi mijloace circulante de 44.506 mii lei.
Capitalul social al societãţii este de 387.630 mii lei împãrţit în 77.526 acţiuni nominative în valoare de 5000 lei fiecare.
Capitalul social iniţial este deţinut integral de statul roman, ca acţionar unic, pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice, romane sau strãine, în condiţiile legii.
ART.7
Acţiunile
Acţiunile vor cuprinde menţiunile prevãzute de lege.
Acţiunile vor purta timbrul sec al societãţii şi semnatura a doi administratori.
Societatea va tine evidenta actionarilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie; registrul se pãstreazã la sediul societãţii, sub îngrijirea consiliului de administraţie.
ART. 8
Majorarea capitalului
Capitalul social poate fi majorat pe baza hotãrîrii adunãrii generale extraordinare a actionarilor, prin emiterea de noi acţiuni reprezentind aportul în numerar sau în natura.
Majorarea capitalului se poate face parţial sau total, în natura, prin hotãrîrea adunãrii generale a actionarilor, pe baza evaluãrii efectuate de experţii desemnaţi de cãtre acţionari.
ART. 9
Reducerea capitalului
Reducerea capitalului se poate face pe baza hotãrîrii generale extraordinare a actionarilor.
Propunerea de reducere a capitalului trebuie comunicatã, de cãtre consiliul de administraţie, comisiei de cenzori cu cel puţin 30 de zile înainte de data adunãrii generale a actionarilor, care decide asupra acestei reduceri. Comisia de cenzori va trebui sa refere asupra cauzelor şi condiţiilor reducerii.
ART. 10
Majorarea sau reducerea capitalului societãţii, atît timp cît este integral de stat, se poate face numai cu aprobarea organului care a înfiinţat societatea.
ART. 11
Drepturi şi obligaţii decurgind din acţiuni
Fiecare acţiune conferã actionarilor dreptul la un vot în adunarea generalã a actionarilor şi de a participa la distribuirea dividendelor, potrivit legii.
Obligaţiile societãţii sînt garantate cu patrimoniul social, iar actionarii rãspund numai în limita acţiunilor pe care le-au subscris.
ART. 12
Cesiunea acţiunilor
Acţiunile sînt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaşte decît un singur proprietar pentru fiecare acţiune.
Cesiunea acţiunilor se va face potrivit legii.
Cesiunea acţiunilor se înregistreazã în registrul de evidenta a acţiunilor şi se menţioneazã în titlu.
ART. 13
Pierderea acţiunilor
În cazul pierderii uneia sau mai multor acţiuni, proprietarul va trebui sa anunţe consiliul de administraţie şi sa facã public faptul prin presa. Dupã 6 luni va putea obţine un duplicat al acţiunii.
CAP. 4
Adunarea generalã a actionarilor
ART. 14
Atribuţii
Adunarea generalã a actionarilor este organul de conducere al societãţii, care decide asupra activitãţii acesteia şi asigura politica ei economicã şi comercialã.
Adunarea generalã a actionarilor are urmãtoarele atribuţii principale:
a) aproba structura organizatoricã a societãţii şi numãrul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor functionale şi de producţie;
b) alege membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, le stabileşte atribuţiile şi îi revoca;
c) numeşte directorii, le stabileşte atribuţiile şi îi revoca;
d) aproba şi modifica programele anuale de activitate şi bugetul societãţii;
e) analizeazã rapoartele consiliului de administraţie privind stadiul şi perspectivele societãţii, cu referire la profit, poziţia de piata, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii; hotãrãşte asupra nivelului fondurilor pentru cercetãri ştiinţifice care au ca obiect fundamentarea strategiilor de dezvoltare, creşterea calitãţii produselor şi serviciilor, elaborarea de produse şi tehnologii noi, competitive;
f) hotãrãşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, la nivelul împrumuturilor bancare curente şi la condiţiile de acordare a garanţiilor; stabileşte condiţiile de acordare a creditelor comerciale şi aproba orice fel de credit financiar acordat de societate;
g) examineazã şi aproba bilanţul sau contul de beneficii şi pierderi dupã analizarea rapoartelor consiliului de administraţie şi ale comisiei de cenzori, aproba repartizarea beneficiilor între acţionari;
h) hotãrãşte cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea şi organizarea filialelor societãţii;
i) hotãrãşte cu privire la mãrirea sau reducerea capitalului social, precum şi la cesiunea acţiunilor;
j) hotãrãşte cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum şi la transformarea formei juridice a societãţii;
k) hotãrãşte cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea societãţii;
l) hotãrãşte cu privire la executarea de reparaţii capitale şi realizarea de investiţii noi;
m) hotãrãşte, cu prilejul stabilirii bugetului, asupra modului de remunerare a membrilor consiliului de administraţie; hotãrãşte asupra salariilor şi primelor directorilor;
n) hotãrãşte cu privire la actionarea în justiţie a membrilor consiliului de administraţie, directorilor şi adjunctilor acestora şi a cenzorilor, pentru paguba pricinuitã societãţii;
o) hotãrãşte asupra oricãror alte probleme din competenta sa, potrivit legii sau prezentului statut.
ART. 15
Convocarea adunãrii generale a actionarilor
Adunãrile generale ale actionarilor sînt de doua feluri: ordinare şi extraordinare.
Adunarea generalã ordinarã are atribuţiile prevãzute de la art. 14 lit. a)-g) şi n), iar adunarea generalã extraordinarã, atribuţiile prevãzute de lit. h)-o), precum şi celelalte atribuţii ce le revin, potrivit legii şi prezentului statut.
ART. 16
Adunarea generalã este convocatã de preşedintele consiliului de administraţie sau de unul dintre administratori, desemnat de preşedinte.
Adunarea generalã ordinarã are loc o data pe an, la doua luni de la încheierea exerciţiului economico-financiar, pentru examinarea bilanţului şi a contului de beneficii şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi bugetului pe anul urmãtor.
Adunarea generalã extraordinarã se convoacã în condiţiile prevãzute de lege, la cererea actionarilor reprezentind 1/10 din capitalul social sau la cererea comisiei de cenzori.
Adunarea generalã va fi convocatã de administratori de cîte ori va fi nevoie.
Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial şi într-unul din ziarele de larga circulaţie din localitatea în care se afla sediul societãţii sau din cea mai apropiatã localitate.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu arãtarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunãrii.
Cînd în ordinea de zi figureazã propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindã textul integral al propunerilor.
Adunarea generalã a actionarilor se întruneşte în sediul societãţii sau în alt loc din aceeaşi localitate.
Hotãrîrile adunãrilor se iau prin vot deschis.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea lor şi pentru luarea hotãrîrilor referitoare la rãspunderea administratorilor.
ART. 17
Adunarea generalã a actionarilor este prezidata de preşedintele consiliului de administraţie, iar în lipsa acestuia, de cãtre unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte.
Preşedintele consiliului de administraţie desemneazã, dintre acţionari, doi secretari care vor verifica prezenta actionarilor şi vor întocmi procesul-verbal al şedinţei.
Procesul-verbal se va scrie într-un registru sigilat şi parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretarul care l-a întocmit.
ART. 18
Adunarea generalã ordinarã este valabil constituitã şi poate lua hotãrîri dacã la prima convocare actionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã extraordinarã este valabil constituitã şi poate lua hotãrîri dacã la prima convocare actionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã a actionarilor statutar constituitã ia hotãrîri cu majoritatea absolutã de voturi a celor prezenţi sau reprezentaţi.
Hotãrîrile adunãrii generale sînt obligatorii chiar pentru actionarii absenţi sau nereprezentati.
ART. 19
În perioada în care statul este acţionar unic, atribuţiile adunãrii generale a actionarilor vor fi exercitate de consiliul imputernicitilor statului, alcãtuit şi numit potrivit legii, pînã la crearea condiţiilor de constituire a adunãrii generale a actionarilor.
Consiliul imputernicitilor statului este constituit din 9 membri numiţi, potrivit legii, de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, astfel: cîte un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, al Ministerului Finanţelor, al Ministerului Resurselor şi Industriei şi ingineri, economişti, jurişti, alţi specialişti din domeniul de activitate al societãţii.
Membrii consiliului imputernicitilor statului numiţi pînã la constituirea adunãrii generale a actionarilor îşi pãstreazã calitatea de angajaţi la unitatea sau instituţia de la care provin, precum şi toate drepturile şi obligaţiile derivînd din aceasta calitate.
Membrii consiliului imputernicitilor statului nu pot face parte din mai mult de doua consilii sau participa la societãţi comerciale cu care respectivele societãţi, în care sînt numiţi ca împuterniciţi, întreţin relaţii de afaceri sau au interese contrare.
Din consiliul imputernicitilor statului nu pot face parte persoane care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere, fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã, furt din avutul personal, viol, omor, tilharie, precum şi pentru alte infracţiuni prevãzute de lege referitor la societãţile comerciale.
Consiliul imputernicitilor statului prezintã semestrial Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei un raport asupra activitãţii desfãşurate de societatea comercialã şi un program de activitate pentru perioada viitoare, iar la închiderea activitãţii prezintã raportul asupra întregii activitãţi desfãşurate.
Pentru luarea unor decizii complexe, consiliul imputernicitilor statului poate atrage în activitatea de analiza consilieri şi consultanţi din diferite sectoare. Activitatea acestora va fi recompensata material, conform înţelegerii pe baza de contract.
Consiliul imputernicitilor statului îndeplineşte orice alte atribuţii care deriva din legislaţia în vigoare, precum şi din statutul societãţii.
Consiliul imputernicitilor statului se întruneşte în prezenta a 3/4 din numãrul total şi hotãrãşte valabil ca votul a jumãtate plus unu din numãrul total, dacã hotãrãşte în probleme de competenta adunãrii generale ordinare a actionarilor, şi în prezenta a 4/5 şi votul de 3/4 din membri, dacã hotãrãşte în probleme de competenta adunãrii generale extraordinare.
Remunerarea se face în tantieme, reprezentind cote procentuale din beneficiu, în condiţiile stabilite de Guvern.
Consiliul imputernicitilor statului îşi va inceta activitatea pe data constituirii adunãrii generale a actionarilor.
CAP . 5
Consiliul de administraţie
ART. 20
Organizare
Societatea este administratã de cãtre un consiliu de administraţie, format din 9 persoane, alese de adunarea generalã a actionarilor pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi alese pe noi perioade de 4 ani, care pot avea calitatea de acţionari.
Cînd se creeazã un loc vacant în consiliul de administraţie, adunarea generalã a actionarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant.
Pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice, consiliul de administraţie al societãţii comerciale va fi numit de consiliul imputernicitilor statului cu acordul ministerului de resort.
Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte.
Consiliul de administraţie se întruneşte la sediul societãţii ori de cîte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a 1/3 din numãrul membrilor sãi, şi ia decizii cu majoritatea simpla de voturi din numãrul total al membrilor consiliului. El este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre administratori, desemnat de preşedinte. Preşedintele numeşte un secretar fie dintre membrii consiliului, fie din afarã acestuia.
Dezbaterile consiliului de administraţiei au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de preşedinte, cu cel puţin 15 zile înainte. Acestea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei, care se scrie într-un registru sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie. Procesul-verbal se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretar.
Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui comitet de direcţie compus din membri aleşi dintre administratori.
Preşedintele consiliului de administraţie îndeplineşte şi funcţia de director, în care calitate conduce şi comitetul de direcţie, asigurind conducerea curenta a societãţii, aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor adunãrii generale şi ale consiliului de administraţie.
În relaţiile cu terţi, societatea este reprezentatã de cãtre preşedintele consiliului de administraţie în limitele şi baza împuternicirilor date de adunarea generalã a actionarilor sau, în lipsa acestuia, de cãtre unul dintre administratori, desemnat de consiliu.
Membrii consiliului de administraţie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societãţii, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã.
Preşedintele consiliului de administraţie este obligat sa punã la dispoziţia actionarilor şi comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societãţii.
Preşedintele şi ceilalţi membri ai consiliului de administraţie, precum şi directorii, rãspund fata de societate pentru prejudiciile rezultate din faptele lor ilicite, pentru abaterile de la statut şi pentru greşeli în administrarea societãţii.
ART. 21
Consiliul de administraţie are urmãtoarele atribuţii:
a) aproba angajarea şi concedierea personalului;
b) stabileşte îndatoririle şi împuternicirile personalului societãţii pe compartimente;
c) aproba încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie) pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor;
d) stabileşte tactica şi strategia de marketing, de cercetare şi dezoltare, de asigurare a calitãţii produselor şi de protecţie a mediului;
e) supune anual adunãrii generale a actionarilor, în termen de 60 de zile de la închiderea exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societãţii, bilanţul şi contul de beneficii şi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate şi proiectul bugetului societãţii pe anul urmãtor;
f) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generalã a actionarilor.
CAP. 6
ART. 22
Gestiunea societãţii este controlatã de acţionari şi de comisia de cenzori, numita în condiţiile legii de adunarea generalã a actionarilor, formatã din 3 membri, care nu pot avea o alta funcţie în cadrul societãţii, şi tot atitia supleanţi.
În perioada în care statul este acţionar unic, cenzorii sînt reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.
ART. 23
Pentru a putea exercita dreptul de control, actionarilor şi comisiei de cenzori li se vor prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea, situaţia patrimoniului, a beneficiilor şi a pierderilor.
ART. 24
Comisia de cenzori are urmãtoarele atribuţii principale:
- în cursul exerciţiului financiar verifica gospodãrirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, casa şi evidenta contabila şi informeazã consiliul de administraţie asupra neregulilor constatate;
- la încheierea exerciţiului financiar controleazã exactitatea inventarului, a documentelor şi informaţiilor prezentate de consiliul de administraţie asupra fondurilor societãţii, a bilanţului şi a contului de beneficii şi pierderi, prezentind adunãrii generale a actionarilor un raport prin care se propune aprobarea sau modificarea bilanţului şi a contului de beneficii şi pierderi;
- în cazul lichidãrii societãţii, controleazã operaţiunile de lichidare;
- prezintã adunãrii generale a actionarilor punctul de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social.
Atribuţiile comisiei de cenzori se completeazã şi cu alte obligaţii prevãzute de lege.
ART. 25
Comisia de cenzori se întruneşte la sediul societãţii şi ia decizii în unanimitate. Dacã nu se realizeazã unanimitatea, raportul cu divergenţe se înainteazã adunãrii generale.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generalã a actionarilor în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10%.
CAP. 7
Activitatea societãţii
ART. 26
Exerciţiul economico-financiar al societãţii începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecãrui an. Primul exerciţiu începe la data constituirii societãţii.
ART. 27
Societatea va tine evidenta contabila în lei şi va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi pierderi, avînd în vedere normele metodologice ale Ministerului Finanţelor.
Bilanţul contabil anual şi contul de profit şi pierderi se supun aprobãrii Ministerului Finanţelor şi se publica în Monitorul Oficial, Partea a IV-a
ART. 28
Profitul societãţii se stabileşte prin bilanţul aprobat de adunarea generalã a actionarilor.
Plata profitului cuvenit actionarilor se face de societate, în condiţiile legii.
În cazul înregistrãrii de pierderi, pãrţile se obliga sa analizeze cauzele şi sa ia mãsuri de recuperare.
ART. 29
Nivelul salariilor pentru personalul societãţii, pe categorii de calificare şi funcţii, se stabileşte şi poate fi modificat de adunarea generalã a actionarilor în funcţie de studii şi munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege.
Drepturile şi obligaţiile personalului societãţii se stabilesc de consiliul de administraţie.
Drepturile salariale se stabilesc prin negocieri la nivelul societãţii şi se înscriu în contractul colectiv de munca, încheiat conform prevederilor legii.
Drepturile salariale individuale se stabilesc prin contracte individuale, ţinînd seama de prevederile contractului colectiv de munca.
ART. 30
Consiliul de administraţie stabileşte, în condiţiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.
CAP. 8
Modificarea formei juridice, dizolvarea, litigii
ART. 31
Societatea va putea fi transformata în alta forma de societate prin hotãrîrea adunãrii generale extraordinare a actionarilor.
Cît timp societatea va avea capitalul integral de stat, ea va putea fi transformata numai cu aprobarea organului care a înfiinţat-o.
ART. 32
Dizolvarea societãţii poate avea loc în urmãtoarele situaţii:
- imposibilitatea realizãrii obiectului de activitate;
- pierderea a jumãtate din capitalul social, dacã adunarea generalã a actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rãmasã;
- numãrul de acţionari va fi redus sub 5, timp de 6 luni;
- în orice alte situaţii, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a actionarilor.
ART. 33
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidatã.
Lichidarea societãţii se va face dupã procedura prevãzutã de lege.
ART. 34
Litigiile societãţii cu persoane fizice sau juridice sînt de competenta instanţelor judecãtoreşti de drept comun.
Litigiile nãscute din raporturile contractuale dintre societate şi persoane juridice romane pot fi soluţionate şi prin arbitraj, potrivit legii.
ART. 35
Prevederile prezentului statut se completeazã cu dispoziţiile legale referitoare la societãţile comerciale.
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
